Este o mănăstire din România situată în București, clasată ca monument
istoric, având ca hram Sfânta Treime (a doua zi după Rusalii) și Sfântul Nectarie Taumaturgul.
Pe locul unde se ridică astăzi Mănăstirea Radu Vodă s-au descoperit
importante vestigii arheologice datate din perioada paleoliticului. În vremea geto-dacilor, așezarea de pe colina din apropierea Pieței Unirii de astăzi dispunea de puternice fortificații, constituindu-se într-un punct strategic de prim rang. Prima biserică de pe colina Radu Vodă este atribuită domnitorului Mihnea cel Rău (1508-1509), cea de-a doua fiind ctitorie a domnitorului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577).
În 1595, biserica Mănăstirii Radu Vodă a fost folosită temporar
drept moschee de către trupele lui Sinan Pașa, iar apoi incendiată în retragerea acestora din calea armatei lui Mihai Viteazul. Radu Vodă Mihnea reface din temelii mănăstirea, în 1625, închinând- o Mănăstirii Ivirion din Athos. Cutremurele din 1829 și din 1838 îi vor produce Mănăstirii Radu Vodă mari pagube, fiind necesare ample lucrări de refacere. Pictura bisericii aparține părintelui arhimandrit Sofian Boghiu, în pronaos păstrându-se totuși o parte însemnată din pictura lui Gheorghe Tattarescu. Mănăstirea a fost reactivată în 1998 de către PF Teoctist. În biserica Mănăstirii Radu Vodă se află mormântul Patriarhului Justinian Marina. Mănăstirea Radu Vodă la 1830