MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

COLEGIUL ECONOMIC VIILOR

ATESTAT
PROFESIONAL

JUDEȚUL PRAHOVA – GHID TURISTIC

Coordonator:
Profesor: Gabriel Ursuianu
Absolvent:
Necula Alexandra- Ionela
Clasa a XII- a A

București
2015

1
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………….......................3
CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIZICO -GEOGRAFICĂ ŞI ISTORICĂ A JUDEŢULUI PRAHOVA......4
I.1.Aşezarea fizico-geografică…………………………………………………………………….4
I.2.Istoricul judeţultui Prahova……………………………………………………………………4
I.3.Geologie (Petrografie)…………………………………………………………………………5
I.4.Relief…………………………………………………………………………………………..5
I.5.Clima…………………………………………………………………………………………..5
I.6.Hidrografie…………………………………………………………………………………….6
I.7.Vegetaţie (floră)……………………………………………………………………………….6
I.8.Faună…………………………………………………………………………………………..7
I.9.Resurse naturale………………………………………………………………………………..7
I.10.Rezervaţii naturale……………………………………………………………………………8
I.11-Aşezări omneşti………………………………………………………………………………8
I.12.Transport……………………………………………………………………………………...8
I.13.Turism.......…………………………………………………………………………………...9

CAPITOLUL II
POTENŢIAL TURISTIC NATURAL AL JUDEŢULUI PRAHOVA………………………10

CAPITOLUL III
POTENŢIAL TURISTIC ANTROPIC AL JUDEŢULUI PRAHOVA……………………..13

CAPITOLUL IV
ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA………………………………16

CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ – PACHET TURISTIC ÎM JUDEŢUL PRAHOVA…………………….19

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………...22

2
 INTRODUCERE

Județul Prahova a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României,
aflată în regiunea istorică Muntenia. Reședința județului era municipiul Ploești.
Județul se afla în partea central-sudică a României Mari, în centrul regiunii Muntenia.
Pe teritoriul județului se aflau opt localități urbane: municipiul Ploești (reședința
județului) și comunele urbane Câmpina, Filipești-Târg, Predeal, Sinaia, Slănic, Urlați și Vălenii de
Munte.
Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 477.750 de
locuitori, dintre care 95,0% români, 1,5% țigani, 0,9% evrei, 0,8% maghiari, 0,7% germani ș.a.
Sub aspect confesional populația era formată din 96,0% ortodocși, 1,2% romano-catolici,
1,0% mozaici, 0,6% lutherani, 0,5% greco-catolici ș.a
În anul 1930 populația urbană a județului era de 105.098 locuitori, dintre care 88,8%
români, 3,5% evrei, 1,9% maghiari, 1,7% germani, 1,4% țigani ș.a. Din punct de vedere
confesional orășenimea era alcătuită din 89,2% ortodocși, 3,6% mozaici, 3,3% romano-catolici,
1,5% lutherani, 1,3% greco-catolici, 0,6% reformați ș.a.
Stema județului Prahova, se compune dintr-un scut triparit în furcă răsturnată. În dextra,
în câmp albastru, o capră neagră deasupra unei stânci de argint, privind la o coardă de viță de vie,
de aur. În senestra, pe aur, o sondă neagră de tip turlă. Jos, în câmp roșu, o carte deschisă, de
argint.
Județul are un relief deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților
Meridionali (Munţi Bucegi) și Orientali (grupa Carpaților Curburii — Munții
Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile subcarpatice în centru, și Câmpia
Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în partea de sud.
Turismul din judetul Prahova este bine dezvoltat,deoarece dispune de o baza materiala:
hoteluri, pensiuni, champinguri s.a
Cei ce vin sa viziteze zona Prahovei au o gamă variata de unde pot alege, cum ar fi: pentru
cei ce doresc să viziteze obiectivele turistice naturale pot face drumeţii prin munţi sau la fel de
bine pot vizita: Sfinxul şi Babele, iar cei ce vor sa viziteze au de unde alege: Castelul Peleş,
Salina din Slănic s.a
Zona Prahovei este o zono foarte bogată în resurse naturale şi antropice şi din această
cauză am ales. Oricine va veni aici se va bucura de privelişte şi pe parcursul excursiei nu se vor
plictisi.

3
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI PRAHOVA

I.1. Asezarea fizico-geografica

Teritoriul județului pe harta României se desfășoară pe direcția NNV-SSE și are aproximativ
forma unui patrulater,cu laturile paralele si elale două câte două,cu o lungime de circa 90 km și
lățime de 56 km.
Limita nordică desparte județul Prahova de județul Brașov pe direcția est-vest,
traversând o serie de masive muntoase,vârful Omu, Diham, Paltinu, Ciucaș, Tătărcuțu și altele.
Limita de est desparte județul Prahova de județul Buzău și traversează toate formele de
relief, de la munți la câmpie iar la vest județul Dâmbovița pornind de la vârful Omu pe culmea de
răsărit a Bucegilor coborând spre câmpie până la confluența Cricovului Dulce cu Ialomița.
Limita sudică străbate câmpia pe direcția est-vest și desparte județul Prahova de sectorul
Agricol Ilfov și județul Ialomița.
Suprafața județului este de 4.694 km2 reprezentând 1,98% din suprafața țării, situându-
se din acest punct de vedere la cadrul județelor mici.
Reședința județului este municipiul Ploiești cu o, populație de 252,073 locuitori. Județul
Prahova dispune de 100 localități – 1 municipiu, 13 orașe si 86 comune cu 405 sate.1

I.2. Istoricul judetului Prahova

Izvoarele scrise și arheologice,vestigiile paleolitice (Budureasca) și mezolitice descoperite în
partea vestică a județului (Lapoș), cele neolitice de la Gheorghița, Lacul Turcului, Tirgșor,
Ceptura, Apostolache etc., vestigiile din epoca bronzului, de la Ploiești-Triaj, Srăoști-Iordăcheanu,
Drajna (circa 200 seceri de bronz) sau Olteni, demonstrează că și în această parte a țării au existat
așezări străvechi și că acest spațiu sud-carpatic a fost locuit în permanență din cele mai vechi
timpuri.
Descoperirea a numeroase unelte agricole din fier (seceri, fiare de plug etc.) se explică și
prin aceea că în apropiere de Ploiești, la Budureasca in secolele VI-VII și la Bucov in secolul al X-
lea, funcționau ateliere de fierărie (metalurgie).
Tezaurele monetare din limitele județului sau din apropierea acestuia, datate din epocile
prefeudale și feudale, dezvoltarea meșteșugurilor explica procesul istoric continuu de valorificare
a resurselor naturale, de practicare a unei intense activitați meșteșugaresti și negustorești.
În decursul secolului al XIX-lea au loc schimbări fundamentale în structura funcțională a
așezărilor omenești, în dezvoltarea activităților economice.

