ŞTEFAN CEL MARE (1457 – 1504)

Situaţia internaţională
În a doua jumătate a sec al XV-lea continuă expansiunea otomană spre centrul şi apusul Europei
Se menţina rivalitatea dintre cele 3 mari puteri: Ungaria, Polonia, Imperiul Otoman pentru
dominarea Moldovei
Ungaria şi Polonia erau interesate de drumurile comerciale care străbăteau Moldova, pentru
legaturile cu Gurile Dunarii şi Marea Neagră
ImperiulOtoman dorea dominarea întregii Mediterane ;i a Strimtorilor .
Aceste rivalităţi se vor exercita - fie sub forma suzeranităţii, (ex. din 1456 Petru Aron plăteşte
tribut Porţii),
- fie prin control direct ( ocupaţie militară)
In politica exetrna, actiunile diplomatice ale lui Stefen cel Mare s-au impletit cu cele militare.
Obiectivele politicii externe:
- emanciparea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine:
- lupta antiotomană.
Crezul sau politic: a nu avea doi duşmani în acelaşi timp, pentru aceasta a realizat un larg
sistem de alianţe.

Prima etapă a domniei: (1457-1471)

1- a menţinut relaţia cu Imperiul Otoman şi plata tributului.
2- a acceptat suzeranitatea polonă pentru a evita suzeranitatea maghiară:
Astfel, în aprilie 1459-acceptă suzaranitatea regelui Poloniei Cazimir al IV-lea, prin tratatul
de la Overchelăuţi in schimbul îndepărtarii lui Petru Aron.

3.- Emanciparea de sub suzeranitatea Ungariei şi Poloniei:

pentru a iesi de sub suzaranitate ungara,, în 1462 atacă cetatea Chilia, pe care o cucereşte în
1465.
Consecinţe:
- deteriorarea raporturilor moldo-maghiare;
- 1467: Matei Corvin organizează o expediţie în Moldova încheiată în decembrie cu
bătălia de la Baia în care Matei Corvin este învins şi renunţă la intenţia de suzeranitate
asupra Moldovei.
A doua etapă a domniei: lupta antiotomană (1471-1489)
Măsuri:
- normalizarea relaţiilor cu Ungaria (1475 – tratat de alianţă)
- relaţii bune cu Polonia, Caffa şi Mangop care duceau o politică antiotomană;
- intervine în Ţara Românească pentru impunerea unor domnitori favorabili luptei antiotomane;
- refuză plata tributului.
-1469 la Lipnic zdobeşte hoardele tătarilor care au atacat Moldova
-1471 îl infânge pe Radu cel frumos la Soci, şi in1473 pe râulVodna.
Consecinţe:
- organizarea unor campanii de pedepsire împotriva Moldovei:
- dec. 1474, trupele turceşti pătrund în Moldova;

- 10 ian. 1475, bătălia de laVASLUI (Podul Înalt )– victorie categorică a lui Ştefan.
Refuzul plăţii tributului şi încercarea de a scoate Ţara Romînească din sistemul otoman
determina campania otomană din 1475.
Mehmed al II trimite împotriva Moldovei o oaste de cca 120 000 soldaţi, sub comanda lui
Soliman Paşa, beilerbeiul Rumeliei (spune cronicarul turc Mehmed Sead-Eddin)
Oastea lui Stefan, aflată în tabăra de lînga Vaslui, cca 40 000 de oşteni ,provoacă turcilor o mare
înfrângere la 10 ianuarie 1475.
Imperiul Otoman:
- pregăteşte o nouă campanie împotriva Moldovei;
- cucereşte Caffa şi Mangop;
- vara 1476 – Moldova este atacată de tătari şi turci;
- 26 iulie – în bătălia de la Războieni (Valea Albă) armata moldoveană este înfrântă.
În 1476 Mehmed al II cu o armata numeroasă , comandată de el însuşi, atacă Moldova,
poruncind şi tătarilor să atace dinspre răsărit. Lupta s-a dat „la strâmtoarea Valea Albă unde se
cheamă Războieni”-Grigore Ureche

În anii următori Ştefan caută noi aliaţi, dar Veneţia şi Ungaria încheie pace cu turcii.
1484 – Imperiul Otoman (Baiazid al II-lea) cucereşte Chilia, Cetatea Albă.
Consecinţe:
- în 1485, Ştefan depune jurământ de credinţă faţă de regele Poloniei la
Colomeea, dar şi
acesta închie pace cu turcii în 1487
- 1485 la Cătlăbuga şi 1486 la Şcheia ,Ştefan îi va ănfrânge din nou pre turci în

