Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
China
Realizat de : Braiescu Cristina
Finante banci gr.1
Galati 2012
Cuprins
Asezarea:
2.1.1Clima
Partea vestica, in deserturi si pe podisurile inalte, este o clima continental arida, cu
diferente mari de temperatura de la iarna la vara. in est este climat continental umed. in
regiunile montane inalte, clima este alpina, cu ierni lungi si aspre. in partile sudice intalnim
clima musonica, tropicala si subtropicala.Clima este variata, influentata de asezare si relief.
Cea mai mare parte a teritoriului Chinei apartine climatului temperat-continental excesiv. In
deserturile Takli Makan, Jungaria si Gobi, clima are caracter desertic, iar in regiunile
muntoase din vest clima este etajata. Sudul si sud-estul Chinei apartin climei tropicalmusonica. In aceasta zona sunt frecvente taifunurile. Estul Chinei are o clima temperata, cu
ploi musonice puternice in timpul verii. China are o clima subtropicala cu ploi puternice de
vara. Centrul si S-V, au o clima continentala cu veri calde,ierni reci si secetoase.in partea
vestica, in deserturi si pe podisurile inalte, este o clima continental -arida, cu diferente mari
de temperatura de la iarna la vara. in est este climat continental umed. in regiunile montane
inalte, clima este alpina, cu ierni lungi si aspre. in partile sudice intalnim clima musonica,
tropicala si subtropicala.
2.1.2 Hidrografia
Clima si relieful influenteaza reteaua hidrografica, fluviile Chinei sunt printre cele mai
mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind : Huang He, Changjiang, Xi jang.Pe teritoriul Chinei se
gasesc sisteme hidrografice uriase, dar si intinse regiuni areice sau endoreice. Principalele
fluvii sunt Changjiang de 6300km si Huang He de 5000km. In China se gasesc si izvoarele
fluviilor Indus, Brahmaputra si Mekong. Lacurile chineze sunt putin intinse, cele mai mari
fiind cele sarate din centrul si nord-vestul tarii
2.1.3Vegetatia
In zonele muntoase se gasesc paduri de conifere si de foioase. Ele ocupa in total 1/5
din suprafata tarii. in sud-estul tarii , se gasesc paduri subtropicale cu bambus, arbore de
camfor, cedru, chiparos . Spre nord, vegetatia este saraca, desertica.
Pe teritoriul Chinei intalnim pajisti stepice in est, care au fost inlocuite cu terenuri
arabile, iar cele din vest sunt sarace in ierburi. In nordul tarii vegetatia este adaptata la
uscaciune. Vegetatia este subtropicala in sud. in nordul tarii, in Manciuria apar predominant
tufisuri si conifere scunde. Partea muntoasa vestica este dominata de stepe si deserturi, dar
cresc si paduri foarte rare. in zonele muntoase se gasesc paduri de conifere si de foioase. Ele
ocupa in total 1/5 din suprafata tarii. in sud-estul tarii , se gasesc paduri subtropicale 8 cu
bambus, arbore de camfor, cedru, chiparos ). Spre nord, vegetatia este saraca, desertica.
2.1.4 Fauna
Este extrem de variata, in China traind peste 400 de specii de mamifere, incluzand
ursul Panda urias, tigrul de Ussuri, leopardul, cerbul Sika, sambarul si antilopa Addax; cateva
sute de specii de pasari: pasarea soarelui, cocostarcul cu gatul negru, s.a.; peste 1500 de
specii de pesti. . Printre animalele ocrotite, cel mai cunoscut este ursul Panda.
2.1.5 Flora
China este foarte bogata si variata.Pentru ocrotirea elementelor naturale de flora si
fauna, in China exista peste 100 de parcuri naturale,cu o gama din cea mai variata de plante
si arbori, unele ce nu se pot gasi in nici o alta parte a lumii.
