Sunteți pe pagina 1din 75

Ștefan cel Mare

Anii 1491 – 1504


Proiect realizat de
Apetrei Ștefan
Popescu Maria
Voloșeniuc Matei
Conform tradiției, Ștefan cel Mare s-a născut la
moșia tatălui său de la Borzești, ca fiu nelegitim al
viitorului domn al Moldovei, Bogdan al II-lea și al Oltei.
Data nașterii nu este cunoscută cu certitudine, cele
mai plauzibile variante fiind anii 1438 sau 1439.
Ștefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504 în urma
infectării unei răni mai vechi, fiind înmormântat la
Mănăstirea Putna.
Masuri
Consolidarea apararii tarii prin creearea unei
armate formate din clasa sociala dominanta a
vremii, armata ajunge sa aibe 40-60 de mii de
osteni
Politici de emancipare a moldovei carea au
avut a rezultat atat conflicte cu otomnii cat si cu
Regele ungar
Consolidarea cetatiilor de granita (Cetatiile
Soroca, Tighina si Cetatea Alba la Marea Neagra,
Cetatea Neamtului si Cetatea Romanului)
A acordat privilegii negustorilor strinii, creeand
un mediu propice dezvoltarii afacerilor
Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă
clasă conducătoare formată din oameni proveniți
preponderent din mica boierime, ridicați la
demnități pe baza meritelor militare, loialității
față de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta.
Ștefan cel Mare a fost domn al Moldovei între
1457 și 1504. A avut o domnie de aproape 50 de
ani, care a fost depășită în toată istoria României,
doar de Carol I. Era fiu lui Bogdan al II-lea Vodă și
se impune la domnia Moldovei după ce îl înfrânge
pe ucigașul tatălui său, Petru Aron. Succesul lui
Ștefan cel Mare este dat de organizarea țării și de
politica pe care a abordat-o.
Bătălii
Bătălia de la Codrii Cosminului
26 octombrie 1497

Context:
Odată cu moartea regelui Casimir al
Poloniei, fiul său, Ioan Albert preia tronul în
anul 1490.
În iunie 1497 va mobiliza armata de 60.000
de oameni, printre care o mare parte din
nobilimea poloneză, spre Moldova, cu
pretextul eliberării cetățiilor Chilia și Cetatea
Albă.
În septembrie, armata poloneză va
ataca Cetatea Sucevei, dar vor fi
înconjurați de armata de 22.000 de
moldoveni venită din Roman.
Ioan Albert și Ștefan cel Mare ajung
la armistițiu, condiția fiind ca trupele
poloneze să se întoarcă pe același drum
în țară.
Armata va pleca pe alt traseu,
mergând spre Cernăuți. Astfel, într-o
zonă împădurită între satele Hilboca
si Cosmin, armata moldovenilor le va
întinde o capcană ce nu le-a oferit
șansa de contraatac polonezilor,
bătalia finalizându-se cu victoria
oastei conduse de Ștefan cel Mare.

Legenda:
Albastru-trupele Moldovei
Roșu-trupele Poloniei
Consecințe
În 1497, se încheie un tratat
de pace moldo-polon prin care
se recunoaște apartenența
provinciei Pocuția Moldovei.
Alte batălii
Asediul cetății Podhajce Asediul cetății Trembowla Asediul cetății Buczacz

iunie/iulie 1497 iunie/iulie 1498 iunie/iulie 1498

Garnizoana poloneză Garnizoana poloneză Garnizoana poloneză

Victoria Moldovei Victoria Moldovei Victoria Moldovei


Ctitorii
Tradiția conform căreia după fiecare
bătălie domnul ar fi înălțat câte o
biserică nu este reală, dar este cert că
unele lăcașuri au fost înălțate întru
pomenirea celor căzuți în lupte și ca
mulțumire pentru anumite biruințe.
Pisaniile păstrate din timpul Sfântului
Ștefan cel Mare îl atestă drept ctitor al
următoarelor biserici (anul din paranteze
este cel al terminării lucrărilor):
Vaslui (1490), Iași (1492), Hârlău
(1492), Borzești (1494), Huși (1495),
Dorohoi (1495), Popăuți (1496), Valea
Albă (1496), Tazlău (1497), Neamț
(1497), Piatra (1498), Volovăț (1502),
Dobrovăț (1504), Reuseni (1504).
La acestea se adaugă bisericile de la
Râmnic (1704) și Scânteia (1846), cu
pisanii târzii, fără indicarea datei
construcției inițiale, dar și cetațile Chilia
si Alba
Fără îndoială că numărul ctitoriilor
domnești este mai mare (cel puțin alte
șapte biserici îi sunt atribuite), dar există
documente clare doar despre cele
amintite.
Biserica „Sfântul Nicolae”, Iași
iunie 1491 – 10 august 1492

