Vasile Lupu

1595 –  1661
Originea
 Vasile Lupu era de origine greacă după tatăl
său Nicolai Coci, membru al unei familii
influente și bogate din Epir, dar cu educație
moldovenească, mama lui fiind de origine
românească. Tatăl său, Nicolae Coci, a ajuns 
agă, iar el a ajuns vornic. Tronul l-a ocupat,
ca și Matei Basarab al Țării Românești, prin
răscoala provocată împotriva grecilor noi
veniți în țară.
DOAMNA TUDOSCA, PRIMA SOŢIE A LUI
VASILE LUPU
Domnia  aprilie 1634 – 13 aprilie 1653 și
8 mai 1653 – 16 iulie 1653
ocupă dregătorii importante în Molodva: mare vistiernic (1620-
1621), comis (1621), mare spătar (1626-1627), din nou mare
vistiernic (1627-1628), mare hatman (1629-1630) şi mare vornic al
Ţării de Jos (1630-1633). Urcă pe tron după ce-l înlătură pe 
Miron Barnovschi, cu sprijinul Porţii. Devenit domn el şi-a luat numele
de Vasile vodă. Dimitrie Cantemir scria despre Vasile Lupu: “...În
vremea domniei lui Vasile Albanezul, Moldova... a început să se
trezească şi să vină iarăşi cu încetul din adîncul întuneric al barbariei
ce se întinse asupra ţării”.
După preluarea tronului Vasile Lupu numeşte în Sfatul Domnesc
multe dintre rudele sale (10 din cei 17 dregători îi erau rude
apropiate). Favorizează pătrunderea în Sfat a unor elemente greceşti
şi chiar albaneze (viitorul domn Gheorghe Ghica, iniţial un modest
negustor de peşte).
și 8 mai 1653 – 16 iulie 1653
Politica interna
 Activitatea internă a acestui domn a cuprins un spectru foarte larg. Înăspreşte fiscalitatea, obţinînd astfel mari
venituri; menţine, cu bani, bunăvoinţa Porţii, întreţine o armată relativ numeroasă şi un fast deosebit la Curtea
Domnească. Principala sa calitate este aceea de bun gospodar: reface curţile domneşti din Iaşi şi Suceava,
întreţine şi reface cetăţile.
 În anul 1640 din inițiativa lui Vasile Lupu este înființată Academia slavo-greco-latină la Iaşi, supranumită şi
“Colegiul vasilian”, unde tinerii primesc instruire şi educaţie.  Călătorul străin, Paul Beke, aflat în Moldova în anul
1644 nota că domnul acestei ţări “înălţa şcoli noi de piatră de o mărime deosebită..., pentru ca tineretul să fie
iniţiat în cultură şi în moravuri”. Vasile Voievod l-a susţinut și pe mitropolitul Varlaamîn marea activitate
culturală a acestuia. În Moldova este fondată în 1642 prima tipografie, cu sprijinul lui Petru Movilă şi a
meşterilor tipografi de la Kiev. Aici au văzut lumina zilei: Cazania lui Varlaam, (1643); Şapte taine bisericeşti
(1644), Pravila lui Vasile Lupu (1645), Bucoavna (1651) etc.
 In domnia lui Vasile Lupu se modernizează sistemul judiciar. Prin „Pravila lui Vasile Lupu”, Ţara Moldovei a
trecut de la dreptul nescris („obiceiul pămîntului”), la cel scris. Acesta a fost primul cod moldovenesc de legi,
alcătuit în baza prelucrării normelor de drept romano-bizantine.
Academia slavo-greco-latină la Iaşi, supranumită şi “Colegiul vasilian”,
Relațiile cu celelalte țări române

 În 1639, Lupu a obținut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru fiul său mai mare Ioan. Astfel
că intră pentru a doua oară în Muntenia, cu ajutor tătăresc, dar nu s-a ales decât cu titlul de „Domn al
Moldovei și Țării Românești”, deoarece a fost înfrânt decisiv la Ojogeni. Totuși, s-a păstrat de la Vasile
Lupu un document emis la 1 noiembrie 1639 care are ca sigiliu stema unită a Moldovei și Țării
Românești, care, ulterior, a devenit stema oficială a Principatelor Române Unite la 24 ianuarie 1859.
 Cu mitropolitul Iorest din Alba Iulia a făcut un plan de cucerire a Transilvaniei, mizând și pe ajutorul
sultanului, însă nu i-a reușit. Într-o scrisoare adresată Porții otomane, scria între altele că o treime din
locuitorii Transilvaniei sunt români.
 Dupa moartea fiului său Ioan, a urmat o perioadă în care a stat mai liniștit. În 1644 chiar se împacă cu
principii din Muntenia și Transilvania. În amintirea acestei înțelegeri, Vasile ridică biserica Stelea la 
Târgoviște, iar Matei pe cea de la Soveja, în Moldova. În 1646, Moldova suferă o invazie a tătarilor, iar
mai târziu una a cazacilor conduși de hatmanul Bogdan Hmelnițki, după care Lupu a trebuit să dea în
căsătorie fiului acestuia Timuș, pe fata sa cea mai mică, Ruxandra.[3] Pe fata cea mai mare o măritase cu
mare pompă după nobilul lituanian Janusz Radziwiłł, în 1645.
 Pleacă în exil la tătarii din Crimeea, apoi la Istanbul, unde va trăi până la sfârșitul vieții (1661). Ulterior,
osemintele îi sunt aduse la Biserica Trei Ierarhi din Iași.
Biserica Stelea la 
Târgoviște
Activitate culturală și religioasă
 A zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoasă este cea numită 
Sfinții Trei Ierarhi de la Iași, pe lângă care a înființat o școală (Academia Vasiliană) și
o tipografie. Domnia lui relativ lungă a asigurat un nou avânt culturii bisericești.
Mai ales prin zelul Mitropolitului Varlaam, s-au tipărit mai multe cărți bisericești
(„Carte românească de învățătura duminicelor de peste an” - Iași 1643 ;
„Răspunsuri la Catehismul Calvinesc” - Suceava 1645), dar și o carte de legi, „
Pravilele împărătești”. În acest fel s-a mai făcut încă un pas important în
introducerea limbii române în biserică și stat. „Predoslovia” domnitorului Vasile
Lupu la „Cartea românească de învățătură” („Cazania”) a mitropolitului Varlaam, se
adresa către „toată seminția românească, pretutinderea ce se află pravoslavnici
într-aciastă limbă", arătându-se că s-a scris lucrarea pentru ca să "dăruim și noi
acest dar limbii românești, carte pre limba românească”. Prin prestigiul său
personal pe plan intern și prin legăturile întinse în afară, Vasile Lupu a dat o nouă
strălucire Principatului Moldovei. Influența lui în răsărit era așa de mare încât după
dorința lui punea sau scotea din scaun Patriarhii din Constantinopol, Alexandria, și 
Ierusalim, pe care îi susținea cu banii săi. Intervenția lui Vasile Lupu l-a pus ca
Mitropolit în Alba Iulia pe Ilie Iorest, în 1640.
Sfinții Trei Ierarhi