Sunteți pe pagina 1din 21

INDICATORII FIZICI AI APEI

I.

INTRODUCERE

Apa.este cea mai pretioasa substanta. O bem, o folosim la gatit, ne spalam cu ea, inotam in ea si suntem alcatuiti in mare masura din ea. Omul se poate lipsi in situatii exceptionale de ap pentru alte folosine, dar nu i de apa de but, rezist timp destul de ndelungat fr mncare, dar foarte puin fr ap. De aceea pentru om cea mai important ap a fost, este i va fi apa potabil. In prezent, n unele ri, consumul de ap potabil pe cap de locuitor este foarte ridicat, specialitii propun o folosire mai raional a apei i avertizeaz cu privire la pericolul epuizrii i a polurii n viitor a resurselor de ap potabil. Este adevrat c majoritatea suprafeei planetei este acoperit de ap, ins 97% din apa disponibil la nivel planetar este ap marin, prea srat pentru uzul uman. Din apa disponibil rmas, 2 % se afl n gheari i calotele glaciare, deci rmne numai 1% din totalul apelor de pe glob pentru a fi utilizata de oameni. Serviciile de apa si de canalizare reprezinta activitatile de utilitate publica si de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea apei potabile si a serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. Serviciul public de alimentare cu apa cuprinde, in principal, activitatile de captare, de tratare a apei brute, de transport si de distributie a apei potabile si industriale la utilizatori. Sistem public de alimentare cu apa potabila reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul public de alimentare cu apa potabila. Gradul de accesibilitate la apa potabil sigur i n cantitate suficient constituie un indicator mondial al nivelului de civilizaie i de dezvoltare durabil al unei ri. Ap potabil face parte din categoria apelor dulci care au un grad de puritate (referitor la bacterii i substane toxice) ridicat nct este adecvat butului, sau pentru buctria omului. O ap potabil de calitate bun trebuie s fie rece ( 5), cu un gust plcut, incolor i inodor, cu un coninut mediu de substane minerale (carbonai de calciu, magneziu, sruri de sulfai cu metalele amintite). Condiiile de potabilitate ale apei sunt urmtoarele: s fie incolor, transparent, inodor, relativ insipid, s nu conin substane chimice organice sau de alt natur peste limita maxim admisibil de standardele obligatorii; s fie lipsit de microorganisme patogene i relativ patogene; microflora saprofit s fie limitat strict la un numr foarte redus; s aib compoziie acceptabil n sruri de calciu care imprim aa - numita duritate a apei. Duritatea apei se exprim n grade germane i este cuprins ntre 10 i 20 grade germane Rolurile apei n organism sunt multiple, cele mai importante fiind: - rolul structural, ca i principal component al organismului; - rolul de mediu de reacie pentru i intervenia n toate procesele metabolice; - contribuia la meninerea homeostaziei (fiind esenial pentru variate procese, ca absorbia, transportul, difuzia, osmoza, excreia...); - rol n metabolismul macronutrienilor (din a cror degradare rezult ap); - surs de Ca, Mg, Na, K i alte substane utile pentru organism, dar uneori i de elemente nedorite (toxice, ageni patogeni...).

Calitatea apei potabile pentru evitarea bolilor transmise prin ap, se realizeaz prin reguli riguroase de igien, cantitatea de ap necesar unui om fiind de 2 - 3 l zilnic. Sursa de obinere a apei potabile n Europa este frecvent apa freatic (fntni) i izvoare, o alt surs este apa de la suprafa a rurilor i lacurilor naturale sau artificiale. Transportul apei de la surs la consumator se realizeaz prin instalaiile de ap (conducte, bazine, pompe staiuni de filtrare), sau n cazuri speciale cu autocamioane-cistern, sticle. In rile calde se obine apa potabil prin desalinizarea apei marine. In Uniunea Europeana apa este definita ca un sistem complex, ca un factor social important in relatia om-natura, care trebuie gestionata prin metode stiintifice, tehnice si politice. Se preconizeaza crearea unor unitati administrative teritoriale ca factor de decizie in utilizarea apei. Ca factor economic, apa potabila si industriala are valoarea si caracteristicile de marfa, avand pretul de 2 - 3 euro/m3, suma care variaza in functie de procesele de epurare industriale utilizate. In Romania, 11 milioane de locuitori (45% din populatie) consuma apa din puturi, ale carei calitati organoleptice nu sunt cunoscute prin analize de laborator. In localitatile romanesti de pe malul Dunarii nu exista nici o statie de epurarea apei. Apa din fantani contine de regula azotati, proveniti de la ingrasaminte, in multe cazuri nu se respecta perimetrul de protectie fata de haznale, iar in regiunile petroliere, apa din fantani este poluata cu hidrocarburi. In urma inundatiilor, apa este poluata si nu poate fi consumata si nici in orase locuitorii nu consuma apa de calitate. Printre negocierile de aderare la Uniunea Europeana se cere si rezolvarea problemei apei potabile prin organizarea epurarii apelor pe cale mecanica sau biologica. In Romania, 35% din totalul populatiei Romaniei nu beneficiaza inca de apa potabila distribuita prin sistemul public iar 47% nu beneficiaza de acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate. In Romania, apa reprezinta o resursa specifica, utilizabila in regim natural, de aproximativ 1.870 mc/locuitor/an, care ne plaseaza pe locul 13 in Europa (media la nivel european fiind de 4.000 mc/locuitor/an). Cele 4864 cursuri de apa, cu o lungime de aproximativ 78.905 km, reprezinta principala resursa de apa a Romaniei. Aproximativ 7% din lungimea totala a cursurilor de apa se incadreaza in clasele a IVa si a V-a de calitate (stare ecologica slaba si proasta). In multe zone geografice din tara, apa subterana contine cantitati mari de azotati, din cauza poluarii istorice cu ingrasaminte folosite in agricultura iar in jurul marilor orase apa din fantani este poluata cu substante organice. La acestea se adauga reducerea resurselor utilizabile de apa, ca efect al schimbarilor climatice ce se manifesta tot mai pregnant in ultimii ani. Pe de alta parte, 35% din totalul populatiei Romaniei nu beneficiaza inca de apa potabila distribuita prin sistemul public iar 47% nu beneficiaza de acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate.. Anul 2008, declarat Anul International al Starii de Salubritate, aduce in fata constiintei publice cinci obiective, menite sa reliefeze importanta salubritatii, care reprezinta un drept fundamental uman: - salubritatea este vitala pentru sanatatea umana; - salubritatea genereaza crestere economica; - salubritatea contribuie la cresterea demnitatii si la dezvoltare sociala; - salubritatea ajuta mediul; - imbunatatirea salubritatii este un lucru realizabil.

