PROIECT

Caracterizarea geografică a orașului Ploiești

Elevă: .........................

1
Cuprins
I. Poziția geografică
II. Evoluția istorică
III. Caracteristicile populației
IV. Clima
V. Turismul (Obiective turistice simbol)
VI. Bibliografie

I. Poziția geografică

2
 Municipiul Ploiești, unul din orașele mari ale României, este municipiul de
reședință al județului Prahova, Muntenia, România. Este situat la 60 km nord de
București, pe coordonatele de 26°1'48" longitudine estică și 44°56'24" latitudine
nordică și are o suprafață de aproape 60 km². Este înconjurat de comunele Blejoi
(la nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est).
Localitățile cu care se învecinează: la nord - orașul Baicoi și comuna Blejoi,
la sud - comunele Bărcănești și Brazi, la est - comunele Bucov și Berceni, la vest -
satul Negoiești și comuna Tîrgșorul Vechi. Aspectul solului și subsolului este
determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova.
Ploieștiul se găsește în apropierea marii regiuni viticole Dealu Mare - Valea
Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zona de
turism montan din România.
II. Evoluția istorică
Cu privire la data înființării și la primii locuitori ai unei localități cu
numele Ploiești există puține mărturii scrise. Din punct de vedere istoric, apariția
actualei așezări nu este atestată în niciun izvor.
Așezarea a apărut probabil în prima jumătate a secolului XIV-lea din mileniul
trecut, cam în vremea cuprinderii acestor locuri între hotarele tânărului stat Țara
Românească. Poate că întemeietorii Ploieștiului au fost într-adevăr ciobani, trecând
cu turmele pe un tradițional drum de transhumanță, „Calea Oilor”, astăzi o
importantă arteră a orașului unde se află sediul poliției municipale (actuala stradă
Gheorghe Doja). La fel de bine se poate ca acești primi locuitori să fi fost și țărani,
fugiți de prin satele lor de răul vreunui boier mai hrăpăreț.
Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai
Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul
de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul
sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru

3
urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în
apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost
proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.
Până la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de
„Ploești” și a fost reședința județului Prahova (interbelic).
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost vizat de avioanele
de bombardament sovietice (1941), britanice (1944) și americane (1942, 1943,
1944).
Distrugerile semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de
bombardamente efectuate de către aviația anglo-americană au avut ca scop (parțial
sau total), orașul Ploiești și rafinăriile din proximitatea sa. Conform statisticilor
oficiale, una din opt clădiri ale orașului au fost complet distruse, și peste 9000 de
construcții suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55 % din
totalul imobilelor din oraș.

După 1945, în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist,

importanța orașului a scăzut. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și
cultural.
III. Caracteristicile populației
1. Număr de locuitori
Populația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea
intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în
lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori,
imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând
datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107
locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației
Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția
Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției

4
de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război
mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid,
înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.
2. Densitatea populației
În anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139
români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%)
ș.a. Din punct de vdere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși
(87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 lutherani
(1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a.
La recensământul din 2011, populaţia municipiului Ploieşti avea o structură
demografică feminizată, respectiv 111.230 femei la 98.715 bărbaţi, o pondere a
femeilor de 53%, mai mare comparativ cu raportul între sexe de la nivel naţional
de 51,3% femei.
3. Structura etnică
Municipiul Ploieşti are o populaţie multietnică, cea mai importantă minoritate fiind
cea rroma, respectiv 2,4% din total populaţie. Ponderea acesteia a scăzut în 2011
faţă de 2002 cu 0,1%, reducere care nu concordă cu datele oferite de organizaţiile
locale ale romilor (15000, sursa expert local pentru romi Primăria Ploieşti). De
remarcat este masiva creştere a persoanelor care nu şi-au declarat etnia, respectiv
6,7%. Structura etnică s-a modificat între ultimele două recensăminte, ponderea
românilor scăzând de la 97 la 90% diferenţă care poate fi explicată de numărul
mare al persoanelor care au refuzat să-şi declare apartenenţa etnică. Pe teritoriul
oraşului Ploieşti locuiesc persoane aparţinând altor etnii, respectiv germană, rusă,
greacă, evreiască, italiană, însă ponderea acestora este sub 1%.
4. Structura religioasă
Structura confesională a populației este, de asemenea, una omogenă. Astfel, 96,8%
din totalul locuitorilor Polului de Creștere și 97,2% din totalul celor din municipiul
5
Ploiești s-au declarat, la recensământul din 2011, de religie ortodoxă, urmați la
mare distanță de mici grupuri de creștini după Evanghelie (0,8%), penticostali
(0,6%), adventiști de ziua a 7-a (0,5%), romano-catolici (0,3%), evanghelici
(0,3%), baptiști (0,1%) etc. Singurele localități în care ponderea ortodocșilor este
mai mică de 95% sunt Târgșoru Vechi și Brazi, ambele cu comunități importante
de creștini după Evanghelie, care reprezintă 7,3%, respectiv 4,9% din populația
totală, dar și de penticostali.
IV. Clima
Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime
înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de
43 °C la 19 iulie 2007. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30
tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.
Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în
ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar
cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații
lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.
Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și
de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu
vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea
atmosferică este de 748,2 mm.
V. Turismul
În orașul Ploiești din secolul trecut s-a construit mult. A început să se
contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau
cel puțin o variantă locală a stilului național.
O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat
serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La
12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului:
6
Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere,
vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai
importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din
1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând
centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și
patru.
Muzee Ploiești
Muzeul Național al Petrolului
Muzeul Petrolului a fost inaugurat în octombrie 1961 şi are un patrimoniu estimat
la peste 8.000 de piese muzeale. Este singurul muzeu de acest gen din România,
înfiinţarea sa la Ploieşti fiind o recunoaştere a statutului oraşului în cadrul
industriei petroliere din ţară noastră. Printre cele mai importante exponate se
găsesc: utilaje de foraj din lemn sau metalice din secolul al XIX-lea; panouri
exemplificând sistemul de solventare selectivă cu dioxid de sulf, inventat de Lazăr
Edeleanu; hărți geologice; mostre mineralogice; felinare cu petrol; macheta primei
instalații de foraj mecanic folosită în România. Totodată, în patrimoniul Muzeului
Petrolului se găsește un fond foarte bogat care cuprinde brevete de invenție, lucrări
științifice ce descriu istoricul fabricării parafinei, uleiului, benzinelor; albume,
scrisori și fotografii document ale lui Lazăr Edeleanu (considerat fondatorul
petrochimiei românești și universale).