1489: - Ştefan încheie pace cu Imperiul Otoman;

- plăteşte din nou tribut Porţii

1489-tratat de alianţă cu Matei Covin, primeşte de la regele Ungariei Ciceul şi Cetatea de

Balta drept posesiuni ăn Transilvania, rupe relaţiile cu Polonia

A treia etapă a domniei:1489-1504

- deteriorarea relaţiilor cu Polonia;
- ieşirea Moldovei de sub suzeranitatea acesteia;
- 1497 –invazia polonezilor, conduşi de regele Ioan Albert, dar polonezii înfrânţi la Codrii
Cosminului;
- 1499 – tratat cu Polonia la Hârlău care consfinţea situaţia Moldovei ca stat independent;
- la moartea sa (2 iulie 1504) Ştefan cel Mare lasă o ţară bogată şi prosperă, liberă şi cu un
prestigiu recunoscut.

Personalitatea lui Stefan:

-De-a lungul umei perioade de aproape 50 de ani a facut din moldova un factor insemnat al
relatiilor internationale;
-s-a impus marilor puteri prin aciuni politice independente
-bun diplomat a mentinut independenta statului Moldovean , imbinand diplomatia cu efortul
militar
-sanctificat de Biserica Ortodoxa la 2 iulie 1992
-Gh Asachi il considera „un luceafar nemuritor” , iar Costache Negri „zidul crestinatatii”
- Admiratia lui Eminescu este evidenta in versurile” Stafan, Stefan, Domnul sfant,/ Ce nici in
ceruri samăn n-are / Cum n-are samăn pe pamant”

Detaliu:
1. Baia. In anul 1467, are loc expeditia maghiara in Moldova. Oastea regala, cu un efectiv de
40.000 de oameni, patrunde in tara prin Pasul Oituz, in noiembrie 1467,, dupa care incendiind
Trotus, Bacau si Roman se indreapta spre Baia,, unde ajung la 14 dec 1467. Stefan cu oastea sa,
care urmarea tot timpul miscarile maghiarilor,ataca in noaptea de 14 spre 15 decembrie.
Cronicarul polonez Jan Dlugoszscrie ca din oastea lui Matei corvin au pierit „multe capete de
dregatori, capitani si viteji” al caror numar nici sa-l scriem nu putem”. Pierderile oastei regale s-
au ridicat la 7000 de oameni numai la Baia, la care se aduga cei ucisi de moldoveni pe drumul de
intoarcere , prin trecatorile muntilor. Regele a capatat trei rani, trebuind sa stea la Brasov timp de
o luna.

2.Vaslui. Mohamed al II-lea nu putea lăsa nepedepsit amestecul lui Ştefan în treburile domniei
Ţării Româneşti. De aceea în iarna anului 1474 trimise în Moldova pe beylerbeyi Hadâm
Suleiman Paşa (Hadin Süleyman Paşa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn
şi a-i nimici oastea. Ştefan îşi organizează tabăra în faţa Vasluiului în locul numit Podul Înalt şi
în ziua de 10 ianuarie 1475, înainte de a se lumina de ziuă, dădu atacul pe neaşteptate. Marea
oştire a turcilor se clătină şi se destrămă într-o învălmăşeală cumplită. Locul mlăştinos, ceaţa,
necunoaşterea terenului, mări tulburarea turcilor, care se risipiră. După alungarea lor, Ştefan
trimise o scrisoare în limba latină către toţi principii creştini din Europa, vestindu-le marea
izbândă şi cerându-le sprijin pentru încercările viitoare. Dar în afară de felicitări din partea Papei
şi a Republicii Veneţiene, ajutor nu veni de nicăieri. Turcii se pregăteau din nou să pornească
asupra Moldovei. Mahomed II luă comanda oştirii turceşti, îndreptându-se spre Suceava pe
Valea Siretului, iar dinspre Nistru se iviră cetele tătarilor.
3. Razboieni. În codrul de la Valea Albă sau Războieni, turcii covârşiră puterile moldovenilor
în seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II atacă cetăţile Suceava, Neamţul şi Hotinul, dar nu le
putu cuceri. Aflând că Ştefan pregăteşte o nouă oaste, că ungurii şi polonezii se apropie de
graniţele Moldovei cu ajutor armat, văzând că hrana se împuţinează, că se ivesc boli în rândul
oştenilor, Mahomed II se hotărî să se retragă. El părăsi Moldova hărţuit de cetele lui Ştefan, fără
ca izbânda lui să fi însemnat supunerea ţării şi a domnului ei.