China

Denumirea oficiala: Republica Populara Chineza Capitala: Beijing (12 mil.loc.) Limba oficiala: chineza Suprafata: aprox. 9.600.000 km2 Populatia:1,3 mld. Loc. Densitatea: 130 loc. pe km2 Religia : confucianism, islamism , daoism, budism, crestinism Moneda: yuan Forma de guvernamant: rebublica Date generale Este format din 22 provincii (Anhui, Fujian, Gansu, Guangdong, Guizhou, Hainan, Hebei, Heilonjiang, Henan, Hubei, Hunan, Jiangsu, Jiangxi, Jilin, Lioning, Qinghai, Sahaanxi, Shanxi, Shandong, Sichuan, Yunnan, Zhejiang), 5 regiuni autonome (Tibet, Xinjiang Uigur, Ningxia,Inner Mongolia, Guangxi), 3 municipaliti (Beijing, Shanghai, Tianjin) i dou regiuni administrative speciale (Hong Kong i Macao). Teritoriul de astzi al Chinei, leagn de civilizaie, cunoscut de-a lungul istoriei sub numele de Regatul Mijlociu (Zhongguo), a oferit importante invenii omenirii: calendarul de 365 zile, hrtia, tiparul, mtasea, porelanul, busola, arta ceasornicriei, praful de puc, oelul, hamul, irigaiile. ndelungata istorie a Chinei a fost marcat de numeroase evenimente socio-politice (conflicte interne, revolte sociale, expansiuni teritoriale, invazii strine) i dezastre naturale (inundaii, cutremure, secete, taifunuri) care au avut consecine multiple n plan uman i economic. China este una dintre cele cinci membri permaneni de Securitate al ONU, precum i membru al Organizatiei pentru Cooperare din Shanghai. n prezent, "Regatul de Mojloc" este clasat pe locul al doilea ca mare economie prin calcul din PIB n paritatea puterii de cumprare i a treia de ctre criteriul monetar. n mod oficial ar comunist, Republica Popular Chinez a adoptat o economie socialist de pia n cazul n care liberalismul economic i controlul politic autoritar intervin mpreun ntr-o formul specific. Economie China este o ar cu o economie n plin proces de dezvoltare si modernizare.Folosind marile resurse de crbuni superiori , China i-a dezvoltat o puternic baz energetic. Este prima productoare mondial de crbuni.Dei rezervele de petrol sunt modeste , China trebuie s extrag din

propriile resurse cantiti importante de petrol (locul 7 pe glob) pentru a susine dezvoltarea economic a rii. Este a treia productoare de energie electric , predominant n termocentrale pe baz de crbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaz minereurile de fier si mangan care se gsesc n apropierea bazinelor carbonifere. Republica Popular Chinez este al doilea mare exportator mondial, livrnd n anul 2008 bunuri n valoare de 1.430 miliarde dolari, fa de Germania care a livrat bunuri n valoare de 1.470 miliarde dolari. Populaia Mai mult de o cincime din totalul populaiei Pmntului triete n China. China a dat natere celei mai vechi civilizaii din lume i are o istorie ce dateaz din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc Zhong Guo, care desemneaza denumirea arii se traduce astfel: Zhong-mijloc, Guo-ara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referin la credina chinezeasc n care se spune ca ar era centrul geografic al Pmntului i singura civilizaie adevarat. In secolul al XIX-lea, China a devenit o naiune slab din punct de vedere economic i politic, dominat de puteri strine. Prima masurare a numrului populaiei dup preluarea statului de ctre comuniti a avut loc n 1953. La acea data, populaia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua msurare, care a vut loc in 1964, sa artat o cretere pn la 694.580.000; la cea de-a treia , n 1982, msuratorile au artat o populaie de 1.008.180.000 (fr Hong Kong, Macau i Taiwan), fcnd din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Relieful Principalele unitati morfostructurale sunt : Marea Campie Chineza, desfasurata de la paralela 40 grade lat. N pana la fluviul Chang Jiang. In spatiul ei, activitatea agricola multimilenara, asociata cu densitatea mare a populatiei, a dus la distrugerea aproape totala a vegetatiei naturale. Solul foarte fertil este datorat depunerilor groase de aluviuni transportate de reteaua hidrografica si cele doua mari fluvii : Galben si Albastru. Campia Songhua Jiang are o dezvoltare tentaculara cu numeroase suprafete mlastinoase si lacustre. Pe substrat cristalin s-a format Podisul Guizhon (1400-1500m)-o unitate formata in urma cutarii scoartei terestre in mezozoic. Se constata prezenta unor forme carstice care se ridica deasupra platoului calcaros denudational. Bazinul Rosu-bazin intramontan, depresiune de origine tectonica, inconjurata de edificii montane. Prezinta un relief alcatuit din inaltimi incadrate de compartimente mai coborate. Acesta este umplut cu gresii rosii Muntii Nan-Ling-Wuyi-Shan, de varsta paleozoica au fost afectati de cutarile Yenshan, sunt foarte fragmentati,,culmile fiind separate de depresiuni sculptate in roci moi. Alt. Max. ajunge la 1726m. Podisul Yunnan pozi-

