Franois Rabelais

,,Un om detept poate s nvee i de la un prost. Invers e mai greu. Franois

Rabelais
Franois Rabelais (n. circa 1494 - d. 9 aprilie 1553) a fost un scriitor i medic francez. Spirit umanist,
poliglot, cu larg deschidere cultural, a fost una dintre cele mai reprezentative personaliti ale Renaterii.
Opera care i-a asigurat nemurirea o constituie romanele Gargantua i Pantagruel, o satir acid la adresa
moravurilor acelei epoci, prin care critic bigotismul, superstiiile i abuzurile clerului, realizat n maniera
grotescului.
Educat n tradiia Renaterii umaniste, Rabelais a fost pe rnd autor satiric, clugr i medic, numele su
devenind sinonim cu umorul licentios. A intrat ca novice la o mnstire franciscan i a ajuns clugr la
Fontenay-le-Comte. A studiat greaca i latina, tiinele, dreptul, filologia i literele, devenind cunoscut i
respectat de umanitii timpului su. Rabelais i-a adresat o petiie papei Clement VII i a primit permisiunea
de a prsi ordinul franciscan i de a intra la mnstirea benedictin din Maillezais.
n 1530 i-a luat diploma de liceniat n medicin de la Universitatea din Montpellier. n 1532 a mers la
Lyon, pe atunci un centru intelectual de prestigiu, unde a practicat medicina, a editat numeroase lucrri n
limba latin, a tradus i a comentat tratate de medicin din antichitate (precum Aforismele lui Hippocrate,
1532) i a compus almanahuri burleti.

Opera[modificare | modificare surs]

Rabelais a fost autorul unor alegorii satirice, printre care:

Gargantua i Pantagruel, o serie de 4-5 cri:

o Pantagruel (Lyon, 1532) [Les horribles et pouvantables faits et prouesses du trs renomm
Pantagruel, roi des Dipsodes, fils du grand gant Gargantua (Groaznicele i
nspimnttoarele fapte i isprvi ale preavestitului Pantagruel, rege al Dipsozilor, feciorul
marelui uria Gargantua)]
o La vie trs horrifique du grand Gargantua, pre de Pantagruel (Viaa extrem de
nfricotoare a marelui Gargantua, tatl lui Pantagruel) (Lyon, 1534), uzual numit simplu
Gargantua
o Le Tiers Livre (1546)
o Le Quart Livre (1552)
o Le Cinquiesme Livre (atribuirea lui Rabelais este dezbtut)

Importana operei sale[modificare | modificare surs]

Romanul lui Rabelais este una dintre capodoperele universale, o oper de dimensiuni gigantice, la fel ca
mrimea personajelor sale. Dincolo de umorul spumos, adesea obscen, se desfoar dezbateri serioase cu
privire la educaie, politic i filosofie.

Povestirea aventurilor celor dou personaje spumoase, burleti i alegorice, nu este dect un pretext pentru
www.referat.ro
scriitor de a introduce n naraiune figuri tipice ale societii contemporane i aluzii critice la evenimentele
vremii.

Bibliografie[modificare | modificare surs]

Nume: RABELAIS
Prenume: Francois
Loc nastere: La Deviniere (Chinon, Franta)
Data nastere: 00/00/1494
Loc deces: Paris (Franta)
Data deces: 09/04/1553
Nationalitate: franceza
Activitate: Scriitor si medic francez, Francois Rabelais, fiul avocatului Antoine Rabelais s-a nascut
cu cativa ani inainte de sfarsitul celui de-al XV-lea secol. A dus o viata de savant, care, pentru a-si
potoli setea de cunostinte a trebuit sa recurga la banii obtinuti prin functii modeste. Despre copilarie
si adolescenta sa nu se stiu prea multe, abia dupa ce trecuse de douazeci de ani, Fracois ajunge
novice la manastirea Ordinului Cordelierilor, La Baumette de langa Angers. La sfarsitul anului
1520, ajunge calugar la manastirea Fontenay-le-Comte. Aici va invata greceste cu Pierre Amy si va
frecventa cenaclul avocatului Andre Tiraqueau. In anul 1530 pune capat calugariei si incepe studiul
medicinei la Universitatea din Montpellier, pentru ca in anul 1532 sa fie numit medic in Lyon la
Hotel Dieu. Cu ajutorul cunostintelor sale de greaca va traduce in franceza "Aforismele" lui
Hipocrat. Sub pseudonimul Alcofrybas Nasier (anagrama lui Francois Rabelais) va scrie prima sa
opera "Pantagruel" (1532) si un almanah amuzant "La Pantagrueline Prognostication". "Pantagruel"
era sortit sa fie urmarea romanului popular publicat putin inainte si intitulat "Les Grandes et
inestimable Chroniques du grand et enorme geant Gargantua" ("Marile si nepretuitele cronici ale
enormului urias Gargantua") care se bucurase de un succes extraordinar la balciul anual din Lyon.
In anul 1533, "Pantagruel" va fi condamnat la Sorbona, citadela teologiei catolice din Paris. Tot in
aceasta perioada Rabelais face o calatorie la Roma, ca medic al episcopului de Paris, Jean du
Bellay. Intors in Franta, publica "La vie tres horrifique du grand Gargantua, pere de Pantagruel"
(Viaa extrem de infricosatoare a marelui Gargantua, tatal lui Pantagruel). Face mai multe calatori
intre Franta si Italia, iar dupa doisprezece ani de la aparitia lui "Gargantua" (1546), publica "Le
Tiers Livre" ("A treia carte despre Pantagruel"), semnata de data asta Francois Rabelais. Aceasta
lucrare a fost inchinata Margaretei de Navarra, sora regelui. Ca orice mare umanist, a respins
practica scoalstica a studierii pe opere adaptate, scopul studiului limbilor straine fiind in opinia sa
acela de a duce la izvoare. A considerat ca starea normala a spiritului umana este veselia, asa cum
cea a trupului este sanatatea. Va milita in favoarea Naturii (Physis) care genereaza frumuseti si
armonie si va condamna tot ce o poate deforma. Ultimii ani din viata, ii traieste din veniturile
parohiei Meudon, unde se pare ca nu a locuit deloc. I se atribuie ca testament fraza: " N-am nimic,
sunt plin de datorii, restul il las saracilor". La noua ani de la moartea lui, in 1562, va aparea o editie
partiala a celei de-a cincea carti "Le Cinquieme Livre", a aventurilor lui Pantagruel, "LIle

Sonnante" ("Insula sunatoare"). Dragostea pentru natura l-a determinat pe Rabelais ca sub diferite
masti alegorice sa prezinte realitatiile societatii in care a trait, cu mult respect fata de adevar si in
tablouri de o profunzime revelatoare. De o spumoasa veselie, romanul cel plin de intelepciunea al
titanului Francois Rabelais ne apare si astazi ca un grandios imn inchinat maretiei omului.