II.

INDICATORII FIZICI AI APEI

1. GENERALITI Sursele de alimentare cu ap a centrelor populate i industriilor pot fi: Surse de ap de suprafa care sunt constituite din ape curgtoare (ruri, aflueni i fluvii), lacuri naturale i artificiale i apele mrilor i oceanelor; Surse de ap subteran. Apele de suprafa reprezint cea mai important surs de ap potabil pentru ara noastr. Scopul analizei compoziiei apelor de suprafa l reprezint stabilirea caracteristicilor fizice i organoleptice, chimice, biologice i bacteriologice i radioactive, n raport cu condiiile impuse n legislaia n vigoare, pentru a se putea aprecia calitatea sau gradul de poluare al apelor de suprafa. Astfel, n HG nr. 100/2002 (actualizat) sunt prezentate Normele de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc apele de suprafa utilizate pentru potabilizare i Normativul privind metodele de msurare i frecvena de prelevare i analiz a probelor din apele de suprafa destinate producerii de ap potabil. Poluarea apei reprezint alterarea calitilor fizice i organoleptice, chimice, biologice, bacteriologice i radioactive ale acesteia, produs direct sau indirect de o activitate uman, apele rezultate devenind improprii pentru pentru folosirea normal ca ap de but, industrial, agrement, n agricultur. Sursele de poluare pot fi clasificate n: Surse de poluare concentrate sau organizate (ape uzate municipale epurate, ape uzate industriale); Surse de poluare neorganizate (dispersate pe suprafa bazinului hidrografic i sunt constituite din apele de precipitaii care spal suprafeele urbanizate, depozitele de reziduuri, terenuri pe care s -au aplicat ngrminte sau pesticide). Categorii de poluani: Bacterii, virusuri, parazii; Compui organici biogeni; Compui poluani toxici; suspensii inerte, materiale coloidale sau materiale fin divizate ; compui anorganici; apa cald; substane petroliere; detergeni; grsimi i uleiuri; substane radioactive. Indicatorii fizici i organoleptici sunt: gustul, mirosul, culoarea, temperatura, conductivitatea electric, turbiditatea, solidele n suspensie. 2. RECOLTAREA PROBELOR DE AP Recoltarea probelor de ap de suprafa se face conform standardelor n vigoare. n mod curent recoltarea se face n recipieni de polietilen sau sticl cu condiia ca acestea s fie nchise ermetic i s nu

conin bule de aer. Pentru analizele bacteriologice se folosesc recipieni din sticl, deoarece pot fi splai i sterilizai prin nclzire. Principalele consideraii generale privind alegerea recipienilor de prelevare a probelor de ap sunt: 1) Materialul recipienilor poate produce contaminarea probelor, de exemplu: sodiul i siliciul pot fi eliberai n sticl, iar substane organice din materialul plastic; 2) Poluanii ce trebuiesc analizai pot fi adsorbii pe pereii recipienilor, de exemplu: urme de metale prin proces de schimb ionic pe suprafaa sticlei, adsorbia benzinelor pe material plastic etc. 3) Constuienii din probe pot reaciona cu materialul recipientului, de exemplu: fluorurile pot reaciona cu sticla etc. De aceea, nainte de folosire se spal recipienii de sticl cu acid cromic i cei de polietilen cu acid clorhidric 1 M. Se recomand evitarea folosirii acidului azotic concentrat pentru recipientele de polietilen, deoarece acest acid are proprieti schimbtoare de ioni. Nu se recomand splarea cu detergeni (probele pot fi contaminate cu ioni PO43- . Dac se impune splarea cu detergeni, se recomand cltirea foarte bine cu ap i apoi cu soluie de acid n conformitate cu cele precizate mai sus. 3. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICE A APELOR DE SUPRAFA TURBIDITATEA Tulburarea apei se datoreaz substanelor n suspensie i se exprim n grade. Un grad de turbiditate reprezint tulbureala produs de 1 mg caolin sau pmnt de infuzorii n suspensie ntr-un litru de ap distilat. Noiunea de turbiditate realizeaz o corelare cu proprietile optice ale apelor, exprimnd reducerea transparenei acestora datorit att materiilor n suspensie ct i materiilor coloidale. Corelaia turbiditii cu cantitatea de materii n suspensie este dificil datorit dimensiunilor, formei i indicilor de refracie diferii ai particulelor componente. Coloizii sunt agregate de atomi, molecule sau materiale mixte care au dimensiuni cuprinse ntre 0,001 si 0,1 m, i au proprieti diferite fa de cele ale dispersiilor sau suspensiilor. Coloizii posed sarcin electric, fie datorit grupelor funcionale din structura lor, fie datorit adsorbiei ionilor din soluia n care se gsesc, fapt care le confer un grad mare de stabilitate (practic coloizii sunt nesedimentabili n mod natural - sedimentarea se poate face numai prin adugare de reactivi de coagulare i floculare). a) Determinarea turbiditatii cu ajutorul spectrofotometrului Principiul metodei Metoda se bazeaz pe compararea intensitii luminii dispersate de proba de analizat cu intensitatea luminii dispersate de ctre suspensia standard de referin, n aceleai condiii de lucru (aceeai lungime de und, aceleai condiii de agitare). Cu ct este mai mare intensitatea luminii dispersate, cu att este mai mare turbiditatea. Formazina este un polimer (obinut din soluie de sulfat de hidrazin i hexametilen -tetramin) utilizat ca suspensie cu turbiditate standard (pentru metodele fotometrice), deoarece este mai uor de preparat i rezultatele sunt reproductibile comparativ cu soluiile care conin argil. Turbiditatea poate fi

