Sunteți pe pagina 1din 16

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

I. CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICA

Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un
relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a
Transilvaniei.
Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona
depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest).
Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest pentru jugul intracarpatic.

1. RELIEFUL

Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care


alcatuiesc Carpatii.

Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adincime de
4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare;
scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue
si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara.

Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras
marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).

Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea


Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat.

In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare,
curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un relief de platouri usor
inclinate.
Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare),
care au ajuns pina la suprafata (la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului).
Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din
doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub
forma domurilor, iar in exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si mai accentuat in est).
Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul
Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane (in vest
si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor.
Depresiunile submontane din vest si sud sint: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara (marginita
de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de Dealul Mahaceni),
Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea sint depresiuni de contact cu
acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in
Depresiunea Fagarasului).

In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief asemanator
Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.
Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice: depresiuni
submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezinta deja marginea
Podisului Transilvaniei):

a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc,


Homoroadelor si Hoghiz;

b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sint Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul
Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara, Nadascut;

c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni, Magherani -
Atid si Cristuru Secuiesc;

d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona cutata de
structura orizontala din centru.

Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din:

a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m
(altitudinea maxima 694 in Dealul Bobilna); mentionam patrunderea unei structuri montane (Culmea
Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);

b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o cimpie in sens agricol, ea fiind o regiune
deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;

c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.

2. CLIMA SI HIDROGRAFIA

Depresiunea colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai mare
parte de dealuri joase; dar si de dealuri inalte), avind iarna un climat de adapost,. datorita pozitiei din
interiorul arcului carpatic; are totodata influente oceanice, cu un climat umed si moderat termic.
Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest, iar in Depresiunea
Fagaras se manifesta Vintu Mare (un vint de tip foen.

Depresiunea colinara a Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de
apa: Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud. Somesul se
formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu izvoare in Muntii Apuseni) si
a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei), fiecare primind o serie de mici afluenti.
Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si
primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea Tirnavei Mari cu Tirnava Mica),
Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce
coboara din Fagaras, precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu.
Mentionam lacurile formate pe masivele de sare (Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata),
iazurile (prezente indeosebi in Cimpia Transilvaniei: Geaca, Zau, Catina), lacurile hidroenergetice (in
constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras).

3. VEGETATIA, FAUNA, SOLURILE, MONUMENTELE NATURII

Vegetatia si fauna sint caracteristice padurilor de foioase. Solurile cele mai raspindite sint
cernoziomurile levigate bogate in humus si cu fertilitate ridicata (in Cimpia Transilvaniei), solurile
argiloiluviale, soluri brune si brune-acide (cambisoluri).Exista citeva rezervatii naturale: Finatele
Clujului; Poiana Narciselor (in apropiere de localitatea Vad, cu inflorire in jurul datei de 20 mai), Padurea
Mociar; Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, Ripa Rosie (linga Sebes), vulcanii noroiosi de la Hasag.

4. POPULATIA SI ASEZARILE OMENESTI

Teritoriul Depresiunii Transilvaniei, fiind situat in plina zona carpatica inconjurata de o "coroana
de munti" ca o cetate naturala, si beneficiind de condiliile naturale deosebit de favorabile, a constituit un
teritoriu de straveche, continua si intensa populare umana, din cele mai vechi timpuri istorice pina astazi.
Este suficient sa amintim numeroasele descoperiri arheologice din paleolitic si neolitic, apoi
puternica umanizare din perioada daco-romana; Transilvania a constituit centrul geografic si economic al
statului dac, apoi al provinciilor romane de la nord de Dunare; asezarile urbane ale perioadei daco-romane
(Apulum - Alba Iulia, Potaiassa - Turda, Napoca - Cluj-Napoca, Cedonia - Sibiu, Brucla - Aiud au stat la
baza retelei de orase din evul mediu, iar Depresiunea Transilvaniei, impreuna cu aria montana si zonele
circumcarpatice reprezinta nucleul de formare a poporului roman.

In feudalism si epoca moderna, Depresiunea Transilvaniei si spatiul adiacent au cunoscut o importanta


dezvoltare economica, legata in principal de utilizarea agricola a terenurilor si valorificarea resurselor
subsolului. Condiliile istorico-sociale din diferite perioade au facut ca, pe linga romani, sa se stabileasca
aici, in anumite momente istorice, maghiari, secui, germani si alte nationalitati.
In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata. Densitatea populatiei este mai mare
in bazinul mijlociu al Muresului (100-150 loc/Km2) si in jurul marilor orase, si mai redusa in Podisul
Hirtibaciului si o parte din Podisul Secaselor.