1
Departamentul pentru administrație publică locală, Județele și orașele României în cifre și fapte,București 1994, p
483

4
 Dezvoltarea industrială a făcut ca Prahova să dispună de un puternic detașament al clasei
muncitoare care a contribuit la făurirea ciocănașilor și măglașilor de la Telega si Slănic, la
falansterul lui Teodor Diamant și până la desfășurarea în Ploiești a celui de al doilea Congres al
P.C.R., la eroicele lupte ale petroliștilor din 1933 și la contribuția maselor la victoria insurecției
din august 1944.
În primele patru decenii ale secolului XX-lea intervin unele modificări în structura
categoriilor de folosință a terenurilor în sensul că pădurile și pășunile naturale își reduc arealul,
mai ales în zona de câmpie a județului, în favoarea terenurilor arabile.
Județul Prahova dispune în prezent de o importantă forță de muncă. Numărul mediu al
personalului a crescut de la 206 000 în 1965 la circa 283 000 în 1976; în anul 1976 circa 53,4%
lucrau în industrie,circa 11% în construcţii, 8,3% în circulația mărfurilor, iar restul în transporturi
și telecomunicație, în agricultură și silvicutură, în învățământ , artă și cultură etc.2

I.3. Geologie (petrografie)

Prahova este alcătuită din două mari unități structurto-tehtonice: orogenul carpatic și
depresiunea precarpatică.3
S-au format prin încrețirea scoarței terestre. Alcătuite din formațiuni geologice foarte
diferite (de la argile și marne la nisipuri, gresii și chiar conglomerate dure) de vârsă paleogenă,
miocenă și pliocenă, strâns cutate și înălțate nu mult înainte de începutul cuatrenalului.4

I.4. Relief
Relieful este într-o desfășurarea armonioasă ce coboară în trepte de la nord la sud, de
sus e în formă de anfiteatru cu fața spre sud și cuprinzând în proporții egale, munți, dealuri:
Subcarpații Buzăului și Prahovei.5

I.5. Clima
Județul Prahova are o climă plăcută tot timpul anului: vara zilele sunt răcoroase și
nopțile reci, iar iarna puținele zile geroase se suportă ușor datorită presiunii atmosferice scăzute și
curenților de aer slabi. Perioada cu cea mai lunga expunere la soare este cuprinsă între 8 iunie si 2
iulie. Media anuală a temperaturii este de 6oC la Predeal, de 7oC la Sinaia și de 9oC la Câmpina.6
Precipitațiile atmosferice medii anuale sunt distribuite în mod variat pe teritoriul
județului, în funcție de circulația generală a aerului și de conformația și altitudinea reliefului. Cele
mai mari cantități de precipitații se localizează în regiunea de munte, unde totalizează 1.200-1.300

2
Ion Velcea, Prahova, Ghid turistic al județului, editura SPORT-TURIMS, București, 1979, p.21-24
3
Enciclopedia geografică a României, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 641
4
Idem , p 14
5
Eduard Toma, Ghidul turistic al României,editura Publirom Advertising Agency, bucurești, 2001, p. 431
6
Costin Ștefănescu, Valea Prahovei, editura Meridian, București 1968,p.10

5
mm anual. Mai jos în regiunea de deal, precipitațiile totalizează 700-900 mm anual pentru ca în
regiunea de câmpie să se reducă la 550-600 mm.7

I.6. Hidrografie
Județul Prahova dispune de unele râuri cum ar fi Prahova,este cel mai mare colector al
apelor din județ, are o lungime de 183 km cu afluenți: Azuga, Cerbu, Doftana, Teleajan și
Cricovul sărat, mai importanți, se varsă în râul Ialomița.
Alături de rețeaua de râuri o serie de lacuri, nu prea multe situate cu precădere în câmpie
și în regiunea de dealuri completează imaginea hidrografiei din județ. Cele mai mari lacuri sunt :
Balta Doamnei, Curcubeul și Sărăciunea formate prin bararea naturală cu luviniu a unor mici
afluenți de către Ialomița. În regiunea dealurilor lacurile au origini diferie. Lacul Brebu format
prin dizolvarea gipsurilor din adâncime, lacul Paștelui și lacul Bisericii din Cîmpina s-au format
de asemenea prin dizolvarea sării din subteran. La acestea se adaugă lacurile formate în încăperile
fostelor ocne de sare de la Slănic (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Roșie) ca și lacurile sărate de la
Teleaga. Menționăm de asemenea lacurile de acumulare Paltinul și Doftana și Măneciu pe Râul
Telejan care asigura resursel necesare pentru alimentarea cu apă potabilă a județului.8

I.7. Vegetație (flora)

Din orice punct al județului Prahova ne-am afla, ne putem da seama de înșiruirea esențelor
lemnoase care compun covorul vegetal al acestei zone. Iarna, mai bine ca oricând, se poate
distinge pădurea de foioase (fag, anin, carpen, alun) de pădurea de conifere (brad, molid cu
frunzele în forma unor ace ascuțite la vârf și înțepătoare, pin cu frunzele tot în formă de ace, însă
foarte lungi până la 7 cm și grupate câte două, la bază fiind prinse într-o teacă, inepură).
Pâna la înalțimea de 1400 m predomină fagul; urmează apoi o zonă de tranziție de fag și
brad pâna la aproximativ 1600 m de la care înălțime în sus predomină coniferele.9
Pe platoul Bucegilor sau în pajiștile Gîrbovei, nici n-au coborât bine zăpezile și își scot
colții iarba și floarea plăpândă, ghioceii, toporașii, degetăruții și brândușa de primăvară.10

I.8. Fauna
Varietatea formelor de relief şi a vegetației a favorizat prezenţa unei faune bogate şi diverse
ca număr și specii. Etajele superioare ocupate de păduri sunt populate de urși (brun și canadian),
cerbi carpatini, jderi, caprioare, lupi, mistreți, râși, dihori, pisici sălbatice, veverițe, iar în Bucegi