2.2 Componenta teritoriului
China este un stat polimeric are o suprafata de aproximativ 9,6 milioane km, incluzand
si insulele Taiwan, Hainan si aproape 3400 de insule mai mici. Teritoriul tarii este impartit in
21 de provincii, 5 regiuni autonome si trei municipalitati: Pekin, Shanghai si Tsiantyin.
Pe
ansamblul
2010,
PIB-ul
anului
Chinei
devanseze
ocupnd
poziia
doua
de
economie
mondial.
stinga
Japonia
In
este
partea
fig.
reprezentind
variatiei
1.1
graficul
Produsului
incetinirea
nivelului de crestere in
ultimile trimester.
PIB-ul pe cap de locuitor in China este foarte scazut
Fig. 1.1Produsul intern brut an/an
2.4 Regimul politic
Forma
de
guvernmnt:
Stat
communist
Puterea
diplomatice ntre Romnia i Republica China. Acestea au fost ntrerupte la 10 iulie 1941, ca
China are o gama impresionanta de resurse minerale: printre ele se numara cele mai
mari rezerve de stibiu si wolfram din lume. Stibiul provine in principal din provincia Hunan
din sud-vest si China produce in mod curent aproape 20% din productia lumii. Rezervele de
wolfram se gasesc in principal in provincile Jiangxi, Hunan si Guangdong si China produce
aproximativ 15% din productia lumii. China are de asemenea, rezerve considerabile de
bauxita, minereuri de fier, staniu, plumb, mangan, mercur, molibden, sare, fosfati, gips si
magnezit. Resurse naturale: depozite de minereuri cu o distributie larga in intreaga tara.
Principalele regiuni miniere sunt in nordul Chinei, in special in peninsula Liaodong si in
regiunile muntoase din sudul Chinei. Principlalele minereuri metalifere: fierul - estimat la
peste 40 miliarde tone (cel mai mare depozit in nordul tarii), hematit, minereuri de aluminiu,
antimoniu, magnezit, wolfram, etc. Alte rezerve substantiale sunt cele de grafit, zinc, cupru,
uraniu (ce a fost descoperit in cateva areale in nord si nord-vestul Chinei), mica, fosfati,
cuart, sare, talc, silice, etc. China dispune de asemenea si de resurse energetice precum
carbunele, care este estimat la 115 miliarde tone (printre cele mai largi ), petrol (in nord ) si
gaze naturale.China este o ar cu o economie n plin proces de dezvoltare si
modernizare.Folosind marile resurse de crbuni superiori , China i-a dezvoltat o puternic
baz energetic. Este prima productoare mondial de crbuni.Dei rezervele de petrol sunt
modeste , China trebuie s extrag din propriile resurse cantiti importante de petrol (locul
7 pe glob) pentru a susine dezvoltarea economic a rii.
Este a treia productoare de energie electric , predominant n termocentrale pe baz
de crbuni. Industria metalurgiei feroase prelucreaz minereurile de fier si mangan care se
gsesc n apropierea bazinelor carbonifere. China are cele mai mari rezerve de carbune din
lume, carbunele asigura 80% din consumul de energie al tarii (locul I). Majoritatea carbunilor
se gasesc in nordul tarii. Sudul Chinei detine 84% din resursele de hidroelectricitate ale tarii
Republica Popular Chinez este al doilea mare exportator mondial, livrnd n anul
2008 bunuri n valoare de 1.430 miliarde dolari, fa de Germania care a livrat bunuri n
valoare de 1.470 miliarde dolari.
Alte resurse ale subsolului sunt: fier (locul II),tungsten (locul I), sare, mangan, mercur,
plumb, staniu. China este al patrulea producator de petrol din lume, resurse minarale, cele
10
mai mari rezerve de stibiu si wolfram in lume., productia de huila (locul 1),stibiu minereuri
neferoase , sare (locul 2).
Productia de petrol 50% se obtine din bazinul Doqing din China de NE.
