PROIECT DISCIPLINA: Geografie

ELEVI: Grigore Muler, Petre-Vlad Mihaela,

Radulescu Miruna, Stan Beatrice
CLASA: a XI-a E
PROFESOR COORDONATOR: Danciu Roxana

CHINA
Continut
1. Pozitia geografica
2. Relieful
3. Clima

{ 4.

5.

6.
Hidrografia
Vegetatia
Fauna
7. Solurile
8. Populatia
9. Asezarile umane
10. Economia(resurse naturale, agricultura, industria,
transportul, comertul, turismul)
11. Geografie istorica
12. Ansambluri economice si geopolitice
 1. Pozitia geografica
China, denumit oficial Republica Popular Chinez, este un stat independent care se
extinde n mare parte n Asia de Est, nvecinndu-se cu Vietnam, Laos, Birmania n Asia
de Sud-Est; cu India, Bhutan, Nepal i Pakistan n Asia de Sud; cu Afganistan,
Tadjikistan, Krgzstan i Kazahstan n Asia Central; cu Rusia, Mongolia, Coreea de
Nord n Asia de Nord i Nord-est. Astfel, China se nvecineaz cu 14 naiuni, mai mult
dect orice alt ar,cu excepia Rusiei, care se nvecineaz tot cu 14 state. n plus, China
mparte graniele maritime cu Coreea de Sud, Japonia, Vietnam, Filipine i Taiwan.

Coasta Chinei, de-a lungul Oceanului Pacific, este de 14.500 km lungime i este
mrginit de mrile Bohai, Galben, Chinei de Est i Chinei de Sud.

China are cea mai lung frontier terestr din lume, de 22.117 km, de la vrsarea n mare
a rului Yalu, pn la Golful Tonkin.

Acoperind aproximativ 9,6 milioane de km2, China este ca mrime a suprafeei de uscat
a doua ar din lume i a III-a sau a IV-a ar dup suprafaa total, n funcie de metoda
de msurare.

Teritoriul Chinei se afl ntre latitudinile 18 i 54N i ntre longitudinile 73 i 135E.

Harta politica a Chinei
 2. Relieful
Peisajele Chinei variaz semnificativ de-a lungul vastului teritoriu. China are trei
regiuni topografice principale ce se ridic n trepte (povrniuri), de la depresiuni
de-a lungul coastei de est pn la munii nali din vest. Proporia fiecrei forme
de relief din ntreaga ar este dup cum urmeaz: 33% muni, 26% podiuri, 12%
cmpie i 10% dealuri.

n est, de-a lungul rmurilor Mrii Galbene i Mrii Chinei de Est sunt extinse i
dens populate cmpii aluvionare; n China de Est gsim Marea Cmpie Chinez
drenat de Fluviul Galben. n nord, pe marginile platoului Mongoliei Interioare,
predomin pajitile largi.Partea central-estic gzduiete deltele a dou mari fluvii
din China, Galben i Yangtze. La vest se afl lanuri muntoase
precum Himalaya, Karakoram, Pamir i Tien Shan. Platourile nalte prezint
peisaje aride n nord, cum ar fi deerturile Taklamakan i Gobi. Sudul Chinei este
dominat de dealuri i lanuri muntoase joase; n sud se afl Podiul Tibet, care
este situat la o altitudine de aproximativ 4500 m, fiind cel mai nalt podi din
lume.

Cel mai nalt punct din lume, Muntele Everest (8848 m), piscul principal al
Munilor Himalaya, se afl la grania chino nepalez. Cel mai de jos punct al
rii, i al treilea din lume, este fundul lacului uscat (playa) Ayding , avand -154
m, n Depresiunea Turpan
Harta fizica a Chinei
 3. Clima
Clima Chinei difer de la o regiune la alta datorit musonilor, extinderii
suprafeelor de uscat i diferenelor considerabile n altitudine. n timp ce n
China central i de sud-est este, n general, cald i umed, n nord i nord-est este
relativ uscat.

Clima este dominat, n principal, de sezoane uscate i musoni umezi, care duc
la diferene pronunate de temperatur ntre iarn i var,care pot ajunge i la
30C.

n timpul iernii, vnturile nordice, care provin dinspre latitudini mai nalte, sunt
reci i uscate; n timpul verii, vnturile dinspre sud, din zonele de coast ale
latitudinilor mai joase, sunt calde i umede.

