Epoca marilor clasici

Junimea si "Convorbiri literare"

Epoca marilor clasici: deceniile sapte , opt si noua ale secolului al XIX-lea , cand apar operele lui
Eminescu , Caragiale, Creanga, Slavici, Macedonski, critica lui Maiorescu si Gherea, revistele
literare "Convorbiri literare "si"Contemporanul".
Junimea si "Convorbiri literare"

-1863, la Iasi,ia fiinta societatea Junimea din initiativa a cinci tineri intorsi de la studii din strainatate:
Petru P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Jacob Negruzzi si Titu Maiorescu (Tudor Vianu, "Istoria
literaturii romane moderne")
Activitatea junimistilor a constat in:
1)Conferinte publice -"prelecţiuni populare"pe teme literare, lingvistice, istorice, filosofice,
psihologice etc.aveau o tinuta academica;
2)-lecturi de opere cunoscute,de traduceri sau de productii originale, urmate de discutii;
3)Îi preocupa problemele limbii si ortografiei; combatand tendinta latinizanta; lupta pentru unificarea
limbii romane literare;
Titu Maiorescu scoate brosura "Despre scrierea limbii romane"(1866)in care se declara adeptul: -
ortografiei fonetice (scrierea trebuie sa reflecte schimbarea produsa in evolutia sunetelor limbii
romane);
- impune alfabetul latin;
-recomanda scrierea fonetica;
In 1881,in"Neologisme"combate calcul linvistic(traducerea literala a expresiilor ideomatice);sustine
imbogatirea vocabularului cu neologisme romanice , mai usor adaptabile fonetic. Academia romana
aproba ,pentru intreaga tara,directivele ortografice preconizate de Titu Maiorescu .
Concluzie:Junimea a constituit unul dintre cei mai importanti factori in formarea limbii
romane literare moderne.

In planul literaturii Junimea lanseaza polemici din care se naste un fel de program al Junimii,
constand in combaterea "Directiei vechi"din cultura romana si afirmarea unei"Directii noi",adica a unor
schimbari profunde in toate planurile culturii.
Pincipala activitate era lectura unor opere originale, ca intr-un fel de cenaclu in care au citit:
Alecsandri -Fantana Blanduziei ""Despot Voda" si " Ovidiu ", Caragiale: "O noapte
furtunoasa", Eminescu:"Luceafarul", Macedonski:" Noaptea de decemvrie", Ion Creanga "Amintiri
din copilarie".
Atmosfera cenaclului junimist a fost evocata de Jacob Negruzzi, de Gh.Panu s.a.l. Fondatorii
instaurasera un spirit de discutie si de critica deschisa. Cei care citeau erau incurajati. Au circulat
porecle amuzante , cei care nu vorbeau niciodata au fost porecliti"caracuda"; glumele nereusite erau
pedepsite cu exclamatia "faul"; Vasile Pogor proclama deviza:"anecdota primeaza".
*Junimea este cea mai importantă societate culturala din istotia literaturi romane*
*A creat un anumit mod de a intelege cultura ,numit Junimism*
Ironia a stat la baza atitudinii generale a Junimii in problemele culturii , cunoscuta sub numele de spirit
critic, confundat uneori cu criticismul (critica exagerata) in epoca ei erau insa partizanii spiritului critic
in cultura.
Isi propun sa alcatuiasca o antologie cu cele mai valoroase poezii romanesti cunoscute, de la
poetii Vacaresti la Vasile Alecsandri. Citind textele vechi , si-au exersat spiritul critic si gustul literar. Si,
deoarece alcatuirea antologiei ridica greutati (gusturile junimistilor erau impartite), Maiorescu scrie
primul sau mare studiu:"O cerecetare critica asupra poeziei romane de la 1867",in care explica in ce
consta deosebirea dintre poeziile bune si cele rele.