exprimat n uniti de formazin (FTU) sau n uniti nephelometrice (NTU) funcie de metoda dup care se face determinarea. Turbiditatea se mai poate exprima prin grade de turbiditate n scara silicei. Gradul de turbiditate, denumit i grad SiO2, reprezint turbiditatea realizat de 1 gram caolin sau pmnt de infuzori ntr-un litru de ap. Materiale i aparatur: - Spectrofotometru de tip JASCO; - Ap demineralizat pentru proba martor. De asemenea, turbiditatea poate fi msurat cu ajutorului turbidimetrului de tip HANNA. Modul de lucru Determinarea turbiditii prin metoda fotometriei de absorbie se efectueaz la 450 nm prin citirea absorbaei fa de o prob martor de ap distilat i calcularea valorii turbiditii din curba de etalonare. Se va lucra la spectrofotometrul JASCO sau la un alt tip de spectrofotometru. Experimental se va aplica metoda cu ajutorul turbidimetrului HANNA b) Determinarea turbiditatii cu comparatorul nefelometric Determinarea turbiditatii apei se face prin compararea apei de cercetat cu o soluie cunoscut. Pentru aceasta este nevoie de un comparator nefelometric care se bazeaz pe principiul efectului Tyndall : dac se lumineaz cu un fascicul luminos puternic un lichid care conine particule n suspensie, privind perpendicular pe direcia fascicolului luminos, se observ lumina reflectat pe aceste particule, sub aspectul unor opalescene cu atat mai intense cu cat particulele sunt mai luminoase. Aceast luminozitate se poate aprecia cantitativ prin comparaie cu lichide de tulbureal cunoscut. Comparatorul nefelometric se compune dintr-o cutie metalic n care s-a asezat un bec de 100 W, care proiecteaz uniform lumina printr-o sticl mat aezat deasupra unei deschizturi n peretele superior al cutiei. Peste aceast sticl se aeaz o alt cutie metalic prevazut cu dou locauri n care se pot aeza dou eprubete identice, separate ntre ele printr-un perete metalic. Un orificiu lateral permite observarea celor dou eprubete alturate. ntr-unul din orificiile locaului se pune eprubeta cu lichidul de cercetat, iar n orificiul alturat se pun, pe rnd, eprubetele cu diferite turbiditi etalon pn ce luminozitatea observat este egal cu ambele eprubete. n aceast situaie, valoarea tulburelii lichidului cercetat este aceeai cu valoarea etalonului folosit. Prepararea soluiei etalon de turbiditate : 20-30 g de pmnt de infuzorii sau caolin, bine pulverizat n mojar de agat, se trec printr-o sit de mtase cu ochiurile de 0,1 mm. Pulberea cernut se agit bine cu 2 -3 litri de ap distilat i se las n repaus 24 de ore ntr-un pahar Berzelius mare. Dup acest timp se sifoneaz stratul din mijlocul lichidului. Soluiile tulburi sifonate se las s sedimenteze 3 zile, apoi se ndeparteaz lichidul prin sifonare, pstrandu-se numai sedimentul. Sedimentul se agit cu circa 1 litru ap distilat, apoi 200 ml din suspensia astfel obinut se filtreaz printr-un filtru cantitativ splat n prealabil. Filtrul se usuc i se calcineaz pn la greutate constant. Dac soluia conine peste 100 mg/l suspensie, se dilueaz pentru a obine o soluie etalon cu turbiditate egal cu 100 mg/l. Dac soluia conine mai puin de 100 mg/l, se las s sedimenteze 3 zile, apoi se scoate volumul de ap limpede excedentar. Soluia astfel obinut se conserv cu sublimat, n proporie de 1 ml soluie saturat de Cl 2 Hg pentru un litru de soluie tulbure. Din aceast soluie de baz, n momentul determinarii, se prepar soluii etalon de lucru, avnd turbiditi cuprinse ntre 1-100. Cu aceastea se compar turbiditatea apei de cercetat.

pH-UL pH-ul se determin prin citiri directe la un pH-metru digital sau folosind hrtie indicatoare. pH-ul se poate modifica repede datorit proceselor fizice i biologice ce au loc n proba de ap. Trebuie s se msoare pH-ul ct mai repede posibil la locul de prelevare, ntr-un interval scurt nedepind 6 h de la prelevare. Dac aceasta pare a fi imposibil sau inutil n anumite cazuri, se fixeaz un tub flexibil ntre robinetul de prelevare i recipientul de prelevare i se umple recipientul pn cnd deverseaz. Alt variant este aceea de a clti recipientul i de a-l imersa n proba de ap. Se umple evitnd orice turbulen. Se elimin toate bulele de aer ale probei agitnd uor recipientul, apoi se nchide. Se procedeaz la efectuarea analizei ct mai repede posibil, dar nu mai trziu de 24 h de l a prelevare. Trebuie evitat orice schimbare de temperatur i schimbul gazos cu atmosfera. Materiale i aparatur - aparat pH/cond 340i, care permite efectuarea msurtorilor de pH, Redox i conductivitate rapid i sigur. Modul de lucru Se spal electrodul cu ap deionizat i cu prob, apoi se imerseaz n prob. Se agit soluia i se citete valoarea pH-ului (se citete fr agitare). Se spal electrodul cu ap i se imerseaz pentru a evita orice urm provenind de la prob sau de la soluia tampon. SUSPENSIILE TOTALE Substanele n suspensie care apar n apele de suprafa pot fi: nisip, argil, nmol fin, subsante organice i anorganice fin divizate (de exemplu: fibre fine din industria celulozei, plancton, organisme microscopice). Materiile n suspensie sunt substane insolubile care se pot separa prin: filtrare, centrifugare, decantare (dimensiuni de maxim 2 mm). Materiile n suspensie se determin conform STAS 6953-81 astfel: - coninut total de materii n suspensie; - coninut de materii n suspensie: sedimentabile, nesedimentabile, plutitoare; - determinarea pierderii la calcinare a materiilor totale n suspensie (coninut n materii organice); - determinarea reziduului la calcinare al materiilor totale n suspensie (conin ut n materii minerale). a) Coninut total de materii n suspensie Principiul metodei Separarea materiilor n suspensie prin filtrare, urmat de uscarea i cntrirea acestora. Pentru ape uzate cu coninut mare de materii n suspensie, filtrarea se face n laborator pe hrtie de filtru, iar pentru ape uzate cu coninut mic de materii n suspensie filtrarea se face pe creuzet filtrant tip G4, cu strat de azbest. Materiale si aparatur - etuv termoreglabil la temperatura de 105,3 oC; - capsule de portelan; - hrtie de filtru de porozitate mic; hrtia de filtru se spal cu ap distilat fierbinte, se las s se scurg bine i se introduce n capsula de porelan, i apoi la etuv timp de 1 or, la 105,3 oC. Se

rcete jumtate de or n exicator i se cntrete la balan analitic. Se repet operaiile de uscare, rcire, cntrire pn se aduce la pond constant; - plnie de filtrare. Modul de lucru Proba de ap omogenizat n prealabil se filtreaz pe hrtie de filtru. Reziduul se spal cu ap distilat pentru ndeprtarea srurilor solubile. Precipitatul i hrtia de filtru se usuc la 105,3 oC, timp de o or, se rcete jumtate de or n exicator i se cntrete la balana analitic.