Cea mai mare parte a teritoriului Chinei aparine climatului temperat-continental

excesiv. n partea vestic, n deerturi i pe podiurile nalte, este o clim
continental-arid cu diferene mari de temperatur de la iarn la var i
precipitaii puine. n regiunile montane nalte, clima este alpin, cu ierni lungi i
aspre. n est clima este continental umed cu ploi musonice puternice n timpul
verii. n prile sudice ntlnim clim musonic, tropical si subtropical. n
China de sud-est, n timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc
taifunuri frecvente. n nord clima este temperat musonic.
 4. Hidrografia
China are peste 1 500 de ruri, deinnd cel mai mare potenial hidrografic din
lume.Bazinul fiecruia dintre cele peste o mie de fluvii din China are o suprafa
ce depete 1000 de kmp.

Pe teritoriul Chinei se gsesc sisteme hidrografice uriae, dar i ntinse regiuni

areice(lipsit de ap) sau endoreice(lipsit de scurgere).

n China exist att fluvii interioare, care se vars n lacuri continentale sau se
pierd n deerturi i mlatini srate, ct i fluvii exterioare,care se vars n mare
sau n ocean.

Fluviile Yangtze i Galben, cele mai lungi fluvii din ar i al III-lea i al VII-lea
din lume, curg dinspre platoul tibetan nspre dens populata coast de est. Alte
rauri importante ce dreneaza China sunt: Xi Jiang in centru, Mekong in sud,
Brahmaputra in vest.

n afar de apele naturale, n China se mai afl i un renumit curs de ap artificial

Marele Canal care traverseaz China din nord pn n sud. Cu o lungime de 1
801 km, Marele Canal este cel mai lung i mai vechi canal construit din lume.

Lacurile chineze sunt puin ntinse, cele mai mari fiind cele srate din centrul i
nord-vestul rii.
 5. Vegetatia
China numara peste 7000 de specii de plante lemnoase dintre care 2800 sunt arbori. Avand in vedere
intinderea tarii cat si diversitatea domeniilor bioclimatice, patura vegetala este foarte variata. Cu
toate acestea , defrisarile de secole si culturile intensive au transformat partial vegetatia naturala.
Astazi , predomina padurile de conifere si foioase , preeria si stepa. Dupa secole de defrisari ,
padurile au ajuns sa ocupe o suprafata de numai 1 972 900 km.
Padurile dese tropicale se gasesesc in sudul vaii Xi jiang si de-a lungul frontierei indiene , intre
Bhoutan si Birmania. Sunt constituite in principal din specii sempervirescente de foioase, cu o
inaltime ce depaseste adesea 50 de m. O vasta zona de vegetatie subtropicala se intinde la nord ,
pana la valea Yang-tseu-kiang si la vest pana la podisul tibetan.
Aceasta zona este deosebit de bogata : stejar, ginkgo, molid, pinul de Yunnan, tec, lemnul de
trandafir, lemn de santal ( rosu), camfor, abanosul, azalee, Camellia, etc. Se gasesc de asemenea
paduri de bambus si de arbusti. La inaltime predomiba padurile de conifere si plantele specifice
climatului montan.
Cea mai mare parte a Marii Campii de Nord si a inaltelor platouri cu loess au fost odata
acoperite cu paduri de foioase dintre care astazi au mai ramas diverse specii de stejar, frasin, ulm si
artar. Cele mai importante rezerve forestiere sunt situate n nord-estul Chinei, Manciuria, i mai
precis pe versantii Marelui si Micului Hinggan. Aceste masive dar si o parte a Campiei Manciuriene
prezinta vegetatie de tip taiga , intinse paduri de conifere (zada, molid, etc.) dar si unele specii de
arbori de foioase (mesteacan, tei, stejar, plop, ulm, etc) . Preeriile ocupa aproximativ 400 000 km.
Ele formeaz o diagonal de mai mult de 3.000 de km plecand din nord-est (Heilongjiang)
pana in sud-vest (Tibet), cuprinzand inclusiv o parte din Mongolia. Stepa acopera platourile
Shaanxi, Ningxia ,Ordos, si Qinghai. Arii de vegetatie de stepa si xerofita exista de asemenea si in
Xinjiang si Mongolia. Aceast vegetate naturala a fost distrusa partial de bovine (oi, cai, etc.) dar si
de eroziunea solului. Din 1949, 15.000 km de pdure au fost pierduti n fiecare an, datorita
cresterii rapide a populatiei si a cladirilor prost gestionate.
China inca se confrunt cu problema grava a despaduririlor (aproximativ 1000 km pe an). n
sud, padurile sunt atacate de ploi acide din cauza poluarii industriale, responsabile pentru
distrugerea a mii de hectare de paduri de pin.
 6. Fauna
China este una din rile cu cea mai bogat faun din lume. Pe ntregul
cuprins al rii triesc circa 6.266 de specii de animale vertebrate, dintre care
500 de specii de animale slbatice, 1.258 de specii de psri, 376 de specii de
trtoare, 284 de specii de amfibieni, 3.862 de specii de peti, ele reprezentnd
aproximativ a zecea parte din totalul speciilor de animale vertebrate din
ntreaga lume. n China mai triesc peste 50.000 de specii de nevertebrate i
circa 150 000 de specii de insecte.