3.2 Resurse umane
Tara cu cea mai mare populatie este China care, prin cei peste 1.3 miliarde de locuitori,
reprezinta aproape 20% din populatia lumii. China este cea mai populata tara de pe glob,
avand 1 327,7mil. locuitori, concentreaza o treime din populatia Asiei si o cincime din cea a
planetei.
Densitatea populatiei variaza foarte mult de la o regiune la alta. Majoritatea
populatiei94% este concentrata in partea de SE si in campii . Aici densitatea atinge valoarea
de 500-1000 locuitori / km2. La cealalta extrema se afla zona Tibetului unde densitatea
populatiei are valoarea de 5 locuitori / km2, Aproximativ 70% locuiesc in mediul rural, in sate
cu circa 2000 locuitori. Exista regiuni cu o densitate foarte mare a locuitorilor, cum ar fi in
Campia Chinei de Est. In bazinele fluviilor Chang Jiang si Huang He, densitatea depaseste
1000 loc/km2. Sunt deasemenea regiuni cu densitati mici (in vest si nord) sifoarte mici
(Podisul Tibet) sub 2 loc/km2. Densitatea populatie scade astfel de la est la vest vest.
Fig. 1 Ponderea populatiei masculine si feminine pe grupe de varsta(2008)
Populatia
Densitatea populatiei
Rata cresterii populatiei
Virsta medie(ansamblu
populate)
-barbati
-femei
Structura pe grupe de
virsta a intregii populatii
-0-14ani
-15-64ani
-peste 65ani
Raportul barbate-femei
(ansamblu populatiei)
-la nastere
-sub 15 ani
-15-64ani
-peste 65 ani
20,8%
71,4%
7,7%
1,06 barbati/femei
1,12
1,13
1,06
0,91
barbati/femei
barbati/femei
barbati/femei
barbati/femei
11
Anul
90,9%
95,1%
86,5%
11 ani
77%
( mii de locuitori)
2006
131448
Forta de munca -780 de milioane
(2010)
2007
132129
Agricultura- 39.5%
2008
132914
Industria- 27,2%
Servicii -33,2%
Somaj -4.2
(2010)
Gradul de urbanizare al Chinei va ajunge la 70% pn n 2030, acest proces accelerat avnd
beneficii economice, dar implicnd i probleme de infrastructur i de mediu, a declarat
preedintele Bncii Mondiale, Robert Zoellick.
Populatia urbana este de 36%dar este in crestere .
China incurajeaza cuplurile sa se casatoreasca mai tarziu si sa aiba un singur
copil.Aceasta politica a avut succces in China insa in zonele rurale,unde este dificil de apicat
12
si unde taranii doresc sa aiba urmasi care sa i ajute la batranete.In unele tari in curs de
dezvoltare multi se opun programelor de control al natalitatii.
Speranta medie la viata : la femei 72 ani
la barbate -69ani
Cresterea populatiei creeaza mari problem sociale si economice . In China inca din anii
50 ai secolului
trecut
cresterii
etnii
sunt
de
13
14
15
Spre nord, resursele de fier si carbune intretin un complex siderurgic la Wuhan precum
si alte industrii. Regiunea nord-vestica contine orasele Xian si Lanzhou, care se extind rapid.
Regiunea sud-vestica este principalul producator de metale neferoase al Chinei si
principalele sale centre industriale sunt la Chengdu si Chongqing.
Industria energetica, a metalurgiei neferoase si a metalelor rare, industria constructiilor
de masini, sunt doar cateva din ramurile care au cunoscut o dezvoltare importanta in
ultimele decenii.
Baza energetic a Chinei o constitue crbunii, crora le revin 3/4 din balna energetic
a rii. Cele mai importante bazine snt: Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan. Centralele
termoelectrice produc 4/5 din energia electric total i snt amplasate n apropierea
bazinelor carbonifere sau a marilor aglomeraii urbane. Cea mai mare central hidroelectric
din China este Three Gorges de pe rul Yangtze.
n anul 2009, China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, depind
Statele Unite, cu un consum total de 2,170 milioane tone echivalent petrol (tep) . Prin
comparaie, Romnia consum anual aproximativ 40 tep. China este al doilea stat
consumator de petrol din lume dup SUA.