7
Departamentul pentru administratie publica, Județele și orașele României în cifre si fapte, București 1994, p. 485
8 Departamentul pentru administratie publica, Județele și orașele României în cifre si fapte, București 1994, p. 484
9
Milton F. Lehreh, Sinaia, Editura Meridiane, Bucuresti 1967, p 7
10
Costin Ștefănescu, Valea Prahovei, Editura Meridiane, București 1968, p 10

6
pot fi zărite capre negre. Dintre păsări se pot enumera: cocoșul de munte, mierla, cinteza, acvila de
munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile vipera comună și șopârla de munte.
Fauna acvatică este reprezentată de păstrăvi, mrene și în râurile de deal stiuci, bibani și
crapi.
Bogația faunistică permite practicarea vanatorii in pădurile de foioase din zonele Pietricica,
Richitea (urși, cerbi, capre, cocoși de munte).11
Pentru ocrotirea edemismelor și raritățile floristice și faunistice, în masivul Bucegi s-au constituit
mari rezervatii naturale.12

I.9. Resurse naturale

Resursele naturale ale județului Prahova sunt reprezentate de numeroase substanțe
minerale utile determinant de formațiunilor geologice.
Sarea atât de necesară alimentației și industriei chimice se exploatează în masivul de sare
de la Slănic. În strânsă dependență de masivele de sare sunt izvoarele de sare care sunt utilizate
datorită efectelor lor curative, în stațiunile balneoclimaterice.
Petrolul și gazele naturale constituie principala bogăție naturală a jedețului Prahova,
zăcăminte de hidrocarburi se întâlnesc în alimentele Copăceni – Gura Victoriei. Apostolache-
Mehedința – Măgurele, Filipești de padure – Floreșt – Băicoi – Tintea, Podenii Noi – Boldești și
Urlați – Ceptura .
O altă resursă importantă o constituie cărbunele – lignitul folosit pentru producția de
energie electrică în termocentrale și se exploatează în minele de lânga Filipești de Pădure și
Ceptura.13
Gazele naturale şi de sodă (Surani, Pădurenii Vechi, Vlădeni, Mărgineni, Măneşti, Ariceştii
Rahtivani), sulf, gips, sare şi lignit.
O categorie aparte o reprezintă rocile de construcţie: calcare ( Sinaia, Comaric), marene
calcaroase (Gura Beliei), gresii (Vălenii de Munte), tufuri dacitice (Drajna, Slănic), argile
bentonice, nisipuri cuarţoase, balastul etc.14
Mai sunt marenele calcaroase exploatate pentru fabricarea varului și a cimentului, tufurile
vulcanice, gipsul la care se adaugă pietrișurile și nisipurile din luncile râurilor utilizate în
construcții și în construcția căilor de comunicație.15

11
www.prahova.webgarden.com
12
Costin Ștefănescu, Valea Prahovei, Editura Meridiane, București 1968, p. 11
13
Departamentul pentru administrația publică locală, Județele și orașele României în cifre și fapte, București 1994, p.
485 - 486
14
Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, editura Enciclopedica, Bucureşti, 2002, p. 996
15
Departamentul pentru administrația publică locală, Județele și orașele României în cifre Prahova, Ghid turistic al
județului, Ion Velcea, editura SPORT-TURIMS, București, 1979re și fapte, București 1994, p. 485 - 486

7
I.10. Rezervații naturale
Complexele biogeografice rare, unicatele floristice și faunistice, formele de relief de
deosebit interes ștințific sunt ocrotite în rezervațiile: Complexe-Bucegi, în care este inclus abruptul
prahovean (270 ha) cu interesante asociații de stâncărie, multe endemisme, plante și arbori ocrotiți
ca: floarea-de-colț, ghințura galbenă, bulbucii de munte, smârdarul, zimbru, laricele, tisa. La toate
acestea se adaugă megaliții de pe Platoul Bucegilor, între care amintim ―Sfinxul‖, Babele Mici,
Baba Mare, Baba din Cocora.16

I.11 Așezări omenești

Suprafața județului este de 4.694 km2 reprezentând 1,98% din suprafața țării, situându-se
din acest punct de vedere la cadrul județelor mici.
Reședința județului este municipiul Ploiești cu o populație de 252.073 locuitori. Județul
Prahova dispune de 100 localități – 1 municipiu, 13 orașe si 86 comune cu 405 sate.17
În decursul secolului al XIX-lea au loc schimbări fundamentale în structura funcțională a
așezărilor omenești, în dezvoltarea activităților economice.18

1.12. Transportul
Județul Prahova dispune de o rețea de drumuri publice de 2.025 km revenind 431,2 km la
100 km2, din care 327 km sunt drumuri naționale și 1.697 drumuri județene și comunale. Din
totalul drumurilor județene 476 km sunt modernizate iar 776 km acoperiți cu îmbrăcăminte
asfaltată ușoară.
Liniile de cale ferată străbat județul şi prezintă o lungime de 348 km, revenind 74,1 km la
1000 km2.19 Lungimea totală a rețelei de căi ferate din județ a fost în 1976 de 329 km, în totalitate
cu ecartament normal.20

I.13. Turismul
Varietatea reliefului cu forme ce se succed de la nor la sud, apele puternice cu văi pitorești,
bogăția și varietatea florei și a faunei, prezența unor factori climaterici și a unor ape minerale a
județului Prahova. La acestea se adaugă acele frumuseți dăltuite din cele mai vechi timpuri până în
prezent de natură și de fiii acestori meleaguri.

16
Enciclopedia geografică a României, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 647
17
Departamentul pentru administrație publică locală, Județele și orașele României în cifre și fapte,București 1994, p
483
18
Ion Velcea, Prahova, Ghid turistic al județului, editura SPORT-TURIMS, București, 1979, p.21-24
19
Departamentul pentru administrație publică locală, Județele și orașele României în cifre și fapte,București 1994, p.
487
20
Prahova, Ghid turistic al județului, Ion Velcea, editura SPORT-TURIMS, București, 1979, p. 31

8
 Județul Prahova prezintă o distribuție oarecum omogenă a obiectivelor turistice, deși se
remarcă zone turistice distincte. O prima zonă o reprezintă valea superioara a Prahovei și masivul
Bucegi împreună cu șirul stațiunilor din lungul Prahovei: Breaza, Sinaia, Azuga.
Capacitatea turistică este de peste 12.000 locuri de cazare în cele 230 unități turistice ce
aparțin societăților comerciale cu capital de stat și majoritar de stat din care: 22 hoteluri cu 831
locuri, 17 campinguri cu 388 locuri, 159 vile turistice cu 3317 locuri, 10 tabere de elevi și
preșcolari cu peste 2500 elevi și alte unități.21