Datorit faptului c cea mai mare parte a teritoriului chinez n-a fost afectat
de ghearii din epoca 3 i epoca 4, au supravieuit numeroase specii de
animale. Din datele statistice reiese c 476 de specii de animale vertebrate de
pe uscat triesc numai n China, ele ocupnd 19,42% din totalul speciilor de
animale vertebrate de pe uscat din ara noastr. Marele panda, maimua
blond, tigrul Huanan, cocorul cu cretet rou, delfinul cu aripioare albe,
aligatorul Yangtzi i alte vreo sut de specii sunt animale rare cunoscute n
ntreaga lume. Marele panda, cu greutatea maxim de 135 de kg., se hrnete
cu bambus fraged, n lume trind n prezent puin peste 1000 de exemplare.
Fiind un animal extrem de rar, marele panda a devenit simbolul proteciei
animalelor slbatice din lume. Cocorul cu cretetul rou, avnd lungimea
maxim de peste 1,2 m, are penele albe i cretetul gol de culoare roie, fiind
apreciat n Asia de Sud ca simbol al longevitii. Delfinul cu aripioare albe,
cunoscut i sub numele de porcul de Yangtzi, este una din cele dou specii de
delfini de ap dulce din lume. Primul exemplar capturat n 1980 n Fluviul
Yangtzi a trezit un viu interes din partea cercettorilor din domeniu.
 7. Solurile
Tipuri: cernoziom si soluri aluviale
Solurile cernoziomoide se formeaza n conditii de stepa si silvostepa, pe terenurile unde
periodic sau permanent persista un surplus de umezeala.
Cernoziomul este un sol foarte fertil, de culoare nchis (neagr, castanie etc.), format
sub o vegetaie ierboas, n condiiile unei clime continentale. Cernoziomul conine
humus n proporie de 3-6%, procentaj mic n comparaie cu alte soluri, care pot avea
pn la 25% humus, dar este de bun calitate, slab alcalin (pH = 7-7,8) i un procentaj
important de acid fosforic, amoniac i fosfor.
Solurile aluviale sunt cele mai tinere si se formeaza n luncile rurilor pe depunerile
aluviale recente. Ele se divizeaza n subtipuri-tipice, hidrice, vertice, si turbice.solurile
aluviale pot fi salinizate, solonetizate, si gleizate.
Procesul de eroziune:
Peste o treime din solul Chinei este afectat de eroziune, fenomen care ameninta culturile
si rezervele de apa, arata un studiu realizat pe o perioada de trei ani la nivel national de
catre cercetatori chinezi, informeaza Reuters.
Solul este erodat nu numai in zonele rurale indepartate, ci si in apropierea minelor,
fabricilor si chiar oraselor, au anuntat membrii echipei de cercetare.
In fiecare an se pierd aproximativ 4,5 miliarde de tone de sol, amenintand capacitatea
tarii de a-si asigura resursele de hrana. Daca pierderile de sol continua in acest ritm,
recoltele din nord-estul Chinei ar putea scadea cu 40% in urmatorii 50 de ani, adaugand
la costul eroziunii 29 de miliarde de dolari numai in acest deceniu.
China se confrunta cu o situatia mult mai grava decat India, Japonia, Statele Unite,
Australia si multe alte tari care sufera din cauza eroziunii solului, a precizat unul dintre
cercetatorii care au realizat studiul.
 8. Populatia
Republica Populara Chineza este natiunea cea mai numeroasa din lume cu peste 1,17
miliarde de cetateni, aproape un sfert din totalul populatiei globului. Majoritatea
(94%) este concentrata pe litoralul din SE si in campii, unde densitatea atinge 500-
1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la tara in sate cu circa 2000 locuitori.
Urbanizarea si natalitatea sunt conAproximativ 16,60% din populaie avea sub 14 ani,
70,14% aveau vrste cuprinse ntre 15 i 59 de ani, iar 13,26% peste 60 de ani. Rata
de cretere a populaiei, pentru 2013, este estimat la 0,46%.
Dei este o ar cu venituri medii, dup standardele occidentale, creterea economic
rapid a Chinei a scos sute de milioane de oameni din srcie, ncepnd cu 1978.
Astzi, aproximativ 10% din populaia din China triete sub limita srciei,
