Academia de studii economice Facultatea de comert

Apa potabila in Romania

Proiect individual la Servicii si Utilitati Publice

Coordonator Prof.Univ. Ion Schileru

Student Caldararu Oana Grupa 347, Seria B Anul III

Cuprins

Introducere..............................................................................3 1. Semnificatia apei potabile...................................................3 2. Calitatea apei potabile in Romania......................................5 3. Reglementari cu privire la apa potabila in Romania............6 4. Tendinte in domeniul apei potalile in Romania....................7 Concluzii...................................................................................9 Bibliografie...............................................................................10

Introducere
Apa.este cea mai pretioasa substanta. O bem, o folosim la gatit, ne spalam cu ea, inotam in ea si suntem alcatuiti in mare masura din ea. Omul se poate lipsi in situatii exceptionale de ap pentru alte folosine, dar nu i de apa de but, rezist timp destul de ndelungat fr mncare, dar foarte puin fr ap. De aceea pentru om cea mai important ap a fost, este i va fi APA POTABIL. In prezent, n unele ri, consumul de ap potabil pe cap de locuitor este foarte ridicat, specialitii propun o folosire mai raional a apei i avertizeaz cu privire la pericolul epuizrii i a polurii n viitor a resurselor de ap potabil. Este adevrat c majoritatea suprafeei planetei este acoperit de ap, ins 97% din apa disponibil la nivel planetar este ap marin, prea srat pentru uzul uman. Din apa disponibil rmas, 2 % se afl n gheari i calotele glaciare, deci rmne numai 1% din totalul apelor de pe glob pentru a fi utilizata de oameni. Serviciile de apa si de canalizare reprezinta activitatile de utilitate publica si de interes economic general, aflate sub autoritatea administratiei publice locale, care au drept scop asigurarea apei potabile si a serviciilor de canalizare pentru toti utilizatorii de pe teritoriul localitatilor. Serviciul public de alimentare cu apa cuprinde, in principal, activitatile de captare, de tratare a apei brute, de transport si de distributie a apei potabile si industriale la utilizatori. Sistem public de alimentare cu apa potabila reprezinta ansamblul constructiilor si terenurilor, instalatiilor tehnologice, echipamentelor functionale si dotarilor specifice, prin care se realizeaza serviciul public de alimentare cu apa potabila. Gradul de accesibilitate la apa potabil sigur i n cantitate suficient constituie un indicator mondial al nivelului de civilizaie i de dezvoltare durabil al unei ri.

1. Semnificatia apei potabile in Romania

Ap potabil face parte din categoria apelor dulci care au un grad de puritate (referitor la bacterii i substane toxice) ridicat nct este adecvat butului, sau pentru buctria omului. O ap potabil de calitate bun trebuie s fie rece ( 5), cu un gust plcut, incolor i inodor, cu un coninut mediu de substane minerale (carbonai de calciu, magneziu, sruri de sulfai cu metalele amintite). Condiiile de potabilitate ale apei sunt urmtoarele: s fie incolor, transparent, inodor, relativ insipid, s nu conin substane chimice organice sau de alt natur peste limita maxim admisibil de standardele obligatorii; s fie lipsit de microorganisme patogene i relativ patogene; microflora saprofit s fie limitat strict la un numr foarte redus;

