Hramul Adormirii Maicii Domnului Biserica Mare a Mănăstirii Bistrița (Horezu/Vâlcea) Este construită în stil neogotic în timpul domniei principelui Barbu Dimitrie Știrbei, fiind terminata în anul 1853. A fost pictată de Gheorghe Tattarescu în 1855 în stil neoclasic realist cu inspirații din pictura italiană renascentistă. Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” a mănăstirii Govora( județul Vâlcea) Data la care s-a așezat crucea pentru sfințirea acestui așezământ monahal este încă necunoscută,dar cel mai probabil a avut loc pe la mijlocul secolului al XV-lea. Întregul complex monahal a cunoscut renovări și înfrumusețări în timpul domnitorilor Vlad Călugărul și Radu cel Mare între anii 1492-1496. Domnitorul Matei Basarab a făcut o reparație totala pentru a instala o tiparniță primită de la Petru Movilă, de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, mănăstirea a fost restaurată și extinsă în perioada 1710-1711. Mănăstirea Curtea de Argeș Această mănîstire a fost ctitorită de Neagoe Basarab între 1512 și 1517. Pictura interioară a fost finalizată în 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumați. Între anii 1875 și 1886, la inițiativa regelui Carol I, biserica mănăstirii a intrat într-un amplu proces de restaurare condus de arhitectul francez André Lecomte du Noüy, discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc. Mănăstirea Curtea de Argeș este reședință episcopală, dar a fost și necropolă domnească, iar apoi necropolă regală. Pronaosul Bisericii găzduiește mormintele principalilor ctitori: Neagoe Basarab(d. 1521); Doamna Despina(d.1554)- soția lui; Doamna Stana(d. 1531)- fiica lor și soția lui Ștefăniță Vodă al Moldovei Radu de la Afumați- soțul doamnei Ruxandra, fiică a lui Neagoe Basarab Regele Carol I, Regina Elisabeta și unicul lor copil, Maria Regele Ferdinand și Regina Maria Regina mamă Elena Regele Mihai și Regina Ana Mănăstirea Putna( județul Suceava) A fost ctitoria lui Ștefan cel Mare(al cărui mormânt se află acolo). Construcția a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” de către Mihai Eminescu, în 1871. Hramul Nașterii Maicii Domnului Biserica Parohiei Zlătari (sector 3) A fost ridicată între 1850 și 1852 pe locul unei biserici mai vechi din secolul XVII. Lăcașul a fost consolidat și restarat în 2008-2010. Pictura este realizată de Gheorghe Tattarescu. Biserica Sfânta Maria- Herăstrău: construită între 1950 și 1952 Biserica Foișor(sector 3) Este monument istoric- zidită în 1746 de către Doamna Smaranda Mavrocordat soția Domnitorului Nicolae Alexandru Mavrocordat. Hramul Bunavestire Biserica Delea Nouă Lăcaşul de cult poartă hramul Bunei Vestiri în amintirea zilei în care a avut loc sfinţirea bisericii. Astfel, cu prilejul slujbei din 25 martie 1875, Arhiereul Calist Stratonichias (ctitor) a hotărât ca biserica să fie ocrotită de Maica Domnului şi să aibă ca hram acest mare praznic.
Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche
În anul 1559, luna septembrie, când a fost construită Biserica Domnească de la Curtea Veche a primit ca hram Buna Vestire (hramul principal al lăcașului de cult).
Biserica Buna Vestire – Bellu
Biserica cu hramul „Buna Vestire” şi „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost ridicată prin strădania credincioşilor, ctitorul principal fiind Petre Mihail şi soţia sa, Anastasia. Ctitorul a lăsat, la decesul său în anul 1899, o importantă sumă de bani pentru construirea unei biserici în Bucureşti. Hramul Izvorul Tămăduirii Biserica Izvorul Tămăduirii din Suceava Biserica Izvorul Tămădurii din Brăila Hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) Biserica din Tohanu Nou(județul Brașov) 2. Biserici din alte țări Catedrala din Antwerp(Belgia): romano-catolică Frauenkirche din Dresda(Germania): luterană Fountains Abbey: mănăstire cisterciană(ordin catolic) din Anglia, secularizată de regele Henric al VIII-lea Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Hiroshima: biserică romano-catolică ridicată, între anii 1950-1954, la Hiroshima