1457- 1504

Sandu andreea-laura
clasa a 12-a j
PERIODIZAREA DOMNIEI LUI
ŞTEFAN CEL MARE
I perioadă
1457-1473
Politica internă şi externă
II perioadă
1473-1486
Lupta antiotomană

III perioadă
1486-1504
Noua orientare politică
 I perioadă 1457-1473
Politica internă şi externă
Politica internă
- Consolidarea rolului domniei in raport cu marea
boierime
- A redus Sfatul Domnesc de la 30 la 16 dregători
- A numit în fruntea cetăţilor pârcălabi
- A refăcut domeniul domnesc, cumpărînd sau
confiscînd pământuri de la boieri
- A înzestrat biserica cu moşii
- A protejat căile comerciale principale care treceu
prin ţară
- A întărit oastea cea mică şi a înzestrat cu artilerie
Suceava, Neamţ, Hotin, Chilia, Cetatea Albă, Orhei şi
Soroca
Politica externă
OBIECTIVE:
- Păstrarea echilibrului de forţe şi a status-quo-lui
în raport cu puterile creştine (Ungaria şi Polonia)
- Încercarea de obţinere a independenţei faţă de
Imperiul Otoman
- Transformarea Moldovei într-un centru de
spiritualitate creştin-ortodoxă prin participarea la
acţiunile antiotomane ale Papei de la Roma
ACŢIUNI:
- 1458 întreprinde o incursiune în Polonia, pentru ca
aceasta să nu-i acorda azil lui Petru Aron
-1463 se căsătoreşte cu Eudochia, fiica cneazului
Kievului Simion Olelcovici
- 1467 Matei Corvin (în adăposteşte pe Petru Aron)
atacă Moldova la Baia. 14-15 decembrie Ştefan atacă
tabăra ungară, Regele este rănit şi se retrage.
- 1470 Ştefan face o incursiune în Transilvania, unde
în prinde şi îl ucide pe Petru Aron
 II perioadă 1473-1486 - Lupta antiotomană
Bătălia de la Vaslui
(Podul Înalt)
FORŢELE ARMATELOR
MOLDOVA IMPERIUL OTOMAN
cca. 40.000 moldoveni; 5.000
între 100.000-120.000
secui; 2.000 polonezi ; 1.800
otomani; 17.000 munteni
unguri

Locul bătăliei a fost ales langa Vaslui, unde rauleţul Racova se varsă
în Bîrlad. Pe flanguri era situată artileria (20 tunuri), Ştefan se afla în spate.
Pe dealul muntenilor a fost amplasată călărimea (10-12 mii), pe malul opus
au fost trimişi un grup de buciumaşi însoţiţi de cîteva sute de oşteni. În
dimineaţa zilei de 10 ianuarie se lăsase o ceaţă forte densă. Primii au intrat în
luptă turcii, întîmpinaţi de săgeţile arcaşilor. Introducând mereu forţe
proaspete otomanii i-au silit pe moldoveni să bată retragerea. În acel moment
tunurile au dat semn călăreţilor, care vor ataca oastea otomană din dreapta.
Imediat au început să sune şi trîmbiţele, din cauza ceţei turcii au crezut că
sunt înconjuraţi şi cuprinşi de panică încearcă să se retragă spre podurile de
peste rîu, unde vor nimeri în zonele mlăştinoase. 10 ianuarie 1474
 BĂTĂLIA DE LA VALEA ALBĂ (RĂZBOIENI)
În vara anului 1476 oştirile otomane înaintează
Comandanţi
spre Cetatea Neamţului pentru a o cuceri. Aici, în
apropiere de intersecţia râuleţului Alb cu râul Moldova, Mehmed al II-lea Ştefan cel Mare
în localitatea Războieni sunt întîmpinate de oastea Forţe militare
moldavă dislocată pe dealurile acoperite cu păduri din aproximativ 100.000 circa 20.000
jurul podişului îngust, numit Valea Albă Poziţiile Pierderi
moldovenilor sunt întărite cu valuri de pământ, 30,000 ucişi 200 ucişi 800 capturaţi
trunchiuri de copaci, iar carele sunt legate între ele după
exemplul lui Iancu de Hunedoare. În centru şi pe flancuri
sunt aşezate cete de arcaşi şi tunuri. În a doua jumătate a
zilei de 26 iulie 1476 cele două forţe stăteau faţă în faţă.
La ordinul sultanului, se dezlănţuie atacul general
asupra poziţiilor fortificate ale moldovenilor. însă
moldovenii, deşi raportul de forţe era inegal (mai mult de
10 la 1), au rezistat. Spre sfârşitul zilei însă ei, încetul cu
încetul, sunt nevoiţi să se retragă de pe înălţimile întărite
în pădurile din spate, folosindu-se de căderea nopţii.
Pentru a se retrage mai uşor, ei lasă pe câmpul de luptă
toate tunurile, carele şi bagajele, care au devenit trofee în
mâinile adversarilor.
Pentru a dezvolta succesul pe care 1-a obţinut la Valea
Albă, Mehmet al II-lea s-a îndreptat spre Suceava şi
celelalte cetăţi mol­dave, dar acestea au rezistat eroic. Pe
la mijlocul lui august, sultanul este nevoit deja să dea
ordinul de retragere şi să părăsească ţara "fără de
ispravă" 26 iulie 1476
 Cedarea Chiliei şi Cetăţii Albe

Ultimul mare război cu otomanii s-a desfăşurat în vara anului

1484, când Baiazid al II-lea porneşte în fruntea unei mari armate
(de circa 150 mii de oameni) asupra Moldovei. La porunca Porţii,
la această campanie participă şi oastea muntenească şi cea tătară.
Lovitura principală din 1484 a fost îndreptată asupra Chiliei şi
Cetăţii Albe, care, după o apărare eroică, cad în mâinile
asediatorilor.
 III perioadă 1486-1504
Noua orientare politică

- Lipsit de ajutorul ţărilor creştine

Ştefan hotărăşte să reia plata
tributului către turci 5000 de ducaţi.
- 1489 Ştefan recunoaşte vasalitatea
Regelui Ungariei şi obţine ca feude
Ciceul şi Cetatea de Baltă.
- Mărita fiica Elena cu Ivan cel
Tînăr.
- 1497 Regele polon Ioan Albert
intră în Suceava, Ştefan îl respinge
cu ajutorul Ungariei. La Codrii
Cosminului îl i-a prin surprindere şi
obţine o strălucită victorie.
- în ultimii ani de viaţă Ştefan
întreprinde cîteva incursiuni în
Polonia şi reuşeşte să ocupe Pocuţia
 STRUCTURA ARMATEI MOLDOVEI
ÎN TIMPUL LUI ŞTEFAN CEL MARE

ARMATA

OASTEA MARE OASTEA MICĂ

STEAGURILE LLEFEGII
GLOATELE DE ŢĂRANI CURTENII
BOIERIMII (MERCENARII)
Câteva biserici ctitorite

MĂNĂSTIRE
A PUTNA
RUINELE
CETĂŢII
SUCEAVA
CETATEA CETATEA
TIGHINEI SOROCII
 Biserica „Sfântul Biserica „Sfântul Ilie”, Suceava
Nicolae”, Chilia, 1482 1 mai – 15 octombrie 1488
Biserica „Sfântul Gheorghe”, Mănăstirea Biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”,
Voroneţ, 26 mai – 14 septembrie 1488 Războieni, 18 noiembrie 1496