COMOARA DIN APUSENI Muntii Apuseni sunt un lant muntos din Transilvania,parte a Carpatiilor Occidentali.

Cel mai inalt varf este Curcubata Mare(cunoscut ca si Varful Bihor) cu o altitudine de 1849 de metri.Sunt delimitati la nord de Raul Barcau,la sud raul Mures,la vest de Dealurile si Campia de Vest,iar la est de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.In Muntii Apuseni se afla peste 400 de pesteri.

ZIUA 1 Ramnicu Valcea.Localizat n sudul Romniei, se ntinde pe o suprafa de 5.765 km i se nvecineaz cu judeele Alba i Sibiu la nord, judeul Arge la est, judeul Olt la sud i sudest, judeul Dolj la sud-vest, judeul Gorj la vest i judeul Hunedoara la nord-vest. Prin aezarea sa geografic, judeul Vlcea beneficiaz de aproape toate formele majore de relief: muni, dealuri subcarpatice, podi i lunci cu aspect de cmpie, dispuse n trepte de la nord la sud, ntregite de defileele ale Oltului i Lotrului, strjuite de munii Cozia, Cpnii, Fgra, Lotru i Parng. Aici ntre masivele de muni se afl una din cele mai mari depresiuni intramontane din jude, cunoscut sub numele de ara Lovitei. COZIA . A fost construit, conform legendei, n apropierea altei mnstiri construit de Negru Vod. Este inaugurat la 18 mai 1388, prin hrisovul voevodului Mircea cel Batrn care spunea: ...a binevoit domnia mea s ridic din temelie o mnstire la locul numit Climneti pe Olt, care a fost nainte satul boierului domniei mele Nan Udob. Pictura interioar este fcut ntre anii 1390 - 1391. Mircea cel Btrn s-a preocupat permanent de nzestrarea i nfrumusearea mnstirii prin ntrirea drepturilor de proprietate asupra mai multor sate i moii. De asemeni i va da dreptul de exploatare a srii din salinele de la Ocnele Mari. Mnstirea avea robi,igani care erau folosii att la exploatarea srii, ct i la splarea nisipurilor aurifere de pe Olt i Valea lui Stan de pe Lotru.

CASCADA LOTRISOR. Este realizata de mana omului, prin anii 70-71 si a fost necesara datorita necesitatii construirii drumului forestier de pe valea Lotrisorului. Apa paraului a fost deviata cu circa 5-600m mai sus, printr-un tunel sapat in stanca. Se poate ajunge chiar langa cascada, urcand o poteca. La ape scazute se poate merge in amonte, chiar prin tunel, de unde se coboara la nivelul drumului forestier. SIBIU.Arhaic Sibiiu, popular Sghii, (n germana Hermannstadt, n maghiara Szeben, Nagyszeben, n latina Cibinium) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Sibiu, Romnia. Este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei.Sibiul si mprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romnia. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Multe din zidurile si sistemele de fortificatii sunt mentinute ntr-o stare foarte buna. Centrul istoric este n proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. n Sibiu se gasesc muzee care cuprind colectii de arta, pictura, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei si stiinte naturale. Orasul se afla aproape de Muntii Fagarasului o destinatie importanta pentru drumetii si de statiunea Paltinis o destinatie pentru sporturile de iarna. n zona sunt multe biserici fortificate construite de colonistii sasi.

ALBA IULIA. Judetul Alba, situat in partea centrala a Romaniei, este un judet de marime medie ca suprafata (624,167 ha, 2,6 procente din suprafata totale a Romaniei) si populatie (locul 26 in ierarhia judetelor). Municipiul Alba-Iulia este capitala judetului, oras situat pe malul stang al raului Mures, la confluenta dintre raurile Ampoi si Sebes, si are populatia de 100.000 de locuitori. Muntii Apuseni se gasesc in vest si nord-vest si sunt caracterizati de o structura geologica complexa cu resurse foarte variate si bogate, cat si amplasarea favorabila asezarilor omenesti care este creditabil pentru formarea timpurie si cresterea constanta a potentialului in aceasta regiune. O data cu resursele din subsol, minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) si metale pretioase (aur, argint), resursele terestre - pamant arabil (in majoritate pasuni si fanete) si paduri - joaca un rol important in economia judetului. Valea Muresului si locurile de la marginea ei reprezinta importante resurse agricole favorizand recoltele de cerealele si legume, cat si cresterea animalelor. De asemenea depresiunea este coridorul principal pentru drumurile rutiere si feroviare favorizand un trafic intens intern si international. Muntii Sebesului se intind in sudul judetului. Au altitudini de peste 2.000 m si au o importanta retea hidrografica, resurse forestiere si turistice. Aproape de un sfert din suprafata judetului este acoperit de podisul Tarnavelor, cu resurse agricole bogate (in special culturi de cereale si podgorii) si depozite de gaze naturale. Asezarile umane din judetul Alba au o structura uniforma, rata urban/rural a populatiei (55,4% populatie in mediul urban) este peste nivelul mediu al tarii. Localitatile urbane - trei municipii (Alba-Iulia, Aiud si Blaj) si opt orase (Abrud, Baia-de-Aries, Campeni, Cugir, Ocna-Mures, Sebes, Teius and Zlatna) acopera 20,2% din toata suprafata judetului, plasand Alba printre primele cinci din tara la acest capitol. Romanii reprezinta 90.1 % din totalul populatiei judetului urmati de maghiari (6%), (2.9%) si germani (0.8%). Sablonul religios situaza ortodocsii pe primul loc cu 85,6%, apoi reformatii cu 4,2%, greco-catolicii (1,4%) si penticostalii (1,4%).