21
Departamentul pentru administrație publică locală, Județele și orașele României în cifre și fapte,București 1994, p.
488

9
 CAPITOLUL II
POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL JUDEȚULUI PRAHOVA

Județul Prahova din punct de vedere turistic dispune de un potențial variat în ceea ce
privește resursele turistice naturale. Dispuse pe întreg cuprinsul județului aceste obiective turistice
atrag anual mii de turiși contribuin astfel la valorificarea potențialului acestui teritriu. Iată
descrierea celor mai importante resurse turistice naturale:

 Cascada Urlătoare ( Prahova Bucegi)

Situată pe versantul de E al Munților Bucegi, pe pâpâul Urlătoarea, care izvorăște de la
poalele Munților Jepi și se varsă în Prahova. Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de
la cascadă, ci și de vuietul celor intermitente care pornesc năvalnice după ploile repezi.
Numele Cascadei Urlătoarea provine de la zgomotul puternic produs de ape în căderea lor,
însa în spatele acestui loc se pare că se ascunde și o legendă. Oamenii locului spun că vuietul
produs de cascadă reprezintă de fapt planșetele unei păstorițe, copila Jepilor bătrâni, care s-a
aruncat de pe stânca de deasupra cascadei, ingrozită de faptul ca doi frați se indrăgostiseră de ea.
Deasupra Cascadei Urlătoarea se găsesc cu câțiva metri de apa mai sus alte doua cascade
mai mici, formate pe două pârâie care curg în această zonă: Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mica.
Se pot urma de asemenea și alte trasee turistice prin Bucegi putând fi vizitata și Cascada
Caraiman, sau renumitele obiective turistice de pe Platoul Bucegilor, Babele și Sfinxul.22

 Valea Prahovei
Adunându-și apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi
de masivul Gârbova, facându-și loc către sud și lăsând în urmă, între localitățile Predeal (județul
Brașov) și Câmpina, unul dintre cele mai fermecătoare defilee din România. Versantul răsăritean
al Bucegilor, abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de până la 1.000 m față de Valea Prahovei,
formează un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei văi. În acest grandios
spectacol al naturii se desfășoară o salbă de stațiuni pitorești: Predeal (jud. Brașov, Azuga,
Bușteni, Poiana Țapului, Sinaia). Atmosfera caldă, relaxantă, măreția munților, bazele de
agrement și unitățile de cazare deosebite de complexe și modern sunt atu-uri ce aduc pe
meleagurile prahovene, an de an, mii de turiști.23

22
Romeo Cătălin Crețu, Resurse agroturistice,Cartea Universitară, București 2005, p. 273
23
Eduard Toma, Ghidul turistic al României,editura Publirom Advertising Agency, bucurești, 2001, p. 438

10
 Cheile Doftanei
Fenomen carstic. Chei spectaculoase săpate pe Valea Doftanei în conglomerate dure, cu o
lungime de 300 m și strâmte de 15- 20 m, cu pereți aproape verticali formând un adevărat tunel
prin care trec calea ferată îngustă, azi drumul comunal. Cheile Doftanei sunt situate în apropierea
Lacului Păltinoasa și oferă o priveliște deosebită, asemănătoare cu cea de la Cheile Bicazului.
Zona sub montană, situată la distanta de 20 km de Câmpina, ce se desfășoară de a lungul
Văii râului Doftana, unul din afluenții râului Prahova. Situate în apropierea Lacului Păltinoasa,
oferă o priveliște deosebită, asemănătoare cu cea de la Cheile Bicazului. În apropiere de Lacul
Paltinul, Râul Doftana a dat naștere unor superbe chei de o lungime de aproximativ 300 metri:
Cheile Doftanei. Acestea reprezintă un adevarat fenomen carstic, având forma unui adevărat tunel,
cu pereți aproape verticali și dând naștere unor peisaje spectaculoase.

 Muntele de sare
Rezervație naturală (geologică și botanică). Rezervația este întinsă pe 1,8 ha și cuprinde: -
Muntele de sare – masiv de sare la suprafața pămantului, înalt de câțiva zeci de metri. Se remarcă
lapiezurile de sare formate prin dezolvarea acesteia. Formarea aflorimentului denumit Muntele de
sare și a Grotei Miresei, din interiorul acestuia, are la origine acțiunea omului. Muntele de sare,
declarat rezervație naturală geologică și geomorfologică din 1954, are o suprafață protejată de
două hectare. Grota Miresei (425 mp, 20 m adâncime) s-a format în 1914, prin prăbușirea unei
mine de sare. Numele de Grota Miresei a apărut după 1920, când, potrivit unei legende, la patru
zile după nuntă, o localnică nefericită s-a sinucis, aruncându-se din vârful Muntelui de sare.

 Parcul Național Bucegi

Rezervația naturală (complexă, morfologică, botanică, speologică). Parc național declarat
în 1990. Cuprinde rezervațiile existente pe platoul munților Bucegi, versantul prahovean și cel
dinspre Valea Ialomiței. Punctul fosilifer Plaiul Hoților (Prahova Sinaia) – Rezervație naturală
(paleontologică) . Succesiune de formațiuni de fliș creatic. În formațiuni se găsesc olistolite de
calcar bogate în faună: gasteropode, crustacee, cefalopode etc. Rezervația are 6 ha.

 Lacul Paltinul (Valea Doftanei)

Lac de acumulare. Suprafața de 157 ha, lungime 460 m , înălțime 108 m. Este realizat în
formă de arc cu dublă curbură.

11
 Muntele de sare
Rezervație naturală (geologică și botanică). Rezervația este întinsă pe 1,8 ha și cuprinde: -
Muntele de sare la suprafaţa pământului, înalt de câțiva zeci de metri. Se remarcă lapiezurile de
sare formate prin dezvoltarea acesteia.

 Munții Ciucaș
Munții Ciucaș sunt situați în S Carpaților Orientali ( în Carpații de Curbură) , la E de
cursurile superioare ale râurilor Telejen și Tărlung. Altitudine maximă 1954 m ( vf. Ciucaș)

 Munți Baiului
Complex de culmi muntoase în V Carpaților de Curbură (Carpații Orientali) , între Valea
Prahovei (la V) ȘI Valea Doftanei (la E). Munții Baiului se prezintă sub forma unei culmi
principale cu direcție NNE-SSV, din care se desprind mai multe culmi secundare.