De asemenea, n anul 2007, China a preluat de la SUA postura de cel mai mare poluator cu
dioxid de carbon[12].
Energetica se bazeaza in mare parte pe resursele proprii de carbune (bazinele din
Nord-Estul tarii) si in mai putina parte pe petrol.Centralele termoelectrice genereaza circa
80% din productia de energie electrice si sunt amplasate
in apropierea
bazinelor
carbonifere dar si in apropiere de marile aglomeratii urbane . China ocupa locul 2 in lume
dupa productia energiei electrice.
Metalurgia se bazeaza numai pe resursele proprii de materie prima .China este unul
din cei mai mari producatori ,din lume ,de otel ,fonta aluminiu ,zinc. Totusi
metalurgia
chineza cedeaza mult , in privinta dotarii ramurii cu utilaje si tehnologii de virf, tarile inalt
dezvoltate .Extractia minereurilor se desfasoara in regiunile slab industrializate din sud-vest
si din cea central, iar productia de metale si laminate este concentrate in regiunile
industrializate de est si de nord est.
Industria constructoare de masini a Chinei cuprinde practic, toate subramurile.
Predomina intreprinderile mari universale ceea ce este o latura negative. Nivelul de dotare
tehnica a ramurii este distul de scazuta ,dar in urma reformelor economice promovate in
16
ultimul timp,China inregistreaza progrese remarcabile la acest capitol. Treptat China devine
unul dintre cele mai mari producatori de aparate electrice de uz casnic, calculatoarelor
electronice mijloace de transport. Un rol deosebit de mare aici il are capitalul strain.Cele mai
mari centre ale industriei constructoare de masini sunt : Shanghai , Shenyang, Tianjin,
Harbin,Beijing.Vnzrile de autoturisme din China, cea mai mai mare pia auto din lume, au
crescut cu 33,2% n anul 2010, la nivelul record de 13,8 milioane de uniti in anul 2011,
creterea vnzrilor a fost de 5,1%, ajungnd la 14,5 milioane de autoturisme.Producia i
vnzrile de maini au atins recordul de 13,5 milioane uniti n 2009, nregistrnd un avans
de 43% fa de nivelul din 2008, cnd au fost vandute 9,38 milioane maini.Piaa auto
chinez a devenit lider la nivel mondial de la nceputul anului 2009, depind-o pe cea a SUA
(care a sczut la 10,4 milioane de uniti), dup ce vnzarile din China au crescut puternic
datorit msurilor fiscale de ncurajare a consumului din acest sector
Industria chimica se bazeaza pe materiile prime minerale, deseurilor din industria
metalurgica , petrol si gaz. Se dezvolta doua grupe principale de ramuri : producerea
ingrasamintelor minerale, unde China detine suprimatia in lume, si producerea
marfurilor
marfurile sale
in :
17
2006
2007
2008
22210,3
26109,7
29790,4
5548,4
6960,5
8021,2
Dupa scop
Sedinte/ Afaceri
18
Vizitatori si
pentru relaxare
11131,9
13140,8
15642,7
In vizita la rude
170,3
79,6
84,5
Echipaje si
Personal auxiliar
2092,4
23333,5
2651,4
Alte motive
3067,3
3595,3
3390,4
19
Fig.2.1Grota
Mogao
Grota Mogao este o oaza pe traseul Drumului Matasii, fiind situata langa comuna
Mogao si la 25 km de orasul Dunhuang din provincia Gansu. Grota este un templu budist ce a
fost cladit intre secolele IV si XII, fiind compusa din cca. 1000 de incaperi care au fost sapate
in gresie, si impodobite cu motive picturi, sculpturi si statui budiste. In anul 1900 calugarul
taoist "Wang Yuanlu" descopera intr-o pestera zidita, ca.50.000 de documente ce provin din
secolele IV si XI si care erau ascunse in fata navalirilor mongole. Un numar mare din aceste
documente se afla la Muzeul Britanic din Londra, iar restul la Academia din Dunhuang unde
se fac din anul 1943 preparari pentru consevarea lor. Grota este declarata in anul 1987
patrimoniu mondial UNESCO.