ZIUA 2 GARDA DE SUS. Este un sat n judeul Alba, Transilvania, Romnia. Este reedina comunei Grda de Sus. Localitatea Grda de Sus este situat pe valea superioar a Arieului Mare, la nord-vest de Cmpeni, fiind strbtut de drumul naional DN75. Are n componen un numr de 17 sate, cu o populaie de 2.190 (2002) de locuitori. Locuitorii satului i asigur locurile de munc i principalele venituri din agricultur, silvicultur i creterea animalelor. Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrri de infrastructur, programe de promovare a turismului i aciuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vnzare lng Petera Scrioara, reabilitarea unor drumuri comunale i amenajarea unei gospodrii tipic moeti.

PESTERA SCARISOARA. Petera Scrioara sau Ghearul de la Scrioara adpostete cel mai mare ghear subteran din Romnia. De aici i vine i numele de Ghear iar Scrioara vine de la comuna Scrioara situat 16 km mai jos, de care aparinea administrativ n vremea cnd a fost botezat. Acum aparine decomunei Grda de Sus, judeul Alba. Drumul spre peter pornete din comuna Grda de Sus, situat pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Cmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Grda Seac pe care se ajunge, dup aproximativ 1km, la gura Vaii Ordncua. De aici exist trei variante. Prima este poteca turistic marcata cu cruce roie, care mai nti trece prin ctrumul Mununa i dup un traseu de 10 km, ajunge la Petera Scrioara. Cea de a doua variant este drumul asfaltat de pe valea Ordncuei, de 23 km. care duce pn n ctunul Ghear. Ultima i cea mai nou variant este pe Valea Grda Seac. La 2 km de la gura Urdncuei pornete un drum forestier prin Mununa pna la Ghear lung de 12 km. Formare Petera Ghearul de la Scrioara face parte din sistemul carstic Ghear - Ocoale - Dobreti. Este format n calcare de vrst Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Gheari - Ocoale. Cndva Valea Ocoale curgea la suprafa. Odat cu dizolvarea n freatic a peterii Scrioara apele coboar n subteran. Ieirea apei la lumin se fcea prin Pojarul Poliei. Continund dizolvarea, apa cobor n Avenul din esuri cu ieire la suprafa n Izbucul Poliei. Golul rmas uscat al Scrioarei, n urma prbuirii avenului de intrare, se umple cu ghea n timpul glaciaiunilor. Dup nclzirea vremii gheaa ncepe s se topeasc i dispare jumtate din volum, dar este alimentat n fiecare iarn cu un nou strat la suprafa. Topirea are loc i la baz ghearului, astfel c de la baz dispare o seciune i o alta se depune sus. Cea mai veche ghea de la baz are 4000 de ani. Pe carote de ghea recoltate n 2005, cercettorii de la Institutul de Speologie Emil Racovi Cluj i muli asociai strini, descifreaz din trecut o mulime incredibil de date. Cum a fost vremea n fiecare an din ultimii 4000, cnd au fost incendii n zon, cnd i ct aur se exploata n Apuseni pe vremea dacilor[1]. Intrarea n Ghearul de la Scrioara se face printr-un impresionant aven, a crui gur, cu un diametru de 60m, se deschide n pdurea din marginea platoului. O potec ngust spat n stnc i cteva scri metalice ancorate n perei nlesnesc coborrea celor 48 m

ct msoar adncimea avenului. Pe fundul lui se pstreaz n tot timpul anului un strat gros de zpad. Aici se ptrunde n Sala Mare printr-un impresionant portal msurnd 24 m lime i 17 m nlime. Topografia Ghearului de la Scrioara este simpl, deoarece petera reprezint o ncpere unic cu o dezvoltare total de 700 m. n mijlocul acestei ncperi se afl un imens bloc de ghea, cu un volum de 80000 mc i care dinuie n peter de peste 4000 de ani. Faa superioar a blocului (3000 mp) formeaz podeaua Slii Mari. n partea dreapt acest planeu se frnge ntr-un tobogan abrupt de ghea, care d ntr-o zon, denumit Biserica. Aici apar primele formaiuni stalagmitice de ghea. Aceasta este zona turistic, restul fiind rezervaie tiinific, cu dou sectoare distincte. n latura din dreapta intrrii se afl Rezervaia Mic, la care se ajunge cobornd o vertical de 15 m n rimaia dintre stnc i ghea. n stnga se afl Rezervaia Mare, spre care se coboar o vertical de 20 m la baza creia galeria continu puternic descendent. Aceasta este Galeria Maxim Pop. n amndou rezervaiile, lng ghear reapar stalagmitele de ghea, dintre care unele au o existen permanent iar altele se topesc n cursul verii, dar se refac n forme asemntoare n lunile de iarn. Dincolo de aceste speleoteme ngheate, aspectul peterii se schimb total, locul gheii fiind luat de concreiuni de o mare diversitate i frumusee. Stalactite,[2], stalagmite[3],coloane[4], draperii parietale[5], coralite[6], gururi[7].... Acestea abund mai ales n Galeria Coman - o prelungire ngustat a Rezervaiei Mari - care coboar n pant aceentuat pan la adncimea maxim a peterii de 105 m, apropiindu-se n acelai timp la numai caiva metri de cea de a doua perl a sistemului carstic Scrioara - petera Pojarul Poliei. De fapt, ntre cele dou caviti a existat cndva, nainte de nceputul formrii blocului de ghea, o comunicare natural.

