Mihai Eminescu

Prezentare:
Mihai Eminescu s-a nascut pe data de 15 Ianuarie 1850, la Botosani sau
Ipotesti. Poet, prozator si jurnalist roman socotit de cititorii romania ca
Luceafarul poeziei Romanesti.
Poetul a copilarit si la Botosani si la Ipotesti. Intre 1858 si 1866, acesta
a urmat Scoala primara Ortodoxa la Cernauti, iar in anul 1860 a fost incris
la liceul Ober-Gymnasium, un liceu german.
In Ianuarie 1883, Mihai Eminescu este internat pentru o vreme la un
spital, iar in data de 15 Iunie 1889, poetul s-a stins din viata, si
inmormantat la cimitirul Bellu.

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a nascut pe data de 15 Ianuarie 1850, la Botosani sau

Ipotesti.
Ani si locuri de studiu:
1860

Toamna se inscrie in clasa I la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti.

1861 - 1862

Urmeaza clasa a II-a de gimnaziu pe care o repeta in 1862-

1863, intrerupand-o in aprilie 1863, cand se intoarce la Ipotesti

1870

Debut publicistic la "Albina" si articole de politica nationala la

"Federatiunea" de Pesta. La 15 aprilie publica prima poezie, Venere si

Madona, in Convorbiri literare. In noiembrie ii apare in aceeasi revista "FatFromos din lacrima" . Ia parte la lucrarile pentru serbarea de la Putna, iar
dupa aceea merge la Ipotesti.
1871

Urmeaza in continuare la Viena, ca student auditor, cursuri de

filosofie, drept, economie politica si filologie romanica. In august e la

Ipotesti, apoi la Cernauti si la Putna, la serbari, cu Slavici, Th. Stefaneli,
Pamfil Dan si altii. Asculta cuvantarea lui A. D. Xenopol despre rapirea
Bucovinei.
1872

Continua studiile la Viena. La 1 septembrie citeste la Junimea in

Iasi nuvela Sarmanul Dionis care se publica in Convorbiri literare. In

noiembrie e la Berlin, iar in decembrie se inscrie la Universitate ca student
regulat, ceea ce inseamna ca intre timp capatase un cetificat de
absolventa a studiilor liceale. Are profesori vestiti pe Duhring, Zeller,
Helmholtz, Du Bois-Raymond, Lepsius,Droysen, Althaus, Bonitz.
1873

Urmeaza in continuare cursuri de filosofie, istorie si economie

politica la Universitatea din Berlin

1874

Secretar al reprezentantului diplomatic N. Kretulescu cu treizeci de

taleri pe luna, e si student. Studiaza filosofia lui Kant din care incepe sa
traduca. Voia sa obtina o licenta, Maiorescu propunandu-i un doctorat in
strainatate. Medita la un roman "Aur, marire si amor"; in care vroia sa
integreze fragmente mai vechi sau la care lucra. Netrecandu-si nici un
examen, vine toamna la Iasi si la 1 septembrie Maiorescu il numeste

director al Bibliotecii Centrale Universitare. Prin intermediul lui Miron

Pompiliu, secretarul Universitatii, cunoaste pe Veronica Micle, sotia lui
Stefan Micle, rectorul universitatii.
Debutul: 1866-01-12 Debut cu poezia "La mormantul lui Aron Pumnul"
intr-o brosura votitiva "Lacramioarele invataceilor gimnagiasti". La 25
februarie publica in Familia din Pesta, cu numele schimbat de Iosif Vulcan
in Mihai Eminescu , poezia "De-as avea". Pe vara se afla ca privatist la Blaj.
Dupa parerea mea, cea mai frumoasa poezie scrisa de Mihai Eminescu,
este O, ramai!, publicata pe 1 Februarie 1879 de catre acesta. Poezia se
compune din doua parti, avand 7 strofe primele 5 compun prima parte, iar
ultimele 2 compun ultima parte.
Citind poezii de Mihai Eminescu, parca simtit acea atmosfera
melancolica, pe care autorul o creaza impresionand cititorii cu
numeroasele figuri de stil, si mai ales imaginile vizuale.

Recunoasteti poeziile din care fac parte

urmatoarele versuri:

1. Dorm si florile-n gradina,

Dorm in pace - Somnoroase Pasarele
2. Codrule cu rauri line
Vreme trece, vreme vine
Tu din tanar precum esti
Tot mereu intineresti. - Revedere
3. SI tacere e afara,
Lumineaza aer, stele
Muta-i noaptea, numai raul
Se framanta-n pietricele. - Cu penetul ca sideful
4. Ce vrei tu?
Noi?Buna pace!
Si de n-o fi cu banat
Domnu nostru ar vrea sa vaza pe maritul imparat - Scrisoarea a
III-a
5. Ce te legeni, codrule,
Fara ploaie, fara vant
Cu crengile la pamant? - Ce Te Legeni
6. Bratele nervoase, arma de tarie
La trecutu-ti mare, mare viitor! -Ce-ti doresc eu tie, dulce
Romanie!

