1450

februarie, 11. Ștefan este menționat pentru prima oară într-un document emis de tatăl său, Bogdan al II-
lea: „credința iubitului fiu al domniei mele, Ștefan voievod”.

1451

octombrie, 15. Bogdan al II-lea este ucis de oamenii lui Petru Aron, pe când se afla la o nuntă la Reuseni.

1457

aprilie, 12 (Marțea Mare) - Lupta de la Doljești, pe Siret, în apropierea Romanului. Ștefan, cu oastea sa
de 6000 de oameni - moldoveni din Țara de Jos și munteni -, îl învinge pe Petru Aron.

1458

aprilie, 4. Tratatul moldo-polon de la Overchelăuți. Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui
Cazimir al IV-lea Jagello.

1462

iunie, 22. Ștefan atacă cetatea Chilia, stăpânită de munteni și de unguri. Acțiunea se încheie cu un eșec,
agravat de rănirea domnului la glezna stângă.

1463

Începe șirul daniilor către Muntele Athos.

iulie, 5. Ștefan cel Mare se căsătorește cu Evdochia cea dreptcredincioasă, adică ortodoxă, „sora lui
Semen țarul”, fiica cneazului Alexandru (Olelko), Mare Cneaz de Kiev.

1464

aprilie, 28. Este menționat Goian, primul pârcălab de Hotin, dovadă directă a faptului că cetatea revenise
Moldovei.

1465

ianuarie, 22 - 26.Ștefan ocupă orașul, apoi cetatea Chiliei, pe care Radu cel Frumos o stăpânea în numele
sultanului. Sunt instalați aici, în calitate de pârcălabi, boierii Isaia și Buhtea. Datorită acestei acțiuni,
Moldova redevine o putere pontică deținând controlul asupra gurilor Dunării și a căilor comerciale care
duceau spre Marea Neagră.

noiembrie, 4. Moare doamna Maria Oltea, mama lui Ștefan cel Mare. Este îngropată la Mănăstirea
Probota.

1465 sau 1466

Se naște Elena (Olena), fiica lui Ștefan cel Mare și a doamnei Evdochia.
1466

iulie, 10. Este pusă piatra de temelie a Mănăstirii Putna, menită a fi necropola familiei domnului.

1467

noiembrie, 25. Moare Evdochia, soția lui Ștefan cel Mare. Este înmormântată în Catedrala Mitropolitană
din Suceava (Biserica Sfântul Gheorghe, Mirăuți).

decembrie, 15 spre 16 - Lupta de la Baia împotriva regelui maghiar Matei Corvin. Înfruntarea a însemnat
o biruință, incompletă și scump plătită, a domnului Moldovei și a marcat punctul cel mai înalt al tensiunii
din relațiile Moldovei cu Ungaria.

1469

iunie. Ștefan cel Mare, împreună cu 1.800 de călăreți, face o incursiune în Transilvania în scopul de a-l
captura pe Petru Aron. După ce-i trimise scrisori și daruri ca din partea boierilor Moldovei care l-ar fi
chemat să ia domnia, Ștefan cel Mare prinse viu pe cel ce îi ucisese tatăl și pe care regele Matiaș îl
favoriza împotriva sa, și îi tăie capul.

septembrie, 3. În prezența domnului și a familiei sale, a marilor boieri și a multor credincioși moldoveni,
are loc ceremonia de sfințire a Mănăstirii Putna. Slujba a fost săvârșită de Mitropolitul Teoctist al
Moldovei, episcopul Tarasie al Romanului, clerici, și - conform Analelor putnene - de egumenii tuturor
mănăstirilor, în total, 64 de slujitori.

1470

martie, 7 - Lupta de la Soci. Oastea Moldovei trece în Țara Românească și obține o victorie împotriva lui
Radu cel Frumos la Soci. Hotărârea lui Ștefan de a începe războiul are la bază intenția recâștigării Țării
Românești de partea politicii creștine.

martie - aprilie. Tătarii crimleni conduși de Eminek năvălesc în Moldova și devastează nordul țării până la
târgul Siret. Eminek este luat prizonier și închis la Cetatea Albă.

august, 20 - Lupta de la Lipnic, pe Nistru. Oștile moldovenești i-au învins pe tătarii care făcuseră o
incursiune în Moldova, eliberând robii capturați și redobândind prăzile. Fiul marelui han Mamak este
luat prizonier și ucis.

1472

septembrie, 14 (Înălțarea Sfintei Cruci). Este oficiată căsătoria lui Ștefan cel Mare cu prințesa bizantină
de Theodoro (Mangop), Maria Asanina Paleologhina, rudă cu ultimul Împărat al Bizanțului, Constantin al
XI-lea. În acel moment, principatul de Mangop reprezenta singura supravețuire bizantină din zona Mării
Negre. Căsătoria cu basilissa Maria a însemnat debutul celei mai glorioase perioade a domniei lui Ștefan
cel Mare.