20
fig.6.4Interiorul
Palatului imperial Manchu din Shenyang
Fig.6.3 Palatul imperial Manchu din Shenyang
Palatul Imperial Chinezesc(sau Orasul interzis chin. "Palatul imperial"se afla situat
in centrul Beijingului). Privind in interior de la intrarea principala, veti vedea unele din 8000
de anexe, plus cladiri care alcatuiesc Forbidden City. Acolo a trait si domnit pana la revolutia
21
dim 1911 imparatul Chinei din dinastia Ming si Qing. Accesul poporului sau a oamenilor de
rand in palat era interziz, de acea a fost palatul supranumit "orasul interzis" fiind situat la
marginea de nord a "Pietei pacii ceresti". Orasul interzis este o capodopera a arhitecturii
chineze, fiind fundamentul constructiilor asezat dupa sistemul tablei de sah pe axa de nordsud a lumii, palatul fiind asezat in centru ca simbol al
puterii imparatului chinez. Acoperisurile cladirilor erau
aurite, culoarea galbena era culoarea imparatului. Era
interzis in tot orasul Peking sa fie cladiri mai inalte ca
palatul imperial.
Suzhou - oras al gradinilor
Suzhou este un oras la cam 100 km departare de
Shanghai. O fosta capitala a Chinei pe cand Marele Canal
unea nordul cu sudul. Loc de retragere a administratorilor
imperiali si de investire a averilor in realizarea unor
gradini somptuase. Capitala a industriei matasii pe
vremea cand matasea era un produs strategic, ravnit de
toate doamnele din Evul Mediu.Poti observa mizeria
sarmanilor care isi duc viata pe marginea canalelor
precum acum 2000 de ani cand acestea erau arterele de
mare viteza care uneau colturile imperiului si goana urbanistica de a construi infrastructura
moderna .Ai de vazut insa si gradini sculptate de Rabdare; muzee la tot pasul; pagode
budiste si canale care iriga orasul.
22
Trecand de Wumen, care inseamna Poarta Meridian , lasi in urma traficul vremurilor
moderne si intri in Orasul Imperial al dinastiei Ming. In interiorul Portii Wumen se afla un alt
muzeu in aer liber, unde oamenii pastreaza un spatiu mic ca o gradina pentru a arata unele
elemente arhitecturale din piatra.
Din pacate, palatul regal si orasul imperial sunt de mult distruse, insa o mare parte a
zidului exterior al orasului este inca in picioare.Zidul a fost construit de-a lungul unui rau
natural, care a servit ca protectie pentru oras.
Dupa peste 600 de ani, aceste ziduri din piatra inca dainuiesc, ca marturie valida a
trecerii timpului. Zidul exterior al orasului este considerat cel mai lung zid urban din China. El
23
se intinde pe circa 33 de kilometrii si cele mai multe portiuni ale sale se afla in partea
centrala a Nanjingului, desi fata orasului s-a schimbat mult. Ca si alte orase chinezesti, si in
cazul Nanjingului vechile alei dispar rapid. Insa, daca privesti atent, insa poti gasi una sau
doua, alaturi de care, poti vedea locuri frumoase care iti dau o imagine exacta despre cum
obisnuia sa fie viata aici. Ganjiadayuan, fosta resedinta a familiei Gan, este situata pe strada
Yudaojie.Imensul imobil nu a fost construit intr-o singura zi, ci treptat, de-a lungul mai multor
generatii. Cel mai faimos membru al familiei a fost un barbat numit Gan Xi, un invatat din
Dinastia Qing.Familia Gan a fost cunoscuta in special prin talentul sau artistic. Pana la
sfarsitul Dinastiei Qing, se spune ca circa 200 de membri ai acestei familii au putut canta la
un instrument si ca ei erau talentati interpreti ai operei locale numite Kunqu. Kunqu este una
dintre cele mai vechi si frumoase forme de opera locala din China. Intr-un fel, linia muzicala
lenta se potriveste cu camerele si casele vechi, care sunt pline de memorii si povesti nepuse
inca.
