Marea politică (1473 - 1486)

Epoca de maximă înflorire economică și militară.

1473

Începe „cruciada moldovenească a lui Ștefan cel Mare” (N. Iorga) prin sistarea plății haracului
către Poartă.

iunie, 17. Ieromonahul Nicodim termină de copiat Tetraevanghelul de la Humor, unde se află portretul
de donator a lui Ștefan cel Mare. În însemnarea dedicatorie Ștefan se intitulează „binecredinciosul și de
Hristos iubitorul împărat”.

noiembrie, 8 (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril). Ștefan împarte steaguri de luptă oștirii sale la Milcov și
intră în Țara Românească, pornind războiul împotriva lui Radu cel Frumos, aliatul turcilor.

noiembrie, 21 - Lupta de la Cursul Apei (Vodnău, 45 km nord-est de București). Radu cel Frumos este
învins, oastea moldovenească se îndreaptă spre Târgșor și București.

noiembrie, 24. Cu mare greutate, domnul muntean se refugiază în cetatea sa de scaun - Dâmbovița - pe
care însă o părăsește în noaptea de 23 spre 24 noiembrie. O zi mai târziu, Ștefan lua cetatea și, odată cu
ea, toate comorile, veșmintele, steagurile, precum și pe doamna și fiica domnului fugit. Pe tron este
așezat Basarab Laiotă.

decembrie, 23. Radu cel Frumos, în fruntea unei oștiri turco-muntene, îl înlătură pe Laiotă Basarab, apoi
pătrunde în Moldova, jefuind și prădând țara până la Bârlad.

1474

martie, 14. Ca răspuns la prădăciunile din iarnă ale muntenilor și ale turcilor, Ștefan face o nouă
incursiune în Muntenia.

vara. Domnul Moldovei sprijină cu oști acțiunea lui Basarab Laiotă în Țara Românească, care îl silește pe
Radu, împreună cu curtea și boierii, să se refugieze în cetatea Giurgiului. Laiotă este din nou domn.

toamna. Laiotă este învins din nou. Radu ia domnia pentru a treia oară.

octombrie, 1. Ștefan cucerește de la Radu cel Frumos cetatea Telejenului și îl reinstalează domn pe
Basarab Laiotă.

octombrie, 5. Basarab cel Tânăr (Țepeluș), venit cu ajutor din Transilvania, îl atacă pe domnul muntean,
dar este înfrânt de oștile lui Laiotă și Ștefan.

octombrie, 20. După plecarea oștii moldovene, Basarab cel Tînăr se întoarce cu ajutor de la unguri și ia
tronul Țării Românești.

noiembrie - decembrie. Radu cel Frumos redevine domn al Țării Românești cu ajutorul turcilor lui
Soliman Hadâmbul.
1475

ianuarie, 10 - Lupta de la Vaslui. Având sub steagurile sale între 40.000 și 50.000 de oameni, Ștefan cel
Mare îl învinge pe Soliman, beilerbeiul Rumeliei, la Vaslui. Pentru armata otomană, pierderile au fost
uriașe: circa 40.000 de ostași uciși și 4.000 de prizonieri din totalul de 120.000 de oameni.

ianuarie, 25. Ștefan cel Mare trimite o scrisoare circulară către curțile princiare din Europa, anunțând
victoria de la Vaslui și cerând crearea unei coaliții antiotomane

iulie, 12. Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui Ungariei, Matia Corvin, care se obligă să
sprijine Moldova în lupta împotriva turcilor.

decembrie. Turcii cuceresc cetatea Mangopului (Crimeea) în urma unui asediu de 6 luni. Printre
apărătorii cetății se găseau 300 de ostași trimiși de domnul Moldovei în ajutor cumnatului său
Alexandru, conducătorul Mangopului.

1476

iulie, 26 - Lupta de la Valea Albă (Războieni). În vederea cuceririi cetăților Chilia și Cetatea Albă și pentru
înlăturarea lui Ștefan, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, hotărăște o expediție în
Moldova. Țara avea să fie lovită din trei părți: dinspre nord de tătari, dinspre Marea Neagră de o flotă
otomană și de detașamente turcești și tătărăști, iar dinspre Dunăre, de Mahomed însuși, ajutat de Laiotă
Basarab, în fruntea a 150.000 de ostași. Pe când se îndrepta spre Dunăre, Ștefan s-a văzut confruntat cu
nemulțumirea ostașilor săi, spunând că „din cauza acestui război, tătarii răpesc pe soțiile noastre și pe fiii
noștri”. În fața acestei realități domnul încuviință slobozirea lor pentru 15 zile. Lupta cu Mahomed s-a
dat pe Pârâul Alb. Oastea de curte rămasă lângă voievod - între 10.000 și 12.000 de oșteni - este
înfrântă. Ștefan se retrage în munți. Turcii înaintează, dar cetățile Suceava, Hotin și Neamț rezistă
asediului otoman. În fața acestei rezistențe, la care se mai adăuga foamea, ciuma și o furtună care
scufundase vasele cu hrană ale armatei otomane, Mahomed hotărăște retragerea.

