DOMNIA LUI

ALEXANDRU
IOAN CUZA
(1859-1866)

Costea Maria-Camelia
Clasa: a XII-a H 
 PRIMII ANI DE VIAȚĂ:
 Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza, proprietar de pământ
în județul Fălciu, și al Sultanei (sau Soltana), membră a familiei de origini fanariote Cozadini.
 Aparținând clasei tradiționale de boieri din Moldova, Alexandru primește o educație europeană și
devine ofițer în armata moldovenească, ajungând la rangul de colonel. S-a căsătorit cu Elena
Rosetti în 1844.
 În anul 1848, precum majoritatea statelor europene, Moldova și Țara Românească au fost cuprinse
de febra revoluțiilor. Revolta moldovenilor a fost suprimată repede, dar în Țara
Românească revoluționarii au preluat puterea și au guvernat în timpul verii. Tânărul Cuza a
participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea
Principatelor. Urmare înclinațiilor liberale manifestate în timpul episodului moldovenesc, este
transportat ca prizonier la Viena, de aici fiind eliberat cu ajutor britanic.
 Revenind în Moldova în timpul domniei Prințului Grigore Alexandru Ghica, a fost numit ministru
de război (1858) și a reprezentat orașul Galați în divanul ad-hoc de la Iași. Prin toată activitatea sa
politică, Alexandru Ioan Cuza a susținut continuu unirea Moldovei și Țării Românești.
 Cu toată  opoziția Marilor Puteri , românii au reușit realizarea
unirii, profitând de faptul că în Convenția de la Paris nu se
specifică niciunde că aceeași persoană nu are voie să ocupe
REALIZAREA funcția de domnitor în ambele principate. Iată cum au evoluat
principalele evenimente care au dus la realizarea unirii:
UNIRII:  La 5 ianuarie 1859,Alexandru Ioan Cuza este ales domn în
Moldova de către Adunare.
 La 24 ianuarie 1859,Cuza este ales domn și în Țara
Românească.
 În martie 1859 are loc o nouă Conferință la Paris, unde
cinci dintre Marile Puteri recunosc dubla alegere a lui
Cuza.Ulterior Austria și Imperiul Otoman ,care refuzaseră,
vor recunoaște și ele acest act politic.
 În 1860 Cuza hotărăște unificarea Adunărilor si guvernelor,
deci realizarea unei uniri depline.
 În 1861, la Conferința de la Constantinopol, Marile Puteri
recunosc unirea deplină doar pe timpul domniei lui Cuza.
Sultanul emite un firman(ordin) în acest sens, în decembrie
1861.
 În ianuarie 1862 este alcătuit primul guvern unic, condus
de conservatorul Barbu Catargiu. Adunările se reunesc la
București, care devine capitala țării. 
 C O N S O L I D A R E A S TAT U L U I R O M Â N M O D E R N P R I N
REFORME:

 În timpul lui Cuza a continuat realizarea principalelor puncte ale proiectului pașoptist, prin
reformele înfăptuite de acesta. În viața politică s-au format două grupări politice, provenite din
partida națională: conservatorii, reprezentanți de marii proprietari financiari, și liberalii(foștii
revoluționari de la 1848), care aveau două facțiuni,moderată și radicală. Liberalii și
conservatorii nu erau încă partide politice în adevăratul sens al cuvântului,deoarece nu aveau o
organizare statutară: sediu,lider,filiale etc. Grupările erau reprezentate de personalități care
aveau în comun aceleași vederi privind organizarea statului. 
    Proiectul de modernizare gândit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza cuprindea 
         rezolvarea a două probleme fundamentale ale societății românești: 
                          -împroprietărirea țăranilor;
                          -extinderea dreptului de vot.
  Cuza a colaborat în realizarea acestui program cu liberalii
moderați ,întrucât conservatorii erau ostili reformelor, iar
liberalii radicali doreau un regim constituțional în care
puterile domnitorului să fie reduse. După 1864, datorită
instaurării regimului său autoritar, a ajuns în conflict cu
toată clasa politică.
  Primul guvern a fost conservator, deoarece conservatorii
câștigaseră majoritatea locurilor în Adunare. Prim-ministru
era liderul grupării conservatoare, Barbu Catargiu(1862).
Mihail Kogălniceanu(1817-
Acesta refuza realizarea reformei agrare prin 1891)
împroprietărirea țăranilor din moșiile boierești, deoarece
considera că se încalcă astfel dreptul de proprietate. El a
rostit în Adunare un discurs în care a spus: „voi prefera
moartea , înainte de a se încălca astfel dreptul de instituțiile
țării”. În aceeași zi Barbu Catargiu a fost asasinat; nici
astăzi nu s-a emis vreo ipoteză plauzibilă cu privire la
autorii asasinatului.
  Cel mai important guvern a fost cel liberal moderat, condus
de Mihail Kogălniceanu (1863-1865), în timpul căruia s-au Barbu Catargiu (1807-
realizat marile reforme. 1862)
 I. Legea secularizării averilor mănăstirești
(1863) hotăra trecerea în proprietatea statului a
averilor mănăstirilor închinate Sfântului Munte
Athos, dar și a averilor celorlalte mănăstiri.
Mănăstirile închinate erau cele care fuseseră
înzestrate în trecut , de către boieri , cu pământuri
PRINCIPALELE și date în proprietatea călugărilor de la Athos.
REFORME DIN Aceste lăcașuri de cult dețineau o parte foarte mare
TIMPUL DOMNIEI din pământurile țării, de pe care toate veniturile
mergeau în străinătate , de aceea oamenii politici
LUI CUZA(1863-1865) români au dorit trecerea averilor lor în proprietatea
statului. Pentru a nu determina opoziția Imperiului
Otoman față de această lege, care ar fi fost
discriminatorie , în final s-a hotărât preluarea de
către stat a tuturor averilor mănăstirești , care
totalizau  cam un sfert din terenul agricol al țării.
•Art.
1 — Toate averile mânăstireşti din
România sunt şi rămân averi ale statului.