Orasele principale din Depresiunea Transilvaniei sint: Cluj-Napoca (328.000 loc.), Sibiu (170.000
loc.), Tirgu Mures (164.000 loc.), Bistrita (88.000 loc.), Alba Iulia (71.000 loc.), Medias (64.000 loc.),
Turda (61.000 loc.); la acestea se adauga orase mijlocii (intre 20.000 - 50.000 locuitori) cum ar fi: Fagaras
(45.000 loc.), Odorheiu Secuiesc (40.000 loc.), Dej (41.000 loc.), Reghin (39.000 loc.), Sighisoara
(36.000 loc.), Tirnaveni (30.000 loc.), Sebes (30.000 loc.), Aiud (32.000 loc.), Cimpia Turzii (29.000
loc.), Gherla (26.000 loc.), Blaj (23.000 loc.); exista si orase mici (sub 20.000 locuitori), care completeaza
reteaua de mai sus: Cisnadie, Ocna Mures, Agnita, Nasaud, Jibou, Sovata, Cristuru Secuiesc, Ludus,
Beclean, Victoria, Talmaciu, Dumbraveni, Iernut, Rupea, Copsa Mica, Ocna Sibiului, Avrig.

Orasele principale au fost prezentate succint in partea generala. Orasele mijlocii si mici au
profiluri urbane, economice si functionale proprii, cu numeroase trasaturi specifice, pe care le vom
sublinia pe scurt.

Cimpia Turzii este, cunoscut prin industria sirmei, in perioada interbelica fiind unul dintre
putinele centre siderurgice ale tarii; orasul si-a modernizat infrastructura urbana, este nepoluat (in
comparatie cu Turda) si are o zona industriala bine conturata teritorial.

Aiud, cu origini in antichitate (Brucla), are in partea centrala un aspect medieval; intreprinderea
metalurgica a supradimensionat functia industriala; este si un centru de vinificatie, care utilizeaza
resursele viticole din apropiere.

Sebes, oras initial intarit, cu aspect medieval si cu o prezenta saseasca importanta, este cunoscut
in prezent prin combinatul de industrializare a lemnului si industria de marochinerie.

In jurul Sibiului exista un interesant sistem de orase satelit: Cisnadie (industria de covoare), Ocna
Sibiului (oras-statiune ce valorifica lacurile sarate, in antichitate si evul mediu centru de extractie a sarii),
Talmaciu (cu industria de prelucrare a linii si lemnului), Avrig (cu industria sticlei si intreprinderea
mecanica de la Mirsa).

Activitatea urbana si industriala a Tarii Fagarasului este concentrata in orasul Fagaras (cu
aspect initial medieval, in prezent cu ramuri ale industriei chimice) si Victoria (un oras complet nou, cu
ramuri ale aceleiasi industrii chimice).

Odorheiu Secuiesc, cu o populatie predominanta secuiasca, are si ramuri industriale specifice


(industria de prelucrare a bumbacului, industria lemnului, constructii mecanice); Reghin este cunoscut
prin industria de prelucrare a lemnului de rezonanta. Bistrita s-a dezvoltat foarte mult atit economic cit si
urban; populatia s-a dublat in ultimele doua decenii, iar industria are un profit diversificat (electrotehnica,
lemn, materiale de constructie, textile, produse alimentare, articole de ceramica fina, sticlarie); Nasaud,
vechi centru cultural, are un profil industrial mai modest. Beclean, desi cu o populatie relativ redusa
numeric, este un centru industrial activ (cu industrie siderurgica, industria inului, prelucrarea lemnului) si
un nod feroviar.
Dej, desi are o pozitie geografica deosebita (la confluenta Someselor si a unor cai rutiere si
feroviare foarte importante), traditii urbane si industriale (prelucrarea lemnului), s-a dezvoltat mai putin in
ultima perioada. Asemanator orasul Gherla, tot cu profil industrial, centrat pe prelucrarea lemnului.
Orasul dublu Ludus-Iernut, intersectat de Mures, are o industrie notabila (extractia gazului
metan, termoenergie, industria inului, zaharului si a produselor lactate, industria materialelor de
constructie, prelucrarea cauciucului).

Tirnaveni are un profil economic preponderent de industrie chimica (carbid, acid sulfuric,
materiale plastice, produse clorosodice).

Blaj, la confluenta Tirnavelor, denumit Mica Roma de Mihai Eminescu, are si in prezent functii
culturale, de invatamint, la care s-au adaugat functii industriale (prelucrarea lemnului, metalurgie,
materiale de constructie).

Copsa Mica, situat in apropiere de Medias, este cunoscut prin industrii de traditie (negru de fum,
acid sulfuric, prelucrarea zincului), dar si prin gradul inalt de poluare si distrugere a mediului.
Sighisoara, cu aspecte medievale, are industrii supradimensionate (utilaje tehnologice, materiale
de constructii, textile, ceramica fina, prelucrarea bumbacului, industria fibrelor sintetice la Albesti,
produse lactate), care se afla in prezent in proces de transformare; are un potential turistic deosebit, dar
dotari reduse.