PESTERA LUI IONELE. Petera Poarta lui Ionel este situat n versantul drept al Vii Ordancua, la o altitudine de 800 m, in calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieului, din comuna Grda de Sus, urmnd cale de 2,5 km drumul forestier ce pornete din centrul comunei spre Petera Scrioara pe Valea Ordncua. Petera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumin apele ce se pierd n ponoarele si dolinele de pe valea oarb dintre Iapa (Dealul Frumos) si ctunul Mununa. Aceast a fost dovedit de colorrile cu fluorescein [1]. facute de speologii clujeni. Este aceiai ap ce trece prin Peteraaven Ghearul de sub Zgurti care se gaseste la 130 m. distant. Colorarile cu fluorescein fcute de Clubul Polaris n finalul activului din Zgurti au aparut n Poarta lui Ionele dup 24 de ore, confirmnd legatura dintre ele, dar i viteza extrem de mica de curgere a apei datorat imenselor lacuri n care staioneaz. Apa saturat cu calcar dizolvat precipit pe distana dintre peter i varsarea n Ordincua, 150 m mai jos i formeaz frumoase cascade de travertine i gururi. Intrarea n peter se face printr-un portal nalt de 15 m. Dup primii 10 m, cobornd panta de grohoti ntlnim izbucul[4] sub peretele stng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peterii cotete n unghi drept la stnga. Urmeaz o sritoare care se urc uor datorit

aderenei podelei, n fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte nalt, 32 m. Petera i pastreaz profilul avand podeaua acoperit de pietri sau bazine de tip gur. Dupa 20 m apare un nou cot de 90 la stnga. n fundul galeriei se coboar spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zpezii pe aici apare un puternic curent de ap care inund ntreaga podea a peterii de la acest nivel. Daca la ultimul cot excaladm marele dom de pe partea dreap, dupa 12 m. ajungem n galeria superior. Este mult mai strmt i urc n trepte. Gsim i cteva formaiuni modeste, stalctite, stalacmite, scurgeri parietale. ZIUA 3 GHETARUL VARTOP. Peter fosil, suspendat, bogat concreionat, cu ghea peren n sala de intrare.Lungimea total se ridic la circa 300 m. Este spat n calcare tithonice.I n t r a r e a ogival, de 14,5 m lime i 5 m nlime, spat la baza unui perete de c a l c a r , conduce descendent pe grohoti la o sal situat la 7 m mai jos de intrare. Este o sal vast, larg de 75m, orizontal, cu podeaua acoperit de blocuri de calcar rzlee i de un strat discontinuu de ghea carea dat numele peterii. n dreapta se afl un diverticul mic, bogat concreionat. Tot fundul slii esteocupat de un mare grohoti, pe care se urc o diferen de nivel de 12 m. La baza grohotiului, pestnga, o pant de ghea coboar o diferen de nivel de 4 m ntr-o crevas obstruat. Sala cu grohoticonstituie Ghearul", cunoscut de mult vreme. n peretele nordic, spre partea superioar a grohotiului, se deschide o galerie scund de numai0,3 m diametru n care se coboar tr o diferen de nivel de 8 m pe o lungime de 15 m. Ea debueaz n t r - o s a l n a l t , S a l a D o m u l u i , n c a r e i f a c a p a r i i a c o n c r e i u n i l e . D e a i c i s p r e s t n g a n c e p e Culoarul Rou n care grohotiul continu s coboare printr-un orificiu strmt ntr-o slia cu ncrustaii rosii De la baza culoarului de acces se deschide spre nord-est Sala Domului, al crui nume vine dela un mare dom de mondmilch, puin nalt, dar festonat cu gururi alungite pline cu ap. Sala Domuluieste strangulat spre nord-est de un baraj stalagmitic, dincolo de care se afl Sala Minunilor, unuldintre cele mai frumoase locuri ale peterii. Nenumrate stalagmite, de peste 4 m nlime, creeaz un adevrat labirint. De aici podeaua ncepe s urce, iar peretele stng este acoperit de o foarte bogats c u r g e r e p a r i e t a l n f o r m d e p a g o d . D u p o s c u r t l r g i r e , p o d e a u a n c e p e s u r c e n p a n t accentuat. Ea este acoperit de un planeu de calcit, spart din cauza unor alunecri ale substratului. Pedreapta sus, o serie de stalagmite i coloane separ un culoar scurt care prezint interesante forme decoroziune. Dup o puternic coborre a tavanului, sala ctig iar n nlime. Ea este ascendent,e x t r e m d e b o g a t o r n a t i c u d o u i r u r i t r a n s v e r s a l e d e s t a l a g m i t e , d i n c a r e u n e l e d e p e s c 5 m nlime. Pereii snt i ei ncrcai de scurgeri grele de calcit. Sntem n Sala Mare, cu care petera setermin printr-o curgere masiv de calcit. Fauna cavernicol nu a fost cercetat. La intrare, n sala cu ghea vegetaia coboar pe grohoti formnd pernie de muchi i plcuri d e Chrysospleniumalternifolium, Adoxa moschatellina etc, cu interesante forme de adaptare. Importana peterii rezidmai ales n bogia formaiunilor de depunere calcitic, foarte variate ca tip i bine conservate. Deimic, aceasta este una dintre cele mai frumoase peteri din ar, datorit

