,,VIAȚA LUI ȘTEFAN

CEL MARE …
Prima căsătorie a domnitorului .

Evdochia. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului

1463, într-un context în care plănuia organizarea unei
cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu
Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor
duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr
primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele
duce al Lituaniei. După mamă, Evdochia se înrudea cu
marii cneji ruși. Prima soţie a domnului moldovean s-a
stins din viaţă după patru ani de căsnicie, în noiembrie
1467, lăsând în grija voievodului trei copii mici, pe
Alexandru, Petru si pe Elena. (Alexandru, fiul cel mai
mare fiind favoritul domnitorului.)
A fost înmormântată în Biserica Mirăuți (care era catedrala Mitropoliei Moldovei) din Suceava.Soțul ei
a donat bisericii 100 de stupi, o vie și un iaz la 15 februarie 1469.Piatra ei de mormânt a fost
redescoperită în 1996.Spre deosebire de celelalte soții ale lui Ștefan cel Mare care au fost înmormântate
în gropnița bisericii Mănăstirii Putna, Doamna Evdokia de Kiev își are mormântul în incinta bisericii
Mănăstirii Probota din județul Suceava. Inițial, se pare că mormântul acesteia a fost la Biserica Mirăuți
din municipiul Suceava, aici găsindu-se, cu ocazia lucrărilor de restaurare a bisericii (1996-1997),
fragmente din piatra de mormânt a Doamnei. Mormântul a fost strămutat în incinta bisericii Mănăstirii
Probota de către voievodul Petru Rareș, însă nu se știe exact dacă această strămutare a fost efectuată
direct de la Biserica Mirăuți sau din vechea biserică Probota, această din urmă variantă fiind mai
plauzibilă deoarece Ștefan cel Mare a construit la Probota o biserică de piatră - anterioară ctitoriei lui
Petru Rareș - unde s-a călugărit mama sa, doamna Maria Oltea, și unde a fost apoi înmormântată.
Maria de Mongop
Maria de Mangop Doamna este a doua soţie a lui Ştefan cel
Mare. S-a născut la mijlocul secolului al XV-lea. Fiica lui
Manoil şi a Anei, descendenţi din familiile imperiale
bizantine a Paleologilor şi bulgare a Asăneştilor, nepoata
ultimei împărătese a Trapezundului şi rudă cu hanul
turcoman al Persiei. Maria de Mangop s-a căsătorit cu
domnul Moldovei la 24 septembrie 1472, de Înălţarea Sfintei
Cruci. Această căsătorie pusă sub semnul Înălţării, aducea
domnului o alianţă şi un „nume” – prestigiul Bizanţului era
păstrat chiar şi după căderea Constantinopolului – , și îi
dădea lui Ştefan dreptul de a spera că Suceava va deveni
„noul Constantinopol”, iar Moldova, „centrul împărăţiei
creştine”.
Trei ani după sosirea acestei odrasle împărătești în Moldova, turcii atacară
Crimeea, supuseră pe han, puseră stăpînire asupra Mangopului și omorîră pe
ultimii Comneni de acolo: pe Isac, fratele Mariei, și pe Alexandru, un văr de-al
ei.Maria i-a dăruit lui Ștefan cel Mare doi copii: Bogdan (decedat la 26 iulie 1479 și
înmormîntat la Putna) şi Ilie, mort la o vîrstă fragedă. După obiceiul existent la
Curtea Domnească, ea a trebuit să aibă grijă şi de ceilalţi copii ai domnului, Elena,
Alexandru şi Petru.În 1473, după un atac asupra Valahiei, domnul moldovean
aduce la Suceava, ca ostatice, pe soţia şi fiica lui Radu cel Frumos. Cînd turcii
cuceriră Mangopul, Ștefan a pierdut speranța de a pune stăpînire pe acel ținut din
Crimeea, și se pare că se înstrăină de soția lui Maria.Maria de Mangop a donat o
icoană a Sfintei Marii, Mănăstirii Grigoroiu de la Muntele Athos, pe care se găsea
inscripţia: „Rugăciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina,
doamna Moldovlahiei”.
Ea moare la Suceava în anul 1477, în luna
decembrie, în postul Crăciunului, după cinci ani
de căsnicie. A fost înmormîntată de către soţul ei la
Mănăstirea Putna, cu un bogat acoperămînt. Stofa
cusuta cu fir, care-i acoperă mormîntul, o arată
moartă, îmbrăcată în haine scumpe domnești, cu
coroana bizantină pe cap și cu armele Bizanțului
cusute în colțurile stofei pe care s-a scris cu slove:
„Acesta este acoperămîntul mormîntului roabei lui
Dumnezeu, binecredincioasa şi de Hristos
iubitoarea doamnă a lui Ştefan voievod, domnul
Ţării Moldovei, Maria, care a trecut la veşnicul
lăcaş în anul 6985 (1477) luna decembrie 19, în
ceasul al cincilea din zi”.
Mama lui Ștefan cel Mare.
Maria Oltea (n. 1405-1407 )cunoscută și sub numele de
Doamna Oltea a fost mama lui Ștefan cel Mare. Nu se
știe cu certitudine dacă a fost sau nu oficial soția
domnitorului Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan. O istorie
a lui Ștefan cel Mare istoricul Ștefan Gorovei scrie că
„este foarte probabil că Oltea nu a fost soție legiuită a
lui Bogdan al II-lea și, prin urmare, nici doamnă a
Moldovei”. De asemenea, în lucrarea „România cum
era pînă la 1918”, Nicolae Iorga o descrie pe mama lui
Ștefan Cel Mare astfel: „n-a fost soție de domn, dar din
iubirea ei cu un domn viteaz a dat naștere, într-un ceas
fericit, lui Ștefan Vodă cel Mare, mîntuitorul”. Anumite
izvoare istorice presupun că toți cei cinci copii ai Mariei
Oltea provin dintr-o relație precendentă celei avute cu
domnitorul Bogdan al II-lea.
Reușind să fugă din Moldova în 1451
pentru a-și salva viața, după ce Bogdan al
II-lea a fost omorât, Maria Oltea s-a
călugărit. A decedat în 4 noiembrie 1464, la
vârsta de 54-57 de ani. Maria a fost
îngropată în județul Suceava, la
Mânăstirea Probota. Piatra ei funerară a
fost descoperită de arheologi la începutul
secolului XX, având inscripționat mesajul
„Roaba lui Dumnezeu Oltea, mama
domnului Ștefan Voievod, a murit la anul
6973 (1464), noiembrie 4”.