 Munții Bucegi
Masivul muntos situat în extremitatea estică a Carpaților Meridionali. Munții Bucegi se
întind de-a lungul porțiunii superioare a Văii Prahovei, în estul Carpaților Meridionali și privesc
maiestuos spre orașele presărate ca niște perle pe această vale: Predeal, Azuga, Bușteni, Poiana
Țapului, Sinaia. În cadrul Munților Bucegi, pe teritoriul Județului Brașov se găsesc câteva
obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervație naturală: abruptul Bucsoiului, Valea
Mălăiești și Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe capre negre. În regim de ocrotire intra și
zona superioară a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii. În aceste areale mai
sunt protejate și alte animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare.

 Prahova
Râul, afluent al Ialomiței pe teritoriul comunei Adâncata (Județul Ialomița). Are 193 km
lungime și o suprafață a bazinului de 3738 km2. Izvorăște de sub pasul Predeal, de la 1020 m
altitudine.

 Telejean
Râul, afluent al Prahovei pe teritoriul comunei Dumbrava (județul Prahova) în Câmpia
Gheorghiței. Are 113 km lungime și o suprafață a bazinului de 1644 km2. Izvorăște din Munții
Ciucaș, de la 1600 m altitudine.24

24
Romeo Cătălin Crețu, Resurse agroturistice, Cartea Universitară, București 2005, p 273-274

12
 CAPITOLUL III
POTENȚIAL TURISTIC ANTROPIC AL JUDEȚULUI PRAHOVA

Județul Prahova, pe lângă obiectivele turistice naturale, deține și o multitudine de resurse

antropice ce reprezintă o sursă de cultură națională. Întâlnite în mare parte în cuprinsul orașelor,
aceste resurse ajută la valorificarea potențialului turistic al județului atrăgând anual turiști spre
vizitare. Cele mai reprezentative obiective antropice sunt:

 Biserica de la han Adormirea Maicii Domnului (Câmpina)

Monument istoric și arhitectură relogioasă. Biserica a fost construita în jurul anului 1711
din inițiativa spătarului Toma Cantacuzino. Actualmente este în ruină.

 Biserica din zid Sf. Treime (Câmpina)

Monument istoric și de arhitectură relogioasă. Ctitorie din 1688 a Doamnei Balașa
Cantacuzino, cu picturi murale din 1692 executate de zugravul Pârvu Mutu. Se remarcă tabloul
votic reprezentând familia marelui agă Matei Cantacuzino și a soției sale Bălașa. Iconotas cu decor
sculptat (1688).

 Biserica din zid Trei Ierarhi (Filipești de Pădure)

Monument istoric și arhitectură relogioasă. Ctitorie din 1688 a Doamnei Balașa
Cantacuzino, cu picturi murale din 1692 executate de zugravul Pârvu Mutu. Se remarcă tabloul
votiv reprezentînd familia marelui agă Matei Cantacuzino și a soției sale Bălașa. Inconotas cu
decor sculptat ( 1688).

 Biserica domnească Sf. Procopie (Gheorghița)

Monument istoric și de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1641 a domnitorului Matei
Basarab. Renovată în 1895. A fost afectată de cutremurele anterioare. Pictura a fost realizată de
Gh. Tătărescu.

 Biserica fostului schit slobozia (Câmpina)

Monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în 1714. Cuprinde
în interior picturi murale ce au fost refăcute în sec. XX.25

25
Romeo Cătălin Crețu, Resurse agroturistice,Cartea Universitară, București 2005, p 276

13
 Biserica Sf. Apostoli-Domnească (Str. Matei Basarab nr. 63)
A fost construită în 1639, în urma biruinței repurtata pe Teleajen (1637) în potriva lui
Vasile Lupu. Este o construcție de plan dreptunghiular, asemănătoare celei ridicate de aceleși
domnitor la Gherghița.26

 Biserica Sf. Împărăția Constantin și Elena (Baicoi)

Monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica a fost construita în 1853 de prințesa
Cleopatra Trubetkoi. Aici se păstrează picturi murale executate în 1853 de N. Grigorescu, când
acesta avea 15 ani.

 Biserica Sf. Nicolae (Breaza)

Monument istoric și de arhitectură religioasă. Biserica cu înfățișare rustică, ctitorie din
1777 a domnitorului Al. Ispilanti. Este decorată în interior cu picturi murale interesante.

 Biserica Sf. Trei Ierarhi (Slănic Prahova)

Monument istoric și de arhitectură religioasă construit în 1799-1800, restaurt în 1929. Se
remarcă pridvorul cu coloane torsionate, acoperișul de țiglă smălțuită și turla. Pictură în frescă
valoroasă.

 Casa domnească Matei Basarab (Prahova Berbu)

Monument istoric și de arhitectură laică. Complex de pavilioane cu 1-2 etaje construite la
sfârșitul sec. XIX. Clădiri cu mici balcoane, fațade ornamentale cu elemente clasice.27

 Castelul Peleș (Sinaia)

Fostă reședință regală, transformată azi în muzeu, este punctual de atracție numărul unu al
Sinaiei și unul din valoroasele monumente de arhitectură di România. Construit între 1875-1883,
îmbină diverse stiluri arhitecturale, predominând elementele Renașterii germane și ale stilului
gotic. Arhitecții au folosit totul pentru a imprima splendoaree și măreție construcției, decorația din
lemn abundând în exterior și interior și dând castelului o notă specific. Situat într-un frumos parc,
cu minunate terase, Peleșul are 160 de camera și săli în care pot fi văzute diferite obiecte
ornamentale, covoare orientale, sculpuri fine din fildeș, tapiserii, mobilier, colecții din arme,

26
Vasile Cucu, România Ghid-atlas al monumentelor istorice, editura Ștințifică, București, 1974, p. 360
27
Romeo Cătălin Crețu, Resurse agroturistice,Cartea Universitară, București 2005, p 276

14
tablouri. Printre cele mai impresionante sălii sunt: holul de onoare, marea sală de arme, sala de
muzică,sala florentină, sala oglinzilor,sala de teatru, salonul turcesc.28

 Conacul Filipescu (Prahova Filipești de Târg)

Monument istoric și de arhitectură laică. Construit în sec XVIII se spătarul Pană Filipescu,
înconjurat cu zid de incintă. Remarcabil pritvorul cu capiteluri sculptate și arcade. Restaurat în
1968. Lucrare neterminată.