Dumbraveni, situat pe Tirnava Mare intre Sighisoara si Medias; a fost initial o localitate cu o
importanta populatie armeneasca.

Cristuru Secuiesc este cunoscut indeosebi prin extractia gazului metan, iar Agnita prin industria
de incaltaminte si marochinerie.

Asezarile rurale din Depresiunea Transilvaniei au si ele unele aspecte specifice. In Podisul
Tirnavelor si Hirtibaciului sint frecvente asezarile compacte, cu un nucleu initial fortificat (Apold,
Biertan, Cetatea de Balta, Vurpar etc.).

In Cimpia Transilvaniei si dealurile dintre Nasaud si Bistrita predomina asezarile adunate, dar
exista si localitati rurale dispersate.

Exista, de asemenea, localitati rurale cu functii urbane notabile: Teius (industria zaharului si mare
nod feroviar), Teaca, Band (ambele in Cimpia Transilvaniei), Prundu Birgaului (cu industria lemnului si
hirtiei), Petresti (cu industria hirtiei), Saliste (linga Sibiu, cu industria linii), Albesti (linga Sighisoara, cu
industria de fibre de matase artificiala), Hoghiz (cu industria cimentului), Apahida (nod feroviar),
Aghiresu (extractia caolinului, producerea cernelei).

5. RESURSELE SI ACTIVITATILE INDUSTRIALE


Depresiunea Transilvaniei dispune de gaz metan, carbuni (in cantitati mici), sare, precum si o
serie de resurse fizico-geografice (hidroenergie, pasuni, paduri, izvoare minerale etc.

Gaz metan se extrage din domuri la Sarmasu, Zau de Cimpie, Medias, Nades, Deleni etc.; iar
carbune brun in bazinul Almasului (Cristoltel, Ticu, Tamasa). Este cunoscut ca Depresiunea Transilvaniei
da intreaga productie de gaz metan a tarii. In prezent centrul de coordonare al activitatii de extractie si
distribuire a gazului metan (prin conducte) este la Medias.

Energia electrica se produce la Singeorgiu de Padure - Fintinele, Ludus - Iernut, precum si in alte
termocentrale mai mici.

Metalurgia feroasa este prezenta la Cimpia Turzii, Beclean, iar metalurgia neferoasa la Copsa
Mica (prelucrarea zincului).

Industria constructoare de masini produce: utilaj minier, masini-unelte (prese hidraulice) masini si
utilaje agricole, aparatura de masura si control (la Sibiu); utilaj si echipament industrial pentru dotarea
altor ramuri (Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Sighisoara), produse electrotehnice (Cluj-Napoca, Tirgu Mures,
Bistrita), autobasculante si remorci (la Mirsa), bunuri metalice de uz gospodaresc (la Medias).
Pe baza sarii extrasa la Ocna Mures, Praid, Ocna Dej se fabrica produse clorosodice la Ocna
Mures, Turda, Tirnaveni; alte produse chimice sint: acid sulfuric (Copsa Mica), ingrasaminte azotoase
(Tirgu Mures, Victoria, Fagaras), ingrasaminte chimice concentrate complexe (Tirgu Mures), negru de
fum pentru obtinerea cauciucului sintetic (Copsa Mica), prelucrarea cauciucului (Ludus), inlocuitori ai
pielii (Orastie), materiale plastice (Tirnaveni si Victoria), celuloza si hirtie (Dej si Petresti), produse
farmaceutice (Cluj-Napoca si Tirgu Mures), produse cosmetice (Cluj-Napoca).
Industria lemnului este reprezentata prin: cherestea de rasinoase (Reghin si Talmaciu), cherestea
de foioase (Orastie); combinate de prelucrare complexa a lemnului (Gherla; Reghin; Blaj, Sebes), articole
de sport si instrumente muzicale (Reghin).

Industria materialelor de constructii produce: var (Tirnaveni), ciment, var si ipsos (Turda),
caramizi si tigla (Turda, Alba Iulia, Sighisoara, Tirnaveni, Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Sintimbru),
caramizi refractare (Alba Iulia), faianta si portelan (Cluj-Napoca, Alba Iulia, Turda, Tirnaveni, Sighisoara,
Sibiu, Bistrita); geamuri (Medias, Tirnaveni); sticlarie (Sighisoara, Avrig, Bistrita); cristaluri (Medias).

Industria usoara este prezentata prin: industria bumbacului (la Medias, Sighisoara, Talmaciu,
Cisnadie, Odorheiu Secuiesc), industria linii cu vechi traditii in zona Sibiului (Sibiu, Cisnadie, Talmaciu,
Orlat, Saliste), industria inului si cinepii (Dumbraveni, Beclean Sighisoara, Ludus), matase artificiala
(Albesti, Sibiu, Cisnadie), tricotaje Cluj-Napoca), confectii (Cluj-Napoca, Tirgu Mures etc.
Industria alimentara este reprezentata prin: morarit si panificatie (Sibiu, Cluj-Napoca, Tirgu
Mures), fabrici de zahar (Tirgu Mures, Ludus, Teius), conserve si preparate din carne (Sibiu, Medias,
Cluj-Napoca), conserve de fructe (Bistrita. Dej).