•Art. 2 — Veniturile acestor averi se înscriu

între veniturile ordinare ale bugetului
statului.

•Art. 3 — O sumă se afectează locurilor sfinte

către care erau închinate unele din
mănăstirile pământene, şi aceasta numai sub
titlul de ajutor. […]

•Art.6 — Guvernul va lua înapoi de la

egumenii greci, ornamentele cărţile şi vasele,
cu care pietatea strămoşilor noştri înzestrase
aceste aşezăminte, precum şi documentele ce
au fost încredinţate zişilor egumeni, şi
aceasta conform cu inventariile ce se găsesc
II. Reforma agrară(1864) instituia  împroprietărirea
țăranilor cu loturi de pământ , în funcție de numărul
de vite pe care îl dețineau; țăranii plăteau despăgubiri
boierilor timp de 15 ani; timp de 30 de ani nu aveau
voie să vândă pământul primit. Se putea expropria
maxim 2/3 din suprafața unei moșii. Ca urmare a
acestei reforme , aproximativ 30% din suprafața
agricolă a țării a ajuns în posesia țăranilor , fiind
împroprietărite 460 000 de familii. Totuși, în urma
reformei mulți țărani au rămas fără pământ,iar alții au
primit insuficient . Problema agrară s-a menținut ca
un aspect nerezolvat al societății românești pe toată
perioada modernității.
III. Reforma învățământului.
Legea instrucțiunii publice (1864) a organizat înățământul
preuniversitar:
 Învățământul primar devenea gratuit și obligatoriu;
 Liceul avea 7 clase ( clasa I echivala cu actuala clasă a
V-a );
 Se prevedea pregătirea pedagogică a cadrelor didactice;
 Se înființa învățământul tehnic și profesional.
În timpul lui Cuza a fost creat și învățământul superior, prin
înființarea Universităților din Iași(1860) și București
(1864).
Un rol important în consolidarea statului l-a avut și
adoptarea primelor coduri de legi moderne (Codul civil și
Codul penal în 1865).
 GUVERNAREA AUTORITARĂ A LUI
CUZA(1864-1866)
 În 1864 Cuza a dat o lovitură de stat prin care a dizolvat Adunarea, pentru că
aceasta a refuzat să adopte legea rurală. El a supus votului popular o nouă
constituție și o nouă lege electorală. Legea electorală a redus censul(cuantumul
averii pe care trebuia să  o aibă alegatorii cu drept de vot). 
 Noua constituție , numită Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris,
prevedea puteri foarte mari în stat ale domnitorului , atât executive, cât și
legislative:
     1. domnul singur avea inițiativă legislativă(adică doar el propunea proiecte
de legi  spre aprobare,Adunării, prin intermediul unui organism, numit Consiliu de
stat , alcatuit din membri numiți de domnitor);
     2. Adunarea era împărțită în două camere: Adunarea Deputaților, alcătuită
din membri  aleși prin vot cenzitar, și Senatul (Corpul Ponderator), alcătuit din
membri de drept și membri numiți de domn.
 Cuza a reușit , prin negocieri dificile, să obțină
recunoașterea schimbării constituționale de către
puterile garante. Această conducere autoritară i-a
îndepărtat pe toți oamenii politici de domnitor. Cuza
a fost silit să abdice în februarie 1866 de către o
alianță alcătuită din conservatori și liberali radicali,
intrată în istorie sub numele de monstruasa coaliție. 
 Dupa înlăturarea lui Cuza , puterea a fost preluată de
o Locotenență domnească alcătuită din trei
persoane.
 Concluzie:

BIBLIOGRAFIE: Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele

statului român modern, deoarece în această
perioadă au fost create sau reorganizate o serie de
•ISTORIA ROMÂNILOR,
AUXILIAR CURRICULAR instituții fundamentale. Universitățile, Arhivele
P E N T R U B A C A L A U R E AT Statului, Curtea de conturi, C.E.C.- ul au fost
(RODICA IANOȘ
TOADERE);
înființate acum.
                                          S-a introdus sistemul metric de măsuri și greutăți, s-
  a creat moneda națională, leul, s-a adoptat o
 •HTTPS://RO.WIKIPEDIA.OR
G/WIKI/ALEXANDRU_IOAN_ legislație modernă în mai multe domenii. 
CUZA
  România a deschis agenții diplomatice în
străinătate, fapt care a făcut ca suzeranitatea
otomană să fie aproape formală.