„În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Ioan


Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării
Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a voit a zidi această
casă întru amintirea, pomenirea și întru ruga Sfântului
ierarh și făcător de minuni Nicolae, pentru pomenirea
celor adormiți unde „sunt” și părinții și fratele nostru,
și pentru sănătatea domniei noastre și copiilor noștri,
pe care am început a o zidi în anul 6999 (1491), luna
iunie și s-au sfârșit în al 7000-lea an (1492), luna
august, 10.”
Biserica „Sfântul Gheorghe”, Hârlău
30 mai – 28 octombrie 1492

„Binecredinciosul și de Hristos
iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila
lui Dumnezeu domn al țării Moldovei,
fiul lui Bogdan voievod, a zidit această
casă întru numele Sfântului și
Slăvitului Mare Mucenic și purtător
de biruință Gheorghe, care s-a și
început a se zidi în anul 7000 (1492),
luna mai 30, și s-a sfârșit în același an,
luna octombrie 28, iar al domniei
sale, în anul 30 și șaselea curgător.”
Biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, Borzești
9 iulie 1493 – 12 octombrie 1494

„Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu,


domn al țării Moldovei, și cu preaiubitul său
fiu Alexandru, au zidit această casă, care
este la Borzești pe Trotuș, a Adormirii
Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, întru
rugă sieși și întru amintirea (pomenirea)
răposaților înaintașilor și părinților lor, și
care s-a început a se zidi în anul
7001(1493), luna iulie 9 și s-a sfârșit în anul
7002 (1494), iar al domniei lui anul al 30 și
optulea curgător, luna octombrie 12.”
Biserica episcopală
„Sfinții Apostoli
Petru și Pavel”, Huși
... – 30 noiembrie 1495

„Binecredinciosul și de Hristos
iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui
Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul
lui Bogdan voievod, a început a zidi
această casă întru numele sfinților,
slăviților și de toată lauda Apostoli
fruntași, Petru și Pavel, care este în
Huși pe Drăslivțe; și s-a sfârșit în anul
7003 (1495), iar al domniei sale anul
38 curgător, luna noiembrie 30.”
Biserica „Sfântul
Nicolae”, Dorohoi
... – 18 octombrie 1495
Biserica „Sfântul
Nicolae”, Mănăstirea
Popăuți Botoșani
... – 30 septembrie 1496
„Io Ștefan voievod, din mila lui
Dumnezeu domn al țării
Moldovei, fiul lui Bogdan
voievod, a zidit această casă
întru numele celui între sfinți
Părintelui nostru Arhierarhul și
făcătorul de minuni Nicolae, în
anul 7004 (1496), iar al
domniei sale anul al
patruzecilea curgător, luna
septembrie, 30.”
Biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”, Războieni