conservrii podoabelor.Petera este menionat n diverse publicaii sub numele de Petera Minunat sau Ghearul de la Casa de Piatr. COIBA MARE. este o peter situat n judeul Alba. Lungimea total a tuturor galeriilor depeste 4 km, iar partea cea mai interesant la aceasta peter este portalul (intrarea n peter) a carei dimensiuni este de 47 metri nalime i 74 metri nalime. Un piriu firav, cu totul neinsemnat fata de colosala deschidere, apare de sub malul sting al Girdisoarei, din Izbucul de la Coibita, si se strecoara curajos pe sub arcadele imense. El este un excelent ghid, deoarece urmindu-l vom gasi usor calea spre adincurile pesterii. Piriul traverseaza la inceput o sala vasta - Sala Mare, care se ingusteaza insa tot mai mult, ca o uriasa pilnie. Pe laturi, la diferite inaltimi se zaresc deschideri de galerii care conduc intr-un sistem superior foarte vast si extrem de labirintic. Din aceesta cauza si a numeroaselor dificultati tehnice, vizitarea lui nu este recomandata turistilor. In fundul ingustat al salii, piriul se strecoara pe sub doua bolti joase consecutive, care obliga la un tiris de citiva metri (destul de greu de gasit cind piriul seaca), apoi razbeste in Sala Jeannel. De aici, printr-un tunel inalt, firul de apa iese in a doua sala de mari dimensiuni, denumita Sala Confluentei. Aici el se uneste cu un curs de apa mult mai viguros, care reprezinta de fapt scurgerea subterana a apelor Vaii Girdisoara. Aceste ape disipar din albia lor de la suprafata prin gura greu accesibila si cu aspect neprimitor al pesterii Coiba Mica, aflata cu 350m in amonte. Drumul lor pe sub pamint traverseaza un sifon lung de 60m si adinc de 10m, care separa net Coiba Mica de Coiba Mare. Apoi, dincolo de Sala Confluentei, apele urmaresc o galerie larga, prin care inaintarea devine insa mai anevoioasa din cauza cursului mare de apa. O cascada cam de 3m inaltime si doua lacuri adinci, ce nu pot fi depite dect cu ajutorul unei barci de cauciuc, constituie bariere greu de trecut. Dupa 386m, un al treilea lac, de data aceasta sifonant, apare ca un obstacol care face neputincios orice mijloc de explorare: pe oglinda neagra a apei viiturile au adunat de-a lungul timpului nenumarati busteni ingramaditi intr-o impletitura haotica de crengi si cioturi careia nici barca si nici scafandrul nu-i mai pot face fata. I se spune Lacul Mortii. Apa strabate inca cel nutin 2,5km de galerii necunoscute inainte de a apare din nou la suprafata din malul drept al Girdei Seci, prin Izbucul de la Tauz, in locul numit "La Moara Filii". COIBA MICA. Petera Coiba Mic este spat n calcare tithonice i are o lungime de 270 m (fig.44). Intrarea (1000 m alt.) se deschide sub forma unei nie largi de 20 m i nalt de 2 m, la baza unui perete vertical orientat NV-SE. Apa Grdioarei dispare puin nainte de intrare pe sub o ngrmdirehaotic de buteni. Imediat dup intrare petera se ngusteaz treptat ca o plnie, iar la 23 m de la intrare(6,5 m) se deschide printr-o trecere ngust o vertical surplombat de 15 m. Jos apa Grdioarei seregsete sub forma unui lac lung de 9 m i adnc de 1,5 m. Cu excepia iernii, apa Grdioarei se prbuete n acest lac printr-o cascad nvolburat de 12 m.De la lacul lung de 9 m naintarea continu printr-o galerie larg de 46 m i nalt de 48m . D u p u n a l t l a c l u n g d e 1 0 m s e p t r u n d e n S a l a M a r e , d e 2 3 m l u n g i m e , 2 0 m l i m e i H m nlime. Sala Mare se ngusteaz treptat, iar dup un parcurs periculos printre buteni instabili urmeazo poriune scund i strmt (1 m diam.). n continuare

petera se lrgete brusc ntr-o sal larg de Hm.Tavanul slii se pierde ntr-un horn de peste 30 m nlime. n aceast sal torentul subteran ptrunde printr-o cascad de 6,5 m.

ZIUA 4 GROAPA RUGINOASA.Groapa Ruginoas reprezint un fenomen cu totul aparte. Ea este o imens ravinare spat pn n creasta culmii care nchide spre sud Valea Seac, cu o adncime de peste 100 m i un diametru de peste 600 m. Pe toat suprafaa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarite, a cror culoare roie violacee confer zonei un aspect cu totul aparte, ea aprnd de la mari deprtri ca o ran deschis n trupul muntelui. Muchii ascuite, adevrate lame, converg spre centrul ei la firul unui vlcel, mprind spaiul n mai multe sectoare. Vlcelul, de fapt obria Vii Seci, reprezint de fapt un canion extrem de dificil de parcurs n aval din cauza sritorilor mari pe care le prezint. Interesant este faptul c eroziunea lucreaz i astzi foarte activ, spnd regresiv i mrind rapid dimensiunile Gropii Ruginoase. Urmrind hrile vechi, se constat c eroziunea a avansat cu o vitez foarte mare, acum 80 de ani locul nefiind marcat dect printr-o raven foarte mic.

PESTERA URSILOR. Petera Urilor a fost descoperit n 1975, cu ocazia unei dinamitri executate la cariera de marmur din zon. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munilor Apuseni, ea aflndu-se n judeul Bihor, n imediata apropiere a localitii Chicu, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m. Interiorul se distinge prin diversitatea formaiunilor de stalactite i stalagmite existente, ca i prin cantitatea impresionant de urme i fosile ale ursului de cavern - Ursus spelaeus - care a disprut acum 15.000 de ani. Pe lng acesta au mai fost descoperite i fosile de capr neagr, ibex, leu i hien depeter. La intrarea n peter se afl un pavilion, compus dintr-o sal de ateptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic i un stand cu suveniruri i obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, petera se compune din galerii aflate pe dou nivele: prima galerie, cea superioar, n lungime de 488 de metri poate fi vizitat de turiti, iar cea de-a doua, lung de 521 m este rezervat cercetrilor tiinifice. Galeria superioar, disponibil vizitrii, este compus din 3 galerii i diferite sli:

Galeria "Urilor" (sau Galeria Oaselor), Galeria "Emil Racovi", Galeria "Lumnrilor" Sala Lumnrilor, Sala Spaghetelor, Sala Oaselor.