tionat in SV Chinei este fragmentat de afluentii fluviilor Menkou si Chang Jiang care i-au imprimat un aspect montan. In substrat predomina rocile carbonatice. Muntii Da Hinggan Ling au altitudini de peste 2000m modelati in timpul cutarilor mezozoice si tertiare. Muntii Xiao Hinggan Ling, insotesc valea Amurului. Desertul Taklamakan, desert nisipos si pietros, caracterizat prin continentalism excesiv ;Regiunea de graben-Junggar Pendi- regiune flancata de munti de peste 6200m altitudine, rezultat la sfarsitul jurasicului si inceputul cretacicului, ca urmare a miscarilor verticale. Desertul Gobi, importanta regiune areica, a carui suprafata trece si pe teritoriul Mongoliei prezinta numeroase depresiuni alungite pe directia E-V, Desertul Alashan cu dune de nisip si relief rezidual, situat in extremitatea SE-ica a desertului Gobi. Podisul Tibet, denumit si ,,acoperisul lumii, ocupa o suprafata de 25000km2, ridicat la peste 4000m alt. de cutarile paleogene. In era cuaternara a fost in intregime acoperit de ghetari. Este presarat cu peste 1000 de lacuri, situate in partea de N. Este impartit in Xizangul Oriental si Xizangul Occidental, caracterizat printr-un grad ridicat de uscaciune si existenta unui numar mare de lacuri sarate si regiuni areice. Podisul Kianglang, pozitionat in partea central-nordica a Tibetului, prezinta numeroase conuri vulcanice, lacuri si mlastini. Aria Montana Karakorum-Himalaya este cea mai reprezentativa regiune cu peisaj alpin. In evolutia paleogeografica a lantului montan se disting perioadele cretacic si paleogen, cand in geosinclinalul Tethin, aflat la periferia sudica a scutului Tibetan s-au acumulat depozite sedimentare. Muntii Himalaya reprezinta o adevarata axa geografica a Asiei cu lungime de aproape 2500 km si cca. 10 varfuri cu peste 8000m altitudine. Clima Principalele aspecte regionale ale climei sunt generate de caracterul musonic al maselor de aer in E si circulatia musonica genereaza mari diferente intre anotimpul uscat si cel ploios. Climatul musonic se caracterizeaza prin schimbarea sezoniera a maselor de aer, adica predominarea maselor continentale iarna si a maselor de aer marin vara. In extremitatea meridionala activitatea musonica intensificata de cea ciclonala da nastere unor precipitatii bogate. Sub aspect pluviometric se deosebeste regiunea umeda a Chinei de E , regiunea continentala in N, regiunea tropicala in S si regiunea arida a Chinei de E . In Podisul Tibet precipitatiile sunt repartizate diferit : spre N- sub 150 mm/an, iar in V peste 300mm/an. Ele cad in general vara. In desertul Gobi cad ploi reduse cantitativ si neregulate, iar amplitudinile termice diurne sunt extrem de ridicate (60-70 grade) ceea ce provoaca o puternica dezagregare. In E si S se inregistreaza o activitate ciclonala intense de-a lungul fronturilor polar si tropical, care da nastere unor ploi tropicale si taifunurilor. Taifunurile apar in a doua jum. a verii si in anotimpul de toamna. Hidrografia