... – 18 noiembrie 1496


Biserica „Sfântul Gheorghe”, Hârlău
30 mai – 28 octombrie 1492

„Binecredinciosul și de Hristos
iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila
lui Dumnezeu domn al țării Moldovei,
fiul lui Bogdan voievod, a zidit această
casă întru numele Sfântului și
Slăvitului Mare Mucenic și purtător
de biruință Gheorghe, care s-a și
început a se zidi în anul 7000 (1492),
luna mai 30, și s-a sfârșit în același an,
luna octombrie 28, iar al domniei
sale, în anul 30 și șaselea curgător.”
Biserica „Nașterea
Maicii Domnului”,
Tazlău
4 iulie 1496 – 8 noiembrie 1497
Biserica „Înălțarea
Domnului”, Mănăstirea
Neamț
... – 14 noiembrie 1497
„Doamne Hristoase, primește casa
aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul
tău, întru slava și cinstea sfintei și slăvitei
Tale Înălțări de la pământ la cer; și Tu
stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum
și până în veac. Ioan Ștefan voievod, din
mila lui Dumnezeu domn al țării
Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a
binevoit a începe și a zidi casa aceasta
întru rugă sieși și doamnei sale Maria și
fiului lor Bogdan și celorlalți copii ai lor; și
a sfârșit-o în anul 7005 (1497); iar al
domniei sale anul al 40 și unulea
curgător, luna noiembrie 14.”
Biserica „Sfântul Ioan
Botezătorul”, Piatra Neamț
15 iulie 1497 – 11 noiembrie 1498
Biserica Nașterea Sf. Ioan
Botezătorul din Piatra Neamț este
o capodoperă a arhitecturii
ecleziastice moldovenești de la
sfârșitul secolului al XV-lea, una din
construcțiile care s-au păstrat până
astăzi din vechea reședință
domnească de la Neamț. Edificiul a
fost ridicat între anii 1497-1498 în
stilul moldovenesc constituit în
epoca lui Ștefan cel Mare, cu
puternicele influențe ale
arhitecturii gotice
Turnul clopotniță al
bisericii „Sfântul Ioan”,
Piatra Neamț
15 iulie 1497 – 11 noiembrie 1498
Turnul lui Stefan are o inaltime de 20
de metri. Initial, turnul avea inaltimea
de 19 metri, insa in secolul al XIX-lea
acestuia i s-a mai adaugat un etaj mic.
Turnul este zidit in forma de poligon,
fiecare latura avand, la baza, lungimea
de 5,80 de metri. Pana la inaltimea de
sapte metri, acesta este patrat, iar apoi
devine octogonal, fiecare colt
prezentand cate un contrafort.
Turnul clopotniță cu
paraclisul „Sfântul Ioan cel
Nou”, Mănăstirea Bistrița
... – 13 septembrie 1498
Turnurile stefaniene, indeplinind
rolul de clopotnite, au servit si ca
locuri de refugiu si de aparare
impotriva atacatorilor. Camera cea
mai de jos, bine intarita si boltita,
este izolata de restul turnului, in
care se urca pe o scara laterala.
Biserica „Înălțarea
Sfintei Cruci”, Volovăț
2 aprilie 1500 – 29 august 1502
Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”,
Mănăstirea Dobrovăț
30 mai – 28 octombrie 1492
Biserica „Tăierea
Capului Sfântului Ioan
Botezătorul”, Reuseni

8 septembrie 1503 – 18 septembrie 1504


Cetatea Neamțului
•Ștefan cel Mare construiește a
doua pânză de ziduri precum și
podul mobil și umple crenelurile
vechii cetăți; de asemenea, înalță
zidurile cetății.
Cetatea Sucevei

•1449: cetatea este ocupată de polonezi.


•Ștefan cel Mare zidește pânza exterioară de
ziduri (20 de metri distanță de vechea
cetate), mult mai groase decât cele vechi și
întărite cu turnuri de plan semicircular, care
îngăduiau ușoara manevrare a tunurilor
împotriva atacanților.
• S-a săpat un nou șanț, prevăzut cu o
contraescarpă.
Reflexia in Cultura
Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au
descălecat țara și de cursul anilor și de viiața
domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până
la Aron vodă
Autor: Grigore Ureche
Primul portret din literatura romana:
“Fost-au acestu Stefan voda om nu mare
la statu, manios si de grabu varsatoriu de
sangenevinovat; de multe ori la ospete
omoria fara judetu. Amintrilea era om
intreg la fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia
a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il
aflai. La lucruri de razboaie mester,unde
era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l
al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru
aceia rarurazboiu de nu biruia. Si unde
biruia altii, nu perdea nadejdea, ca
stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra
biruitorilor.”
Epitome rerum
Hungaricarum
(cronică ungară)
• Autor: Petrus Ranzanus

“Oamenii regelui, cu toate


că li s-au întins curse, dădură
năvală cu mare curaj asupra
lui Ștefan și asupra celor care
se învoiră la trădare. Și,
ajutați de lumina flăcărilor
care luminau orașul și de
lumina lunii, omorâră mulți
dușmani. ”
Imn lui Ștefan cel
Mare
Autor: Vasile Alecsandri

“La poalele Carpaților,


Sub vechiul tău mormânt,
Dormi, erou al românilor,
O! Ștefan, erou sfânt!
Ca sentinele falnice
Carpații te păzesc
Și de sublima-ți glorie
Cu secolii șoptesc.”
Muma lui Ștefan cel
Mare și Daniil
Sihastrul
Autor: Dimitrie Bolintineau
“Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, și de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oștire fuge sfărămată.
Dar deschideți poarta... Turcii mă-
nconjor...
Vântul suflă rece... Rănile mă dor!"
“Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume,
Unde un sihastru a fugit de lume,
Cu vărsarea serii un strein sosi.
- „Ștefan al Moldovei vine a-ți vorbi!”
Doina
Autor: Mihai Eminescu