supravieuind cu mai puin de un dolar SUA pe zi, n scdere de la 64% n 1978.
omajului n mediul urban, n China, a sczut la 4% pn la sfritul anului 2007.n
prezent, rata omajului n mediul urban este de aproximativ 4,1%
Cu o populaie de peste 1,3 miliarde de locuitori i cu diminuarea resurselor naturale,
guvernul chinez este foarte preocupat de ritmul de cretere al populaiei i a ncercat,
din 1979, cu rezultate mixte, s pun n aplicare o politic de planificare familial
strict, cunoscut sub numele de Politica Unicului Copil. nainte de 2013 aceast
politic limita familiile la a avea doar un singur copil, cu excepia minoritilor etnice
i cu un grad de flexibilitate n zonele rurale. O relaxare important a politicii a fost
adoptat n decembrie 2013, care permite familiilor s aib doi copii n cazul n care
unul dintre prini este singur la prini.
 In prezent, sperana medie de via a
chinezilor este de 71,40 de ani (n cazul
brbailor - de 69,63 ani, iar n cazul
femeilor de 73,33 de ani), cu 5 ani mai
mare dect nivelul mediu la nivel
mondial
Grupuri etnice: Chineza Han 91,5%,
Zhuang, Manchu, Hui, Miao, uigura,
Tujia, Yi, mongol, tibetan, buyi, Dong,
Yao, coreeana, precum si de alte
nationalitati 8,5%
Limba: Standard chinez sau mandarina
(putonghua, bazat pe dialectul Beijing),
Yue (cantoneza), Wu (Shanghai), Minbei
(Fuzhou), Minnan (Hokkien-Taiwan),
Xiang, Gan, dialecte Hakka, limbilor
minoritare (a se vedea intrarea grupuri
etnice )
Religie: Taoista (taoist), budist, crestin
3% -4%, musulmani 1% -2%
 9. Asezarile umane
Asezare umana = comunitate umana (sat sau oras) indiferent de marime, care cuprinde o populatie, un anumit
teritoriu (denumit intravilan), constructiile sale si activitatile sociale si economice care se desfasoara pe teritoriul
sau.
China are un potential demografic urias : populatia sa a depasit 1, 3 miliarde de locuitori , ceea ce inseamna
o cincime din totalul mondial ; i-a redus foarte mult ritmul de crestere in ultimele decenii , acesta fiind de circa 6
la mie in ultimii ani , fata de 18 la mie in perioada 1975-1980.
Desi numai circa 40% din populatie este concentrata in orase , in China exista foarte multe orase
,,milionare , respectiv 40 , ceea ce inseamna mai mult de 1/10din numarul total al oraselor cu peste un milion
de locuitori de pe Glob.
Beijing
Populaie: 21,7 milioane oameni
Fastuoasa capital mbin armonios istoria bogat i motivele tradiionale cu arhitectura modern i obiceiurile
actuale, ceea ce o face s fie cea mai popular destinaie turistic a rii. Centru politic, cultural i educaional al
Chinei, Beijing este un ora a crui istorie se ntinde pe trei milenii, fiind ultima dintre cele Patru Capitale
Antice ale Chinei. n ultimii trei ani, populaia oraului a urcat cu 7%, dup un deceniu de scderi anuale
constante.
Harbin
Populaie: 12 milioane oameni
n cei doar 100 de ani de existen, Harbin s-a transformat spectaculos, devenind metropola uria de astzi,
dintr-un mic sat pescresc. Centru politic, cultural i educaional al prii de nord a Chinei, Harbin este denumit
neoficial i Oraul de Ghea, datorit temperaturilor extrem de sczute nregistrate de-a lungul iernii. Gazd a
unor evenimente de sculpturi n ghea i destinaie apreciat de iubitorii sporturilor de iarn, Harbin a primit
premiul de China Top Tourist City, n anul 2004.
Shanghai
Populaie: 24,1 milioane oameni
Amplasat n delta rului Yangtze, cel mai mare ora al Chinei ocup locul opt la nivel mondial, populaia sa
fiind n scdere uoar fa de anul anterior (cu 0,4%). Shanghai este unul dintre oraele cu cea mai rapid
dezvoltare a ultimilor 20 de ani dintr-un ora srac i relativ nedezvoltat, la nceputul anilor 90, acesta a ajuns
s fie cel mai puternic motor economic al Chinei, precum i cea mai modern i occidentalizat metropol a rii
Harbin Shanghai
 Asezarile rurale