"O cercetare critica aspura poeziei romane de la 1867"este rezultatul incercari junimistilor de a
alcatui o antologie de poezie romaneasca;antologia inseamna o selectie a lucrarilor valoroase,dar
nu existau criterii ferme de valoare .
Acest studiu raspunde la intrebarea: ce face ca o poezie sa fie artistic valabila?
Studiul are doua capitole: a)Conditiunea materiala a poeziei
b) Conditiunea ideala a poeziei
Aceasta impartire se explica prin teza principala despre poezie a lui Maiorescu , dupa care
poezia exprima frumosul,in deosebire de stiinta ,al carei obiect i adevarul: "cea dintai si cea mai
mare diferenta intre adevar si frumos este ca adevarul cuprinde numai idei , pe cand frumosul
cuprinde idei manifestate in materie sensibila"
a)Conditiundea materiala a poeziei consta in cuvintele folosite de poeti,acestea sunt materialele
prin care se realizeala comunicarea,dar nu au consistenta fizica a culorii pentru pictor sau a
pietrei pentru sculptor. Cuvntele, pentru a fi folosite, e nevoie sa intelegem sensul pe care ele il
contin .Din aceasta constatare ,Maiorescu trage concluzia ca materialul poeziei se compune
din"imagini reproduse ce ni le desteapta auzirea cuvintelor poetice"
"Prima conditiune dar,o conditiune materiala sau mechanica ,pentru ca sa existe o
poezie...este :ca sa se destepte prin cuvintele ei imagini sensibile in fantezia auditoriului ."
In acest scop, se recomanda poetilor mai multe mijloace: alegerea cuvintelor mai putin
abstracte ,folosirea unor epitete care sa sporeasca latura sensibila a limbajului ,recurgerea la
personificare, care sa dea viata obiectelor,folosirea metaforelor, pe scurt,a tropilor: "Poetul nu
este si nu poate fi totdeauna nou in ideea realizata ; dar nou si original trebuie sa fie in
vestmantul sensibil cu care o invaleste si pe care il reproduce in imaginatiunea noastra ."
b)Conditiunea ideala se refera la ideile pe care poetul le exprima.el defineste ideea
poetica:"Ideea sau obiectul exprimat prin poezie este totdeauna un simtamant sau o pasiune,si
niciodata o cugetare exclusiv intelectuala sau care sa tina de taramul stiintific fie in teorie ,fie
in aplicare practica". Asadar , ideea poetica nu e idee , ci emotie, simtire, traire, psihologica.
Maiorescu deosebeste domeniul poeziei de cel al stiintei :"Prin urmare , iubirea , ura, tristetea ,
bucuria disperarea ,mania etc sunt obiecte poetice, invatatura , preceptele morale, politica etc
sunt obiecte ale stiintei niciodata ale artelor.."
Maiorescu a considerat o poezie reusita daca indeplineste anumite conditii. In primul
rand, trebuie sa posede o anumita vioiciune a simtirii, o trecere rapida de la o stare la alta, fara
fraze lungi care s-o tina pe loc. Pe de alta parte, produce o incordare ,o exagerare a emotiei,
dandu-i proportii neobisnuite. De asemenea, poezia trebuie sa conduca abil spre culminare
pasiunea concentrand imaginile intr-un punct care le aduna ca un focar. El da exemple pozitive si
negative, critica sever maniera diminutivelor, retorismul abstract, frazele goale , greoaie. Acest
studiu a jucat un rol extraordinar in dezvoltarea criticii noastre de poezie.

Eu consider ca rolul lui Maiorescu in critica literara este foarte important. El este cel dintai
critic literar roman si unul din cei mai mari pana astazi, deoarece a formulat cu limpezime
sarcinile disciplinei, principiile teoretice si metodele. De asemenea, miscarea junimista are ca
trăsături definitorii spiritul critic prin respectarea adevărului istoric în studierea trecutului şi in
cultivarea simplităţii, spiritul filozofic, spiritul oratoric, spiritul ironic şi gustul pentru clasic
şi academic.