Algoritmul de caracterizare a statului

China

I. Componența teritoriului și Poziția Economico-Geografică (PEG)

1. Poziția țării față de statele vecine:
▪︎Suprafaţa mare a teritoriului a determinat şi numărul mare de ţări cu care China se
mărginește. Hotarele terestre sunt marcate de lanţuri de munți, adeseori greu accesibile, ce
împiedică în anumită măsură întreținerea legăturilor economice cu țările vecine.
2. Poziția în raport cu principalele căi de transport terestre și maritime:
▪︎O importanţă mare are ieşirea largă la Oceanul Pacific, ceea ce îi dă posibilitatea să întrețină
legături comerciale cu diferite regiuni și state din lume. Este important faptul că navele
maritime își prelungesc calea în interiorul ţării pe râul Chang Jiang pe o distanță de 1 000 km.
▪︎Regiunile de coastă sunt intens populate și valorificate. Nu tot teritoriul Chinei are o poziție
geografică favorabilă faţă de căile de comunicații. Sectorul de Vest este situat în Asia Centrală,
fiind îndepărtat de litoralul maritim.
3. Poziția față de materii prime și combustibili:
▪︎O importanţă deosebită în poziția geografică a Chinei are vecinătatea cu Japonia, cu statele
recent industrializate din Asia de Est şi Sud-Est.

II. Condițiile și resursele naturale

( aprecierea economiei)
1. Resursele minerale:
China deține locul 3 din lume după rezervele minerale de care dispune. Printre ele se
numără: cărbune superior, minereu de fier și mangan, bauxită și zinc, cositor,
wolfram, molibden, titan, metale rare, sare de sodiu și potasiu. Importante rezerve de
uraniu, beriliu, aur, zăcăminte de pirită, sulf nativ. Există mari rezerve de fosforite și
apatite, mirabilit, ghips, iod, brom.
China se remarcă prin rezervele mari de caolin, care sunt folosite la producerea de
porțelan.
a) zăcăminte de cărbuni:
▪︎Bazinele carbonifere: San Tanghu, Datong, Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan.
b) zăcăminte de petrol:
▪︎Se găsesc în China de Nord-Est, în bazinul Datsin, cât și șelful Mării Galbene.
Există zăcăminte naturale și pe Platoul de Loess, în depresiunile Tarim și
Tsaidam.
c) rezerve de gaze naturale:
▪︎Sunt concentrate preponderent în Depresiunea Sichuan.
2. Resursele acvatice (râurile):
▪︎Rețeaua hidrologică este foarte bogată în sectorul de est al Chinei. Pe teritoriul țării sunt peste
1600 de fluvi și râurei, care dețin un potențial energetic mare. Cele mai mari râuri sunt: Huang
He, Chang Jiang, Amur.
3. Clima:
▪︎În multe zone, vara este fierbinte și ploioasă, cu un mare grad de umiditate, și iarna este
uscată. În China de nord, mai mult de 80% din precipitații cad în lunile de vară, dar numai 40%
din precipitațiile anuale au loc în China de sud în aceeași perioadă.
4. Relieful:
▪︎O deosebire radicală există între estul și vestul țării. Aceste două părți ale țării sunt
convențional delimitate de meridianul 105°. La vest de această longitudine 80% din teritoriu are
o altitudine mai mare de 1000 m, inclusiv ⅔ - peste 3000 m. La est de meridianul 105° mai puțin
de ⅓ din suprafaţă are altitudinea de 1000 m, iar ¼ este ocupată de câmpii, cea mai
importantă fiind Marea Câmpie Chineză. Spre sud de Marea Câmpie Chineză relieful este
reprezentat de munți de înălțime medie şi unele porțiuni de podişuri. La vest de aceste structuri,
între China de Est şi de Vest, se așterne Podișul de Loess, în bazinul mijlociu al fluviului
Huanghe unde grosimea straturilor orizontale de Loess trece de 600 m. În China de Vest se
întâlnesc sisteme grandiose montane cu altitudini de 7–8 mii m, ca Himalaya, Tian-Shan,
Karakorum.
5. Resursele funciare:
▪︎Resurse forestiere 21,9%
6. Soluri:
▪︎Cele ia prielnice și fertile soluri pentru agricultură sunt solurile cenușii și brune de pădure,
din partea de est și nord-est. În sud, sunt răspândite solurile galbene și roșii, prielnice pentru
cultivarea multor plante de valoare. În regiunea centrală se întâlnesc soluri puțin prielnice
pentru agricultură.
III. Populația
1. Bilanțul natural (spor/deficit):
▪︎China aparțin tipului moderne de reproducere, și se caracterizează prin spor natural
cca. 0,5%.
2. Speranța de viață la naștere (bărbați/femei):
Valoarea medie: 75 ani
Femei: 77 ani
Bărbați: 73 ani
3. Structura populației pe grupe de vârstă:
▪︎0-15 ani: 17%
▪︎16-65 ani: 73,7%
▪︎65 ani și peste: 9,3%
4. Densitatea populației pe regiuni:
▪︎Densitatea medie a populației este de 141 p/km². În regiunile de est 300-600 p/km², iar
în regiunea apuseană (în Tibet la 1 km² revine 1-2 locuitori).
5. Așezările umane (urbane/rurale):
▪︎Populația urbană 49%
▪︎Populația rurală 51%
Sectorul primar: 42%
Sectorul secundar: 24%
Sectorul terțiar: 34%
6. Componența etnică: China este o țară multinațională, reprezentată de cca.
56 grupe etnice.
▪︎Zhuang - 16 milioane, 1,30% ▪︎Tujia - 5,75 milioane, 0,62%
▪︎Manchu - 10 milioane, 0,86% ▪︎Mongoli - 5 milioane, 0,47%
▪︎Uighur - 9 milioane, 0,79% ▪︎Tibetani - 5 milioane, 0,44%
▪︎Miao - 9 milioane, 0,72% ▪︎Buyi - 3 milioane, 0,26%
▪︎Yi - 7 milioane, 0,65% ▪︎Coreeni - 2 milioane, 0,15
 7. Religia:
▪︎Budismul este religia predominantă din China.
8. Forma de guvernare:
▪︎Republică, Stat unitar, Stat socialist, Stat comunist, Sistem monopartid.
9. Fenomene demografice/probleme demografice:
▪︎Politică demografică orientată spre stagnarea natalității. Cea mai populară lozincă:
„O familie - un copil”, pentru realizarea căreia s-au întreprins o serie de măsuri
economice, juridice, propagandistice. De exemplu, familiile cu un copil s-au bucurat de
unele privilegii (asigurarea cu locuri de muncă, cu locuri în creșe și grădinițe de copii,
plata unor indemnizații, scutirea de unele impozite).
▪︎O altă problemă demografică importantă constituie majorarea numărului de persoane
în vårstă de peste 65 de ani. Astfel, în anii ce urmează China va fi nevoită să soluționeze
probleme majore de ordin social-economic, legate de situația ei demografică.