Pe teritoriul R. P. Chineze se remarca in partea sa orientala o mare densitate a retelei hidrografice. In N si V raurile sunt mai putine pe fondul caracterului continental-excesiv al climei. Cele mai mari fluvii sunt : Huang He ( 5460km cu izvoarele din N muntilor Himalaya); Chang Jiang (6300km cu izvoarele in lantul himalayan) si Mekong. Lacurile sunt foarte numeroase Podisul Xizang este presarat cu peste 1000 de lacuri ce ocupa o suprafata de peste 25000km2. In muntii Kunlun exita o bogata retea de lacuri, in mare parte cloro-sodice cu mineralizare mare. In depresiunea Qaidam lacurile sarate mai mari sunt : Dabsan, Qarhan Tsaring si Baga-Qaidam. In Marea Campie Chineza se intalnesc un nr. mare de lacuri artificiale. Lacurile glaciare si cele de baraj se intalnesc in zonele modelate de ghetari. Vegetatia Inregistreaza o mare diversitate pe fondul conditiilor bio-pedoclimatice variate. De la o vegetatie reprezentata prin paduri de foioase si pin se trece la stepa (in Manciuria si in unele regiuni desertice si muntoase).In Marea Campie Chineza principalele formatiuni vegetale sunt : padurile de amestec( stejar, pin si alte specii) ; vegetatie halofila in regiunile litorale in partea sudic . In podisul Tibet reprezentativ este etajul alpin. La altitudini mai mari de 3900m apare ,,stepa rece. In lungul Piemontului Siwalik se gasesc paduri tropicale umede musonice. In zonele desertice vegetatia este rara. Fauna Este foarte variata (peste 1500 de pesti si peste 400 de specii de animale mari) : caini ratoni, ursi panda, leoparzi, tigri, maimute, fazani, papagali etc. In regiunile mlastinoase se intalnesc antilopa, magarul salbatic, iakul,berbecul de munte, vulpea rosie de Tibet, lupul etc. Pe teritoriul Chinei exista cca. 150 de parcuri nationale ce ocrotesc numeroase specii de plante si animale pe cale de disparitie, (ex. ursul panda urias). Resursele naturale Folosind marile resurse de carbuni superiori, China si-a dezvoltat o puternica baza energetica. Este prima producatoare mondiala de carbuni. Desi rezervele de petrol sunt modeste, China trebuie sa extraga din propriile resurse cantitati importante de petrol ptr a sustine dezvoltarea economica a tarii. Industria Este a treia producatoare de energie electrica, predominant in termocentrale pe baza de carbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaza minereurile de fier si mangan care se gasesc in apropierea bazinelor carbonifere. Prima baza siderurgica o formeaza China de N. China este prima producatoare de minereu de fier si a devenit prima prod. de otel.China are si alte ramuri industriale foarte bine dezvoltate : exploatarea si prelucrarea minereurilor neferoase, constructiile de masini, industria chimica, textila si alimentara.

Agricultura Principalele culturi sunt orezul, graul si bumbacul, pentru fiecare dintre ele China ocupand primul rang mondial. In sud se dezvolta pomicultura, cultura trestiei de zahar si a ceaiului. Dintre animale se cresc porci, cu deosebire in Campia Chinei de Est, oi, capre, bovine si camile. Pe podisurile inalte se cresc cai si iaci. In privinta pescuitului, China de situeaza pe primul loc in lume. Este raspandita cresterea viermilor de matase. Caile de comunicatie si transporturile Un rol important in traficul de persoane si marfuri il are transportul feroviar. Densitatea cailor ferate (in lung. de peste 50000km) este mai mare in E , acolo unde reteaua urbana si rurala este mai densa. Pentru o valorifica resursele din anumite zone mai izolate, reteaua a fost completata cu noi linii : Beijing-Erenhot ; Beijing-Urumqi sau Chengdu-Baogi. Cele mai mari magistrale feroviare sunt : Harbin-Changhun-Shenyang-Guangzhou, Beijing-Shanghai ; Beijing-Zhengzhou-Wuhan-Guangzhou s.a. Reteaua de cai rutiere depaseste 750.000km. Cele mai noi cai rutiere construite sunt : Gartok-Kashi si Lhasa-Yaan. Lungimea cailor navigabile interne depaseste 150.000km, cele mai importante fiind : Chang Jiang, Huang He, Marele Canal in lung. de peste 1.700km care leaga orasele Guangzhou si Beijing. La acestea se adauga cei peste 14.000km de tarm unde se practica un intens cabotaj. Cele mai mari porturi sunt Shanghai, Guangzhou si Harbin.