 Mănăstirea Brebu (Prahova Brebu)

Monument istoric și de arhitectură religioasă. Mănăstirea întemeiată de Matei Basarab în
1650 și terminată în 1960 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica care poartă
numele Sf. Arhanghel Mihai și Gavriil este înconjurată de ziduri de apărare înalte de 6,5 m.

 Mănăstirea Ghighiu Izvorul Tămăduirii (Prahova Bărcănești)

Monument istoric și de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată în 1871 de către
ieromonahul Arsene de la Cernica pe un loc cedat în 1814 de Uța Cantacuzino Corneanu. Biserica
actuală a fost construită în 1858-1863, prin strădania stareților Eftimie și Antonie.29

 Mănăstirea Sinaia
Constituită între 1690-1695 de spătarul Mihai Cantacuzino, în urma unui pelerinaj la
Ierusalim și în peninsula Sinaia, de unde și numelede mănăstirii și a stațiunii de azi. Din picture de
interior, 1694, se remarcă tabloul de la intrare care îl reprezintă pe cititor cu familia sa. În câteva
încăperi din fostele chili este amenajat un muzeu care expune tablouri cu caracter istoric, veșminte
din secolele trecute, o interesantă colecție de stampe, obiecte de cult.

 Mănăstirea Vărbila
Monument ce posedă remarcabile sculpture în lemn și piatră.

 Mănăstirea Zamfira (Lipănești)

Citoria jupânesei Zamfira, terminată în 1743, cu o biserică nouă construită în 1857,
păstrând picture executate de Nicolae Grigorescu, când avea 18 ani.30

28
Eduard Toma, Ghidul turistic al României,editura Publirom Advertising Agency, bucurești, 2001, p. 437
29
Romeo Cătălin Crețu, Resurse agroturistice,Cartea Universitară, București 2005, p. 276
30
Eduard Toma, Ghidul turistic al României,editura Publirom Advertising Agency, bucurești, 2001, p. 438

15
 Monumentul Crucea Eroilor din Caraiman (Prahova Bușteni)
Monument comemorial. Înălțat între anii 1926-1928 la inițiativa reginei Maria și închinată
eroilor români căzuți în luptele primului război mondial. Crucea este construită din oțel și are o
înalțime de 33 m. Este luminată noaptea.

 Monumentul Ultima Grenadă (Prahova Bușteni)

Monument comemorativ. Operă în bronz a sculptorului Dimitriu-Bârlad din 1928,
reprezentându-l pe caporalul Mușat, erou din primul război mondial.

 Palatul Bibescu (Prahova Breaza)

Monument istoric și de arhitectură laică. Palatul a fost construi între 1843-1848 de domnul
Gh. Bibescu. Este realizat in stil neclasic și este înconjurat de un frumos parc. 31

 Palatul Culturii (Ploiești)

Frumos monument de arhitectură construit la începutul sec. XX, în stil neoclasic. În
present, în cele peste 200 de săli, găzduiește mai multe muzee.

 Palatul Cantacuzino (Filipești de Târg)

Ridicat de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633-1656, astăzi doar ruine.32

31
Romeo Cătălin Crețu, Resurse agroturistice,Cartea Universitară, București 2005, p. 276
32
Eduard Toma, Ghidul turistic al României,editura Publirom Advertising Agency, bucurești, 2001, p. 437

16
 CAPITOLUL IV
ELEMENTE DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR AL JUDEȚULUI PRAHOV

Dispunând de un fond etnografic memorabil, județul Satu-Mare se caracterizează și prin

bogăția de elemente de etnografie și folclor reprezentate prin:

 Obiceiuri lăsata secului de Paşti

Lăsata Secului reprezintă o sărbătoare ce semnifică ultima zi, când se mai poate mânca "de
dulce", înainte de a începe unul din cele patru mari posturi rânduite în Biserica Ortodoxă (Postul
Naşterii Domnului, Postul Sfintelor Paşti, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul
Adormirii Maicii Domului).
Postul cel Mare sau Postul Sfintelor Paşti, este singurul care are două Lasata Secului, unul pentru
carne (Duminica Infricoşatei Judecăţi), celălalt pentru lactate, oua şi peşte (Duminica Izgonirii lui
Adam din Rai).
În lumea satului, Lăsata Secului de Paşti păstrează acte rituale specifice unui început de An
Agrar celebrat la echinoctiul de primăvară. În acest sens, Prof. Ion Ghinoiu afirmă: ―prin fixarea
Paştelui în raport cu echinoctiul de primăvară şi faza lunară, cele mai importante sărbători şi
obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul Secului şi la Rusalii‖.
Lăsata Secului este momentul de cumpăna dintre vechiul şi noul An Agrar "un şcenariu
ritual de îmbatrânire şi înnoire a timpului, în care ritualurile şi datinile pregătesc evenimentul şi-l
consfinţesc – adică sunt împărţite simetric într-un ciclu de sărbători care au loc de-a lungul a două
săptămâni, o parte dintre ele fiind celebrate înaintea Lăsatului Secului în "Săptămâna Nebunilor‖,
altele după, în săptămâna ―Caii lui Santoader‖.
Sărbătorile tradiţionale desfăşurate pe parcursul acestor două săptămâni sunt despărţite simetric de
sărbătoarea nocturnă a Lasatului de Sec, cunoscută sub diferite denumiri zonale: Strigatul peste
sat, Priveghiul cel Mare, Alimori, Hodaite etc. şi păstrează anumite elemente care sunt specifice
nopţii dintre ani.

 Obiceiuri de Crăciun
Unele femei se scoală înainte de răsăritul soarelui, în Ajun, şi aruncă spre răsărit mâncare
păsărilor, crezând că făcând astfel, păsările nu le vor strica samânţurile din grădină.
Bărbaţii pun mâna pe toate lucrurile din ogradă: car, plug, coasă, sapă şi celelalte, ca să-i
fie drag să se folosească de dânsele la muncă ţarinei. Femeile, împung cu acul de câteva ori,
răsucesc câteva fire în furcă, înnoadă câteva aţe, ca să aibă spor peste an. Alte gospodine însă,
spun că nu-i bine să se împungă cu acul în această zi, căci dac-ar face una ca aceaştia, insecta
numită burghiaş ar împunge prunele şi ciresele, făcându-le astfel să se ofilească şi să cadă înainte
17
de coacere. Există tradiţia ca femeile să pună o piatră în cuptor până la Bobotează. Ea va fi scoasă
la miezul nopţii şi când va fi aruncată se vor rosti următoarele cuvinte: Cum dorm toţi oamenii şi
nimeni nu vede, aşa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit şi încremenit.33