Familia lui Mihai Eminescu

Ta
tal
,
Gh
eo
rg
he

Anul 2009 a fost declarat de eminescologi Anul Eminescu pentru ca se

implinesc 120 de ani de la moartea sa. De ziua sa, astazi, au loc mai multe
evenimente in tara si in Bucuresti, printre care lansarea volumelor XV-XX
din seria manuscriselor lui Eminescu, la ora 11, la Academie, un omagiu si
o slujba ortodoxa la mormantul Romanului Absolut, la ora 14.00, si
conferinta Legea lui Eminescu, la Facultatea de sociologie, la ora 16.00,
cu participarea reprezentantilor noului curent al eminescologiei, profesorii
Theodor Codreanu, Nae Georgescu, Constantin Barbu, Gheorghe Ene si Ilie
Badescu.
Surprinzator, la 120 de ani de la moartea poetului si ganditorului national,
nu sunt cunoscute inca multe date privind viata sau moartea sa. In
completarea demersului de recuperare a istoriei lui Eminescu, prezentam
astazi detalii mai putin stiute despre religiozitatea familiei Eminovici si ce
a insemnat reflectarea credintei sale ortodoxe in operele sale, pentru
fostii
detinuti
politici.
Am fost 10 frati

Mama,
Raluca

Scumpe Amice, asa isi incepe fratele lui Eminescu, capitanul Mateiu
Eminescu, un memoriu asupra familiei sale adresat lui Corneliu Botez: Am
fost 10 frati si surori, cei mai multi murind inainte de vreme. Serban a
studiat medicina la Viena si la Erlangen, in Bavaria si a murit de
tuberculoza, la Berlin. Nicu a studiat dreptul, si, fiind foarte bolnavicios sa impuscat in Ipotesti, curand dupa moartea tatei, din cauza de boala.
Iorgu a fost sub-locotenent la Berlin si a murit in urma unei cazaturi de pe
cal, dupa ce a zacut doi ani. Ilie a studiat medicina la scoala lui Davila si a
murit dupa ce s-a molipsit de tifos de la bolnavii pe care ii trata.
Marghioala a murit la sapte ani. Mihaiu a fost al saselea. A urmat Aglaia si
apoi Harieta (Henrietta), care a murit in 1890 de pneumonie. Mateiu este al
noualea si, ultimul, Vasile, care a murit de mic.
Iata ce scrie Corneliu Botez despre tatal lui Eminescu, Gheorghe
Eminovici, in lucrarea sa, Omagiu lui Eminescu, realizata la 20 de ani de
la moartea
ganditorului, in 1909: obijnuia sa-si invite rudele si prietenii la Ipotesti,
unde-i

Eminescu
si fratii

primea si ospata bine, mai ales la sarbatori mari, cum e la Pasti ori la Sf.
Gheorghe, cand isi sarbatorea ziua numelui. Ii ducea la biserica, unde
asculta slujba cu multa evlavie, caci atat dansul cat si mama poetului erau
religiosi, nu lipseau duminica si in zi de sarbatoare de la biserica si se
supuneau obiceiurilor religioase in mod strict.
Profesorul eminescolog Nae Georgescu aminteste ca Gheorghe Eminovici
avea bisericuta langa casa - dar chiar ca era fiu de dascal de biserica.
Tatal sau, Vasile Eminovici, bunicul patern al poetului, a plecat din Blaj si
s-a stabilit in Bucovina, la Calinesti, prin 1802, unde a ridicat o casuta si,
alaturi, o biserica din lemn la care a slujit. In Bucuresti, Gheorghe
Eminovici tragea la o adresa din Strada Biserica Enei nr. 1, unde si
Eminescu a locuita un timp.
Matusi maicute, unchi calugari
Dintre fetele bisericesti din familia lui Eminescu, ne spune profesorul
Georgescu, doi frati ai Ralucai au fost calugari: Calinic si arhimandritul
Iachift, acesta din urma fiind staret, si trei surori ale ei au fost calugarite,
toate la manastirea Agafton: Fevronia, Olimpia si Sofia - o alta sora a ei,
Safta, avand o fiica pe nume Xenia care s-a calugarit de asemenea la
Agafton.

Matusa,
maica
Olimpiada
si Unchiul,
staretul
Jachift

Raluca a mai avut un frate laic, pe Iorgu, si o sora de asemenea laica,

Marghioala. Avem de-a face, asadar, cu o familie profund religioasa si cu
o manastire, Agafton, unde Eminescu copil era ca acasa, intre matusi. O
alta sora, Safta, a lasat o fiica, Xenia, calugarita si ea la Agafton. Maica
Fevronia, la batranete, s-a facut schivnica si a luat numele de Sofia. Cea
mai importanta este Maica Olimpiada Jurascu, sora Ralucai. Calugarita la
Agafton, iar mai tarziu stareta aici, ea l-a urmarit pe poet toata viata. In
copilarie Mihai Eminescu mergea la Agafton destul de des, sedea acolo cu
saptamanile, participa la viata de obste, asculta povesti, cantece,
intamplari reale povestite de calugarite; se poate spune ca era un copil de
manastire, ceea ce razbate si in opera sa profunda