IV. Caracterizare generală a economiei

1. Industria (de identificat ramurile de bază):
▪︎Principalele regiuni industriale ale Chinei sunt: Shanghai, Shenyang, Daton, Dalin, Beijing.
a) Industria energetică:
▪︎Baza energetică a Chinei o constituie cărbunii, cărora le revin ¾ , din balanța
energetică a ţării. Cele mai importante bazine sunt situate în nord-estul ţării: Datong,
Fushin, Fushun, Baotou, Kailuan.
▪︎Centralele termoelectrice produc în prezent 78% din energia electrică şi sunt
amplasate în apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor aglomeraţii urbane.
▪︎Pentru centralele hidroelectrice s-a construit o cascadă cu capacitatea de 1 mln. kW
fiecare pe râul Chang Jiang și a unei cascade din 15 CHE pe râul Huang He.
▪︎S-a început și utilizarea surselor netradiţionale de energie - eoliană, solară,
geotermică și a fluxului și refluxului. În ansamblu, după producţia de energie (circa 4,8
trln. kWh)
b) Industria siderurgică:
▪︎China este una dintre puținele țări din lume care își dezvoltă industria metalurgică pe
baza materiei prime proprii, a construit multe combinate şi uzine siderurgice și le-a
reconstruit pe cele vechi în baza tehnicii și tehnologiilor moderne.
▪︎Cantități enorme de metal sunt produse la combinatele mari cu ciclu deplin: Anshan,
Beijing, Baotou, Tianjin, Fushun, Wuhan.
▪︎Factorii de amplasare pentru industria siderurgică sunt:
- În apropiere de bază de materie primă deoarece în procesul de prelucrare a
metalelor este necesară o cantitate mare de materie primă.
c) Industria metalelor neferoase:
▪︎O importanţă mare au industria: aluminiului, cuprului, plumbului și a zincului, cărora
le revine împreună 90% din producția de metale neferoase.
▪︎Extracţia minereurilor şi producția de concentrate se desfăşoară în regiunile slab
industrializate din sud-vest şi în regiunea centrală de sud, iar producția de metal
şi laminate este concentrată în regiunea industrială de est şi de nord-est.
▪︎Factorii de amplasare pentru industria siderurgică sunt: În apropiere de bază de
materie primă.
 d) Industria constructoare de mașini:
▪︎China produce material rulant, autovehicule, nave fluviale și maritime, maşini-unelte,
utilaje industriale, mașini agricole. Nivelul de dotare tehnică a ramurii şi utilizarea
noilor tehnologii rămân în urmă față de statele dezvoltate.
▪︎China s-a dezvoltat în construcția de maşini, inclusiv ale celor cu tehnologii de varf:
producţia aparatelor electrice de uz casnic, calculatoarelor electronice, aparatelor
electrotehnice ș.a.
▪︎Factorii de amplasare a industriei constructoare de mașini:
- Prezența pieței de desfacere, resurse umane calificate de muncă.
- Cele mai mari centre sunt: Shanghai, Shenyang, Tianjin, Harbin, Beijing,
Wuhan, Datong, Anshan, Dalian.
e) Industria chimică:
▪︎Industria chimică se bazează pe materiile prime minerale, deșeurile industriei
siderurgice și ale metalurgiei neferoase, petrol și gaze naturale.
▪︎Se caracterizează prin două ramuri:
a) producerea îngrăşămintelor b) producerea mărfurilor chimice de uz
minerale (îndeosebi a celor de casnic şi farmaceutice.
azot);
▪︎China mai produce mase plastice, fibre şi fire sintetice, cauciuc sintetic, acizi pentru
satisfacerea necesităților ramurilor industriale respective.
▪︎Factorii de amplasare a industriei chimice sunt:
- În aglomerația orașelor mari, resurse umane de muncă.
f) Industria textilă:
▪︎Ea folosește ca materii prime bumbacul-fibre, mătasea naturală și artificială, firele
sintetice și låna. După costul producției, industria textilă devansează esenţial
industria de confecţii, de tricotaje, de pielărie și încălțăminte.
▪︎Fabricile textile sunt amplasate în marile orașe, printre care se evidenţiază
aglomeraţia Shanghai.
g) Industria alimentară:
▪︎O importanţă mai mare are prelucrarea cerealelor și a culturilor oleaginoase (care
constituie baza alimentației populaţiei Chinei). După care urmează prelucrarea cărnii și
a tutunului, cu o pondere de două ori mai mică.
▪︎În țară există un număr mare de întreprinderi de decorticare a orezului, majoritatea
amplasate în spaţiul rural din regiunile de cultivare a lui (China de Est şi Central-
Sudică).
▪︎Tradițiile meşteşugărești sunt perpetuate și în prezent. Broderiile de mătase,
bibelourile din porțelan și ceramică, sculpturile in fildeş, articolele din lemn și bronz se
exportă masiv și aduc profit considerabil economiei ţării.