 Tradiţii şi obiceiuri de nuntă

Tradiţiile şi obiceiurile au un caracter folcloric şi pitoresc care ne aduc cu bucurie aminte

de viata satului românesc. Ele diferă de la o zonş la alta fiind un element complex şi simbolic.
Acum fiecare pereche işi organizează nunta după bunul plac. În Prahova, tradiţiile de nuntă au
rămas încă vii şi sunt practicate de cuplurile de la sate.
Chiar şi în zilele noastre, în Prahova se mai respectă şi se păstrează obiceiul brazilor
impodobiţi, bradul naşilor şi al miresei. Acesta simbolizează sănătate, belşug şi o viaţă fără griji.
Dimineaţa în ziua nunţii, mirele împreună cu prietenii participă la impodobirea brazilor cu colaci
şi fructe. Ei vor fi purtaţi de către feciorii satului. Primul brad va fi dus la casa naşilor unde îl vor
lăsa la poarta acestora. Cel de al doilea va fi dus la casa miresei.
De la casa miresei tot alaiul de nuntă va merge pana la a treia fântână din sat. Aici va avea
loc udatul alaiului. Mireasa împreună cu un fecior va purta un prosop cusut de mana şi un ulcior
de apa. La fântână aceasta, ajutată de fecior va scoate apă cu ulciorul iar cu un buchet de busuioc
şi cu prosopul va uda alaiul repetând acest ritual de trei ori. Această tradiţie simbolizează norocul
de însurătoare şi măritiş pentru tineri necăsătoriţi.
La gatitul miresei participă naşa, mama fetei şi prietenele acesteia ca şi în celelalte zone
ale ţării. Această tradiţie semnifică faptul că mireasa va fi întodeauna tânără şi frumoasă pentru
soţul ei. Înaintea plecării la biserică va avea loc hora miresei. Apoi în desfăşurarea nunţi va urma
cea mai veche tradiţie. Aceasta este ruperea turtei sau a colacului. Naşa va rupe turta în mod
simbolic deasupra capului miresei şi va împarte fiecărui nuntaş pentru a mânca din ea.
Colacul este aducător de belşug şi noroc celor care gustă din el. Obiceiul jocului găinii se
mai practică înca în satele din Muntenia. O femeie care participă la nuntă va dansa în faţa naşului
cu o găină rumenită şi frumos împodobită. Aceasta va trebui să fie gătită de catre mama miresei.
Acest obicei simbolizează faptul că mireasa va trebui să devină o gospodina desăvârşită ca şi
mama ei. Naşul trebuie să negocieze cât va plăti pentru găină. În unele zone din Muntenia naşul va
încerca să fure găina. Spre sfârşitul nunţii va avea loc legatul miresei. Naşa va scoate voalul
miresei şi îl va înlocui cu un batic. Acest lucru înseamnă că fata a intrat în rândul femeilor
căsătorite.34

33
http://www.crestinortodox.ro
34
http://www.doyou.ro

18
  Meşteşuguri tradiţionale- Olăritul
Olăritul reprezintă o îndeletnicire pe care noi românii o moştenim din adâncul timpurilor,
de la îndepărtaţii noştri stramoşi din neolitic, dar totodată a fost şi este una dintre cele mai propice
modalităţi de materializare a însuşirilor artistice. Prin forma, proporţii, decor şi culoare vasele de
orice tip au întrunit pe lângă rosturile practice şi virtuţi artistice decurgând din ştiinţa,
inventivitatea şi imaginaţia meşterului popular, din stăpânirea tehnicilor şi a meşteşugului.
Meşteşugul olăritului avea în primul rând un rol practic, dar ceramica este folosită şi în
scop decorativ, în construcţii sau pentru anumite ritualuri. Locuinţa ţărănească cuprinde o varietate
de vase de lut - oale, ulcioare, căni, străchini, chiupuri, blide, oale pentru ţinut laptele, oale enorme
în care se pregătea mâncarea pentru sărbătorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere,
jucării etc.35

 Costumele populare din Prahova

Prahova rămâne un judeţ cu o zestre culturală foarte bogată. Celor care doresc să cunoască
îndeaproape folclorul din această zonă li se dezvăluie o lume realmente faşcinantă.Localităţile din
judeţul Prahova păstrează o variată gamă de obiceiuri, dansuri şi cântece transmise de-a lungul
secolelor, dar şi costume spectaculoase. JudeŢul are specific nu unul, ci trei costume populare.
Cel specific Văii Prahovei este compus din maramă, ie cu broderie roşie, brâu şi fota în
pliuri largi, în culorile roşu şi negru. La bărbaţi,costumul este format din cămaşă - cu gulerul,
mărginile din zona pieptului şi manecile cu broderii roşii - şi pantaloni albi.
Al doilea costum este cel purtat pe Valea Teleajenului. În mare parte se aseamănă cu
primul, dar are mai multe culori, fiind incluse şi galbenul, albastrul deschis, verdele deschis.
Costumul bărbătesc are broderia mai simplă, iar culorile predominante sunt alb si galben.
Costumul de pe Valea Doftanei este influenţat de cele din Braşov,Sibiu, Făgăraş.
Predomină culoarea neagră atât la fota, cât şi în broderiile de pe cămăsile feminine şi bărbăteşti,
iar vesta purtată atât de femei, cât şi de către bărbaţi - este neagră.36

35
http://www.crestinortodox.ro
36
http://www.scribd.com,

19
 CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ – PACHET TURISTIC ÎN JUDEŢUL PRAHOVA

Perioada: 8-13 august 2015

Durata: 6 zile (5 nopţi)
Transport: cu autocarul clasificat 3*
Cazare: în pensiuni agroturistice de 3* şi 4*
Alimentaţie: pensiune completă
Ghid: 1 ghid
Şofer: 1 şofer

Ziua 1 (8-08-2015)
Ora 9:00 = plecarea de la Universitate pe traseul București – Ploieşti (64 km) – Vălenii de
Munte (114 km)
Ora 11:00 = masa de prânz la pensiunea Dely-Cios din Vălenii de Munte
Ora 12:30 = se viziteaza în municipiul Vălenii de Munte
 Muzeul Memorial „Nicolae Iorga‖,
 Muzeul de Etnografie al Vaii Teleajenului,
 Muzeul de Artă Religioasă ―Nicolae Iorga‖
Ora 15:00 = plecare pe traseul Vălenii de Munte – Slănic (46 km)
Ora 16:00 = treseu turistic: Slănic – Vf. Gorganul Mic – Vf. Mare Bechet – Vf. Poiana Lungă – Saua
Cordun – Valea Crasnei – Schiulești – Slănic
Ora 19:00 = cazare la pensiunea Portas din Slănic (3 margarete)
Ora 20:00 = cina la pensiunea Portas din Slănic
După ora 20:00 = Program de voie