6. AGRICULTURA
Agricultura dispune de un fond funciar mediu, dar foarte diferentiat: in lungul vailor, in
depresiuni, Cimpia Transilvaniei si Podisul Secaselor predomina terenurile arabile cultivate cu cereale,
plante tehnice (sfecla de zahar si, indeosebi, plante furajere), iar in celelalte regiuni terenurile ocupate de
vii si pomi fructiferi, pasuni si finete naturale: pe intinderi mai mari, in partea de est, apar suprafete
forestiere importante.

Un important loc detine viticultura si pomicultura. Se remarca podgoria Tirnave - Alba Iulia, cu
centrele viticole: Alba Iulia, Sard, Ighiu, Craciunel, Jidvei s.a. si podgoria Lechinta.

Un sector al agriculturii il reprezinta cresterea animalelor bovine (indeosebi in partea estica),


ovine (mai ales in sud), porcine, pe baza de cartofi, indeosebi in Cimpia Transilvaniei si Podisul
Hirtibaciului.

7. CAILE DE COMUNICATIE

Reteaua de cai de comunicatie urmeaza in general arterele hidrografice si asigura legaturi


lesnicioase cu regiunile extracarpatice. Este necesar sa insistam putin asupra rolului cailor de
comunicatie, pentru a intelege mai exact rolul zonei depresionare a Transilvaniei, ca nucleu al
teritoriului romanesc.

Astfel, de-a lungul Vaii Somesului Mare si a Bistritei (ardelene), ce trece prin Depresiunea
Transilvaniei in culoarul depresionar Birgau - Dorna spre Valea Moldovei si Valea Bistritei, iar de aici
spre nordul si centrul Moldovei; pe Valea Muresului (culoarul Deda-Toplita) se ajunge in Depresiunea
Giurgeului, iar de aici, prin pasuri montane, relativ joase, spre Valea Bistritei si Trotusului; pe Valea
Oltului si culoarele joase din sud-estul Depresiunii Transilvaniei se ajunge usor in depresiunea larga a
Brasovului, iar de aici prin trecatori (Oituz, Intorsura Buzaului, Tabla Butii, Bratocea, Predeal, Bran -
Rucar) spre Moldova si Muntenia; culoarul Oltului (Turnu Rosu - Cozia) a constituit un drum vechi de
legatura intre regiunile de la nord si sud de acesta; spre vest, culoarul larg al Muresului a constituit o
axa a Transilvaniei, care o lega totodata de regiunile situate spre vest (Cimpia de Vest, Banat); valea
larga a Somesului se deschide spre nord-vest (dealurile Salajului, Cimpia Somesului), iar vaile din Muntii
Apuseni permit un acces facil intre Transilvania si zonele de depresiuni-golf si cimpii situate la vest de
acestia.

Exemplele ar putea continua, dar acestea demonstreaza convingator ca toate drumurile duc in
Transilvania (si invers) subliniind clar ideea de centralitate a Depresiunii Transilvaniei si a spatiului
adiacent.
In prezent, Depresiunea colinara a Transilvaniei constituie o regiune geografica foarte bine
deservita de reteaua cailor de comunicatie. Este strabatuta de magistralele feroviare 2, 3, 4.
Din aceste magistrale se desprind mai multe cai ferate secundare. Reteaua rutiera are in ansamblu
aceeasi configuratie, dar este mai dezvoltata. Principalele aeroporturi sint la: Cluj-Napoca, Tirgu Mures si
Sibiu.