Materii totale suspensie=

m2 - m1 * 1000 (mg/l) V

(2.1)

n care: m1- masa capsulei cu hrtia de filtru, mg; m2- masa capsulei cu hrtia de filtru i solid, mg; V - volumul de ap uzat luat n analiz, ml. b) Determinarea materiilor n suspensie sedimentabile Principiul metodei Metoda volumetric - se determin materiile sedimentabile dup un interval de 30 - 120 minute n cilindru gradat sau n con Imhoff. Se va aplica experimental. Metoda gravimetric - materiile n suspensie sedimentabile se determin prin diferena ntre materialele totale n suspensie i materialele n suspensie nesedimentabile din supernatant (dup ce a avut loc sedimentarea liber un timp determinat). Materiale i aparatur - Conuri Imhoff sau cilindru de sticl de 1 l (pentru coninut mare de sedimente); - Baghet (cu manon de cauciuc); Modul de lucru Proba de ap de suprafa omogenizat n prealabil se introduce n cilindrul gradat sau n conul Imhoff i se menine n poziie vertical i n repaus. Dup 2 ore se citete volumul sedimentului, observnd linia de separare ntre sediment i supernatant. Rezultatele se exprim n (ml/l). CONDUCTIVITATEA ELECTRICA Determinarea conductivitatii probelor de apa Metoda de analiza conductometrica este utilizata in special pentru determinarea punctului de echivalenta in reactiile de neutralizare si precipitare care sunt insotite de variatii ale concentratiei ionilor cu mobilitati diferite. Marimea fizica care sta la baza metodei este conductanta: G=

l R

()

O solutie de electrolit prezinta o anumita rezistenta electrica atunci cand este strabatut de un current I generat de o diferenta de potential U.aceasta rezistenta poate fi scrisa sub forma :

l
S

R= () -rezistivitatea (cm); l-distanta dintre electrozii cufundati in solutie (cm); S-sectiunea electrozilor (cm2). Raportul: K=

l S

se numeste constanta celulei.

Conductanta se mai exprima prin relatia: G=

l R

-conductivitatea (conductanta specifica) =

[]S.I=Scm-1

: -distilate 1Scm-1 -demineralizate 0,1.1Scm-1 -distilate 510Scm-1 -potabile 100..200Scm-1 -dure 200..1500Scm-1 Conductivitatea echivalenta reprezinta raportarea conductivitatii la concentratia solutiei de electrolit: =

1000 -1 -1 ( cm echiv/l) C

Conductivitatea echivalenta limita reprezinta conductivitatea echivalenta a unei substante la diluatie infinita: 0=K0(++ -) +-mobilitatea cationului - -mobilitatea anionului

TEMPERATURA Temperatura este o caracteristic important ce influenteaz majoritatea proceselor fizice, chimice i biologice care au loc pentru descompunerea materiei organice n procesul de autoepurare al apelor de suprafa. Variaiile de temperatur implic fie deversarea apei calde provenite din procesele tehnologice n amonte (avnd ca rezultat scderea cantitii de oxigen dizolvat din emisar) sau infiltrri ale apelor de suprafa sau subterane (scderea temperaturii cu 10C conduce la ncetinirea proceselor biologice). Se determin prin meninerea termometrului n ap timp de minimum 5 min. Determinarea temperaturii apelor naturale explic multiplele procese fizico -chimice i biologice din bazinele de ap. Temperatura apei se determin introducnd n ap la adancimea de la care s-a recoltat proba sau, unde nu este posibil, n vasul n care s-a recoltat proba chiar n momentul cnd s-a facut recoltarea. Cnd se recolteaz proba de la adancimi pna la 10 m, termometru se fixeaz n barometru, pentru a exclude influenta straturilor superioare de ap atunci cnd termometru este scos din ap. La adncimi mai mari de 10 m se folosesc termometre speciale, reversibile, care printr-o rotaie de 180 i ntrerup coloana de mercur la temperatura nregistrat la adncimea respectiv. Cnd se ia temperatura unei probe, termometrul trebuie inut n ap cel puin 5 minute. Concomitent cu msurarea temperaturii apei trebuie s se determine i temperatura aerului. n unele cazuri, compararea temperaturii aerului cu a apei recoltate poate da indicaii asupra unor factori care influeneaz regimul de temperatur al bazinului. CULOAREA n conformitate cu SR ISO 7887/1997, o ap pur analizat n lumina transmis, ntr -o adncime de mai muli metri, emite o culoare albastru deschis care se poate modifica n prezena poluanilor, pentru a produce o varietate infinit de culori. Apele industriale i uzate proaspete au coloraie gri-deschis, spre deosebire de cele coninnd materie organic n descompunere care au coloraie gri-nchis. Apele uzate industriale au diferite coloraii funcie de compuii poluani pe care-i conin (exemplu: colorani, clor - ape uzate galbene etc.). n conformitate cu acelai standard sunt definite urmtoarele: Culoarea aparent a apei: culoarea datorat substanelor dizolvate i materiilor n suspensie; ea se determin n proba de ap brut nesupus filtrrii sau centrifugrii; Culoarea real a apei: culoarea datorat numai substanelor dizolvate; ea se determin dup filtrarea probei de ap prin membran cu porozitate de 0,45 m. Pentru nevoi analitice, culoarea real este cea care intereseaz. In practic, culoarea real a apei poate fi neglijabil, nteresnd mai mult culoarea aparent a probelor. Se va observa culoarea sau se va determina utiliznd spectrofotometrul HACH 2000. Pentru orientare, se toarn ntr-un pahar sau flacon i se observ la lumina difuz a zilei ; gradul de culoare se noteaz n felul urmtor : ncolor, uor galbui, galben deschis, galben, galben nchis, etc. Apa tulbure se filtreaz nainte de determinare.