2. Agricultura:
▪︎Satisface pe deplin piața internă de consum al produselor alimentare, asigură cu materie
primă cea mai mare parte a necesităților industriei alimentare și uşoare, acoperă circa ¼ din
costul exportului și asigură cu locuri de muncă 0,5 mlrd. de oameni.
a) Creșterea animalelor:
▪︎Şeptelul total de animale (bovine, porcine, ovine, caprine) este evaluat la peste 1 mlrd. capete
(primul loc pe Glob).
▪︎Utilizează vegetația păşunilor naturale, care constituie aproape 42% din suprafața țării
▪︎Baza furajeră nu satisface necesitățile ramurii, ceea ce se reflectă negativ și asupra
productivităţii ei.
▪︎Creşterea porcinelor este concentrată mai mult pe Câmpia de Est a Chinei, iar cea a
bovinelor, ovinelor, cămilelor - în regiunile de vest, nord-vest şi de nord ale ţării. În Tibet se
cresc cai și iaci.
▪︎Sericicultura practică în cursul inferior al fluviului Chang Jiang și în provinciile sudice, unde
se cultivă dudul.

b) Cultivarea plantelor:
▪︎Gradul scăzut de asigurare cu terenuri agricole (33,3% din suprafața țării) și îndeosebi cu
terenuri arabile (13,3%).
▪︎În agricultura Chinei funcționează atât gospodării moderne, cât şi tradiționale. Numărul
mare de populație rurală şi de lucrători în agricultură încetinesc procesul mecanizării.
▪︎În cadrul culturii plantelor un rol mai însemnat le revine culturilor alimentare: cerealelor
(orez, grâu, porumb, mei, gaolean ş.a.), cartofului, batatului, soiei, din plantele tehnnice se
cultivă: bumbacul. Din plante industriale (cânepa, tutunul).
▪︎În Sud se cultivă trestia de zahăr, pomii fructiferi (inclusiv citricele), cafeaua, copacul de
cacao, ceaiul. Pretutindeni se cultivă legume.
3. Transporturile:
▪︎Cca. ½ din traficul de mărfuri și de pasageri îi revine transportului feroviar.
▪︎A crescut și importanța transportului auto, prin conducte, maritim, aerian.
▪︎Autostrăzi moderne, cea care ajunge până în Tibet, la Lhasa traversează o altitudine de peste
5500 m.
▪︎Transportul aerian are o mare importanță pentru realizarea legăturilor interne cu regiunile
slab accesibile din vest, și pentru legătura cu alte state ale lumii.
▪︎Ca mijloace de transport se mai folosesc și: atelajele, cămilele și bicicleta.
4. Relațiile economice externe:
▪︎China se încadrează tot mai intens în schimburile internaționale;
▪︎Au fost create condiții favorabile pentru activitatea capitalului străin în economie, extinderea
relațiilor de colaborare științifico-tehnică, din statele cu economie avansată.
▪︎Au fost create „zone economice libere", care includ cele mai mari orașe de pe coasta maritimă
de est și sud-est.
▪︎În China funcționează circa 1 300 de întreprinderi cu capital străin.