 s aib compoziie acceptabil n sruri de calciu care imprim aa - numita duritate a apei. Duritatea apei se exprim n grade germane i este cuprins ntre 10 i 20 grade germane Rolurile apei n organism sunt multiple, cele mai importante fiind: - rolul structural, ca i principal component al organismului; - rolul de mediu de reacie pentru i intervenia n toate procesele metabolice; - contribuia la meninerea homeostaziei (fiind esenial pentru variate procese, ca absorbia, transportul, difuzia, osmoza, excreia...); - rol n metabolismul macronutrienilor (din a cror degradare rezult ap); - surs de Ca, Mg, Na, K i alte substane utile pentru organism, dar uneori i de elemente nedorite (toxice, ageni patogeni...). Calitatea apei potabile pentru evitarea bolilor transmise prin ap, se realizeaz prin reguli riguroase de igien, cantitatea de ap necesar unui om fiind de 2 - 3 l zilnic. Sursa de obinere a apei potabile n Europa este frecvent apa freatic (fntni) i izvoare, o alt surs este apa de la suprafa a rurilor i lacurilor naturale sau artificiale. Transportul apei de la surs la consumator se realizeaz prin instalaiile de ap (conducte, bazine, pompe staiuni de filtrare), sau n cazuri speciale cu autocamioanecistern, sticle. In rile calde se obine apa potabil prin desalinizarea apei marine. In Uniunea Europeana apa este definita ca un sistem complex, ca un factor social important in relatia om-natura, care trebuie gestionata prin metode stiintifice, tehnice si politice. Se preconizeaza crearea unor unitati administrative teritoriale ca factor de decizie in utilizarea apei. Ca factor economic, apa potabila si industriala are valoarea si caracteristicile de marfa, avand pretul de 2 - 3 euro/m3, suma care variaza in functie de procesele de epurare industriale utilizate. In Romania, 11 milioane de locuitori (45% din populatie) consuma apa din puturi, ale carei calitati organoleptice nu sunt cunoscute prin analize de laborator. In localitatile romanesti de pe malul Dunarii nu exista nici o statie de epurarea apei. Apa din fantani contine de regula azotati, proveniti de la ingrasaminte, in multe cazuri nu se respecta perimetrul de protectie fata de haznale, iar in regiunile petroliere, apa din fantani este poluata cu hidrocarburi1. In urma inundatiilor, apa este poluata si nu poate fi consumata si nici in orase locuitorii nu consuma apa de calitate. Printre negocierile de aderare la Uniunea Europeana se cere si rezolvarea problemei apei potabile prin organizarea epurarii apelor pe cale mecanica sau biologica. In Romania, 35% din totalul populatiei Romaniei nu beneficiaza inca de apa potabila distribuita prin sistemul public iar 47% nu beneficiaza de acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate. In Romania, apa reprezinta o resursa specifica, utilizabila in regim natural, de aproximativ 1.870 mc/locuitor/an, care ne plaseaza pe locul 13 in Europa (media la nivel european fiind de 4.000 mc/locuitor/an). Cele 4864 cursuri de apa, cu o lungime de aproximativ 78.905 km, reprezinta principala resursa de apa a Romaniei. Aproximativ 7% din lungimea totala a cursurilor de apa se incadreaza in clasele a IV-a si a V-a de calitate (stare ecologica slaba si proasta).
1

http://www.agir.ro/univers-ingineresc/apa_potabila_-_resursa_epuizabila_1105.html

In multe zone geografice din tara, apa subterana contine cantitati mari de azotati, din cauza poluarii istorice cu ingrasaminte folosite in agricultura iar in jurul marilor orase apa din fantani este poluata cu substante organice. La acestea se adauga reducerea resurselor utilizabile de apa, ca efect al schimbarilor climatice ce se manifesta tot mai pregnant in ultimii ani. Pe de alta parte, 35% din totalul populatiei Romaniei nu beneficiaza inca de apa potabila distribuita prin sistemul public iar 47% nu beneficiaza de acces la serviciile de colectare si epurare a apelor uzate.. Anul 2008, declarat Anul International al Starii de Salubritate, aduce in fata constiintei publice cinci obiective, menite sa reliefeze importanta salubritatii, care reprezinta un drept fundamental uman: - salubritatea este vitala pentru sanatatea umana; - salubritatea genereaza crestere economica; - salubritatea contribuie la cresterea demnitatii si la dezvoltare sociala; - salubritatea ajuta mediul; - imbunatatirea salubritatii este un lucru realizabil.

2. Calitatea apei in Romania

Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie mari probleme pe care Romania trebuie sa le solutioneze. Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a apelor reziduale orasenesti. La ora actuala, in Romania exista 1398 de statii de tratare a apei, din care 601 statii, mai mari, pentru sisteme care aprovizioneaza mai mult de 5000 de persoane. 25% din statiile mici si 10% din statiile mari au apa necorespunzatoare, iar apa potabila distribuita cu intreruperi mai mari de 8 ore pe zi in 21% dintre localitatile urbane, afecteaza 12,5% din totalul populatiei urbane deservite. Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse. Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate. Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an, peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au fost corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa 29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi, circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o constituie lipsa banilor, implementarea directivelor din domeniul alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor in materie de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500

milioane euro anual), bugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare internationale. Probleme exista si la capitolul de monitorizare a calitatii apelor. Conform rapoartelor de implementare a directivelor europene, in prezent exista 359 de surse punctiforme semnificative de poluare a apelor, o treime din cele 2.347 de corpuri de apa din Romania sunt "puternic modificate", iar 43% din ele risca sa nu atinga obiectivele de mediu la aderare.