a) Determinarea culorii cu ajutorul unei scri etalon (cu planeta). Determinarea se face cu ajutorul unui comparator. ntr-un cilindru gradat, special pentru determinarea coloraiei, se toarn ap distilat pan la semn, iar ntr-un al doilea cilindru identic, aceeai cantitate de ap de examinat. Planeta cu etaloane corespunztoare pentru 10-80 in scara de platin-cobalt, se aeaz in locaul de jos al comparatorului, sub cilindru, cu ap distilat. Se privete de sus in jos i se misc planeta pan ce intensitatea coloratiei uneia sau alteia dintre etaloane corespunde cu coloraia apei examinate. Cifra corespunztoare acestui etalon exprim coloraia apei n grade. n cazul cnd coloraia apei trece de 80, se dilueaz cu ap distilat nainte de determinare i rezultatul obinut se nmultete cu gradul diluiei. b) Determinarea culorii cu etaloane lichide (anexa 1) n laboratoarele unde nu exist un comparator, determinarea cantitativ a coloraiei apei se poate face prin comparare cu soluie etalon. Pentru acesta se prepar dou solutii : - soluia 1 (soluie de baz) : ntr-un balon cotat de 1 litru se dizolv n puin ap distilat 0,0875 g de bicromat de potasiu, 2 g de sulfat de cobalt (CoSO 4 x7H 2 O) i 1 ml de acid sulfuric concentrat, d=1,84 chimic pur, apoi se completeaz volumul la 1 litru de ap distilat. Coloraia acestei soluii corespunde la 500 de culoare ; - soluia 2 : ntr-un balon cotat de 1 litru se introduce 1 ml de acid sulfuric concentrat, d=1,84 chimic pur, apoi se aduce la semn cu ap distilat. Amestecnd volume diferite din soluia (1) cu volume diferite din soluia (2), se obine urmatoarea scar de coloraii :

III.

NSUIRILE FIZICE ALE APEI I IMPORTANA LOR N PISCICULTUR

Pentru viaa petilor, o importan deosebit o are apa, cu toate caracteristicile i nsuirile ei: mecanice, fizice, organoleptice, chimice, biologice, bacteriologice i radioactive. Micarea apei, viteza de curgere, curenii sunt factori fizico-chimici ce influeneaz direct i indirect viaa petilor, determin nd n timp adaptri morfo-funcionale. Viteza de curgere a apei este important n funcie de specia de peti care se dezvolt n apa respectiv. Astfel, pentru ciprinide sunt corespunztoare apele cu viteze de curgere de 5 -30 cm/s; pentru mrean i clean 30-50 cm/s, iar pentru salmonide 50-100 cm/s. Viteza minim de reacie a petilor pare a fi de 2-10 cm/s. Organul de percepere este reprezentat de linia lateral. Efectele vitezei de curgere a apei asupra petilor se mpart n directe i indirecte. Cele directe se refer la: deplasarea, transportul petilor; transportul icrelor i larvelor la distane mari, iar cele indirecte, puternic resimite de peti, se refer la: modificarea regimului hidrologic, modificarea temperaturii apei, modificarea oxigenului dizolvat, modificarea salinitii, producia de fito i zooplancton, calitatea mlului i fundului heleteelor. Curenii verticali au rol n amestecarea apelor, oxigenare, uniformizarea temperaturii i salinitii. Densitatea i vscozitatea apelor din lacuri variaz cu temperatura. Astfel, densitatea cea mai mare a apei se nregistreaz la temperaturi de peste 4C i scade la temperaturi mai mari sau mai mici de 4C. n straturile superficiale, densitatea apei este mai sczut, aceasta crescnd ctre fun dul apei. Vscozitatea apei scade direct proporional cu creterea temperaturii, cantitatea de suspensii organice i anorganice. Densitatea i vscozitatea apei au mare influen asupra fenomenului de plutire liber a organismelor acvatice. Cu ct temperatura apei este mai mic, cu att densitatea i vscozitatea apei sunt mai ridicate, permind o plutire mai bun a organismelor acvatice. n ap, rezistena de naintare este de aproximativ 100 de ori mai mare dect n aer. Presiunea apei este puternic resimit de ctre peti, chiar la modificarea presiunii atmosferice. Transparena apei depinde de cantitatea de suspensii, de natura fundului apei i de adncimea acesteia. Pentru crap, apa este adecvat atunci cnd transparena este de 25-40 cm, iar pentru pstrv de 60-65 cm. Apa tulbure are asupra petilor efecte directe (mpiedic respiraia, blocheaz branhiile, produce moartea petilor prin asfixie) i indirecte prin modificrile pe care le produce asupra apei: diminuarea luminozitii, reducerea fotosintezei, creterea temperaturii prin intensificarea absorbiei calorice, reinerea n ap a unei cantiti mai mici de oxigen, diminuarea productivitii ecosistemelor. Petii s-au adaptat la apa tulbure, n sensul c prezint ochii mici, iar pielea lor secret un mucus care precipit rapid suspensiile, limpezind apa. Temperatura apei. nclzirea apei este fcut n general de razele solare. Radiaiile calorice generate de soare sunt absorbite de straturile superioare ale apei, la care se adaug cldura iradiat de atmosfer i de maluri. nclzirea apei este direct proporional cu suprafaa. n lacurile adnci se constat o stratificare termic a apei. Temperatura apei este n relaie cu adncimea apei, zona de amplasare a exploataiei i cu anotimpul. Astfel, vara, temperatura apei la suprafaa apelor din regiunea de es variaz ntre 20 -25 C, iar la cele montane ntre 14-16 C. Temperatura descrete cu adncimea, ajungnd n zona de fund pn la 4C. Scderea temperaturii apei pe vertical se realizeaz n mod treptat i uniform pn la o anumit adncime, unde are loc o scdere brusc.