Ziua 2 (09-08-2015)
Ora 08:00 = mic dejun la pensiunea Portas din Slănic
Ora 10:00 = se vizitează în Slănic:
 Muzeul Sării,
 Salina Slănic (Muntele de Sare - Grota Miresei)
Ora 13:00 = masa de prânz la pensiunea Portas din Slănic
Ora 14:00 = traseul pe ruta Slănic – Câmpina (45 km)
Ora 15:00 = se vizitează în Câmpina:
 Lacul Miresei,
 Casa Memorială Nicolae Grigoresu,
 Schitul Sfântul Nicolae
Ora 18:00 = traseu pe ruta Câmpina – Comarnic (54 km)
Ora 19:00 = cazare la Vila Roxana din Comarnic (3 margarete)
Ora 19:30 = cina la Vila Roxana
Dupa ora 20:00= Program de voie

Ziua 3 (10-08-2015)
Ora 08:00 = mic dejun la Vila Roxana din Comarnic
Ora 10:00 = se vizitează în Comarnic:
 Castelul Posada,
 Biserica Sfântul Nicolae,

20
  Lăcaşele de Cult Schitul Lespezi
Ora 14:00 = masa de prânz la Vila Roxana
Ora 14:30 = traseu pe ruta Comarnic – Sinaia (50 km)
Ora 15:30 = drumeţie Sinaia – Cota 1400
Ora 19:00 = cazare la Hotel Piatra Şoimului (3 stele)
Ora 19:30 = cina la restaurantul hotelului Piatra Şoimului
Dupa ora 20:00= Program de voie

Ziua 4 (11-08-2015)
Ora 08:00 = mic dejun la restaurantul hotelului Piatra Şoimului
Ora 10:00 = se vizitează în Sinaia:
 Castelul Peleş,
 Casa Memorială George Enescu,
 Muzeul Rezervaţiei Naturale Bucegi
Ora 14:00 = masa de prânz la restaurantul hotelului Piatra Şoimului
Ora 14:30 = traseu pe ruta Sinaia – Buşteni (43 km)
Ora 15:00 = se vizitează in Buşteni:
 Muzeu Tudor Ciortea,
 Centru Civic Bucegi,
 Biseric de Lemn a Castelului Cantacusino
Ora 18:00 = cazare la pensiunea Miky din Poiana Ţapului (3 stele)
Ora 19:00 = cina la pensiunea Miky
Dupa ora 20:00= Program de voie

Ziua 5 (12-08-2015)

Ora 08:00 = mic dejun la pensiunea Miky

Ora 10:00 = se viziteaza în Buşteni:
 Sfinxul si Babele,
 Monumentul natural Broasca cu cei 3 Pui
Ora 14:00 = masa de prânz la pensiunea Miky
Ora 15:00 = traseu pe ruta Buşteni – Azuga (44 km)
Ora 16:30 = se vizitează în Azuga:
 Rezervaţia naturală botanică Poiana cu Narcise,
 drumeţie Azuga - Cabana Diham
Ora 19:00 = cazare la Vila la Gabi (3 margarete)
Ora 19:30 = cina la Vila la Gabi
Dupa ora 20:00= Program de voie

Ziua 6 (13-08-2015)

Ora 08:00 = mic dejun la Vila la Gabi

Ora 10:00 = intoarcerea pe traseul Azuga – Buşteni (44 km) – Sinaia (92 km) – Comarnic
(142 km) – Câmpina (195 km) – Slănic (239) – Vălenii de Munte (289) – Ploiesti
(338) – Bucureşti (401 km)
Ora 13:00 = popas la staţia de alimentare Peco din Poieşti unde se viziteaza şi Muzeul
Ceasului ― Nicolae Simache‖
Ora 18:00 = sosire Bucureşti în zona Universităţii

21
 ANALIZA DE PREŢ

Durată sejur: 6 zile

Tarif cazare: 80 RON/loc/camera
Tarif alimentaţie: 70 RON/pers/zi
Cheltuieli cu transportul: 800 km dus – întors, 25 litri/100 km, 1 litru = 5 RON
Diurnă şofer: 900 RON
Cheltuieli cu ghidul: 1200 RON
Comision: 20%
TVA – 24%

Preţ (exprimat în RON)

Nr. Servicii turistice şi alte Pentru Pentru 25 de
crt elemente de calcul 1 turist turişti
Cheltuieli cu
400 10 000
cazarea
Cheltuieli cu
350 8750
alimentaţia
Cheltuieli cu
40 1000
transportul
Cheltuieli cu
Cheltuieli 36 900
şoferul
1. directe
Cheltuieli cu
48 1200
ghidul
Cheltuieli
0 0
culturale
2. Total cheltuieli directe 874 21 850
Calculul valorii comisionului
3. 174,8 4370
(20%)
Calcului TVA- ului
4. 41,952 1048,8
(24 %)
6. TOTAL PREŢ (2+3+4) 1090,752 27268,8

7. Rotunjirea + 0,248 + 6,2

8. PREŢ FINAL 1091,000 27275

22
 BIBLIOGRAFIE

Cărți:
1. Crețu, Romeo Cătălin, Resurse agroturistice, Editura Cartea Universitară, București 2005;
2. Cucu, Vasile, România Ghid-atlas al monumentelor istorice, Editura Ștințifică, București,
1974;
3. Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002
4. Lehreh, Milton F., Sinaia, Editura Meridiane, Bucuresti 1967;
5. Ștefănescu, Costin, Valea Prahovei, Editura Meridian, București 1968;
6. Toma, Eduard, Ghidul turistic al României, Editura Publirom Advertising Agency,
București, 2001;
7. Velcea, Ion, Ghid turistic al județului Prahova, editura Sport-Turism, București, 1979;
8. *** Enciclopedia geografică a României, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București,
1982;
9. *** Județele și orașele României în cifre și fapte, Departamentul pentru administrație
publică locală, București 1994;

Site-uri:
1. http://www.crestinortodox.ro
2. http://www.doyou.ro
3. http://www.scribd.com
4. www.prahova.webgarden.com

23