3. Reglementari in privinta apei potabile in Romania

Raurile, lacurile si apele costale europene, ca de altfel si sanatatea europenilor vor fi mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de 18 iulie de Comisia Europeana. Directiva va stabili limite ale concentratiei de pesticide, metale grele si alte substante chimice periculoase care dauneaza vietii animale si vegetale acvatice dar si sanatatii omului. Aceste limite vor trebui respectate pana cel tarziu in 2015. La lansarea propunerii, Comisarul pentru probleme de mediu, Stavros Dimas a declarat :"O picatura de substanta periculoasa poate fi indeajuns pentru a polua mii de litri de apa, asa ca este de o importanta vitala sa controlam corect si eficient substantele chimice care pun in pericol mediul si sanatatea omului. Aceste standarde comune de protectie sunt necesare pentru ca multe bazine ale raurilor si ape costale traverseaza frontiere internationale."2 Poluantii patrund in mediul acvatic dintr-o varietate larga de surse care includ agricultura, industria si incinerarea. Poluarea chimica poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii. Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor pradatoare care consuma prada contaminata. Oamenii pot fi expusi la poluantii chimice prin hrana contaminata, peste sau fructe de mare, prin apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate. Directiva privind standardele de calitate a mediului in domeniul politicii apelor este ultima reglementare necesara sprijinirii Directivei 2000/60/EC de stabilire a cadrului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor cunoscuta sub denumirea de Directiva WFD, piatra de temelie a protectiei apelor in UE. Directiva WFD cere ca toate apele Uniunii Europene sa atinga un stadiu bun de calitate pana in 2015. In Romania urmeaza sa se stabileasca un regim nou pentru prevenirea si controlul poluarii chimice a apelor. Noua propunere va implementa acest obiectiv pentru apele de suprafata; apele subterane au deja o propunere de Directiva specializata- COM(2003) 550. Cele 41 de substante sau grupe de substante pentru care propunerea de Directiva stabileste limite de concentrare includ 33 de substante catalogate drept "substante prioritare" de catre WFD. Ele prezinta un risc semnificativ pentru mediul acvatic deoarece sunt utilizate la scara larga si conduc la concentratii mari in apele de suprafata. Cele 41 de substante includ pesticide, biocide si metale grele ca si alte grupe de substante ca de exemplu cele care reduc raspandirea focului.
2

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_7554/Calitatea-apei-inRomania-europeana-ramane-indoielnica.html

Romania trebuie sa atinga limitele propuse pentru toate substantele prioritare pana in 2015 si sa stopeze deversarile si emisiile de substante periculoase prioritare pana in 2025. Limitele stabilite se bazeaza pe evaluarile UE de riscuri ale substantelor chimice. Pentru a deveni lege, propunerea trebuie sa fie aprobata de Consiliu si de Parlamentul European, prin procedura de codecizie. Odata adoptata, Directiva trebuie sa fie inclusa, de catre statele membre in masurile necesare pentru a atinge standardele stabilite prin Planul de Management al Bazinelor Hidrografice, pe care fiecare stat trebuie sa il elaboreze pana in 2009, conform Directivei Cadru WFD. In Romania de-a lungul timpului, s-a constatat o greseala grava in utilizarea apelor. Astfel, apele subterane avand calitati potabile au fost intrebuintate in industrie, iar cele de suprafata pentru populatie, dupa ce au trecut prin statiile de purificare. In acest sens sunt necesare masuri imediate pentru remedierea situatiei