Acest nivel poart numele de ptura saltului termic sau metalimnion. Stratul de ap de deasupra metalimnionului se numete epilimnion, iar cel de sub hipolimnion. Epilimnionul este bine luminat, oxigenat, nclzit i bogat populat cu organisme vegetale i animale. Acest strat reprezint ptura trofogen, unde se formeaz materia organic de ctre plante macro i microscopice. Hipolimnionul este obscur, rece, slab oxigenat, bogat n gaze: CO2, SO2, CH4, gaze care rezult din procesul de descompunere sau de fermentaie al materiilor organice. Odat cu rcirea aerului, apa se rcete la suprafa, devine mai grea i coboar mai jos, locul ei fiind luat de ap mai cald i mai uoar, care urc la suprafa. Curentul vertical se accentueaz i se menine pn cnd toat apa bazinului ajunge la temperatura de 4C. Odat cu uniformizarea termic se face i uniformizarea oxigenului solvit. Iarna, apa se rcete la suprafa n continuare pn la 0C, cnd este favorizat formarea cristalelor de ghea. Sub podul de ghea format, temperatura crete spre fund, ajungnd la + 4C, aceasta reprezentnd stratificarea termic invers de iarn. Primvara crete temperatura aerului, ceea ce duce la topirea gheii. Straturile de ap de la suprafa ncep s se nclzeasc, devin mai dense i coboar pn unde gsesc straturile de ap cu aceeai valoare termic, stricnd stratificarea termic a apei din timpul iernii. Procesul continu pn cnd apa capt aceeai temperatur de + 4C pe toat grosimea ei. Fenomenele de stratificaie termic a apei din timpul verii i iernii i uniformizrile de temperatur din toamn i primvar sunt de foarte mare importan pentru biocenoze. Temper atura apei influeneaz densitatea ei, stratificarea, curenii, micarea apei, oxigenul dizolvat, intensitatea proceselor biochimice i biologice ale apei, metabolismul i vitalitatea petilor, epoca reproduciei, nutriia, consumul de furaje, patologia petilor. Temperatura apei are influen att asupra creterii petilor, ct i asupra strii lor de sntate. Sistemul imunitar la majoritatea speciilor de peti funcioneaz optim la temperatura apei n jur de 15C. Sub zona de confort termic, apar modificri ale indicatorilor fiziologici ai petilor: se reduc metabolismul bazal, consumul de oxigen, ritmul respirator, absorbia branhial i de penetrare a toxinelor, cinetica reaciilor de aspirare, motricitatea gastrointestinal; iar la temperaturi peste zona de confort, toi aceti indicatori menionai se mresc. Oscilaiile brute de temperatur sunt periculoase pentru peti, mai ales scderea brusc a temperaturii (variaii mai mari de 7C), care poate produce ocul termic, caracterizat prin: paralizia muchilor branhiali i cardiaci, stres, cu consecine energetice i imunologice. n cazul oscilaiilor termice treptate i mai mici, petii au capacitatea s-i modifice echipamentul enzimatic i s produc izoenzime care s activeze n concordan cu temperatura mediului ambiant. Impactul termic direct letal condu ce la coma i moartea petilor, precedate de: anorexie, excitaie, accelerarea respiraiei, defecri frecvente, pierderea echilibrului, hipodinamie, congestia sau paliditatea branhiilor i culoarea mat a corpului. Oscilaiile brute de temperatur apar frecvent n timpul transportului materialului piscicol, la transferul petilor dintr-o categorie de bazine n alta, n cazul defeciunii sistemului de alimentare evacuare i n cazul scderii brute a nivelului apei. Temperaturile prea coborte ale apei p ot genera la peti necroze i hiperplazie epidermic. Temperatura prea ridicat a apei poate duce la anorexie, asfixie, ncetinirea creterii la peti, diminuarea fecunditii gameilor i unele anomalii ale embrionilor sau chiar moartea acestora. Indirect, temperatura apei influeneaz sntatea petilor prin: modificarea parametrilor calitativi ai apei n care triesc petii, respectiv coninutul n oxigen solvit, amoniacul disociat, toxine, stimularea dezvoltrii de alge i bacterii cu rol n mineralizarea substanelor organice n descompunere, favorizarea multiplicrii unor bioagresori. Lumina prezint o influen direct n orientarea, comunicarea i deplasarea petilor i una

indirect, respectiv: excit metabolismul bazal, induce bioritmul nictemeral, ntunericul determin hipovitaminoza A, influeneaz maturarea elementelor sexuale, influeneaz procesele fizico -chimice i biologice din ap, influeneaz dezvoltarea microbiocenozei (suport de hran), influeneaz nflorirea apei, biodegradarea substratului organic i dezvoltarea plantelor acvatice care intervin n fotosintez i oxigenarea apei. La adncimea apei de 8-9 m, se pierde un procent de 90% lumin. Petii vd clar la 1-5 m distan, ns nu disting culorile. Lumina schimb culoarea petilor , distingndu-se coloritul pelagic, coloritul pajitilor submerse, coloritul bentonic i cel nupial. Sunetul i vibraiile. Petii percep sunetele i emit i ei sunete ca mijloace de comunicare intra i interspecifice. Organele specializate n acest sens sunt vezica, musculatura special, linia lateral i labirintul membranos. Petii percep vibraiile mecanice, infrasonore, sonore i ultrasonore (curenii de ap, exploziile n ap). Radioactivitatea apei. Radioactivitatea apei este dat de razele , , i X. Petii preiau radioactivitatea apei direct din ap i indirect prin biomasa consumat. Radioactivitatea se cumuleaz pe lanuri trofice. n ceea ce privete sensibilitatea fa de radioactivitate, cele mai sensibile sunt icrele, urmate de puiet, adulii fiind cei mai rezisteni. Elementele radioactive din ap se concentreaz n schelet, opercule, branhii, viscere i muchi i au efect la nivel molecular, celular, tisular. Crapul adult iradiat prezint gonadele distrofice i ovulele necrozate. La caras se nregistreaz scderea numrului de trombocite i prelungirea timpului de coagulare. nsuirile organoleptice ale apei i importana lor n piscicultur Mirosul apei este dat de ptrunderea pe cale natural sau artificial n ea a unor substane: fenoli, produse petroliere, detergeni, dejecii, purin, substane organice care n descompunere degaj amoniac, H2S, indoli, mercaptani, metan, acizi grai volatili, imprimndu -i mirosuri specifice. Mirosul intens al apei imprim la rndul lui petilor miros specific, fcndu-l neconsumabil sau sczndu-i valoarea de ntrebuinare. n blile cu ml gros, petele prezint miros caracteristic de ml. Gustul apei este dat de totalitatea srurilor dizolvate i de prezena unor compui accidentali.

IV.

APA IN ROMANIA

1.

CALITATEA APEI IN ROMANIA

Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romania trebuie sa le solutioneze. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. La ora actuala, in Romania exista 1398 de statii de tratare a apei, din care 601 statii, mai mari, pentru sisteme care aprovizioneaza mai mult de 5000 de persoane. 25% din statiile mici si 10% din statiile mari au apa necorespunzatoare, iar apa potabila distribuita cu intreruperi mai mari de 8 ore pe zi in 21% dintre localitatile urbane, afecteaza 12,5% din totalul populatiei urbane deservite. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor, implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual), bugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare internationale. Probleme exista si la capitolul de monitorizare a calitatii apelor. Conform rapoartelor de implementare a directivelor europene, in prezent exista 359 de surse punctiforme semnificative de poluare a apelor, o treime din cele 2.347 de corpuri de apa din Romania sunt "puternic modificate", iar 43% din ele risca sa nu atinga obiectivele de mediu la aderare. 2. REGLEMENTARI IN PRIVINTA APEI POTABILE IN ROMANIA Raurile, lacurile si apele costale europene, ca de altfel si sanatatea europenilor vor fi mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de 18 iulie de Comisia Europeana. Directiva va stabili limite ale concentratiei de pesticide, metale grele si alte substante chimice periculoase care dauneaza vietii animale si vegetale acvatice dar si sanatatii omului. Aceste limite vor trebui respectate pana cel tarziu in 2015. La lansarea propunerii, Comisarul pentru probleme de mediu, Stavros Dimas a declarat :"O picatura de substanta periculoasa poate fi indeajuns pentru a polua mii de litri de apa, asa ca este de o importanta vitala sa controlam corect si eficient substantele chimice care pun in pericol mediul si

sanatatea omului. Aceste standarde comune de protectie sunt necesare pentru ca multe bazine ale raurilor si ape costale traverseaza frontiere internationale. Poluantii patrund in mediul acvatic dintr-o varietate larga de surse care includ agricultura, industria si incinerarea. Poluarea chimica poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii. Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor pradatoare care consuma prada contaminata. Oamenii pot fi expusi la poluantii chimice prin hrana contaminata, peste sau fructe de mare, prin apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate. Directiva privind standardele de calitate a mediului in domeniul politicii apelor este ultima reglementare necesara sprijinirii Directivei 2000/60/EC de stabilire a cadrului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor cunoscuta sub denumirea de Directiva WFD, piatra de temelie a protectiei apelor in UE. In Romania urmeaza sa se stabileasca un regim nou pentru prevenirea si controlul poluarii chimice a apelor. Noua propunere va implementa acest obiectiv pentru apele de suprafata; apele subterane au deja o propunere de Directiva specializata- COM(2003) 550. Cele 41 de substante sau grupe de substante pentru care propunerea de Directiva stabileste limite de concentrare includ 33 de substante catalogate drept "substante prioritare" de catre WFD. Ele prezinta un risc semnificativ pentru mediul acvatic deoarece sunt utilizate la scara larga si conduc la concentratii mari in apele de suprafata. Cele 41 de substante includ pesticide, biocide si metale grele ca si alte grupe de substante ca de exemplu cele care reduc raspandirea focului. Romania trebuie sa atinga limitele propuse pentru toate substantele prioritare pana in 2015 si sa stopeze deversarile si emisiile de substante periculoase prioritare pana in 2025. Limitele stabilite se bazeaza pe evaluarile UE de riscuri ale substantelor chimice. Pentru a deveni lege, propunerea trebuie sa fie aprobata de Consiliu si de Parlamentul European, prin procedura de codecizie. Odata adoptata, Directiva trebuie sa fie inclusa, de catre statele membre in masurile necesare pentru a atinge standardele stabilite prin Planul de Management al Bazinelor Hidrografice, pe care fiecare stat trebuie sa il elaboreze pana in 2009, conform Directivei Cadru WFD. In Romania de-a lungul timpului, s-a constatat o greseala grava in utilizarea apelor. Astfel, apele subterane avand calitati potabile au fost intrebuintate in industrie, iar cele de suprafata pentru populatie, dupa ce au trecut prin statiile de purificare. In acest sens sunt necesare masuri imediate pentru remedierea situatiei 3. TENDINTE IN DOMENIUL APEI POTABILE DIN ROMANIA

In acest moment, cele mai mari investitii in statiile de epurare a apelor sunt produse de companiile din industria alimentara. Acestea sunt obligate sa faca o preepurare a apelor reziduale in cazul in care deverseaza in canalizarea localitatilor. Un raport din 2004 arata ca din 31 de unitati agroalimentare mari poluatoare, numai 3 aveau statii de epurare ce respectau standardele Uniunii Europene. In prezent, lucrarile de modernizare vor include facilitati noi si reabilitarea, modernizarea extinderea celor existente ceea ce va fi foarte dificil de realizat cu tehnologiile disponibile care vor necesita resurse finaciare mari si o perioada foarte mare de timp pentru realizare. Cea mai mare parte a acestor investitii trebuie finantate de catre autoritatile publice locale care au responsabilitatea colectarii si epurarii apelor uzate si alimentarea cu apa potabila. In acest sens, sunt disponibile fonduri europene (ISPA si SAPARD in prezent si Fonduri de coeziune dupa aderare) care vor acoperi maxim 40 la suta din

