Domnul Țării Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt, numit de unii

istorici și Ștefan al III-lea, s-a născut prin anii 1438–1440,

probabil în s. Borzești, actualmente jud. Bacău. A fost nepotul lui
Alexandru cel Bun (potrivit altor opinii – al fratelui acestuia,
jupânul Bogdan) și fiul lui Bogdan al II-lea și al Oltei (Maria,
nume luat în monahie, înaintea morții) din dinastia Mușatinilor
(continuatoarea pe linie feminină a Bogdăneștilor).

La 12 aprilie 1457 a urcat în scaunul domnesc la Suceava, fiind ajutat de

voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș, domnind „47 de ani, două luni și
trei săptămâni”. A întreprins acțiuni de consolidare a țării în plan intern și
extern, de reintegrare teritorială și de impunere a unei politici
independente în relațiile cu statele vecine. A redobândit de la unguri
portul Chilia insulară de la Dunăre (Licostomo) (1465), a biruit la Baia
(1467) oastea regelui ungar Matei Corvin, care invadase țara. A refăcut
cetățile mai vechi și construit altele (la Roman, Soroca, Chilia Nouă,
Orhei, Cetatea Albă etc.). A acordat privilegii comerciale negustorilor
străini, celor din Brașov (1458) și din Lvov (1460). Spre binele țării a
bătut monede de argint. Sfatul Domnesc a fost redus de la 30 la 16–18
membri. Pe boierii trădători i-a pedepsit aspru.

S-a confruntat cu Imperiul Otoman, care își consolida puterea la Dunăre.

În acest scop a alungat de pe tronul Țării Românești pe domnul Radul cel
Frumos, care era vasal al turcilor. Ștefan-Vodă a încercat să facă o
coaliție antiotomană, ducând tratative cu Veneția, Ungaria, Polonia,
Cehia. Deși chemate de papa Sixt IV să formeze o cruciadă împotriva
turcilor, aceste țări n-au putut depăși contradicțiile dintre ele. La 10
ianuarie 1475, la Vaslui, Ștefan-Vodă a obținut o victorie strălucită
împotriva armatei turcești (100 000 – 120 000 de oameni) conduse de
Soliman-pașa. Cu acest prilej, Papa Sixt IV l-a numit „un adevărat atlet al
credinței creștine” pentru apărarea creștinătății în fața musulmanilor.
Lipsit de un sprijin substanțial din afară, pierde lupta de la Valea Albă–
Războieni (1476) cu oastea otomană condusă de însuși sultanul Mehmed
II, iar în 1484 noul sultan Baiazid II invadează sudul Moldovei, cucerind
cetățile Chilia și Cetatea Albă.