II. TRANSILVANIA - POTENTIALUL TURISTIC

Legenda lui Dracula


Un important punct de atractie turistica asociat numelui Transilvaniei este legenda contelui
Dracula. Legenda vorbeste despre existenta in Transilvania in perioada de inceput a evului mediu a unui
principe ce era un luptator inversunat impotriva turcilor. Plecat fiind in batalie dusmanii raspnadesc vestea
ca ar fi fost ucis. Sotia sa aude aceasta si de durere se sinucide. Intors din batalie printul isi gaseste sotia
moarta si atunci infuriat pe divinitate face un pact cu diavolul devenind astfel un vampir nemuritor, ce va
cauta vesnic in fiecare femeie figura si sufletul sotiei sale multiubite.
Aceasta legenda isi are radacinile in istoria veche a Romaniei unde exista un principe numit Vlad
Dracul supranumit de popor si Tepes, deoarece isi pedepsea dusmanii sau pe cei ce savarseau infractiuni
prin tragere in teapa. Prin metodele sale extrem de dure si sangeroase el a reusit sa faca ordine in tara
astfel incat era foarte iubit de popor, dar si temut in acelasi timp.
Dusmanii sai nemultumiti de politica dusa de acesta au raspnadit in lume tot felul de povesti
neadevrate despre el socotindu-l un monstru, un vampir insetat de sange un diavol adevarat astfel
creandu-se cunoscuta sa legenda.
Castelul Bran astazi vizitat de mii de turisti ce il considera Castel al Lui Dracula nu stiu ca acesta
nu a folosit castelul decat pentru scurta vreme adevarata sa cetate fiind asezata in cu totul alta parte decat
la Bran si anume in sudul Transilvaniei pe raul Arges in localitatea Poienari, el fiind nu principe al
Transilvaniei ci al Valahiei.
Intr-adevar el a trecut prin Bran si Brasov, avand legaturi comerciale cu aceasta zona pe care a si
atacat-o in cateva randuri ca represalii pentru politica dusmanoasa a negustorilor sasi de aici , in urma
acestor atacuri acestia nascocind toate povestiile despre care ma vorbit mai sus. Branul reprezenta vama
comerciala a Transilvaniei cu Valahia.
Aceasta legenda isi are radacinile in istoria veche a Romaniei unde exista un principe numit Vlad
Dracul supranumit de popor si Tepes, deoarece isi pedepsea dusmanii sau pe cei ce savarseau infractiuni
prin tragere in teapa. Din acest motiv in scurta vreme calatorii puteau trece in deplina siguranta pe
drumurile Valahiei fara teama ca vor fi jefuiti de raufacatori. Vlad Dracul a fost si un dusman de
neimpacat al turcilor si un oponent de temut al acestora el impiedicand multe vreme atat prin propriile
forte cat si prin constituirea uor aliante militare patrunderea otomanilor spre centrul Europei. Potentialul
turistic al Transilvaniei nu se opreste doar la Legenda lui Dracula, alaturi de aceasta stand numeroasele
statiuni turistice si balneoclimaterice, peisajele minunate, vestigiile de arhitectura, sau cele arheologice.
Dintre locurile in care va puteti petrece vacantele, relaxa si practica diverse sporturi de iarna enumeram
statiunile Predeal, Poiana Brasov, Stana de Vale, Sovata, Baile Felix, Baile 1 Mai, Baile de la Bazna,
statiunea Paltinis, Moneasa, Lipova, Borsa, si multe altele. Peisajul valurit de dealuri munti si podis al
Transilvaniei bucura sufletul si relaxeaza trupul. Apele care strabat acest pamant roditor sunt pline de
peste si ofera nenumarate posibilitati de agrement de la pescuit pana la rafting pe reurile rapide de munte.
Vinuriile produse aici in centrul Transilvaniei in regiunea Tarnavelor sunt celebre in intreaga Europa si au
fost servite la mesle tuturor regilor, si principilor care au poposit pe acest pamant. Sporturile de iarna se
pot practica in oricare dintre statiunile de aici , cele mai celebre fiind desigur cele de la Predeal si Poiana
Brasov unde in fiecare iarna, hotelurile moderne si bine utilate, precum si partiile iluminate nocturn
asteapta turistii sa se bucure de iernile romanesti. Transilvania, ofera prin multitudinea si varietatea
zonelor de agrement turistic pe care le are la dispozitie o alternativa deosebit de atractiva de a va petrece
vacantele, fiind acelasi timp o experienta uluitoare prin care ve-ti descoperi locuri unice in lume, legende
si istorisiri care va vor tine cu sufletul la gura, mancaruri savuroase si vinuri bune, munti inalti anume
facuti pentru alpinism, bungee-jumping sau rafting, dar mai presus de orice veti avea privilegiul de a
calatori printr-un tinut legendar si celebru nu atat prin povestirile lui Bram Stocker cat mai cu seama prin
istoria milenara si frumusetea acestor locuri pe care daca nu le veti calca cu piciorul, nu ve-ti putea
intelege niciodata de ce aceia care au venit si au ramas o vreme nu au mai plecat niciodata ori sau reantors
cu regularitate aici.

Judetul Cluj
Judetul Cluj este amplasat in centrul Transilvaniei invecinandu-se in partea de nord cu judetele
Salaj si Mures, in est cu Mures si Bistrita-Nasaud, in vest cu judetul Bihor si la sud cu judetul Alba.
Judetul Cluj a fost si ramane unul dintre cele mai puternice centre economice, politice si culturale din
Transilvania, fiind o interesanta destinatie turistica.