4. Tendinte in domeniul apei potabile din Romania

In acest moment, cele mai mari investitii in statiile de epurare a apelor sunt produse de companiile din industria alimentara. Acestea sunt obligate sa faca o preepurare a apelor reziduale in cazul in care deverseaza in canalizarea localitatilor. Un raport din 2004 arata ca din 31 de unitati agroalimentare mari poluatoare, numai 3 aveau statii de epurare ce respectau standardele Uniunii Europene. In prezent, lucrarile de modernizare vor include facilitati noi si reabilitarea, modernizarea extinderea celor existente ceea ce va fi foarte dificil de realizat cu tehnologiile disponibile care vor necesita resurse finaciare mari si o perioada foarte mare de timp pentru realizare. Cea mai mare parte a acestor investitii trebuie finantate de catre autoritatile publice locale care au responsabilitatea colectarii si epurarii apelor uzate si alimentarea cu apa potabila. In acest sens, sunt disponibile fonduri europene (ISPA si SAPARD in prezent si Fonduri de coeziune dupa aderare) care vor acoperi maxim 40 la suta din necesarul de fonduri, restul urmand a fi acoperit de la bugetul de stat, bugetul local, parteneriate public-privat. Pentru a se putea efectua aceste lucrari de modernizare, nevoile investitionale au fost prioritizate, fiind luate in considerare aglomerarile urbane mari, de peste 150 000 locuitori echivalenti. In vederea optimizarii costurilor de investitie si a costurilor operationale s-a acordat prioritate proiectelor integrate (alimentare cu apa si canalizare-epurare) de anvergura din aglomerarile mari. Pentru toate cele 22 aglomerari urbane cu peste 150.000 locuitori echivalenti au fost aprobate proiecte prin programul ISPA, in prezent fiind in diferite stadii de promovarea sau executie, urmand sa fie finalizate in perioada 2007 2010. Pentru aglomerarile umane cu peste 10 000 locuitori, au fost lansate sase proiecte ISPA, iar pentru 58 de localitati din 10 judete au fost pregatite aplicatii complete pentru finantare din Fondurile structurale si coeziune cu ajutorul unei asistente tehnice ISPA, finalizate in ianuarie 2007. Romania trebuie sa cheltuiasca aproximativ 5,6 miliarde de euro, pana la sfarsitul anului 2015, pentru a raspunde cerintelor impuse de legislatia europeana privitoare la apa potabila. Potrivit planului de implementare in domeniul negociat de Romania cu Uniunea

Europeana, in aceasta perioada, tara noastra trebuie sa aloce 2,5 milioane de euro pentru realizarea monitorizarii calitatii apei potabile la nivel national. Mai sunt necesare 5,6 milioane de euro pentru echipamentele producatorilor si peratorilor de apa potabila, tot pentru realizarea monitorizarii, banii urmand sa fie cheltuiti pana la finalizarea reabilitarii statiilor de tratare a apei. Pana in 2015, sunt necesare 2 miliarde de euro pentru imbunatatirea tehnologiilor si extinderea tratarii apei potabile (n.r. - 75% din reteaua de transport si distributie ar trebui inlocuita), iar 3,6 miliarde de euro sunt pentru reabilitarea si extinderea retelelor de distributie. In totalul de 5,6 miliarde de euro nu au intrat costurile pentru schimbarea instalatiilor interioare, costuri care nu au fost inca estimate. Din intreaga suma estimata a fi necesara, 1,083 miliarde de euro vor veni de la Bugetul de stat si de la bugetele locale, iar 827 milioane de euro din alte fonduri, iar cea mai mare parte a banilor va proveni din fondurile alocate de UE. Astfel, investitiile comunitare in domeniu sunt estimate la 3,69 miliarde de euro, iar planul de implementare prevede si un impact economic in urma impunerii investitiilor, fiind previzibila cresterea tarifelor la apa potabila, ceea ce poate sa conduca la reducerea consumului, stagnarea apei si modificarea calitatii ei. In continuare, planul de implementare vizeaza si fantanile din mediul rural, fiind inventariate aproape un milion de fantani publice in peste 14.300 de sate, ce totalizeaza 8,7 milioane de locuitori, constatandu-se poluarea cu nitrati si pesticide a fantanilor publice din judetele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Constanta, Calarasi, Ialomita, Dolj, Olt si Mehedinti. Alte 2512 sate vor avea fantanile curate pana in 2011, iar restul de 2321 pana la 22.12.2015. Pentru pesticide, fantanile din 785 de sate vor fi curate pana in 2011, iar 902 pana la 22.12.2015 3. Marea sansa pentru dezvoltarea localitatilor din mediul rural din Romania pare sa fie reprezentata, dupa aderare, de Programul National pentru Dezvoltare Rurala, prin care se dau, pe baza de proiecte, bani europeni din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Acesta este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea politicii agricole comune - adica a seturilor de reguli si mecanisme menite sa reglementeze producerea, procesarea si comercializarea produselor agricole in Uniunea Europeana. Acest Fond reprezinta o oportunitate unica de finantare pentru spatiul rural romanesc, fiind puse la dispozitia Romaniei peste 7,5 miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. Din acest fond se dau bani pentru proiecte care urmaresc imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala, implementarea strategiilor de dezvoltare locala si imbunatatirea mediului si spatiului rural. Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice a subliniat importanta modernizarii statiilor de epurare ale apei, dar mai ales a celor de tratare a apei. In continuare, Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un imprumut in valoare de 41,5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor de alimentare cu apa in mediul urban. Proiectul vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate in municipiile Baia Mare, Bistrita, DrobetaTurnu Severin, Pitesti si Ramnicu Valcea.
3