Printre formaiunile de stalactite i stalagmite se remarc Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul i Csua Piticilor,Draperiile din Galeria Urilor, Portalul, Pagodele i ultima sal, Sfatul Btrnilor, iluminat cu lumnri. Temperatura n petereste constant de-a lungul anului (10 C), iar umiditatea se menine la 97%. CHISCAU. Chicu este o localitate n judeul Bihor, Crisana, Romnia. Localitatea este situat la poalele Munilor Bihorului, fiind strbtut de rul Criasa. Toponimia numelui vine din maghiar, nsemnnd micul cuptor (kiss=mic, koh=cuptor), fiind atestat documentar cu acest nume inc de pe la 1588, sau cu numele de Alsokoh (cuptorul de jos), n acea perioad funcionnd aici o topitorie de fier.

ZIUA 5 CETATILE PONORULUI. Cetile Ponorului este unul dintre cele mai mari complexe carstice din Romnia, aflat n Munii Apuseni, zona Padi. Numit i Everestul speologiei romne, complexul carstic de la Cetile Ponorului a fost menionat pentru prima data n 1886 de ctre Nagy Sandor. n 1929 R. Jeannel i Emil Racovi cereceteaz zona intrrii. Primii 300 m ai galeriei active au fost explorai de echipa Institutului de speologie din Cluj n 1949. Din 1951 este cooptat i echipa de alpiniti ai AS Armata Braov condus de Emilian Cristea. n competiie intr i o echip de speleologi francezi. n mai multe expediii este exploratGaleria activ. n 1957 este atins sifonul final. n alte dou intrri din 1972, echipa de alpinism de la A.S.Armata-Braov, reuete escaladarea peretelui final de peste 100 m nalime, fr ca s gseasc o continuare. Speologii din tei sunt cei care au eliminat multe semne de ntrebare de pa harta Cetilor. Explorrile continu. Cetile Ponorului sunt situate pe platoul carstic Padi la captul aval al Vii Cetilor, la 950 m altitudine. Se poate ajunge de la Padi pe marcajul punct albastru (2 ore de mers) i oseaua forestier care se desface din oseaua Pietroasa Padi. Platoul Padi este un bazin nchis, unde apa de suprafa aproape lipsete, fiind drenat n ntregime pe sub pmnt n valea Galbenei i n valea Boghii. Prin colorri au fost identificate 8 bazine care comunic doar subteran. Zona este bogat n formaiuni carstice, peteri ca Lumea Pierdut, Ghearul de la Barsa, Cetile Radesei, Petera Cput. Sunt cteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someului Cald, Groapa Ruginoasa, doline uvale, izbucuri i ponoare etc. Pestera Cetatile Ponorului are o galerie principal de 2 km lungime, activ, de dimensiuni impresionante n care un ru puternic, poate cel mai mare ru subteran din ar, curge formnd cascade, repeziuri i vltori. Intrarea n peter se face printr-un portal de 70 m nalime i 30 m lime ce perforeaz peretele primei doline, gigantic i aceasta( 300 m adncime, 1000 m diametru).Dupa civa zeci de metri de la intrare se intersecteaz dolina a doua de 70 m diametru i 150 m nlime, cu perei verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un ru puternic. Este apa ce dispare n sifonul din Petera de la Cput. Ea dispare apoi imediat n alt gur de galerie

ce reprezint nceputul rului subteran al Cetilor. A treia dolin este cea mai mare i d acces direct la Galeria activ. Dup ce se trece de zona luminat natural prin sprturile celor trei doline, n Galeria peterii mai apar dou izbucuri puternice de ap. Este apa care s-a pierdut n Poiana Ponor. Apoi se ptrunde n zona dificil unde bolovani i trunchiuri de copaci cladesc baricade peste care apa formeaz cascade si vltori. Pentru naintare se folosesc tehnici alpinistice i barci de cauciuc. Prima sal, usor alungit are n partea superioar o galerie fosil de 300 m. Urmeaz Sala Taberei, o vertical i primul lac navigabil. Se trece o noua baricad, lacul al doilea i o galerie impresionant de 70 m nlime ce duce la lacul 3 i 4. Sifonul sau lacul 5 ce urmeaz se poate trece pe sus, printr-o galerie fosil dup care urmeaz lacul 6 lung de 85 m. Se trec urmatoarele trei lacuri pentru a ajunge ntr-o zon n care apar speleoteme, Sala Florilor de Piatr, n care se gasesc interesante stalagmite arenacee. Poriunea de dupa aceast sal apare inundat parial de lacurile 10, 11 i 12. Galeria Veneian, frumos concreionat, da acces ntr-o sala cu un mare grohoti, apoiGaleria se inund formand lacul 14, ce duce la sifonul terminal, ncurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfritul propriu-zis al galeriei, ncepand din 1972 alpinitii au efectuat o mulime de escalade n cutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reusit urcarea a 120 m dar galeriile gsite pn acuma nu au nc legatur cu activul princiupal. ZIUA 6 Orasul Hunedoara este situat in partea centrala a judetului Hunedoara, la 220-270m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, acesta ocupa o suprafata de 97 kmp . In teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Racastie si satele apartinatoare Bos, Gros, Hasdat si Pestisu Mare. Zona dispune de infrastructura obisnuita pentru un oras modern: retele de energie electrica, termica, gaze naturale si apa, statie de epurare, mijloace de transport in comun, cai de acces rutier si feroviar, telefonie fixa si mobila. Huneodoara este strabatuta de DJ 687: Santuhalm - Hunedoara drum national care face legatura cu drumul European E68 care strabate tara de la Arad - Deva - Orastie - Sibiu - Brasov - Bucuresti si drumuri judetene care fac legatura intre Hunedoara si Calan, respectiv Hunedoara si Hateg Relieful in orasul Hunedoara este deluros-muntos, este srabatut de raul Cerna, iar resursele naturale conatau in zacaninte de piatra, minereuri feroase lemn, talc si potential in cresterea animalelor. Gradul seismic pe raza orasului Hunedoara este de 6 Mercalli. Scurt istoric: Istoria regiuni judetului Hunedoara este extrem de bogata in evenimente, din paleoliticul mijlociu, existand dovezi ale asezarilor umane din a doua etapa a Epocii Fierului purtand amprenta civilizatiei geto-dacice si apoi a civilizatiei daco-romane ca si a unirii in primul mileniu a organizarilor prestatale de la Strei, Dobra si Hunedoara.Hunedoara devine autoguvernanta, in secolul al XIII-lea, iar in urmatoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: batalia impotriva otomanilor condusa de Iancu de Hunedoara , rascoala iobagilor condusa de Horia, Closca si Crisan , participarea la evenimentele revolutiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masiva la creerea Statului National Roman si participarea la cele doua razboaie mondiale.Teritoriul judetului Hunedoara este un adevarat loc sacru al istoriei romanesti. Pe teritoriul judetului s-a aflat capitala staului Dacia, condus de Burebista si Decebal, Cetaea

Sarmizegetusa si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, romanii stabilindu-si aici capitala provinciei dupa cucerirea Daciei. Toate vestigiile istorice de pe intreg teritoriul judetului sporesc potentialul turistic al judetului Hunedoara, judet aflat in continua dezvolare. Obiective turistice: Castelui de la Hunedoara: Ridicat in secolul 14, pe locul unei vechi intarituri, pe o stnca la picioarele careia curge prul Zlasti, Castelul Hunedoara este o constructie impunatoare, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite. Una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul ultimul turn de aparare ("Ne boisa" = "Nu te teme"), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui calugar) reprezinta cteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de alimente, Sala Dietei, avnd medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai distinge, destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu. Munti: Muntii Retezat, fantastica cetate de piatra a acestor munti are cea mai ridicata altitudine medie din intreg lantul Carpatilor romanesti (peste 60 de piscuri ce se avanta la peste 2.200 m altitudine, culminand cu Peleaga de 2509 m). Dar nu numai inaltimile impresioneaza pe drumet in Retezat, maretia circurilor glaciare de aici este fara pereche in muntii Romaniei, fiind impodobit cu nestemate sclipitoare a peste 80 de lacuri glaciare. Pentru toti drumetii, Retezatul este un munte al superlativelor. Valorilor peisagistice originale, care suscita practicarea intensa a turismului, li se adauga o flora si o fauna bogata si variata, ocrotita in cadrul "Parcului National Retezat". Acest parc reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei. Parcul are peste 20.000 ha care include in arealul lor: relieful glaciar (numeroase circuri, vai si lacuri glaciare), raritati vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul salbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagra, cerbul, ursul, rasul, cocosul de munte, mistretul; iar in undele cristaline ale lacurilor si raurilor de munte, pastravul). In cuprinsul parcului se afla Rezervatia Stiintifica Zlatuia (peste 2.000 ha) in al carei perimetru accesul este permis numai cu autorizatia Comisiei Monumentelor Naturii. Muntii Parang, cu nimic mai prejos decat Retezatul, ba mai mult, culminand la 2.519 m vf. Mandra (sau Parangu Mare), depaseste cu 10 m Peleaga falnicului Retezat. Cele mai multe lacuri glaciare sunt cantonate in bazinul superior al Jietului. Muntii Poiana Rusca, usor accesibili, atat pe jos cat si cu masina, luna cea mai favorabila, din punct de vedere al climei si al pitorescului peisajului, fiind septembrie. Muntii Sureanu, incarcati de istorie si relief carstic, dar si glaciar.

Pesteri: Pestera Cioclovina, in nord-vestul Muntilor Sebes, pe teritoriul satului Cioclovina, inclusa in Complexul carstic Cioclovina-Ponorici, formeaza una dintre cele mai mari rezervatii speologice din tara. A fost locuita inca din Paleoliticul Superior, este renumita prin impodobirea pitoreasca din interior (peretii pesterii cuprind margele de chihlimbar incrustate in calcita, precum si cranii de lilieci). Pestera Tecuri, in nordul Muntilor Sureanu, are "sali" deosebit de bogate si divers impodobite cu fermecatoare concretiuni de calcar transparente, incolore sau colorate (in nuante ce variaza intre roz pastel si rosu violet). Reprezinta un unicat intre pesterile din Romania. Pestera Sura Mare, langa satul Ponor, strabatuta de raul Ohaba, care formeaza si un lac interior, constituie pestera de referinta a muntilor Sebes. Aici s-a descoperit cea mai mare colonie de lilieci din Romania, greu accesibila. Lacuri: Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar din Romania (peste 10 ha), pe langa care trec cele mai multe dintre traseele turistice marcate din Muntii Retezat; Lacul Galcescu (la 1.925 m altitudine), cel mai intins iezer glaciar din acesti munti. Se iveste chiar la marginea celei mai batute poteci turistice care strabate masivul. Este declarat monument al naturii, iar imprejurimile sale constituie o rezervatie naturala (geologica, floristica si peisagistica). Alte lacuri: Lacul Zanoaga, cel mai adanc din Romania, de 29 m, Portii, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia, Lacul Gura Apei, lac antropic, pe Raul Mare, Cincis pe Cerna. Rezervatii si monumente ale naturii: Parcul Dendrologic Simeria, la 12 km de Deva, in lunca Muresului, unul dintre obiectivele turistice de importanta nationala, fiind un adevarat monument in arta parcurilor. A fost creat cu peste 250 de ani in urma, cand s-au plantat aici numeroase specii aduse din diferite colturi ale lumii (China, Japonia, America de Sud). S-au aclimatizat perfect: magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Padurea Bejan, langa Deva, rezervatie forestiera unde cresc toate speciile de stejar prezente in Romania, Padurea de stejar de la Chizid, langa Hunedoara, Gorunul lui Horea de la Tebea, monument al naturii si in acelasi timp si monument istoric ce aminteste de conducatorul marii rascoale taranesti din 1784. Vestigii istorice: Cetatile Dacice dovedesc inaltul grad de cultura materiala a dacilor. In zona Muntilor Orastie se afla, intre sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dacice. Principalele cetati au fost descoperite la: Costesti, (la 18 km de Orastie), Blidaru (la 22 km de Orastie), Piatra Rosie (la 30 km de Orastie) si Gradistea Muncelului (la 39 km de Orastie).

Cetatea de la Gradistea Muncelului, insotita de un complex de sanctuare si de o asezare civila, constituia capitala statului dac, Sarmisegetusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui si observatiilor astronomice (constructiile de aici formau un calendar ingenios si surprinzator de precis pentru epoca respectiva). Cetatea de la Blidaru, cucerita de romani in 102 d.Hr., a fost refacuta ulterior de Decebal, dar distrusa definitiv de imparatul Traian in 106 d.Hr. Sarmisegetusa Ulpia Traiana, la 17 km de Hateg, capitala Daciei romane, resedinta a celor mai importante institutii si a inaltilor functionari imperiali. Orasul a fost intemeiat in 107 d.Hr., din porunca imparatului Traian, denumirea sa completa fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. Asezarea se dezvolta pana in 271 d.Hr. cand autoritatile romane se retrag din Dacia. Astazi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasurau serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica. Cetatea Devei, ridicata in sec. XIII pe un con vulcanic ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine. Mentionata documentar in 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. A fost parasita in 1849 cand, in urma unei explozii a depozitului de munitii, zidurile au sarit in aer. Castelul Corvinestilor din Hunedoara, prin frumusetea sa arhitecturala se plaseaza printre cele mai insemnate monumente de arta feudala din Romania si din sud-estul Europei. Constructia impozanta, cu turnuri si turnulete, a fost ridicata in sec. XIII pe un colt de stanca. Trecutul castelului se leaga mai ales de familia Corvinilor care l-au stapanit o vreme indelungata. Iancu de Hunedoara l-a renovat si modificat (1446 - 1453), amenajand "Sala cavalerilor" si "Sala dietei". Dezvoltat in secolele urmatoare, castelul reuneste stilul gotic cu elemente caracteristice Renasterii si stilului baroc.

Tg-Jiu. Este un municipiu, resedinta si cel mai mare oras al judetului Gorj, Oltenia, Romania. Orasul este asezat in zona geografica a Subcarpatilor Getici, in Depresiunea Targu-Jiu Campu Mare, una dintre cele mai intinse depresiuni subcarpatice intracolinare, intre Subcarpatii Gorjului la nord si Dealul Bran, la sud, la confluenta Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se intinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud si 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului. n 1937, cnd Areia Ttrescu i-a propus realizarea ansamblului de la Trgu-Jiu, Constantin Brncui era deja spre finalul odiseei care l purtase din satul vecin Hobia, la Paris i New York, pentru a revoluiona arta contemporan. Vduvele ostailor czui n primul rzboi mondial doreau s comemoreze printr-un monument sacrificiul celor care participaser astfel la nfptuirea Romniei Mari. Aa c Liga Naional a Femeilor Gorjene a apelat la Brncui, stabilit la Paris, deja un sculptor consacrat i luat ca model de ali artiti. Brncui, care trise n acest ora civa dintre anii dificilei sale adolescene, muncind pentru a se ntreine la vrste la care ali copii fceau coala primar, a gndit proiectul pornind de la peisajul local. Punctul de pornire a fost chiar rul Jiu, pe malul cruia s-au dat luptele cu nemii din primul rzboi mondial. La doar civa metri de apa Jiului e amplasatprima component a tripticului: Masa Tcerii. Dei coloana a fost prima construit n cei doi ani ct au durat lucrrile, ea este punctul culminant al unei naraiuni alegorice foarte ambiioase, care trece prin momentele eseniale ale vieii umane, implicnd elementele fundamentale ale universului: apa, pmntul, focul, aerul, dar i oraul nsui.