Cheile Turzii
Reprezinta o rezervatie complexa, geologica, floristica, si faunistica cu o suprafata de 175,70 ha,
situata in Podisul Pordeiului in apropierea orasului Turda . Datorita frumusetii si diversitatii fenomenelor
carstice cat si a bogatiei florale si faunei locale care include numeroase specii rare, endemice si relicte
glaciare aceste chei au fost declarate monumente ale naturii cu o mare valoare stiintifica.
Cheile Turzii reprezinta o despicatura adanca de 350m care se intinde pe o lungime de 3,5 km, ce
au luat nastere prin adancirea treptata a vaii paraului Hasdate.
In aceste inedite chei se cunosc aproximativ 60 de pesteri, arcade si firide dintre care 8 depasesc
lungimea de 20 de m, cea mai mare atingand 120m.

Orasul Cluj-Napoca
Orasul Cluj-Napoca este asezat la o altitudine de 340 m, pe valea Somesului, fiind considerat din
punct de vedere al vechimii, unul dintre cele mai importante orase dacice, atestat prima data sub numele
de Napoca, nume care a fost amintit si de Ptolemeu in scrierile sale din acea perioada.

Biserica Sfantul Mihail


Este unul dintre cele mai valoroase monumente in stil gotic din Transilvania fiind construit in
perioada anilor 1350-1450.

Biserica Reformata din Cluj-Napoca


A fost construita cu sprijinul regelui Ungariei - Matei Corvin. A fost considerata in acea perioada
una dintre cele mai mari constructii in stil gotic din Transilvania.

Casa lui Matei Corvin


Matei Corvin a fost fiul lui Iancu de Hunedoara. S-a nascut in anul 1443 si a devenit ulterior rege
al Ungariei si principe al Transilvaniei. Cladirea unde se afla casa memoriala a acestuia este considerata
un monument istoric de marca al orasului. Putem intrezarii elemente ale stilului gotic in arhitectura si
decoratiunile casei.

Gradina Botanica din Cluj-Napoca


Gradina botanica din Cluj-Napoca este considerata asezamant de notorietate europeana. A fost
infintata in anul 1920 de catre profesorul Alexandru Boza si se intinde pe o suprafata de cca 15 ha.

Manastirea din Manastur


Este amplasata in cartierul clujean Manastur si a fost construita in stil gotic in sec XV-XVI.

Manastirea Franciscanilor
Dateaza din sec al XV-lea si este construita in stil gotic pe locul unei alte biserici cre a fost
construita in perioada anilor 1270 - 1273.

Muzeul de Etnografie din Cluj-Napoca


Adaposteste piese din ceramica, textile, imbracaminte, unelte, obiecte de uz casnic, arhiva
folclorica, o biblioteca, toate de o mare valoare istorica.

Muzeul de Speologie din Cluj-Napoca


Avand o varsta foarte frageda (2003) este singurul muzeu de acest gen din Europa. Regasim aici
pe de o parte diferite feluri de roci care pastreaza amprente ale unor animale disparute cu mii de ani in
urma, cat si obiecte si instrumente folosite de renumitul biolog Emil Racovita, fost profesor la celebra
universitate Sorbona din Paris, in perioada de cercetare si expolatare (microscop, aparate foto, etc).

Palatul Bunffy din Cluj-Napoca


Gazduieste astazi muzeul de arta. Este situat in Piata Libertatii si dateaza din sec al XVIII-lea
fiind construit in stil baroc tarziu. Este format din 22 de camere unde se pot admira lucrari ale unor
sculptori, graficieni si pictori celebrii cum ar fi: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, cat si colectii
impresionante de arta medievala, arme, mobilier, covoare.
Rezervatia floristica - Fanetele Clujului
Aceasta rezervatie este situata la 3-4 km de orasul Cluj-Napoca de o parte si de alta a Vaii
Fanatelor, inconjurata de coline de 500-600 de m inaltime, presarate din cauza alunecarilor de teren cu
numeroase movile de pamant numite de localnici ticlesau coparsaie.
Intr-o astfel de coparsaie se afla rezervatia cu o suprafata de 80 ha de teren variat si accidentat,
cuprinzand o movila inalta de 30-35 m si lunga de 400 m .

Rezervatia floristica - Fanetele de la Suatu


Reprezinta o rezervatie floristica de mare valoare in special datorita existentei pe coastele abrupte
din partea de est a rezervatiei a unui neam de lintea pratului, care nu mai traieste in nici o parte a tarii si a
lumii. Se poate ajunge in aceasta rezervatie pe soseaua Cluj Napoca Reghin iar de acolo pe un drum
secundar pana in comuna Suatu aproximativ 8 km.

Lacul Stiucii
Reprezinta o rezervatie ornitologica situata la 4 5 km de orasul Gherla , la intrarea in satul
Sacalaia , si are o suprafata de 25 ha . Acest obiectiv turistic lac cu apa dulce, declarat monument al
naturii este bine cunoscut si indragit de locuitorii oraselor Gherla, Dej, Cluj-Napoca.,dar si de turisti din
tara si strainatate.
Lacul face parte din iazurile Campiei Transilvaniei situate in bazinul Vaii Fizesului, afluent al
Somesului Mic si reprezinta o delta in miniatura unde poposesc pentru hrana si cuibarit numeroase
pasari de balta migratoare ca: califarul alb(Tadorana tadorana), cufundacii, starcii, ocrotite de stufarisul
des.