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/2551/Romania-va-bea-apa-potabila-din-2016.html

Cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, Administratia Nationala Apele Romane impreuna cu Instititul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor au organizat conferinte, sesiuni de dezbatere si au lansat o campanie de responsabilitate sociala. Pentru a marca evenimentul si in tara, Directiile de Ape din cadrul ANAR au organizat, la nivelul fiecarui bazin hidrografic, sedinte ale comitetului de bazin, cu implicarea participantilor la procesul decizional privind gospodarirea apelor. De asemenea, tot la nivelul Directiilor de Ape s-au organizat excursii tematice in cadrul carora elevii vor face vizite in diferite sectoare ale cursurilor de apa, in scopul constientizarii asupra importantei protejarii resurselor de apa. Tema Starea de salubritate a apei incearca sa atraga atentia asupra provocarilor impuse de necesitatea asigurarii unei stari corespunzatoare de salubritate a apei, conditie esentiala pentru mentinerea sanatatii populatiei. Celebrarea Zilei Mondiale a Apei, pe 22 martie, este o initiativa ce a decurs din Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, desfasurata in 1992, la Rio de Janeiro. Organizatia Natiunilor Unite a declarat intervalul 2005 - 2015 ca fiind Deceniul International al Natiunilor Unite in lupta Apa pentru Viata.

Concluzii
Dac apa disponibil ar fi folosit n mod raional i resursele de ap subteran conservate, resursele existente ar fi suficiente pentru a ndeplini cel puin nevoile unei populaii care creste ntr-un ritm moderat. Dar n condiiile unei creteri pronunate a populaiei i o intensificare a activitilor pentru adaptarea la acest numr n continu cretere, atingerea acestui scop devine aproape imposibil, resursele actuale fiind incapabile de a satisface cererea unei populaii aflate ntr-un proces de cretere accentuat. Datele furnizate de Eurostat evidentiaza starea precara a infrastructurii de apa si canalizare din Romania, prin comparatie cu alte State Membre UE si accentueaza necesitatea unor investitii urgente in acest sector, Romania fiind a doua tara dupa Polonia din puct de vedere al investitiilor necesare pentru acest sector, in perioada 2007-2013. Pentru reducerea riscului de imbolnavire, in special pentru populatia din mediul rural, sunt necesare investitii majore in alimentarea cu apa si canalizare. Totodata, este nevoie de un control mai riguros al poluarii cursurilor de apa in zonele industriale, limitarea descarcarii deseurilor de orice fel in apa, alaturi de investitii in realizarea statiilor de epurare a apelor uzate, in zona marilor aglomerari urbane. Pentru realizarea acestor deziderate este nevoie de solidaritate si actiune concertata a tuturor factorilor implicati. Pentru a face fata acestor provocari, trebuie sa ne schimbam atitudinea fata de apa, prin recunoasterea importantei pe care aceasta o are asupra dezvoltarii sociale si a vietii, in general. Utilizarea durabila a resurselor de apa si promovarea unor bune practici agricole, adaptate la noile cerinte climatice, reprezinta doar doua exemple de actiune pentru atingerea starii bune a apei

Bibliografie
1. http://www.descopera.ro/tags/apa-potabila 2. http://www.agir.ro/univers-ingineresc/apa_potabila_-_resursa_epuizabila_1105.html 3. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/2551/Romania-va-bea-apa-potabila-din2016.html 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83_potabil%C4%83 5. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm