ECOSISTEMUL SUBTERAN PESTERA URSILOR

CUPRINS

ARGUMENT ..........................................................................................4 I. II. III. IV. INTRODUCERE......................................................................................5 GEOLOGIA PESTERILOR DIN ROMANIA....................................10 URSUL DE PESTERA...........................................................................15 PESTERA URSILOR.............................................................................18 CONCLUZII.............................................................................................21 BIBLIOGRAFIE......................................................................................22 ANEXE......................................................................................................23

ARGUMENT

Motivatia mea pentru alegerea acestei teme consta in interesul deosebit pe care l-am avut dintotdeauna pentru pesteri in general, pentru natura in special .

I.

INTRODUCERE

Cercetarea peterilor are pe teritoriul Romniei o remarcabil tradiie. ceasta pentru !aptul c asupra lor s-a revrsat o parte din e!ervescena tiini!ic ce a !ost pre"ent #n decursul ultimelor secole #n centrul $uropei i care a animat spiritul de cercetare i de cunoatere, dar i pentru !aptul c, situate la o rsp#ntie de evenimente istorice, ele au !ost studiate i cercetate din punctul de vedere al strategiei geogra!ice. %eterile din Carpai, mai ales cele din &ransilvania, au intrat ast!el de timpuriu #n literatura geogra!ic i speologic mondial, ele #ncep#nd s !ie consemnate din secolul al '()))-lea. %rimele descrieri ale unor peteri de pe teritoriul rii se datoresc lui *. +ridvals,-, care #n Mineralogia magni Principatus Transsilvaniae, aprut la Clu. #n 1/0/, se ocup de un mare numr de peteri, pe care le descrie sau numai le citea". cestea s#nt1 %etera de la %orceti, %etera de la Runc, %etera de la %asul (ulcan, %etera de la Mereti, Ceteaua Mare din C2eile &ur"ii i, cu aceast oca"ie, este amintit pentru prima dat i o peter din Muntenia, 3#mbovicioara. 4n loc aparte #l ocup %etera de la &oria, denumit 5puturoasa6 din cau"a emanaiilor de 2idrogen sul!urat. ceast mic peter, de !apt o e7cavaie #n roci vulcanice, va !i poate cea mai mult citat #n literatura geogra!ic a secolului al ')'-lea din cau"a particularitii ei. 8n 1//2, $. 9edet",- vi"itea" %etera de la +#nae din Munii :i2or i public doi ani mai t#r"iu o relatare detaliat, #n limba latin, la (iena, relatare care va !i apoi reluat de muli ali autori. ;peraia de a copia descrieri dup ali autori este ast!el de dat vec2e i #ncepe #n materie de peteri cu *. :en,o, care public #n 1//<, la =rlem, o lucrare asupra &ransilvaniei #n care reia, dup +ridvals,-, descrierile peterilor din (alea (#rg2iului, #n special marea %eter de la Mereti i %etera de la %orceti>. ?> st"i localitatea poart numele de &urnu Rou@ 3ate noi aduce #n 1/AB Criselini, care descrie detaliat primele peteri din :anat1 %etera =oilor de la :ile =erculane i %etera (eterani din 3e!ileul 3unrii. 8n acelai an, *. $. +ic2tel #mbogete inventarul cu dou peteri din "ona :ran, o peter din Munii Rodnei i una din Munii Metali!eri, !r a uita, desigur, a meniona %etera de la Mereti i %etera de la &oria. 8n 1/DE, *. . Fc2onbauer se ocup detaliat de %etera cu Mute din 3e!ileul 3unrii. %entru secolul al '()))-lea este de subliniat #nc o dat memorabilGanul 1/AA, c#nd a !ost publicat planul %eterii (eterani, unul dintre primele planuri de peter publicate #n lume. Fcopul documentului era de natur strategic, petera !iind #ntrit i .uc#nd un important rol #n r"boaiele ustriei #mpotriva &urciei. adar, #nc din secolul al '()))-lea e7ista un repertoriu relativ bogat de peteri cunoscute i descrise din &ransilvania i :anat, aceste peteri !iind apoi citate i reluate #n aproape toate tratatele i monogra!iile geogra!ice despre &ransilvania. Hor li se adaug treptat altele noi. st!el, #n 1A21 este menionat, apoi #n 1A2D descris detaliat, )"bucul de la Clugri, de ctre *. Csaplovics. 8n 1A</ apare prima menionare a C2earului Fcrioara. Ceologul +. =auer !ace cunoscute #n 1AE2 unele peteri din (alea Criului Repede, iar $. . :iel" descrie #n 1AE2 o e7pediie paleontologic #n %etera Imeilor de la ;nceasa. 8n 1A01 are loc o mare e7pediie geologico-geogra!ic #n Munii :i2or, organi"at de cademia de tiine de la (iena, av#nd ca geolog pe J. +. %eters, care las o memorabil lucrare asupra geologiei i "cmintelor acestei regiuni. 8n aceast lucrare s#nt descrise i peterile din regiune. Ha aceeai e7pediie particip ca geogra! . Fc2midl, un mare car-tolog i speolog, cu vec2i i importante reali"ri #n domeniul carstului triestin. Hucrarea lui asupra :i2orului, aprut #n 1A03 la (iena, repre"int de !apt primul studiu geogra!ic amplu i detaliat de carstologie i speologie !i"ic asupra unei "one de pe teritoriul rii noastre. )au acum amploare i alte dou discipline, paleontologia i biospeologia. ;asele de animale preistorice, mai ales de Ursus spelaeus, ce se gsesc #n peteri, au atras dintotdeauna curio"itatea oamenilor, ele !iind considerate din cau"a mrimii lor, ca provenind de la !pturi supranaturale. 9umele de %etera Imeilor, !recvent #n toponimia speologic, vine tocmai de la asemenea resturi.

<

+aptul c localnicii din :i2or au bote"at cu acest nume petera din ;nceasa arat c ei au ptruns #n ea de timpuriu i au gsit acolo oase de urs. 3ar #n a!ara descoperirilor #nt#mpltoare de oase, cu timpul au #nceput s se e!ectue"e i spturi sistematice, ceea ce a contribuit la #mbogirea inventarului de peteri i la cunoaterea lor mai detaliat. Cealalt ramur tiini!ic, biospeologia, #ncepe s !ie i ea o preocupare pe la mi.locul secolului al ')'-lea. par primele meniuni de animale cavernicole, iar colectarea acestora din peteri, #n special a g#ndacilor orbi, devine o mod. Re"ultatul este #nmulirea celor care caut peteri, precum i a peterilor cunoscute i cercetate. 4n prim bilan al peterilor din &ransilvania este !cut de $. .:iel" #n 1AA<K el citea" i descrie /3 de caviti naturale. 8n dou suplimente aprute #n anii urmtori :iel" adaug #nc circa 2B de peteri. 8n %rincipatele Romne cunoaterea peterilor este tot at#t de vec2e ca i #n &ransilvania, cci ele au o!erit adesea adpost pentru vremuri de restrite. 3ovad s#nt numeroasele legende i tradiii transmise pe cale oral, dar i unele documente scrise. a, de pild, se menionea" #n anul 1033 %etera Hiliecilor de la M#nstirea :istria, iar #n 1/D3, ). Jleinlau! descrie capela !oarte vec2e din gura %eterii )alomia, a crei dat de construcie se pierde #n negura vremurilor. 3in pcate nu s-a #ntreprins p#n acum un studiu sistematic al vec2ilor documente spre a se descoperi toate meniunile de peteri e7istente. Cunoaterea geogra!ic a peterilor din Muntenia i ;ltenia #ncepe cu %etera 3#mbovicioara, menionat de ctre *. +ridvals,- #n 1/0/, i cu descrierea %eterii )alomiei de ctre Jleinlau! #n 1/D3. Ha aceste dou peteri s-a adugat ulterior %etera lui %a2omie de la %olovragi, descris destul de detaliat de *oannes #n 1A0A, apoi %etera Muierii de la :aia de +ier, descris #n 1AD< de ctre l. Lte!ulescu etc. 8n ultimele dou decenii ale secolului al ')'-lea i p#n la primul r"boi mondial, descoperirile de peteri continu, iar activitatea tiini!ic se accentuea". par o serie de lucrri de biospeologice ?la care ne vom re!eri #ntr-un alt capitol, dedicat !aunei subterane actuale@, iar lucrrile de paleontologie oglindesc numeroasele studii reali"ate pe materiale provenind mai ales din %etera Imeilor de la ;nceasa i )gria, din Munii puseni. C. &eglas !ace numeroase spturi #n peteri din Munii Metali!eri, &rascu, =aeg i ai :anatului, descriind totodat multe peteri noi i pun#nd 8n eviden materiale ar2eologice, mai ales de v#rst neolitic. 8n domeniul speologiei !i"ice trebuie menionat #n mod special C. Munteanu Murgoci, care #n 1ADA public prima lucrare #n limba romn consacrat e7clusiv calcarelor i !ormelor sale, lucrare #n care s#nt menionate multe peteri din Carpaii Meridionali i descrise, #n mod detaliat ?cu ridicri de planuri@, peterile Ftogu i %osada. %entru peterile din &ransilvania semnalm lucrrile geogra!ului *. C2olno,-, dintre care cea din 1D1E cuprinde o interesant tentativ de corelare a nivelului peterilor cu nivelele de teras, ba"at pe situaii din "ona =aeg. Ca monogra!ii de peteri, #n 1AAEG1AA0 apare lucrarea lui +r. Jraus, #nsoit de un plan detaliat, consacrat %eterii Mari de la Mereti ?%etera lma@, iar #n 1AD/ apare monogra!ia %eterii )alomiei, prima lucrare de acest !el #n limba romn, elaborat de (. %opovici-=aeg i ). F#ngior"an, #n care este pre"entat i un plan amnunit al peterii. 8n aceast perioad #i !ace apariia i turismul subteran. $ra normal ca peterile, cu misterul i !rumuseile lor, s atrag marele public, !apt care #ncep#nd din mi.locul secolului al ')'-lea a contribuit la crearea unei adevrate industrii menite s !acilite"e vi"itarea celor mai interesante peteri din lume. 3esigur, a vi"ita peteri este una i a le amena.a pentru vi"itare este alta. %e teritoriul rii noastre vi"itarea lor devine !recvent #n ultimele decenii ale secolului trecut, aa cum reiese din notele de cltorie ale di!eriilor vi"itatori. %etera )alomia se bucura #nc din 1AD/ de o bogat bibliogra!ie, dei era cunoscut numai pe o lungime de 11E m. 8n 1AD/, sociaia turistic Finaia, !ondat #nc din 1AD3, #ntreprinde sparea unui tunel lung care duce la descoperirea prilor importante ale peterii, ceea ce ulterior atrage numeroi vi"itatori. lte peteri din sudul Carpailor, printre acestea

numr#ndu-se %etera 3#mbovicioara, %etera %olovragi i %etera Mare de la :alta, dei neamena.ate, s#nt des vi"itate. %eterile din &ransilvania, mai ales cele din Munii puseni, s#nt des vi"itate #n special datorit propagandei i #ncura.rii venite de la diversele asociaii turistice, care includ adesea #n publicaiile lor materiale privind peterile, 4n merit deosebit revine #n anii 1ADBG1DBE unui pasionat turist, C. C"aran, care e7plorea" nenumrate peteri din :i2or, scrie primul g2id turistic al acestor muni, dar mai ales amena.ea", din banii proprii, drumul de acces i c2iar interiorul unor peteri, pentru a le da circulaiei c#t mai largi. $ste interesant de semnalat c resturile scrilor de lemn construite de el la #nceputul secolului la C2earul de la :arsa se mai vd i ast"i. mena.ri !oarte sumare s-au mai !cut #n acest timp la peterile Me"iad, Fcrioara, (aduCriului, iar dintre peterile care c#tig notorietate turistic s#nt %etera Mgura din (alea Fig2itel, peterile )gria i Cuble din %durea Craiului i %etera Mare de la Mereti. Ca o curio"itate, %etera :olii se vi"ita clare, aa cum reiese dintr-o descriere din 1AD3, cu traversare dintr-o parte #n cealaltM %e plan e7plorativ, de menionat c prima cercetare a unui aven are loc #n 1DB1, c#nd se !ace o tentativ #n venul din (lduca ?Jolbe, 1DB1@. 3ac p#n la primul r"boi mondial cercetrile speologice au avut pe teritoriul rii un caracter mai mult #nt#mpltor i necoordonat, dup aceast dat lucrurile s-au sc2imbat radical prin #n!iinarea la Clu. a )nstitutului de speologie, cel mai vec2i institut tiini!ic de cercetare !undamental din Romnia. 3ata de 20 aprilie 1D2B trebuie considerat ca actul de natere a speologiei romneti, ea marc#nd #n acelai timp un eveniment important pe plan mondial G #n!iinarea primului institut tiini!ic din lume dedicat e7clusiv speologiei. Cu aceasta noua disciplin primete statutul o!icial de tiin de sine stttoare. 8n!iinarea )nstitutului de speologie din Clu. este opera lui $mil C. Racovi, personalitate tiini!ic de mare prestigiu. Racovi #i c#tigase un renume mondial datorit lucrrilor consacrate vieii din ntarctica, !cute dup #ntoarcerea din e7pediia 5:elgica6, la care a luat parte ca naturalist, datorit lucrrilor de biooceanogra!ie, e!ectuate ca subdirector al Haboratorului rago de la :an-ulssur-Mer ?1DBBG1D2B@, i ca !ondator al biospeologiei ca tiin, creia #i pusese ba"ele #n 1DB/. (enind la Clu., Racovi #l aduce cu el i pe colaboratorul su !idel, R. *eannel, pe care #l numete subdirector al institutului. Ha scurt interval sosete la Clu. i %. . C2appuis, un distins biolog elveian. Cu aceasta este mutat la Clu. centrul internaional de cercetri biospeologice, cci de aici s#nt diri.ate nenumrate campanii de e7plorri de peteri din numeroase ri i totodat aici se centrali"ea" materialele colectate, care ulterior s#nt e7pediate pentru studiu specialitilor din #ntreaga lume. Re"ultatele tiini!ice obinute s#nt publicate #n periodicul institutului 5&ravau7 de lN)nstitut de Fpeologie de Clu.6 i #n 5:iospeologia6. 8n a!ara re"ultatelor biologice, #n 5:iospeologica6 s#nt tiprite, #ntr-o serie de articole grupate sub numele de 5$numeration des grottes visitees6 i relatrile privind e7plorrile e!ectuate, #n care s#nt date, pentru !iecare peter, amplasarea, topogra!ia, climatul subteran, eventual o sc2i de 2art i lista materialelor colectate. 3in cele nou serii aprute, dou ?a /-a i a A-a@ cuprind date privind peterile din Romnia. cestea s#nt cele mai ample i mai detaliate descrieri de peteri de la noi p#n #n 1DEBK ele se remarc mai ales prin datele privind peterile din Munii puseni, care au constituit dealt!el terenul de cercetare pre!erat al membrilor institutului de la Clu.. 8n a!ar de aceste ample i sistematice cercetri !cute #ntre cele dou r"boaie mondiale nu mai e7ist dec#t puine lucrri #n plus de semnalat. r !i de menionat o remarcabil lucrare de speologie !i"ic consacrat de Racovi C2earului FcrioaraK lucrrile lui . %ro7 privind avenele din %iatra Craiului i peterile din %ostvarulK cartrile !oarte detaliate ?cu teodolitul@ ale peterilor Comarnic, Me"iad i =uda lui %apar #ntreprinse de ctre $. :alog2 de la Clu., precum i larga oper de populari"are turistic e!ectuat mai ales de ctre #ntreprin"torul colaborator al lui Racovi de la

)nstitutul din Clu., (al. %ucariu, #n paginile lmana2ului turistic &CR, #n care s#nt pre"entate regiuni carstice i peteri din #ntreaga ar. 8n s!#rit, trebuie adugate cercetrile i descoperirile ar2eologice i antropologice, despre care va !i vorba #n capitolele speciale dedicate acestor discipline. %e plan aplicativ semnalm e7ploatarea de guano!os!at care a !ost !cut timp de mai muli ani #n %etera Cioclovina 4scat. u urmat apoi anii celui de al doilea r"boi mondial, #n timpul cruia activitatea )nstitutului de speologie practic #ncetea". 8n 1D<B institutul se mut temporar la &imioaraK dup #ntoarcerea lui la Clu., Racovi este prea btr#n i bolnav ca s-l re!ac, iar #n 1D</ #ncetea" din via. 8n urma lui rm#n #ns c#iva tineri i valoroi discipoli care, animai de pasiune, #ncep o campanie susinut de e7plorri #n Munii puseni, ce avea s !ac #n cur#nd ca numele institutului s strluceasc din nou. $ste ec2ipa !ormat din M. Lerban, 3. Coman, ). (ie2mann, creia i se altur M. :lea2u. 8n deceniul 1D<0G1DE0 are loc e7plorarea prii in!erioare a C2earului Fcrioara, #ntreprins #nc #n timpul vieii magistrului, apoi descoperirea celei mai !rumoase peteri din ar, %o.arul %oliei, i e7plorarea, pentru prima dat, a avenelor din Munii puseni care dau acces la mari reele subterane1 venul din Lesuri, %etera 9eagr de la :arsa, %etera %onorului de la Cput, reeaua subteran a Humii %ierdute, la care se adaug e7plorarea, #n cursul a mai multor e7pediii, a di!icilului r#u subteran de la Cetile %onorului i a celui de la Coiba Mare, precum i a altor "eci de alte peteri de mai mic amploare. 8n aceast prodigioas activitate a institutului de la Clu. se remarc, de asemenea, organi"area e7pediiilor comple7e, la care particip i alpiniti, i sportivi. 3e remarcat c #n cea de a treia e7pediie de la Cetile %onorului, care a avut loc #n 1DE3, ec2ipa a stat sub pm#nt 1B "ile, stabilind un record mondial pentru acea vreme. 8n paralel, la :ucureti activea" o ec2ip de oameni de tiin care lucrea" pentru Comitetul geologic #n vederea punerii #n eviden a unor "cminte de !os!ai. (al. %ucariu, Margareta 3umitrescu, &r. ;rg2idan i *ana &anasac2i, la care s-a alturat din 1D0B Maria Ceorgescu, e7plorea" un mare numr de peteri din =aeg, (alea (#rg2iului, 3obrogea, #mbogind inventarul subteran al rii cu interesante peteri, ca cele de la +undata, Cura 3obrogei, Himanu, lunii 9egri, &ecuri etc. ctivitatea speologic ia o amploare deosebit dup reorgani"area, la 21 iunie 1DE0, a )nstitutului de speologie la :ucureti, sub conducerea pro!. C. Mota, la Clu. rm#n#nd o secie constituit din membri ai vec2iului institut. %rin anga.area #n decursul timpului de noi cadre, )nstitutul de speologie devine #n cur#nd unul din cele mai mari institute de acest gen din lume, av#nd un pro!il comple7 de cercetare. Re"ultatele obinute de acest institut s#nt numeroase i valoroase pe plan tiini!ic, iar pe plan e7plorativ, pe l#ng cercetarea #n continuare a peterilor din :i2or, =aeg, (#rg2i i 3obrogea, se !ac investigaii i #n alte "one. st!el, ec2ipa !ormat din H. :otoneanu, le7andrina 9egrea i Lt. 9egrea activea" #n :anat i #n %oiana Rusc, ec2ipa (. 3ecu i M. :lea2u #n ;ltenia, ec2ipa 3. 3ancu, $. Lerban, ). &abacaru, Lte!ania vram i )linca *uvara-:al #n (alea Cernei, ec2ipa ). (ie2mann, &2. Rusu, C. %lea, #n %durea Craiului. 3intre re"ultatele obinute trebuie menionat ca activitate e7plorativ ptrunderea #n vasta reea de la &opolnia ?(. 3ecu i M. :lea2u@, cercetarea di!icilei peteri de la )"vorul &uoarelor ?). (ie2mann, 3. Coman, M. Lerban, C. %lea@, cercetarea unor peteri mari din :anat, ca :u2ui i Cura %onicovei ?(. Fencu, H. :otoneanu, le7andrina 9egrea i Lt. 9egrea@ i descoperirea de ctre un grup de speologi amatori din Clu. a %eterii (#ntului, cercetat de 3. Coman i cartat parial de ). (ie2mann. Fecia de geomor!ologie a carstului, !ormat din ). (intilescu, ). %ovar, C. 3iaconu, &r. Constantinescu i C. Coran, a #nceput s cercete"e obiective noi sau s apro!unde"e e7plorri mai vec2i #n ;ltenia, (alea Cernei, (alea *iului de vest, %iatra Craiului, Carpaii ;rientali. Ha Clu., grupului mai vec2i i se adaug cercettori noi1 C2. Racovi i (. Crciun, care pe l#ng re"olvarea unor probleme de geomor!ologie a carstului !ac studii asupra climatului subteran i a dinamicii populaiilor unor specii de insecte cavernicole. Re"ultatele acestor prodigioase campanii de e7plorri s#nt cuprinse #n publicaia 5Hucrrile )nstitutului de speologie O $. C. Racovi P6, #ntr-o

vast lucrare, tiprit 8n 1D0/ la %aris, privind peterile din :anat i ;ltenia, 5Rec2erc2es sur )es grottes du :anat et dN;ltenie6, precum i #n alte reviste din ar ?;crotirea 9aturii@ sau din strintate. 8ncep#nd din 1D0E #i !ace apariia #n ara noastr o nou !orm de activitate speologic, micarea speologilor amatori. Cercetarea peterilor de ctre amatori a !ost practicat i #nainte de aceast dat, dar de obicei era vorba de peteri cunoscute i mai puin de altele noi. 3escoperirile de noi peteri au !ost !cute mai ales #n colaborare cu oamenii de tiin. 8n acest sens este demn de relevat participarea ec2ipelor de alpiniti militari, conduse de maestrul emerit al sportului $milian Cristea, #nc din anul 1DE1 la c#teva mari e7pediii, ca cele de la Cetile %onorului, venul din Lesuri, %etera (#ntului sau la e7plorrile din Munii :anatului. &reptat, speologii amatori au devenit independeni i au trecut la e7plorri pe cont propriu, #nregistr#nd succese remarcabile. 8ntre acestea menionm reali"rile obinute de Cercul de speologi amatori din Clu.-9apoca privind %etera (#ntului ?2B /AE m@, %etera :onc2i ?23BB m@ i "ona carstic a Munilor (ldeasa, cu %etera (#r!ura ?2<2B m@K Cercul 5+ocul (iu6 al :iroului de &urism pentru &ineret care a e7plorat %etera Raei ?E10B m@ i %etera de la %olovragi ?D1BB@K Cercul 5$mil Racovi6 al Centrului universitar :ucureti, care a reali"at e7plorarea complet i cartarea sistemului %onorici-Cioclovina ?/ADB m@, precum i e7plorarea celui mai ad#nc aven din ar, venul 3osul Hcorului ?G202m@K Cercul 5$mil Racovi6 al 4ni-versitii din Clu.-9apoca, care a e7plorat %etera de la Ipodie ?1B A/D m@ i alte peteri mari din :i2orK Cercul de speologi amatori din Reia, care a e7plorat unul dintre cele mai ad#nci avene din ar, venul din %oiana Cropii ?G23E m@K Cercul de speologi amatori din :raov, care a e7plorat !rumoasa %eter a lui $puran, "ona carstic a 3#mboviei i avenele din %iatra CraiuluiK Cercul de speologi amatori din rad, care a e7plorat un mare numr de peteri #n Munii Codru-Moma etc. 3in munca susinut a generaiilor de cercettori ai lumii subterane a teritoriului rii s-a constituit ast!el patrimoniul ei speologic, cestor generaii le datorm cele aproape 2BBB de peteri cunoscute p#n acum, i dac ast"i putem edita o carte care s cuprind un mare numr de peteri interesante i valoroase, aceasta se datorete i lor, ci !iind implicit coautorii acestei cri.

II.

GEOLOGIA PESTERILOR DIN ROMANIA

1. ELEMENTE LITOLOGICE 3e v#rst paleo"oic s#nt calcarele i dolomitele metamor!o"ate cuprinse #ntre serii de isturi cristaline, cu care s#nt cutate #mpreun #n structuri 2ercinice i poate c2iar mai vec2i. $le repre"int 1Q0 din totalul rocilor carbonatice. 3in totalul peterilor din ar, circa ER s#nt spate #n roci paleo"oice, ceea ce revine la B,B0/ peteri pe ,ilometru ptrat. &riasicul, o perioad reputat a !i generatoare de calcare, a dus i pe teritoriul Romniei la depunerea unor stive importante de calcare i dolomite, mai ales #n Munii puseni i 3obrogea, 8n celelalte uniti ele !iind cantitativ ne#nsemnate. a se !ace c triasicului #i revin doar 1Q0 din totalul rocilor carbonatice. cestor !ormaiuni le aparin 1BR 3atele statistice s#nt luate din lucrarea lui M. :lea2u i &2. Rusu din 1D0E. Ci!rele apar ast"i puin sc2imbate av#nd #n vedere noile descoperiri de peteri, dar raporturile dintre elemente s#nt sensibil asemntoare, !apt pentru care procentele indicate nu s#nt departe de realitate. 3in totalul peterilor, densitatea de repartiie !iind de B,13/ peteri pe ,ilometru ptrat. 3e remarcat c dolomitele s#nt mult mai puin !avorabile de"voltrii endocarstului, pe c#nd e7ocarstul pre"int !orme numeroase i variate. %eterile se gsesc mai ales 8n calcarele masive, rar #n cele strati!icate. l treilea ciclu sedimentar generator de roci carbonatice este neo.urasicul i eocretacicul. Fe cunosc apariii de calcare i #n .urasicul in!erior i mediu, dar acestea s#nt sporadice i lipsite de importan mor!ologic. %onderea mare pentru regiunile carstice din ar revine calcarelor tit2onice i urgoniene, ele repre"ent#nd aproape .umtate din totalul rocilor carbonatice. Ma.oritatea s#nt calcare masive, nestrati!icate sau #n bancuri e7trem de groase. +oarte apte pentru carsti!icare, pe ele se de"volt marile "one carstice ale riiK #n ele s#nt spate cele mai multe i mai importante peteri. 3ei ca. supra!a aceste calcare repre"int EBR, #n ele se gsesc -aproape /ER din totalul peterilor din ara noastr. 3ensitatea de repartiie este de B,3/B peteri pe ,ilometru ptrat. +ormaiunile geologice menionate p#n acum s#nt cutate #n structuri me"o"oice, momentul principal tectogenetic pentru Carpai plas#ndu-se #n cretacic. )at de ce !ormaiunile neo"oice s#nt considerate posttectonice, gsindu-se ca atare #n ba"ine !ormate dup principalele evenimente structurale. Calcarele neo"oice ocup 1Q0 din totalul rocilor carsti!icabile i s#nt repre"entate prin calcare de ap puin ad#nc dispuse #n strate subiri. Carsti!icarea lor este redus, numrul de peteri e7trem de mic ?sub ER@, iar densitatea similar !ormaiunilor metamor!ice ?B,B00 peteri pe ,ilometrul ptrat@. %eterile s#nt #n general de mic anvergur, cu dou e7cepii, #n care structura geologic !avorabil a dus la de"voltarea unor importante reele subterane ?sistemul &uoare-*g2iabul lui Ialion i %etera Himanu@. 8n conclu"ie, carsti!icarea puternic este legat de !ormaiunile calcaroase, masive sau slab strati!icate. Cristalinitatea ridicat ?marmorele@, dolomiti"area i strati!icarea deas au un rol negativ #n procesul de carsti!icare. 2. ELEMENTE STRUCTURALE For !"#$%#&' (!&(!ro!)' ? %entru simpli!icare vom !olosi de aici #nainte numai termenul de calcare, #neleg#nd prin el i dolomitele.@ s#nt anga.ate #n structuri de tipuri !oarte variate, ce pot !i de!inite #n !uncie de po"iia tectonic a !iecrei dintre ele i de po"iia lor #n cadrul unitii respective. 8n !uncie de aceti !actori se pot distinge urmtoarele tipuri structurale1

1. Calcare tabulare, pre"ente pe plat!ormele prealpine care nu au mai su!erit cutri dup depunerea calcarelor sau #n unitile post-tectonice, unde de asemenea nu au mai !ost de!ormate. 8n prima categorie intr !ormaiunile carbonatate din plat!orma moesic ?!ig. 2A), iar din a doua categorie !ac parte calcarele neo"oice din :a"inul &ransilvaniei. 2. Calcarele de monoclin apar ca !#ii intercalate normal #n serii necalcaroase, pre"ent#nd #nclinri variabile. &ectoni"area lor este dependent de evoluia ansamblului structural #n care s#nt cuprinse. a, de e7emplu, !#iile de calcare oolitice din sarmaianul %odiului Moldovenesc s#nt !oarte puin tectoni"ate, #n timp ce calcarele eocene din captul vestic al Munilor Rodnei, #n care este spat marea peter )"vorul &uoarelor, s#nt puternic !isurate i !racturate ?!ig. 2B). 3. Calcarele din flancuri de cute s#nt !recvente i pre"int o mare varietate de structuri de detaliu i de scri de mrime. Ca"ul cel mai grandios #l repre"int #ndr"nea creast a %ietrii Craiului, o lam calcaroas unic de 1A ,m lungime, ce atinge #nlimea de 22<< m i care nu este dec#t un !lanc de sinclinal redresat ce se rstoarn tot mai puternic #nspre nord ?!ig. 2C@. Ha aceeai scar s#nt i calcarele din &rascu, (#nturaria, Munii Me2edini i Munii Febe. Ha o scara mai redus s#nt !#iile de calcare ce #nsoesc (alea Cernei pe versantul vestic. <. Blocurile faliate de calcare s#nt sau grabene #n care calcarele s-au pstrat #ncastrate prin !alii #n !ormaiuni impermeabile ?de e7emplu, calcarele de la :aia de +ier, cele din %odiul Me2edini@, sau masive separate prin !alii at#t de !ormaiunile de !undament, c#t i de cele de acoperi ?de e7emplu, calcarele de la Rucr-3#mbovicioara ?!ig. 2D), cele din Mgura Codlei@. 8n toate ca"urile calcarele !ormea" masive mai mult sau mai puin #ntinse, ce s#nt #ncon.urate de !ormaiuni impermeabile, ceea ce determin drena.e complicate i de tipuri variate. E. Calcare anga ate !n structuri complicate de mari dimensiuni. Fpre deosebire de categoriile anterioare, #n care calcarele aparineau numai unui element structural ?un !lanc de cut, un monoclin etc@, #n categoria de !a grupm calcarele care aparin unui ansamblu de elemente tectonice ce constituie mari uniti structurale. Fe pot distinge urmtoarele !orme structurale1 G sinclinorii, #n care calcarele se gsesc la di!erite nivele stratigra!ice !orm#nd mari ansambluri calcaroase. a este sinclinoriul Reia-Moldova 9ou ?!ig.2S@, care, pe o lungime de /B ,m i o lime de 1B ,m, pre"int nenumrate !#ii de calcare de v#rste variate, ce se repet datorit cutelor i !aliilor longitudinaleK G structuri !n p!n"e de #aria , unde calcarele pot aprea !ie #n auto2ton i p#n" ?ceea ce generea"a mari ansambluri calcaroase, cum este %latoul (acu@ ?!ig. 2$), !ie numai #n p#n", unde, printr-o dispunere tabular sau de vast sinclinal, apar la "i pe mari supra!ee, ca #n ca"ul Munilor =ma-:ica". 0. Calcare !n masive i"olate suprapuse rocilor impermeabile. 3e!iniia este mai mult mor!ologic dar corespunde i structural unei categorii de calcare care a rspuns #n mod asemntor solicitrilor tectonice, dei genetic masivele respective s#nt !oarte di!erite. Fe pot distinge urmtoarele tipuri genetice1 G martori de ero"iune, care s#nt masive mai mult sau mai puin i"olate de ctre ero"iune dintr-un strat cu e7tensiune mai mare. a s#nt petecele de calcare triasice din Munii Ciurgeu ?!ig. 3 @, din Maramure, unele calcare din Munii Metali!eri i din 3obrogea de nordK G petece de acoperire, cum s#nt calcarele triasice din Munii %erani ?!ig. 2.B) T G recifi in situ, eliberai de ero"iunea di!erenial din #nveliul de roci detritice ulterioare. a s#nt calcarele urgoniene din Raru ?!ig. 3C@, masivul &esla din Ciuca, unele calcare din Cea2lu, calcarele de la UibuK G olistolite ?blocuri de calcare #nsedimentate@ care s#nt i ele des!cute din matricea detritic de ctre ero"iune. 8n aceast categorie intr ma.oritatea ,lippelor de calcare din Munii Metali!eri ?!ig. %D) ?%iatra Cetii, Corabia, %iatra Craivii, F!redelaul etc@, calcarele triasice din Raru, calcarele din %iatra Mare, din :ucegi i din Munii Cernei.

1B

ceste categorii de masive i"olate, variate ca gene", s#nt asemntoare ca mor!ologie1 au dimensiuni mici, s#nt ec2idimensionale i !oarte !isurate deoarece au reacionat prin !racturare la solicitrile tectonice. 3. TIPURI DE CARST Hitologia, structura i po"iia mor!ologic #n raport cu unitile de relie! permit separarea pe teritoriul Romniei a cinci tipuri de carst, care di!er #ntre ele ca evoluie, !uncie 2idrologic, mor!ologie i coninut speologic. 1. Platouri carstice cobor!te. Hum ca tip 3obrogea de sud ?nr. 31 #n !ig. <@, unde calcarele au o dispo"iie tabular i o mare grosime. Relie!ul puin accentuat, situat la o mic altitudine ?sub 1BB m deasupra nivelului mrii@, !ace ca aceste calcare s se gseasc mult sub nivelul de ba" i numai cele superioare stratigra!ie s apar la "i ?!ig. &A). cestea s#nt calcarele sarmaiene, strati!icate #n bancuri subiri i care au #n total o grosime mic, ceea ce !ace ca #n ele carsti!icarea s nu !ie !oarte avansat. +ormele e7ocarstice predominante s#nt marile depresiuni #nc2ise. 3rena.ele prin aceste calcare au !ost super!iciale, !apt care e7plic de ce se gsesc peteri ori"ontale mici, desc2ise #n !lancurile vilor tiate mai ad#nc. Calcarele me"o"oice nu apar dec#t sporadic la "i, #n cea mai mare parte se gsesc sub nivelul de ba" i conin mari acumulri de ap. 3ebitul considerabil al apelor e7ploatate din ele indic o !oarte bogat circulaie de tip carstic, iar !ora.ele au pus #n eviden mari goluri la ad#ncimea de 2BBG<BB m sub nivelul mrii. 2. Platourile carstice ridicate 'carstoplenele) s#nt cele mai importante "one carstice ale rii at#t ca supra!aa, c#t i ca bogie de !orme e7o- i endocarstice ?!ig. &B). $le se gsesc ridicate pe !alii !a de nivelul de ba" local, repre"entat de ba"ine i depresiuni post-tectonice. Cel mai mare platou de acest tip este cel al Munilor :anatului ?nr. 22@, de"voltat pe sinclinoriul Reia-Moldova 9ou, situat la altitudinea de 0ABG/BB m. 4rmea" ca supra!a carstoplen munilor %durea Craiului ?nr. 2A@, situat la altitudinea de 0BBG ABB m, apoi cea a Munilor :i2or ?nr. 20@, situat la altitudinea cea mai mare ?1BBBG13BB m@, carstoplen Munilor Febe ?nr. 10@, situat la altitudinea de ABBG 1BBB m i %latoul (acu ?nr. 2/@, situat la ABBGDBB m. Caracteristic pentru aceste carstoplene s#nt supra!eele #ntinse de calcare, rete"ate de ero"iune, cu relie! ters, separate de vi ad#nci, cu c2ei care a.ung la nivelul de ba" local. %latourile s#nt cel puin pe o latur mrginite de !alii #n lungul crora iau contact cu depresiunile mrginae, pe care le domin cu abrupturi. %e supra!eele ridicate alternea" !#ii de roci impermeabile cu !#ii calcaroase, !apt care !ace ca pe primele s se !orme"e reele 2idrogra!ice de supra!a, pentru ca la contactul cu calcarele apele s !ie captate subteran. pele reapar pe urmtoarea !#ie de roci impermeabile i s#nt captate apoi de urmtoarea !#ie de calcare, ieind #n !inal la "i #n vile mrginae ad#nci. Captrile subterane duc la de"organi"area reelelor 2idrogra!ice de supra!a de pe platouri, care pre"int numeroase vi oarbe, vi seci, vi cu trepte antitetice, iar la ieirea apelor la "i, pe !#iile impermeabile de pe platouri sau #n vile adiacente s#nt !recvente vile #n !und de sac 'boul de monde). Fpeologic platourile #nlate s#nt deosebit de interesante. %eterile se gsesc pe platouri la captul vilor oarbe, unde apele se pierd. cestea s#nt peteri active de mari dimensiuni, ca de e7emplu Cetile %onorului din carstoplen :i2orului, %onorici-Cioclovina cu p din cea a Munilor Febe, %etera :tr#nului din %durea Craiului i C#mpeneasc din %latoul (acu. &ot pe platouri se gsesc avene care repre"int 5!erestre6 spre reelele subterane, cum ar !i avenele din Humea %ierdut ?:i2or@ i venul din %oiana Cropii ?Munii :anatului@. 8n s!#rit, tot pe platouri se gsesc numeroase peteri !osile, care s#nt martorii vec2ilor drena.e la nivele superioare reelelor active actuale. l doilea mare grup de peteri legate de platourile carstice s#nt cele care repre"int ieirea la "i a apelor pierdute sus. ceste peteri s#nt active i se gsesc la piciorul abrupturilor cu care se termin platourile spre vile ma.ore adiacente sau spre depresiunile care le mrginesc. 3e multe ori se pot

11

stabili precis corespondenele #ntre insurgene i e7urgene1 Cioclovina cu p pentru %onorici, (aduCriului pentru %etera :tr#nului. 4neori unul din capetele reelei nu este penetrabil i de aceea unei insurgene de tip ponor #i corespunde o peter activ ?de e7emplu +undtura %onorului din Munii Febe este un ponor cruia #i corespunde %etera Lura Mare@ sau unei peteri mari #i corespunde o e7urgen impenetrabil de tip i"buc ?de e7emplu, Cetile %onorului i )"bucul Calbenii@. 4n mare numr de peteri legate de platourile carstice s#nt situate #n c2eile care strbat aceste platouri separ#ndu-le #n subuniti. a s#nt numeroasele peteri din c2eile 9erei i Caraului din Munii :anatului, din vile ;rd#ncua i C#rda din Munii :i2or, din C2eile Roiei din Munii %durea Craiului. Multe s#nt peteri !osile, suspendate deasupra talvegului, repre"ent#nd vec2ile nivele de drena., iar studiile prin care s-a #ncercat stabilirea corespondenei dintre aceste nivele i terasele r#urilor sau celei dintre etapele de ad#ncire progresiv a cursurilor subterane au !ost numeroase. 3. Crestele de calcar !n(l)ate corespund structural monoclinelor i !lancurilor de cuteK ele domin mor!ologic "onele #ncon.urtoare ?!ig. &*). %iatra Craiului ?nr. 13@ este o lam simpl de calcare care domin cu peste 1BBB m "onele mrginae din vest i cu ABB m pe cele din est, deta#nduse cu perei verticali de sute de metri. $a nu are un platou somital, ci se termin cu o creast ascuit, lung de 1A ,m i lat de c#iva metri. Munii &rascu ?nr. 2E@ ating #nlimea de 1<BB m i domin cu EBB m regiunile adiacente, Munii =ma ?nr. 0@ ating 1/BB m i domin cu <BB m "onele #ncon.urtoare. mbele masive se termin cu perei abrupi dar, spre deosebire de %iatra Craiului, culmile =maului i &rascului s#nt mai largi, mai masive, av#nd de"voltate platouri calcaroase somitale. 3e mai mic e7tensie, #ns cu caractere similare s#nt Masivul (#nturaria ?nr. 1E@ i %iatra Cloani ?nr. 1D@, care ating 1ABB, respectiv 1<BB m altitudine. 4n ca" mai particular #l constituie Munii Me2edini, care pre"int o puternic asimetrie, av#nd versantul vestic, dinspre valea Cernei, abrupt, domin#nd-o cu perei verticali, i un versant mai domol spre est, spre %odiul Me2edini, !a de care nu se relie!ea" totdeauna ca o creast calcaroas. 8n s!#rit, #n aa-numitul Rete"at Mic ?nr. 10@, calcarele ocup o mare supra!a din Muntele Ftnuleii i p#n #n %iule, !orm#nd un carst de mare altitudine ?22BB m@, cu creste detaate ?%iule@, dar i cu versani calcaroi ce coboar p#n #n *iul de vest i aproape de R#ul Mare. Crestelor calcaroase le revine un rol speologic modest. Himea lor redus le !ace inapte unei carsti!icri subterane importante. Mai !recvente s#nt avenele, a cror !ormare este !avori"at de #nclinarea mare a calcarelor ?de e7emplu, avenele din %iatra Craiului i cele din Munii Me2edini@. %eterile s#nt mai ales de in!iltraie ?de e7emplu, cele din (#nturaria@ sau s#nt spate de mici cursuri de ap ce se constituie acolo unde limea crestei permite !ormarea unor ba"ine de recepie ?de e7emplu, %eterile din Munii &rascu@. &ot reduse s#nt i peterile din c2eile care taie crestele ce coboar p#n la nivelul r#urilor limitro!e ?de e7emplu, peterile din C2eile 3#mbovicioara i din C2eile Irnetilor@. <. Barele calcaroase cobor!te repre"int !ie !lancuri de sinclinale, !ie masive !aliate, care au o po"iie cobor#t !a de relie!ul #ncon.urtor ?!ig. &D). $le s#nt dominate altimetric de !ormaiunile necalcaroase, pe care se adun cursuri de ap ce trebuie apoi s le traverse"e. Calcarele .oac rolul de bara.e i ele #i trag speci!icul 2idrologic i mor!ologic din #n!runtarea lor cu apele care s#nt obligate s le depeasc. 8n ca"ul calcarelor din %odiul Me2edini ?nr. 1D@, !#ia de calcare, !oarte lung dar e7trem de #ngust ?sub 1 ,m lime@, este ae"at transversal !a de drena.ul general, ceea ce !ace ca apele s !ie obligate s o traverse"e. &raversarea se !ace #n bun msur subteran, #n !elul acesta lu#nd natere mari sisteme subterane, ca cel de la Iton-:ulba sau de la &opolnia. Calcarele #n ansamblu nu se detaea" din relie!, dar acolo unde apele se pierd 8n ad#ncime ero"iunea di!erenial a de"golit roca model#nd perei cu creste "imuite i contra!orturi, lte mase calcaroase se gsesc #n uniti cu energie mare de relie!, #n care nu ocup prile cele mai ridicate, dar !ormea" ele #nile mari relie!uri !a de nivelul de ba" al vilor de drena.. a este masivul Hespe"i din partea sudic a :ucegilor, dar mai ales "ona C2eilor :ica"ului i "ona Rucr-

12

3#mbovicioara, tiate de c2ei ad#nci dar sculptate ca mici masive, cu creste ascuite i perei care sugerea", privite de .os, carsturi de creste ridicate, iar de sus #i arat adevrata lor po"iie de masive a!late undeva .os !a de nivelul de nivelare general. Caracterul comun al tuturor acestor bare este po"iia cobor#t a calcarelor i strpungerea lor de ctre ape !ie prin drena.e subterane, !ie prin c2ei ad#nci. 8n primul ca" se de"volt, la contactul impermeabil-calcar, vi oarbe care, prin aluvionare regresiv, generea" mari supra!ee ori"ontale, greit interpretate de unii autori ca polii. $ste ca"ul marilor depresiuni din %odiul Me2edini ?Iton, :alta, *up#neti@. 8n ast!el de bare calcaroase cu drena.e subterane se gsesc peteri mari, cum s#nt &opolnia sau :ulba. 8n ca"ul barelor tiate de vi epigenetice carsti!icarea subteran este mult mai redus, legat mai ales de vile ma.ore de drena., al cror a!luent au !ost. a s#nt peterile din comple7ul de c2ei de la %odul 3#mboviei, micile peteri din C2eile &ur"ii, cele din C2eile )alomiei. E. Masivele calcaroase i"olate constituie o categorie mor!ologic distinct, care cuprinde di!eritele tipuri genetice enunate la elementele structurale, adic petece de acoperire, resturi de ero"iune, olistolite i mase reci!ale ?!ig. &+). $le au comun dimensiunea redus ?de ordinul sutelor de metri, cel mult de 1G2 ,m@ i !orme mai mult sau mai puin ec2idimensionale. Ca po"iie se pot distinge masive cobor#te i masive ridicate. %rimele au rolul de bare calcaroase i de !apt nici nu ar trebui s !ie distinse de acestea cci .oac acelai rol 2idrologic i mor!ologic, 8n ciuda dimensiunilor mici. $ste ca"ul calcarelor din :ucegi, i anume de la C2eile )alomiei, &tarului i ;r"ei, al olistolitelor #n po"iie cobor#t din Munii Metali!eri, ca de e7emplu calcarele din C2eile iudului i ale mpoiei. Mai interesante s#nt masivele i"olate #n po"iie ridicat, cci ele se a!l adesea c2iar pe culmile unitilor de relie! respective. Masivele de acest tip s#nt !oarte numeroaseK ele apar ca olistolite #n Munii Maramureului ?nr. 1@, ca olistolite i reci!i #n Raru ?nr. 3@, ca petece de ero"iune #n Munii Ciurgeu ?nr. <@, ca reci!i 8n Cea2lu ?nr. E@ i Ciuca ?nr. D@, ca petece de acoperire #n Munii %erani ?nr. A@, ca olistolite #n %iatra Mare ?nr. 1B@, %ostvaru ?nr. 12@ i mai ales #n Munii Metali!eri ?nr. 2<@, unde !ormea" masive importante ca (ulcanul, :rdiorul, %lotunul, 3#mbul, %iatra Caprii, F!redelaul, %iatra Craivii i %iatra Cetii. 8n s!#rit, #n a!ara Carpailor, aici pot !i trecute i masivele de ero"iune din 3obrogea de nord. %e c#t de spectaculoase s#nt aceste masive, aduc#nd totdeauna o not slbatic i o pat alb #n peisa., pe at#t de neinteresante s#nt din punct de vedere al carsti!icrii. $le nu pre"int dec#t !orme e7ocarstice reduse ?lapie"uri, rareori doline@, iar drena.ele subterane practic lipsesc. 3intre peterile situate 8n masive i"olate cu po"iie cobor#t pot !i citate %etera )alomiei, peterile din Mgura :iei i Mgura Crciuneti i cele din C2eile mpoiei. %eterile situate #n masive ridicate s#nt, de e7emplu, %etera Hiliecilor din Muntele =g2imi ?Raru@, peterile din 3#mbu, din Corabia, %etera :olundului din Muntele %lotunul, venul din %iatra Cetii, toate din Munii Metali!eri.

13

III.

URSUL DE PESTERA

laturi de mamuti, ursul de pestera *!%'+! 1, a !ost cel mai apropiat animal, la propriu si !igurat, !ata de oamenii cavernelor. Ftramosii nostri si ursii pesterilor au coabitat impreuna timp de mii de ani, in!runtand vitregiile glaciatiunilor si lipsa 2ranei. $volutia comuna a celor doua specii s-a despartit inca acum cateva "eci de mii de ani. )n pre"ent, din ursii uriasi de odinioara au mai ramas doar sc2eletele din colectiile mu"eale... laturi de mamuti *!%'+! 2,- ursul de pestera a !ost cel mai apropiat animal, la propriu si !igurat, !ata de oamenii cavernelor. Ftramosii nostri si ursii pesterilor au coabitat impreuna timp de mii de ani, in!runtand vitregiile glaciatiunilor si lipsa 2ranei. $volutia comuna a celor doua specii s-a despartit inca acum cateva "eci de mii de ani. )n pre"ent, din ursii uriasi de odinioara au mai ramas doar sc2eletele din colectiile mu"eale... 4rsul de pestera ?4rsus spelaeus@ a !ost o specie de urs de talie mare care a stapanit muntii si padurile europene in timpul perioadei %leistocene. 3upa cum ne sugerea"a si denumirea sa, ursul de pestera s-a capatat acest nume datorita cantitatilor mari de !osile descoperite in interiorul !ormatiunilor carstice. Cautarea pesterilor si vagaunilor in scop de adapost nu este un !enomen limitat doar la speciile de ursi, multe alte animale precum liliecii, !elinele sau c2iar unele pasari alegand cavitatile din roci drept locuinte temporare sau permanente. )nsa pentru ursii de pestera, !ormatiunile carstice au repre"entat un element !ara de care acesta specie nu ar !i putut supravietui si de"volta. 3atorita conditiilor climatice mult mai aspre decat cele din "ilele noastre, ursii glaciatiunilor petreceau ma.oritatea timpului in pesteri, comparativ cu ursii bruni de asta"i care !olosesc cavitatile carstice si barlogurile sapate in pamant doar pentru perioada 2ibernarii anuale sau a cresterii puilor. 4rsul de pestera a intrat relativ recent in atentia oamenilor de stiinta, !iind descris pentru prima data in anul 1//< de catre *o2ann +riederic2 $sper, iar povestea primelor !osile de ursi ai cavernelor este cu atat mai interesanta... %rimii oameni care le-au descoperit in $vul Mediu erau !erm convinsi ca au dat peste oase de... balauri, dragoni, unicorni, diavoli, oameni pacatosi ca"uti prada blestemelor sau c2iar oasele lui Cerber, cainele care pa"ea )n!ernul. )nsasi $sper era convins ca daduse peste !osilele unui urs polar, abia dupa 2B de ani, stiinta reali"and ca se a!la in !ata unei noi specii de urs, 4rsus spelaeus - 4rsul CavernelorM Cantitatea totala de !osile de ursi de pestera era atat de mare incat c2iar si savantii secolului 1D evitau studierea serioasa a acestor resturi osteologice. 3e"astrul a venit insa in decursul primului Ra"boi Mondial, atunci cand ma.oritatea oaselor de ursi au !ost macinate si tratate c2imic pentru a !i trans!ormate in !os!ati, !olositi mai apoi in agricultura. )n pre"ent datorita raritatii si valorii !osilelor de urs, acestea au un pret astronomic, e7istand c2iar retele de in!ractori care se ocupa de !urtul si tran"itul !osilelor din mu"ee sau pesteri catre colectiile particulare M &eritoriul stapanit de specia ursilor de pestera se intindea din Fpania si pana in Rusia. Fe estimea"a ca cele mai multe e7emplare au trait in muntii lpi, Carpati si %irinei. 9u s-au descoperit urme de ursi in Marea :ritanie, Fcandinavia sau &arile :altice deoarece, in %leistocenul tar"iu, aceste teritorii erau practic lipsite de orice !orma de viata !iind acoperite de o calota imensa de g2eata. Cantitatile uriase de !osile de ursi descoperite in $uropa Centrala, Fudica si de $st, converg asupra teoriilor unor paleontologi care au estimat ca "onele erau populate la acea vreme de adevarate turme de ursi. )ntr-unele pesteri din $uropa s-au descoperit resturi osteologice de urs care se intind pe o perioada de peste 1BB.BBB de ani, rastimp in care acestea au !ost locuite succesiv de catre mii de ursi de caverna.

1<

4rsul de caverna era un descendent direct al speciilor 4rsus etruscus si 4rsus deninger care traiau in $uropa acum circa EBB.BBB de ani. %aleontologii au reusit sa demonstre"e ca ursii de pestera s-au despartit pentru a evolua di!erit de ursii bruni, inca de acum 1,2 milioane ani. Ca un ultim argument di!erentiator !ata de ursii bruni, ma.oritatea ursilor de pestera pre"inta asa numit-ul !enomen de Vmolari"areW. cest procedeu apare datorita trecerii pe un regim preponderent vegetarian, molarii ursilor de pestera tin"and sa se uneasca cu premolarii, re"ultand ast!el un mecanism de masticatie mult imbunatatit. 4rsul de pestera avea o in!atisare cu adevarat impresionanta. Capul sau era !oarte lat, masiv, cu o !runte inalta. &rupul solid si indesat, era spri.init pe picioare puternice, musculoase, cu labele orientate in interior la !el ca ale ursilor bruni. 4n mascul de talie obisnuita cantarea le.er <BB de ,ilograme, cu toate ca unii cercetatori a!irma ca masculii bine de"voltati atingeau c2iar o tonaM %utem considera, !ara a gresi prea mult, ca ursii de pestera aveau aceeasi talie si greutate cu a ursilor bruni din subspecia Jodia,. &alia lor a !ost modi!icata in timp de !enomenul de glaciatiune, atunci cand temperatura mediului ambiant scadea brusc in decurs de cateva generatii. st!el, ursii de pestera cresteau mai mari decat ursii care traiau in timpul perioadelor interglaciare, probabil ca o masura e!icienta de a a.usta pierderile temperaturii corporale. =rana lor era in mare parte alcatuita din vegetale precum !run"e, radacini, !ructe si nuci, dupa cum o dovedesc si resturile osteologice. ici apare insa un !enomen interesant. )n timp ce oasele ursilor din $uropa Centrala si de (est, contineau niveluri sca"ute ale nitrogenului-1E ?semn sigur al unor animale vegetariene@ in ca"ul ursilor de pestera din Muntii Carpati, situatia statea cu totul alt!el. 4n studiu recent e!ectuat de cercetatorii Mic2ael Ric2ards din cadrul )nstitutului Ma7 %lanc, din Cermania si $ri, &rin,aus de la 4niversitatea Xas2ington, vine cu unele conclu"ii neasteptate. Con!orm acestora, ursii din pesterile Carpatilor alcatuiau o populatie distincta, care era in mare parte carnivora. Continutul ridicat al nitrogenului-1E din !osilele descoperite in %estera 4rsilor indica !aptul ca aceste animale se 2raneau preponderent cu carne. 3e undeY Carnea provenea in mare parte din cadavre de animale doborate de asprimea iernilor din Cuaternar. %e langa acesta sursa, ursii din Carpati erau canibali, puii sau e7emplarele ucise in lupte !iind consumati. Cu siguranta inclusiv primii oameni din muntii nostri au servit drept sursa de 2rana ursilor cavernelor. %estera cu ;ase sau pestera 4rsilor, cum mai este denumita, este !ormatiunea carstica care contine cele mai multe sc2elete de ursi de pestera din intraga lume. Fituata in Muntii puseni, .udetul :i2or, localitatea C2iscau, comuna %ietroasa, %estera cu oase adaposteste nu mai putin de 1<B sc2elete de ursi de caverna. )n interiorul sau se a!la o diversitate e7traordinara de stalactite si stalagmite, alaturi de un numar impresionant de urme si !osile de ursi. %e langa acestea au mai !ost descoperite !osile de lei si 2iene de pestera, capre negre si ibe7, mistreti si bouri. cum multe mii de ani, probabil datorita unui cutremur, o bucata imensa de stanca s-a prabusit din munte blocand intrarea in pestera. )nauntru se pare ca au ramas prinsi circa 1<B de ursi care 2ibernau in acel moment. Hipsiti de 2rana si apa, ursii au !ost !ortati sa se mance unul pe celalat, dupa cum o dovedesc si urmele gasite pe !osile. 4rsii de pestera su!ereau de o seama de a!ectiuni numeroase precum tumori osoase, viermi intestinali, osteomielite, periostite, pietre la rinic2i, in!ectii dentare sau !racturi datorate luptelor pentru 2rana sau !emele. &otusi niciuna dintre aceste cau"e nu a dus insa la disparitia ursilor. Relatiile lor cu primii oameni au !ost deosebit de interesante. 9eandert2alienii, alaturi de oamenii de Cro-Magnon, s-au luptau cu ursii pentru a-i goni din pesterile care le serveau drept adapost, sau incercau sa le !ure pra"ile. Cu toate acestea, multe ast!el de comunitati umane primitive vedeau in ursi niste stramosi indepartati, animale mitice sau "ei incarnati in animale. +ascinati de !orta si caracterul ursilor, oamenii i-au venerat in primele !orme de religie organi"ata. sa-"isul Cult al 4rsilor de %estera, este probabil prima religie a omenirii. %rimele altare care contineau cranii de ursi au !ost construite de ;amenii de 9eandert2al in numeroase pesteri din lpi si Carpati. Cu toate ca se

1E

vanau reciproc si isi !urau unii altora adapostul si pra"ile, ursii si oamenii au convietuit impreuna timp de "eci de mii de ani. 4rsul brun de asta"i care i-a luat locul in padurile $uropei nu are nicio legatura cu ursul de pestera, acesta ne!iind stramosul ursilor actuali. 4rsul de pestera a disparut !ara a lasa urmasi, ursii de asta"i aparand in aceeasi perioada in sia, coloni"and $uropa dupa disparitia gigantilor mitosi din caverne. 4ltimele date arata ca ursii de pestera au disparut in totalitate, undeva acum 2/.ABB de ani, in timpul ultimei mari glaciatiuni. Cu toate ca adevaratele motive nu sunt inca cunoscute, savantii considera ca sc2imbarile bruste si radicale ale climei au dus la modi!icarea regimului speciilor de plante care alcatuiau ba"a alimentatiei uriasilor din caverne. )n luna mai a anului 2BBE, savantii americani au declarat ca au recuperat si decodat 39-ul ursilor de pestera, sperand pe acesta cale la o clonare reusita in viitorul apropiat. (iitorul ramane oare desc2is gigantilor trecutuluiY

10

IV.

PE.TERA UR.ILOR

1. ASEZARE *!%'+! 3, 3e.a reputata i bine cunoscuta %eter a 4rilor se desc2ide #n captul de sus al satului C2icu ?comuna %ietroasa@, #n versantul stng al (ii Criasa ?a!luent al Criului 9egru@, la o altitudine absolut de <A2 m. ici, #n pintenul nordic al 3ealului Mgurii, cuprins #ntre (alea %eterii la vest i (alea :rusturilor la est, se a!l terasele suceesive ale unei !oste cariere de calcar marmurean1 pe cea de a doua dintre ele se #nal pavilionul din 2olul cruia se ptrunde direct #n galeriile subterane. 2. ACCES Fatul C2icu *!%'+! 4, se gsete la 1< ,m de localitatea Fudrigiu, de care este legat printr-un drum moderni"at i la care se poate a.unge !ie cu trenul ?pe linia !erat ;radea-(acu@, !ie cu autoturismul ?pe 39 /0 ;radea-3eva@. Fatul Fudrigiu se a!l la /B ,m de ;radea i la 1B ,m de oraul 3r. %etru Cro"a, !iind deservit #n ambele direcii i de curse ).&. . mena.rile turistice e7terioare amplasate #n prea.ma peterii nu cuprind i locuri de ca"are, dar pe terasele de pe malul (ii Criasa se poate campa #n bune condiii. Cele mai apropiate 2oteluri se gsesc la :eiu i %etru Cro"a. 3e la C2icu, prin %ietroasa, se poate intra #n traseul care duce la importanta "on turistic a %adiului. 3. STRUCTURA PESTERII Cu o lungime de peste 1.EBB m, petera se compune din galerii a!late pe dou nivele1 prima galerie, cea superioar, #n lungime de <AA de metri poate !i vi"itat de turiti, iar cea de-a doua, lung de E21 m este re"ervat cercetrilor tiini!ice. Caleria superioar, disponibil vi"itrii, este compus din 3 galerii i di!erite sli1 Caleria 64rilor6 ?sau Caleria ;aselor@ Z !%'+! 5K Caleria 6$mil Racovi6 Z !%'+! /K Caleria 6Humnrilor6 - !%'+! 0K Fala HumnrilorK Fala Fpag2etelorK Fala ;aselor. %rintre !ormaiunile de stalactite i stalagmite se remarc %alatele !ermecate, Hacul cu nu!eri, Mastodontul i Csua %iticilor, 3raperiile din Caleria 4rilor, %ortalul, %agodele i ultima sal, F!atul :trnilor, iluminat cu lumnri. &emperatura #n peter este constant de-a lungul anului ?1B[C@, iar umiditatea se menine la D/R.

4. ISTORIC
5+osile ale ursului de cavernW 8n!ometai acetia s-au atacat reciproc, pn cnd toi au murit. %ovestea lor o mrturisesc tonele de oase gsite #mprtiate #n #ntreaga peter. %etera a rmas ast!el #nc2is pn pe 1/ septembrie 1D/E, cnd golul subteran a !ost desc2is arti!icial prin dinamitarea poriunii de la intrare, #n timpul lucrrilor de e7ploatare a calcarului ?marmur@. 8n puul desc2is a cobort pentru prima dat, minerul &raian Curta din localitatea C2icu. cesta a parcurs galeria de acces pn la Fala Mare.

1/

; prim e7plorare a peterii a avut loc la 2B septembrie 1D/E e!ectuat de ctre grupul de speologi amatori 6Fpeodava6 din oraul 3r. %etru Cro"a ?actualul ora Ltei@. %e ba"a studiilor comple7e #ntreprinse de )nstitutul de Fpeologie 6$mil Racovi6 #n colaborare cu Mu"eul Urii Criurilor din ;radea, s-au stabilit soluiile de amena.are i msurile speci!ice de protecie. 3up E ani de amena.ri la standarde mondiale, la 1< iulie 1DAB, petera a !ost desc2is vi"itatorilor. nual petera este vi"itat de peste 2BB.BBB de vi"itatori.

5. AMENA1ARE
Ha intrarea in pestera s-a construit un !rumos pavilion cu trei eta.e, cupri"and casa de bilete, sala de asteptare, un mu"eu speologic *!%'+! 8, si g2iseu cu obiecte arti"anale, carti. Caleriile pesterii au !orma aproape rectilinie sunt dispuse pe doua eta.e, cu lungimea de 1EBB m. 9ivelul superior !osil are o lungime de <AA m si este amena.at pentru circulatia turistilor, iar cel in!erior lung de E21 m, este declarat re"ervatie stiinti!ica. &raseul turistic o!era vi"itatorilor c2iar de la intrare, posibilitatea de a admira o e7traordinara gama de !ormatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si !orme, baldac2ine si gururi. (i"ita incepe in Caleria 4rsilor sau Caleria ;aselor, care adaposteste 1EBB de piese 1<B de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. %e peretii acestor galerii se observa "garieturi adanci lasate de labele ursilor, a caror disparitie misterioasa s-ar datora, dupa unele presupuneri, incal"irii climei, i"bucnirii unei epidemii sau, poate, unui cataclism natural care ar !i blocat iesirile pesterii. cest urs a disparut cu mai bine de 1E.BBB ani in urma, atingea !recvent 3 m lungime. Recunoscandu-se valoarea e7ceptionala a pesterii, cercetatorii geologi din :ucuresti si Clu.9apoca, in colaborare cu Mu"eul &arii Crisurilor din ;radea, mineri din Maramures, muncitori din orasul dr. %etru Cro"a si din ;radea, un specialist in corpuri de iluminat din &imisoara au colaborat si au reali"at, la %estera 4rsilor amena.arile turistice, luand in acelasi timp masuri speci!ice de protectie. +ormatiuni stalactitice *!%'+! 2, cum sunt aici, asa numitele baldac2ine, ce pot !i intalnite in putine pesteri din lume dau un aspect !ermecator pesterii. tmos!era de basm este intregita de stalagmitele !osile, e7trem de dantelate si avand grosimi de peste 1m, de stalactitele e7centrice, !oarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare, de stalactitele de tip 6macaroane6 ori de depunerile numite 6vermiculatii6, printre cele mai !rumoase a!late in pesterile din Romania. 3iversitatea stalagmitelor *!%'+! 10, sub !orma de statuete, pagode animale-!abuloase- lasa camp liber imaginatiei !iecarui vi"itator. 6Mastodontul6, 63raperiile din Caleria 4rsilor6, 6%ortalul6, 6%agodele6, 6Hacul cu nu!eri6 sunt numai cateva din !rumusetile create de natura din pestera. treia galerie ce poate !i vi"itata este Caleria Humanarilor, unde te intampina o adevarata padure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mana omului. Ha capatul acestei galerii, poteca turistica isi !ace cu greu loc prin desimea concretiunilor si, prelungita cu un tunel articial, lung de 10m, ra"bate in cele din urma la supra!ata, inc2eind ast!el traseul vi"itabil al pesterii. &raseul subteran este parcurs in <E minute. Ha capatul galeriei urmatoare, 6$mil Racovita6 se a!la un sc2elet intreg de urs e7pus, in po"itia in care l-a suprins moartea. +osilele altor animale disparute in urma cu mai multe "eci de mii de ani ? o specie de capra neagra, ibe7ul, leul si 2iena de pestera@ descoperite aici, suscita interesul specialistilor. Caleria 6$mil Racovita6 este o galerie impodobita cu numeroase stalagmite, domuri, ba"ine cu apa, mii de stalactite. Caleria are peretii distantati la 1B -1E m iar bolta ei se situea"a la peste 1B m inaltime.

1A

/. CONDITII DE VIZITARE %etera se bucur de o amena.are turistic modern, cuprin"nd o cale de circulaie betonat i iluminare elctric, ast!el #nct vi"itarea ei nu necesit absolut nici un ec2ipament. Hungimea total a traseului subteran este de AEB m, parcurgerea acestuia necesitnd #n medie <E minute. &emperatura din peter este de ordinul a 1B\C. (i"ita se des!oar #n grupuri organi"ate, sub conducerea g2i"ilor care !ac parte din personalul de deservire a punctului turistic i care !urni"ea" toate e7plicaiile necesare. %rogramul de !uncionare #ncepe "ilnic la ora D i se termin la ora 1A. 8n pavilionul de la intrarea #n peter este amena.at o colecie de e7ponate care ilustrea" principalele in!ormaii re!eritoare la acest obiectiv. nsamblul amena.rilor e7terioare asigur serviciile curente dintr-un punct turistic ?loc de parcare, bar, vn"are de obiecte arti"anale etc.@.

CONCLUZII 1D

BIBLIOGRAFIE 2B

R!(o3#45! E.G.- Essai sur Ies problemes biospeologiques, 6B#o)7'o&o8#!9 I- 1200: M;4<!) V.- Cluza turistic prin mprejurimile Stnei de Vale, (va Stna de Vale, =' L. P!77,- Or!='!- 123/. Mo4!> C. '4 V. D'($- Sur Vassociation parietale des grottes d' ltenie (!oumanie", 6A%%!&') S7'&'o&.9- XXII- 3- 12/0: D$ #4r')($ M!r8!r'4!- 1!%! T!%!)!(?# ># Tr. Or8?#=!%- Contribu#ii la studiul biologiei c$iropterelor% &inamica 'i $iberna#ia c$iropterelor din (e'tera )iliecilor de la *nstirea +istri#a, 6B$&. .4. A(!=. RPR- 0- 2- 1255: B&'!?$ M. ># T. R$)$- Carstul din !om,nia% S7'o&. @ E #& R!(o3#"AB9- IV- 12/5: scurt privire de ansamblu, 6L$(r. I%)4.

D'($ V. ># R. G#%'4- )umea subteran, E=#4. .4##%"#C#(A- B$($r'>4#- 1201: I%4'r%'4.

ANEXE 21

ANEXA 1. Ur)$& =' 7')4'r!

ANEXA 2. M! $4$&

22

ANEXA 3. Po5#4#! 8'o8r!C#(! ! P')4'r## Ur)#&or

23

ANEXA 4. S!4$& C?#)(!$

2<

ANEXA 5. G!&'r#! O!)'&or

2E

ANEXA /. G!&'r#! E #& R!(o3#4!

20

ANEXA 0. G!&'r#! L$ !%!r#&or

2/

ANEXA 8. M$5'$& )7'o&o8#(

ANEXA 2. S4!&!(4#4' #% P')4'r! Ur)#&or 2A

ANEXA 10. S4!&!8 #4' #% P')4'r! Ur)#&or

2D