Manastirea Ortodoxa de la Nicula


Este considerata ca facand parte din lantul vechilor manastiri ortodoxe ale Transilvaniei, datand
probabil din anul 1552.

Biserica Ortodoxa Vad


A fost ridicata in sec al XV-lea fiind ctitorita de Stefan cel Mare si Petru Rares. Biserica a fost
construita dupa modelul bisericilor din Bucovina.

Judetul Alba
Meleagurile judetului Alba sintetizeaza in datini si obiceiuri influentele venite din zona muntilor
Carpati Apuseni, a regiunilor Mures si Sebes. Obiectivele istorice, peisajele spectaculoase, vinul
renumitelor Podgorii ale Jud.Alba, cantecele populare autentice, frumusetea portului popular si
ospitalitatea traditionala a acestor locuri fac din judetul Alba un tinut de legenda si poezie.

Orasul Abrud
Orasul Abrud este asezat de-a lungul raului cu acelasi nume, la poalele dealului Stiurt si pastreaza
in perimetrul sau urmele asezarii daco-romane Abruttus, langa care exista si o mica fortificatie cu rol de
observatie si aparare a marelui centru aurifer din apropiere- Arbunus Maior (azi Rosia Montana).

Cetatea Medievala si Orasul Aiud


Orasul Aiud este situat pe valea mijlocie a raului Mures la confluenta acestuia cu raul Aiud in vecinatatea
muntilor Trascaului, la 30 km de orasul Alba-Iulia. Primele semne de viata omeneasca dateaza din anii
800-500 i.Hr.Cetatea medievala din Aiud este situata in zona centrala a orasului si reprezinta un complex
de arhitectura medievala compus din mai multe edificii.

Cetatea si Orasul Alba-Iulia


Situata in inima actualului municipiu Alba-Iulia, cetatea a fost ridicata in anii 1714-1738, fiind cea mai
reprezentativa cetate de tip Vauban din Romania. A ramas in istoria Romaniei ca fiind locul in care s-a
oficializat Unirea celor Trei Principate Romanesti care a avut loc la 1 Decembrie 1918.

Biblioteca Batthynaeum din Alba-Iulia


A fost construita in ultimele decenii ale sec al XVIII-lea in biserica dezafectata a fostei manastiri
trinitariene. Gazduieste valoroase colectii de carte veche si de arta ale Institutului Batthyaneum.
Fondatorul institutului si al bibliotecii este episcopul Ignatiu Batthyani.

Cetatea Reintregirii din Alba-Iulia


Catedrala Ortodoxa cunoscuta si sub numele de Catedrala Incoronarii a fost ridicata intre anii
1921-1923 reinnoind firul existentei importantului asezamant a lui Mihai Viteazu . Catedrala a devenit
locul de incoronare a regilor romani.

Catedrala Romano-Catolica din Alba-Iulia


Catedrala este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpuri din Transilvania, arhitectura sa
imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul este amplasat intre zidurile Cetatii Alba-
Iulia.

Colegiul Academic din Alba-Iulia


Complexul de cladiri este amplasat in Cetatea Alba-Iulia si cuprinde cladiri dispuse a doua curti interioare
in cadrul carora a functionat din anul 1622 -Academicum Collegium-, prima scoala cu rang universitar
din Transilvania. Edificiul actual cuprinde parti din fostul colegiu terminat la mijlocul sec XVII-lea.

Muzeul Unirii din Alba-Iulia


Muzeul National al Unirii se numara printre cele mai importante muzee din Romania datorita prestigiului
si patrimoniului sau.

Palatul Apor din Alba-Iulia


Este resedinta unei foarte puternici familii feudale care a avut reprezentanti in ierarhia superioara a
Principatului Transilvaniei. Palatul Apor a fost construit in sec al XVII-lea si apoi modificat in prima
jumatate a sec al XVIII-lea fiind dotat cu lucrari de plastica baroca pe fatada de sud, pe frontoanele
portalurilor si balustrii scarii de acces.

Palatul Princiar din Alba-Iulia


Este amplasat pe locul vechiului palat episcopal, palatul principilor Transilvaniei a fost construit
in etape succesive incepand cu sec al XIV-lea. In sec XV este marit prin constructia unor aripi in jurul a
trei curti interioare.

Portile Cetatii Alba-Iulia


Din cadrul puternicului sistem de fortificatii al Cetatii Alba-Iulia fac parte si aceste porti. Intrarea in cetate
se facea prin sase porti dintre care patru sunt decorate cu statui si reliefuri sculptate de Johhan Konic.