necesarul de fonduri, restul urmand a fi acoperit de la bugetul de stat, bugetul local, parteneriate publicprivat. Pentru a se putea efectua aceste lucrari de modernizare, nevoile investitionale au fost prioritizate, fiind luate in considerare aglomerarile urbane mari, de peste 150 000 locuitori echivalenti. In vederea optimizarii costurilor de investitie si a costurilor operationale s-a acordat prioritate proiectelor integrate (alimentare cu apa si canalizare-epurare) de anvergura din aglomerarile mari. Pentru toate cele 22 aglomerari urbane cu peste 150.000 locuitori echivalenti au fost aprobate proiecte prin programul ISPA, in prezent fiind in diferite stadii de promovarea sau executie, urmand sa fie finalizate in perioada 2007 - 2010. Pentru aglomerarile umane cu peste 10 000 locuitori, au fost lansate sase proiecte ISPA, iar pentru 58 de localitati din 10 judete au fost pregatite aplicatii complete pentru finantare din Fondurile structurale si coeziune cu ajutorul unei asistente tehnice ISPA, finalizate in ianuarie 2007. Romania trebuie sa cheltuiasca aproximativ 5,6 miliarde de euro, pana la sfarsitul anului 2015, pentru a raspunde cerintelor impuse de legislatia europeana privitoare la apa potabila. Potrivit planului de implementare in domeniul negociat de Romania cu Uniunea Europeana, in aceasta perioada, tara noastra trebuie sa aloce 2,5 milioane de euro pentru realizarea monitorizarii calitatii apei potabile la nivel national. Mai sunt necesare 5,6 milioane de euro pentru echipamentele producatorilor si peratorilor de apa potabila, tot pentru realizarea monitorizarii, banii urmand sa fie cheltuiti pana la finalizarea reabilitarii statiilor de tratare a apei. Pana in 2015, sunt necesare 2 miliarde de euro pentru imbunatatirea tehnologiilor si extinderea tratarii apei potabile (n.r. - 75% din reteaua de transport si distributie ar trebui inlocuita), iar 3,6 miliarde de euro sunt pentru reabilitarea si extinderea retelelor de distributie. In totalul de 5,6 miliarde de euro nu au intrat costurile pentru schimbarea instalatiilor interioare, costuri care nu au fost inca estimate. Din intreaga suma estimata a fi necesara, 1,083 miliarde de euro vor veni de la Bugetul de stat si de la bugetele locale, iar 827 milioane de euro din alte fonduri, iar cea mai mare parte a banilor va proveni din fondurile alocate de UE. Astfel, investitiile comunitare in domeniu sunt estimate la 3,69 miliarde de euro, iar planul de implementare prevede si un impact economic in urma impunerii investitiilor, fiind previzibila cresterea tarifelor la apa potabila, ceea ce poate sa conduca la reducerea consumului, stagnarea apei si modificarea calitatii ei. In continuare, planul de implementare vizeaza si fantanile din mediul rural, fiind inventariate aproape un milion de fantani publice in peste 14.300 de sate, ce totalizeaza 8,7 milioane de locuitori, constatandu-se poluarea cu nitrati si pesticide a fantanilor publice din judetele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Constanta, Calarasi, Ialomita, Dolj, Olt si Mehedinti. Alte 2512 sate vor avea fantanile curate pana in 2011, iar restul de 2321 pana la 22.12.2015. Pentru pesticide, fantanile din 785 de sate vor fi curate pana in 2011, iar 902 pana la 22.12.2015. Marea sansa pentru dezvoltarea localitatilor din mediul rural din Romania pare sa fie reprezentata, dupa aderare, de Programul National pentru Dezvoltare Rurala, prin care se dau, pe baza de proiecte, bani europeni din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Acesta este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea politicii agricole comune - adica a seturilor de reguli si mecanisme menite sa reglementeze producerea, procesarea si comercializarea produselor agricole in Uniunea Europeana. Acest Fond reprezinta o oportunitate unica de finantare pentru spatiul rural romanesc, fiind puse la dispozitia Romaniei peste 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. Din acest fond se dau bani pentru proiecte care urmaresc imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala, implementarea strategiilor de dezvoltare locala si imbunatatirea mediului si spatiului rural.

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice a subliniat importanta modernizarii statiilor de epurare ale apei, dar mai ales a celor de tratare a apei. In continuare, Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut in valoare de 41,5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa in mediul urban. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate in municipiile Baia Mare, Bistrita, Drobeta-Turnu Severin, Pitesti si Ramnicu Valcea. Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Administratia Nationala Apele Romane impreuna cu Instititul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor au organizat conferinte, sesiuni de dezbatere si au lansat o campanie de responsabilitate sociala. Pentru a marca evenimentul si in tara, Directiile de Ape din cadrul ANAR au organizat, la nivelul fiecarui bazin hidrografic, sedinte ale comitetului de bazin, cu implicarea participantilor la procesul decizional privind gospodarirea apelor. De asemenea, tot la nivelul Directiilor de Ape s-au organizat excursii tematice in cadrul carora elevii vor face vizite in diferite sectoare ale cursurilor de apa, in scopul constientizarii asupra importantei protejarii resurselor de apa. Tema Starea de salubritate a apei incearca sa atraga atentia asupra provocarilor impuse de necesitatea asigurarii unei stari corespunzatoare de salubritate a apei, conditie esentiala pentru mentinerea sanatatii populatiei. Celebrarea Zilei Mondiale a Apei, pe 22 martie, este o initiativa ce a decurs din Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, desfasurata in 1992, la Rio de Janeiro. Organizatia Natiunilor Unite a declarat intervalul 2005 - 2015 ca fiind Deceniul International al Natiunilor Unite in lupta Apa pentru Viata.

CONCLUZII

Dac apa disponibil ar fi folosit n mod raional i resursele de ap subteran conservate, resursele existente ar fi suficiente pentru a ndeplini cel puin nevoile unei populaii care creste ntr-un ritm moderat. Dar n condiiile unei creteri pronunate a populaiei i o intensificare a activitilor pentru adaptarea la acest numr n continu cretere, atingerea acestui scop devine aproape imposibil, resursele actuale fiind incapabile de a satisface cererea unei populaii aflate ntr-un proces de cretere accentuat. Datele furnizate de Eurostat evidentiaza starea precara a infrastructurii de apa si canalizare din Romania, prin comparatie cu alte State Membre UE si accentueaza necesitatea unor investitii urgente in acest sector, Romania fiind a doua tara dupa Polonia din puct de vedere al investitiilor necesare pentru acest sector, in perioada 2007-2013. Pentru reducerea riscului de imbolnavire, in special pentru populatia din mediul rural, sunt necesare investitii majore in alimentarea cu apa si canalizare. Totodata, este nevoie de un control mai riguros al poluarii cursurilor de apa in zonele industriale, limitarea descarcarii deseurilor de orice fel in apa, alaturi de investitii in realizarea statiilor de epurare a apelor uzate, in zona marilor aglomerari urbane. Pentru realizarea acestor deziderate este nevoie de solidaritate si actiune concertata a tuturor factorilor implicati. Pentru a face fata acestor provocari, trebuie sa ne schimbam atitudinea fata de apa, prin recunoasterea importantei pe care aceasta o are asupra dezvoltarii sociale si a vietii, in general. Utilizarea durabila a resurselor de apa si promovarea unor bune practici agricole, adaptate la noile cerinte climatice, reprezinta doar doua exemple de actiune pentru atingerea starii bune a apei

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.descopera.ro/tags/apa-potabila 2. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/apa_potabila_-_resursa_epuizabila_1105.html 3. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/2551/Romania-va-bea-apa-potabila-din2016.html 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_potabil%C4%83 5. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm

ANEXE

ANEXA 1 Soluia 1 (ml) Soluia 2 (ml) Corespunde la grade coloraie 0 1 2 98 10 3 97 15 4 96 20 5 95 25 6 94 30 8 92 40 10 90 50 12 88 60 14 86 70 16 84 80

100 99 0 5

Fiecare etalon are un volum de 100 ml. Se pot prepara i etaloane cu un volum de 10 ml. Scara se poate pstra 2-3 luni de zile inut la ntuneric, fiecare tub fiind bine nchis cu un dop de cauciuc.