7
Muzeul de Istorie Ploiesti
Înfiinţat în anul 1955 prin strădania ctitorului muzeelor prahovene, prof. Nicolae
Simache, este astăzi o prestigioasă instituţie de cultură, care prin cele 16 secţii
muzeale deschise publicului, valorifică
expoziţional, ştiinţific şi cultural-
educativ, creaţii materiale şi spirituale
din patrimoniul prahovean, naţional
şi universal.

Muzeul Ceasului
Muzeul are o colecție de aproape 1000 de piese (numai în parte expuse), printre
care: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mișcare printr-o
cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg”),
orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de
mână construit în același an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea),
piese realizate de meșterii londonezi Georg
Prior, Edward Prior, etc, de ceasornicari
francezi (Benjamin Balber, George Charle,
Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau
elvețieni (Pres Vaucher, A. Hess).
Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale
care cântă Marseilleza, Deșteaptă-te,
române!, valsurile lui Strauss. Sunt
prezentate ceasuri care au aparținut unor
personalități (Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar
Bolliac, B.P. Hasdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A.
Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului,
8
motanului etc.), ceasuri cu diverse indicații în afara
orelor, ca și alte obiecte legate de temă.

Biserici Ploiești
Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul
Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul, situată pe
Bulevardul Republicii nr. 12, este cea mai
impunătoare biserică din Ploiești și unul din
principalele repere arhitectonice ale municipiului. Clopotnița catedralei este
încadrată pe lista monumentelor istorice din județul
Prahova.

Clădiri Ploiești
Halele centrale
Clădirea Halelor, monumentală și unitară, cu
fațadele de cărămidă roșcate și beton, dominată de
marea cupolă și de turn, a devenit unul dintre
simbolurile orașului.

Statui Ploiești
Statuia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea
Statuia lui Constantin Dumbraveanu Gherea este
situata pe strada Grivitei, in fata Halelor Centrale
din Ploiesti, judetul Prahova.  A fost inaltata in anul
1980 de catre sculptorul Nicolae Kruch, in cinstea scriitorului de origine evreieasca
9
si fruntasului socialist Constantin Dumbraveanu Gherea. Numele lui real era
Solomon Katz.

Monumentul Vânătorilor
Monumentul Vânătorilor a fost construit în cinstea prahovenilor din Batalionul 2
Vânători (condus de Alexandru Candiano-Popescu), care a contribuit hotărâtor la
prima mare victorie românească din Războiul de Independență, atacul de la Grivița
(30 august 1877).

VI. Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org
2. https://www.brotacelul.ro/Orase/Ploiesti
3. https://romania.directbooking.ro/prezentare-ploiesti
4. https://www.wikiwand.com/rohttp://www.ploiesti.ro/PUG/
1.2.3%20PUG_Pl_F1_SE2_Capitel_analiza%20economica_05.pdf
5. https://documents1.worldbank.org/curated/en/548761468000265596/pdf/
102636-REVISED-ROMANIAN-PUBLIC-Ploiesti-RO.pdf
6. https://muzbioph.ro/muzeul-petrolului/
7. http://www.histmuseumph.ro/

10