Sala Unirii din Alba-Iulia


Face parte integranta din Muzeul National al Unirii si este situata in cadrul Cetatii Alba-Iulia. Sala Unirii
reprezinta locul in care a fost oficializata unirea tuturor romanilor intr-o singura tara- Romania, eveniment
care a avut loc la 1 Decembrie 1918.

Statiunea Arieseni
Statiunea Arieseni este situata la granita dintre judetele Alba si Bihor la poalele muntilor Apuseni,
la o altitudine de 950 m. Statiunea constituie un important punct de plecare in traseele de drumetie si
escalada din muntii Apuseni, tot aici existand facilitati pentru practicarea sporturilor de iarna. Statiunea
este dotata cu o partie de schi cu o suprafata de 3, 8 ha si care beneficiaza de nocturna. Statiunea Arieseni
este cunoscuta pentru practicarea agroturismului.

Castelul Bethlen din Blaj


Este cea mai veche cladire din orasul Blaj si a fost pana in anul 1737 resedinta stapanilor feudali ai
domeniului Blaj, familia Bethlen. Dupa acest an a deveni sediul Episcopiei Transilvaniei. Cladirea este
compusa din doua etaje cu ziduri foarte groase de peste 1 m, coridoare boltite si scari inguste de lemn,
reprezentand un valoros monument istoric si de arhitectura.

Catedrala Greco-Catolica din Blaj


A fost construita intre anii 1738-1765 de catre arhitectul austriac Anton Eckhardt Martinelli. In
anul 1837 a fost marita cand i s-au adaugat o terasa, cele 2 turnuri, corurile si sarcristiile laterale. Biserica
este pictata in stil bizantin, cel mai reusit element fiind catapeteasma de mari dimensiuni.

Cetatea Calnic
Cetatea Calnic (Kelling) este unul dintre cele mai vechi si interesante monumente de arhitectura
fiind inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Cetatea a fost construita in sec XIII-lea de catre
contele Chyl de Kelling cu destinatia de resedinta nobiliara.

Cricau - Piatra Craivii


Aici s-au descoperit o cetate dacica si o asezare dacica. Se presupune ca aici s-ar fi aflat zona
unde isi instalase cartierul general imparatul roman Traian in timpul razboiului cu dacii. Pe langa acestea
mai putem admira ruinele unei cetati medievale datand din sec XIII.

Ruinele Cetatii Cugir


Se presupune ca aici a existat o fortificatie dacica, datand din sec al II_lea i.Hr., fapt rezultat din
descoperirea unor fragmente ceramice si a unui tezaur de monede ascuns intr-un vas ce a fost descoperit
la poalele dealului pe care se afla amplasata cetatea.

Manastirea Rameti
Se afla amplasata in partea de nord-vest a orasului Alba Iulia la cca 36 km si dateaza din sec al
XIII-lea, manastirea Rameti fiind considerata una dintre cele mai vechi asezaminte monahale ortodoxe si
se presupune ca ar fi fost construita de calugarii retrasi in sihastrie.

Rosia Montana
Galeriile au fost construite acum 2000 de ani si sunt amenajate in vederea vizitarii. In apropierea
galeriilor se afla un muzeu de utilaje traditionale de minerit.

Sascisori - Ruinele Cetatii Dacice Capalna


Ruinele cetatii dacice se afla in localitatea Sasciori la 18 km de Sebes. Cetatea a fost amplasata pe
un deal, la o altituidine de 610 m si se presupune ca a fost ridicata de regele dac Burebista si a durat pana
la cucerirea romana. In interiorul cetatii au fost descoperite: un turn - locuinta patrulater si un platou
alcatuit din trei terase.

Abecedarul de la Tartaria
In anul 1961 in actuala asezare Tartaria au fost descoperite de cercetatorul Nicolae Vlasa trei
tablite de lut cu scriere similara scrierii sumeriene, numai ca inscriptiile acestea se presupune ca sunt mai
vechi cu 1000 de ani. Tablitele sunt datate diferit in functie de esalonul cronologic ales si anume intre
4400-4600 i.Hr. sau intre 3900-4200 i.Hr. Mesajul transmis cu ajutorul acestei tablite reprezenta un mesaj
transmis divinitatii subpamantene sau ceresti.

Castelul Huniazilor (Castelul Corvinestilor)


Construit intre 1443-1447 de catre Iancu de Hunedoara pe locul vechiului castel regal din sec al
XIV-lea. In sec XV-XVI a devenit resedinta nobiliara, iar mai tarziu, intre 1552-1716 resendinta a pasei.
A indeplinit si rolul de cazarma de artilerie. In preznet adaposteste Sectia de Istorie si Sectia de Stiinte ale
Naturii din cadrul Muzeului Banatului. (mai multe despre Castelul Corvinilor)