E o ntreprindere grandioas, n simplitatea genial a componentelor ei, care a fcut din Trgu-Jiu un muzeu n aer liber. ntre Masa Tcerii i Coloana Recunotinei fr Sfrit e o distan de 1 kilometru i 275 m, pe o ax care pornete de la malul Jiului i include biserica oraului. Darul pe care Brncui l-a fcut oraului gorjean a fost ns apreciat mult prea trziu la justa lui valoare. n anii 50, la scurt vreme dup ocupaia sovietic, emblema oraului Trgu-Jiu a fost chiar la un pas de a fi demolat. Comunitii detestau arta modern, pe care o considerau decadent i fr funcie propagandistic i de educare a maselor, iar Brncui, un transfug cu frmntri religioase, era foarte uor de ncadrat n portretul dumanului de clas. Dac nu a fost drmat, ansamblul memorial a fost practic mutilat prin dezvoltarea ulterioar a oraului. ntre Column i parcul n care se afl Masa Tcerii i Poarta Srutului s-a interpus un cartier haotic de locuine i o cale ferat. Rmne totui evident axa dintre acestea, care strbate altarul bisericii Sfinii Apostoli, mergnd de la apus la rsrit. Semnificaiile Mesei Tcerii sunt multiple, pornind de la ideea de reculegere a celor ce urmeaz s plece pe front, o ultim mas n familie, pn la analogia cu Cina cea de Tain, cu Mntuitorul n mijloc, nconjurat de cei 12 apostoli. Nu poate fi neglijat nici trimiterea la ideea de timp, cci dac privim de sus masa din calcar seamn cu cadranul unui ceas, iar cele 12 scaune dispuse circular au forma unor clepsidre. Dei chiar dispunerea elementelor ar trebui s ne atrag atenia c nu e vorba de o construcie cu utilitate practic (scaunele sunt dispuse prea departe de mas pentru a putea fi anatomic utilizabile), muli vizitatori le trateaz ca pe piese de mobilier i ignor din pacate atitudinea pioas pe care o presupune acest monument funerar n cele din urm. Masa are un diametru de 2,15 m. Scaune n aceeai form de clepsidr se gsesc i pe aleea dintre mas i poart, poate pentru a-i simboliza pe cei care asist la eroismul soldailor comemorai. Poarta srutului e un arc de triumf, probabil un triumf al vieii asupra morii, construit din piatr poroas dintr-o carier din Banpotoc, judeul Gorj. E primul element cu care iau contact vizitatorii care intr n parcul din Trgu Jiu, aflndu-se la civa metri de intrare.Srutul, sculptura din tineree care a marcat desprirea de Auguste Rodin, e sublimat n cel mai nalt grad n cercul desprit n dou jumti verticale de pe picioarele arcului. Poarta e masiv, are o grosime de 1,69, fiind mai mult lat dect nalt. Pe cele dou picioare nalte de 5 m, st o arhitrav de 6,45 m. La cioplirea porii au participat i meteriiIon Alexandrescu si Golea din Dobrita. Sculptorul mrturisea c i-a dorit reluarea temei srutului, ntr-o poart prin care s se poat trece dincolo. Trecnd prin poart, cltorul are de mers prin ora, ca ntr-o cltorie iniiatic prin via, pe un drum drept care duce la biseric. De la biserica Sfinii Apostoli mai sunt doar cteva sute de metri pn la ascensiunea pe care o sugereaz punctul culminant al acestui triptic:Coloana recunotinei fr sfrit. O veritabil scar a lui Iacob, pe care ngerii se urc i coboar, o creaie care te oblig s i ridici privirea spre cer. Succesiunea de elemente care se repet i-a atras numele de Coloana infinit i, mai apoi, s-a generalizat denumirea eronat de Coloana infinitului. Coloana fr sfrit, sau columna, are o nlime de aproape 30 m, fiind alctuit din 17 module, pe care Brncui le denumea mrgele. Realizarea ei practic nu i aparine sculptorului, ci unui colectiv de la Atelierele Centrale din Petroani. Coordonarea i-a aparinut inginerului de structuri tefan Georgescu-Gorjan, secondat de inginerulNicolae Hasna (pentru calculele de rezisten), maistrul-sef Ion Romoan (execuia stlpului central)

i maistrul tmplar Carol Flisec (sculptarea n lemn a modulului de baz). ntreaga construcie, aezat pe o fundaie din beton, cntrete 29 de tone i e realizat din font suflat cu alam.

Elemente organizatorice:
Numar de turisti:23persoane Numar de ghizi:2 Soferi:1 Perioada de desfasurare:6zile/5 nopti Kilometri parcursi:1145 km Mijloc de transport:mini-autocar***

Servicii oferite:transport,cazare

Ziua 1 7:00 Plecare Bucuresti 11:00 Ramnicu Valcea 11:30 Cozia 12:30 Cascada Lotrisor 15:30-16:30 Sibiu(vizitare centru) 19:00 Alba-Iulia 20:45 Garda de sus(cazare pensiunea Emanuel) 21:00 Cina ZIUA 2 7:00 Mic Dejun 8:00 Traseu Scarisoara-Moara lui Ivan-Pestera lui Ionele(28 km) Pranzul va consta in mancare rece(sandwichuri) 19:00 Cina(pensiunea Emanuel)

ZIUA 3 7:00 Mic dejun 8:00 Vartop-Coiba Mare-Coiba Mica 19:00 Cina (pensiunea Emanuel)

ZIUA 4 7:00 Mic Dejun 8:00 Decazare Pensiunea Emanuel 9:00-11:00 Groapa Ruginoasa 12:00 Cazare Chiscau(Pensiunea Laura) 13:30 Pranz (pensiunea Laura) 14:30 Pestera Ursilor 19:30 Cina ZIUA 5 7:00 Mic dejun 8:00 Cetatile Ponorului(36km) 19:00 Cina ZIUA 6 7:00 Mic Dejun 9:00 Hunedoara 14:00 Tg-jiu 22:00 BUCURESTI