“Cine-au îndrăgit străinii,


Mâncă-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
Ștefane, Măria ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija sfinților
În sama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
Doar s-a-ndura Dumnezeu,
Ca să-ți mântui neamul tău!”
De la noi

Autor: Octavian Goga

“Tu, Ștefane, sfânt voievoade,


Ce-ai scris strălucirea norodului tău
Cu sânge dușman de noroade.
De sfânta ta dreaptă, de spada ta sfântă
Spun toate poveștile slovei.”
Deșteapta-te, române!
Autor: Andrei Muresanu

“Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,


Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,”
Apus de
soare
Autor: Barbu Ștefanescu
Delavrancea
Frații jderi
Autor: Mihail Sadoveanu
Stejarul din
Borzești
Autor: Eusebiu Camilar
Povestiri istorice
Autor: Dumitru Almaș
Legende
Stejarul din Borzești: legenda
formarii ca domnitor a lui
Stefan cel Mare
Povestea Vrancei :
Daniil Sihastrul
Legenda Mănăstirii Putna
Ștefan cel Mare - Vaslui
1475
Este un film istoric românesc în două părți din
1975, regizat de Mircea Drăgan. Scenariul filmului
a fost inspirat în mod liber după volumele II și III
ale trilogiei Frații Jderi de Mihail Sadoveanu.
La începutul filmului este înscrisă următoarea
dedicație: „În cinstea aniversării a 500 de ani de la
Bătălia de la Vaslui. «Niciodată poporul nostru nu a
îngenuncheat și a luptat ori de cîte ori a trebuit să-
și apere ființa națională. Statuia lui Ștefan cel Mare
este un simbol al acestei lupte a poporului
nostru.» Nicolae Ceaușescu”.
Muzică

• Ștefan, Ștefan domn cel mare- Vasile


Alecsandri
• https://www.youtube.com/watch?v
=UtxRymPDkaQ
• Cântecul lui Ștefan cel mare- Adrian
Păunescu
• https://www.youtube.com/watch?v
=3ZhICXxxgcE
• Ștefan cel Mare- Mihai Eminescu
• https://www.youtube.com/watch?v
=xhTp3CykiP4
Tablouri votive

Evangheliarul de la Humor
Constantin Lecca-
Costin Petrescu
Portret
Honorius Cretulescu
Ștefan cel Mare si Aprodul Purice - Theodor Aman
Statui
Piatra Neamt Bacau
Suceava Cluj-Napoca
Iasi Chișinău
Timbre
1944 1957
Numismatica
1991-20 de lei 2019-550 de ani Manastirea Putna
Colegii
Colegiul Național Ștefan Cel Mare Suceava
Colegiul National "Stefan Cel Mare" Harlau
Colegiul Naţional Militar „Ştefan Cel Mare”
Colegiul Naţional Ştefan Cel Mare Targu
Neamt
Liceul Teoretic ”Ștefan Cel Mare” Râmnicu
Sărat
Colegiul Național Pedagogic ”Ștefan Cel
Mare” Bacău
Universitatea Stefan cel Mare Suceava
Instituții
Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Academia de Politie Ștefan cel Mare-
Vaslui Republica Moldova
Bibliografie
• https://www.youtube.com/watch?v=FgYIxKLqgzU
• https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_b%C4%83t%C4%83liilor_lui_%C8%98tefan_cel_Mare
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri
• https://www.unitischimbam.ro/mihai-eminescu/
• https://en.wikipedia.org/wiki/Octavian_Goga
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Mure%C8%99anu
• https://www.tnb.ro/ro/apus-de-soare
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Eusebiu_Camilar
• https://www.presidency.ro/ro/presedinte/romania/imnul-romaniei
• https://www.imdb.com/title/tt0072205/
• https://historia.ro/

• https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare

• https://www.stefancelmare.ro/Scrieri-s4-ss20.htm

• https://www.unitischimbam.ro/stefan-cel-mare-si-sfant/

• https://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-stefan-mare/istoricii-cronicarii-despre-stefan-mare-69253.html

S-ar putea să vă placă și