1477

mai, 8. O solie extraordinară condusă de Ioan Țamblac este trimisă de Ștefan Senatului Veneției și
Vaticanului în care erau expuse evenimentele recente pe care Moldova le înfruntase. Pe de altă parte,
domnul cerea sprijin împotriva turcilor.

noiembrie, 11. Ștefan intră în Țara Românească și alungă pe turci din ea, punând domn, în locul lui
Basarab Laiotă, pe Basarab cel Tânăr (Țepeluș).

decembrie, 19. Moare doamna Maria Asanina Paleologhina, cea de a doua soție a lui Ștefan și este
înmormântată în necropola domnească de la Putna.

1478

vara. Are loc căsătoria lui Ștefan cu Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos și a Mariei Despina.

iunie, 16. Se naște Bogdan, fiul lui Ștefan și al Mariei Voichița, domn al Moldovei între anii 1504 - 1517.
1480

primăvara. Ștefan încheie pace cu turcii, obligându-se să plătească tribut 6.000 de florini (haraciul Țării
Românești era la acea dată de 14.000 de florini).

1481

iulie, 8 (Sfântul Mare Mucenic Procopie) - Lupta de la Râmnic. Adunând o mare oaste, la care s-au
adăugat trupe transilvănene, în total cam 60.000 de oameni, călări și pedeștri, Ștefan, însoțit de fiul său,
Alexandru, intră în Țara Românească. Lupta s-a dat la Râmnic și „a biruit iarăși Ștefan voievod, din mila
lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maicii lui Dumnezeu și ale tuturor sfinților și cu rugăciunea
Sfântului și Slăvitului Procopie”.

1484

iulie, 14. După un asediu de 10 zile, cetatea Chilia, apărată de pârcălabii Ivașco și Maxim, este cucerită
de flota și armata sultanului Baiazid al II-lea.

august, 8. Cetatea Albă, apărată de pârcălabii Gherman și Oană este ocupată de turci după 15 zile de
asediu.

1485

septembrie, 15. Ștefan cel Mare prestează personal, la Colomeea, omagiu de vasalitate regelui polon
Cazimir al IV-lea Jagello.

septembrie, 19. Cum Cetatea de scaun nu a vrut să se predea și nici nu a putut fi cucerită, turcii au ars
târgul Sucevei. Încă pe când Ștefan se afla în Polonia, o oaste alcătuită din turci și munteni (30-40.000 de
oameni) condusă de Ali pașa a intrat în Moldova cu intenția de a pune domn la Suceava un pretendent,
Petru Hroiot.

noiembrie, 16 - Lupta de la Cătlăbuga. Se poate aproxima că Ștefan a intrat în Moldova spre sfîrșitul lunii
septembrie, având alături și 3000 de călăreți polonezi. Trupele turcești și muntene începuseră deja
retragerea. După mai multe ciocniri moldo-polono-turcești are loc lupta de la Cătlăbuga (în sudul
Moldovei, între Prut și Nistru), împotriva turcilor lui Bali bei Malcocioglu, sangecbeiul de Silistra,
câștigată de Ștefan și aliații săi.
Marea rugăciune (1486 - 1504)

Intervalul în care este construită majoritatea lăcașurilor de cult.

1486

martie, 6 - Lupta de la Șcheia. Eșecul militar de la sfârșitul anului 1485 l-a determinat pe sultanul Baiazid
să trimită o oaste care să încerce din nou înscăunarea pretendentului Hroiot. Luni, 6 martie, domnul
Moldovei i-a întâmpinat pe turci la Șcheia, în ținutul Romanului: „...și a bătut Petru Hronoda pe Ștefan
voievod și a câștigat lupta și Ștefan voievod a căzut de pe cal și a zăcut printre morți de dimineață până
la prânz” (Cronica moldo-germană). În a doua jumătate a zilei se produce răsturnarea spectaculoasă a
situației, datorită a doi boieri credincioși ai lui Ștefan: Pântece și Purice. Primul, asigurând pe noul domn,
Petru, că victoria este a lui, l-a scos din luptă și l-a ucis; cel de al doilea, căutându-și domnul, l-a scos
dintre cadavre, ceea ce a îngăduit regruparea trupelor credincioase. „Astfel - zice cronicarul - a rămas
Ștefan voievod stăpân în țară, cu ajutorul lui Dumnezeu”.

Toamna, Ștefan încheie pace cu Poarta. Înțelegând că o recuperare a cetăților Chilia și Cetatea Albă era
imposibilă doar cu forțe proprii și într-o perspectivă imediată, precum și faptul că puterile creștine nu
mai doreau continuarea războiului cu turcii, Ștefan trimite la Poartă un sol care, predând haraciul, s-a
întors aducând cuvântul de pace al sultanului. Consemnări mai târzii arată că haraciul fusese fixat la
suma de 4.000 de galbeni.