Pentru a gusta aromele locale, o recomandare ar fi intersectia dintre strazile Shiziqiao
si Hunanlu. De obicei, oriunde merg gust preparatele culinare cu specific local. Decoratiile
sale intentionat vechi si mobilierul de aici creeaza o atmosfera inedita.
Padurea colinelor este un punct turistic cunoscut din district. Intrand in padurea
colinelor, puteti observa ca unele se inalta de pe suprafata plana si altele sunt raspandite pe
pantele montane. Printre coline se gasesc si rauri si sate. Si rapele stancoase si vaile din
zona colinelor sunt la fel de cunoscute ca si valea Malinghe, formata in urma cu 70 milioane
ani si numita de calatorii straini si cei din tara drept "cea mai frumoasa cicatrice a
Pamantului'. Pe cele doua maluri
stancoase ale vaii sunt numeroase
cascacade, pesteri si pasarele fixate pe
stanci, iar in fundul acesteia sunt insirate
catune si paraie.
24
Administratia Celor 8 Temple Imperiale din orasul Chengde si ne vorbeste despre ideea care
a stat la baza construirii acestora.
White Palace este o cladire de sapte etaje, initial construita in 1645. Zidul de la palat a fost
pictat in alb pentru a transmite pace si liniste.Marea sala estica privire la cel de-al patrulea
etaj este cea mai mare sala din White Palace, care
ocupa un spatiu de 717 m de metri . Aceasta sala a
fost, locul unor momente religioase si evenimente
politice importante .
cunoscute
cascade
nu este deosebita nici
si caderea acesteia.
aparte. Vizitatorii pot
muntos, ca sa admire
mijlocul cascadei si
paralela cu cascada.
vizitatorii
pot
nu
distanta cascada, dar
pipaie'. Asa ceva nu
din lume.
25
pesterii si sa pipai cu degetele apa. Din pacate in zona unde se afla cascada Haungguoshu
apa se pierde foarte usor datorita reliefului vulcanic si este dificil sa se formeze precipitatii
abundente pentru alimentarea cascadei. La ora actuala, debitul apei acesteia este asigurat,
jumatate de ploi, iar cealalta jumatate, de un canal construit special. Aceasta afecteaza,
partial, splendoarea cascadei Haungguosh
Puncte slabe
din lume dupa 1.Forta de munca platita ieftin in interiorul
tarii.
somajul.
4.China a ramas a treia mare destinatie turistica 3.Conform datelor publicate n ,,Raportul de
din lume, dupa Franta si SUA.
exporturilor
cu
25%,
importurile de pn 15%.
lume
si
carbunii
asigura
80%
din
populatiei
creeaza
26
mari
Bibliografia
1 Radu Topor , Rezumate la Geografie pentru clasele X-XII ,Editura TEO-Educational,
Chisinau 2012
2 Silviu Negut,Horia C Matei, Ion Nicolae , Enceclopedia Stelor Lumii, EdituraMeronia,
Bucuresti 2001
3 Silviu Negut , Horia C Matei, Ion Nicolae , Enceclopedia Asiei, EdituraMeronia,
Bucuresti 1999
4 Zinaida Calanda ,Sezon Ciubara, Maria Primenciuc , Geografia umana si economica a
lumii , Editura Lumina ,Chisinau -2005
5 http://www.chinaembassy.org.ro
6 http://ro.wikipedia.org
7 http://www.e-referate.ro
8 http://www.ultimelestiri.com
9 http://chinadataonline.org
10 http://romanian.cri.cn
27