1487

iunie, 13. Începe construcția Bisericii Sfânta Cruce a mănăstirii de călugărițe de la Pătrăuți.

iunie, 8 - noiembrie, 13. Este construită Biserica Sfântul Procopie de la Bădeuți (Milișăuți).

1490

aprilie, 27 - septembrie, 20. Este construită biserica Sfântul Ioan din Vaslui.

1492

mai, 30 - octombrie, 28. Se zidește Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău.

1493

iulie, 9 - 1494, octombrie, 12. A fost construită Biserica Adormirii Maicii Domnului de la Borzești.

1495

octombrie, 18. S-a terminat zidirea Bisericii Sfântul Nicolae din Dorohoi, construită pe vestigiile unui
edificiu mai vechi.

noiembrie, 30. S-a terminat construirea Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Huși.

Până în 1496, este construită Biserica Sfânta Paraschiva de la Șipot, Suceava

1496

iulie, 4 - noiembrie, 8. A fost construită Biserica Nașterea Maicii Domnului a Mănăstirii Tazlău.

iulie, 26. Moare Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare; este înmormântat la Mănăstirea Bistrița, ctitoria
strămoșului său Alexandru cel Bun.

septembrie, 30. Se termină zidirea Bisericii Sfântul Nicolae de la Popăuți, Botoșani.

noiembrie, 18. Se încheie ridicarea Bisericii Sfântul Mihail din Războieni, construită peste osemintele
celor căzuți la Valea Albă.

1497

iulie, 15 - 1498, noiembrie, 11. A fost construită Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț

septembrie, 26 - octombrie, 16. Armata polonă condusă de regele Ioan Albert asediază fără succes
Cetatea de Scaun a Sucevei. Incursiunea poloneză avea ca scop principal înscăunarea unui frate al
regelui ca domn al Moldovei.

octombrie, 19. Oștile polone părăsesc Suceava și încep retragerea din Moldova după ce la insistențele
regelui Ungariei, Vladislav, este încheiat un armistițiu.

octombrie, 26, joi (Sfântul Mare Mucenic Dimitrie) - Lupta din Codrii Cosminului. Deși bolnav, Ștefan
cere să fie dus cu sania pe câmpul de luptă, acolo unde oștile moldovenești și aliate (turcești, ungurești
și muntenești) luptau împotriva regelui Ioan Albert. Oștile lui Ștefan îi atacă pe polonezi în pădurea
Cosminului „prăbușind codrul peste ei, tăindu-i și omorându-i fără milă”.

octombrie, 29 - Lupta de la Lențești. Oastea moldovenilor condusă de vornicul Sima Boldur înfrânge un
corp de oaste polon trimis în sprijinul regelui Albert.

noiembrie, 14. A fost terminată construirea Bisericii Înălțarea Domnului a Mănăstirii Neamț.

decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). La 40 de zile după lupta de la Codrii Cozminului, Ștefan face la Hârlău un
mare ospăț ostașilor săi, pe care îi răsplătește cu daruri, întru pomenirea celor căzuți în luptă.

după 1497

Ștefan cel Mare a construit în orașul Suceava o biserică cu hramul Sfântul Dimitrie, în amintirea victoriei
de la Codrii Cosminului.

1498

septembrie, 13. A fost terminată construcția turnului clopotniță și a paraclisului cu hramul Sfântul Ioan
cel Nou de la Mănăstirea Bistrița.

1499

ianuarie, 5. Ștefan cel Mare atacă și înfrânge o oaste turcească venind din Polonia.

iulie, 16. Este semnat, la Hârlău, în condiții de egalitate, tratatul de pace moldo-polon. Decembrie, 6
(Sfântul Nicolae). A fost terminată Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești, ctitoria logofătului Ioan Tăutu.
1500

august - septembrie. Ștefan rupe legăturile cu Poarta, sistează haraciul și trimite pe vornicul Boldur să
incendieze cetățile Chilia și Cetatea Albă.

A început construirea Bisericii Înălțarea Sfintei Cruci de la Volovăț.

Este realizat Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare, păstrat în prezent la Muzeul Național de Istorie a
României.

1502

octombrie - noiembrie. Ștefan cel Mare ocupă Pocuția, „țara bunicului său”.

1503

aprilie, 27 - 1504. A fost zidită Biserica Coborârea Sfântului Duh a Mănăstirii Dobrovăț.

septembrie, 8 - 1504, septembrie, 18. Este construită, pe locul unde a fost omorât Bogdan al II-lea,
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la Reuseni.

1504

sfârșitul lunii iunie. Medicul italian Hieronimo da Cesena, un chirurg de la Buda și un altul, trimis de
hanul tătar, îi ard lui Ștefan cel Mare rănile care îi cuprinseseră amândouă picioarele.

iulie, 2, marți. La ceasul al patrulea din zi (ora 10 dimineața), moare, în Cetatea de Scaun a Sucevei,
Ștefan cel Mare. Este înmormântat, câteva zile mai târziu, în naosul bisericii Mănăstirii Putna.