In China habitatul rural nu se diferentiaza foarte mult ;satele sunt formate de

regula din cateva sute de gospodarii. Materialul de
constructie este diferit, in functie de zona climatica si vegetala.
Reforma agrara din 1952 a dus la formarea de noi asezari rurale , teritoriul rural
fiind organizat din punct de vedere administrativ in comune populare (peste
75000 de comune). Unei comune ii apartin 30-50 de sate.
Comuna dispune de dotari corespunzatoare : scoli, unitati comerciale , unitati
sanitare etc.

Exista doua tipuri majore de sate :

- cijuan : este cel mai frecvent si e format din locuitori inruditi ;

- sian :sunt asezari concentrate de dimensiuni medii si mari cu functii
administrative si comerciale

Satele compacte sunt specifice zonelor depresionare,zonelor de contact ale

campiei cu muntele si campiilor irigate.

Asezarile rurale situate in apropierea oraselor au un potential demo-economic

ridicat.
In bazinul fluviilor Huang-He, Jian-Tz sute de sate au fost stramutate in mari
asezari de tip urban ca urmare a constructiilor hidroenergetice.
Sat vechi in CHINA
 10. Economia
Resurse naturale:
China beneficiaza de paduri, o industrie a pestelui dezvoltata si zacaminte naturale.
In cea ce priveste varietatea zacamintelor, putem intalni depozite de Cu,Fe,Mn,Sb,Zn,Bx cat si petrol,
huila si bauxita, sare, sulf si grafit.
Agricultura
Cea mai mare parte a populaiei triete n mediul rural, deci agricultura are o importan deosebit
pentru economia chinez.
China are o suprafa de uscat de 9.600.000 kmp, suprafaa terenurilor arabile ajungnd la numai
1.270.000 kmp, ce reprezint circa 7% din terenurile arabile din ntreaga lume. Ele se gsesc n
principal n cmpiile i depresiunile cu un climat temperat-musonic din partea estic a Chinei.
Culturile vegetale reprezint un sector principal al agriculturii chineze. Principalele culturi cerealiere
sunt orezul, grul, porumbul, soia. Iar culturile tehnice sunt cele de bumbac, arahide, rapi, trestie-
de-zahr i sfecl-de-zahr.
n primele etape cretererea economic s-a datorat agriculturii, care a fost scutit de multe limitri
impuse n epoca Mao. Partidul ncuraja producia, manufactura la scar larg. Astfel n ar au aprut
numeroase manufacturi, care creau un deficit de resurse datorit utilizrii iraionale
Dup aplicarea politicii de reform la sate n 1978, agricultura chinez a cunoscut o dezvoltare
rapid. Reforma a adus ranilor beneficii reale, a emancipat i dezvoltat forele de producie rurale, a
condus la creterea rapid a produciei agricole, i n special a celei cerealiere i la optimizarea
structural a agriculturii
In momentul de fa, China se situeaz pe primul loc n lume n ceea ce privete producia de cereale,
bumbac, rapi, tutun, carne, fructe de mare i legume.
 Industrie
Industria energetica:
Baza energetic a Chinei o constitue crbunii, crora le revin 3/4 din balana
energetic a rii. Cele mai importante bazine sunt: Datong, Fushin, Fushun,
Baotou, Kailuan. Centralele termoelectrice produc 4/5 din energia electric
total i sunt amplasate n apropierea bazinelor carbonifere sau a marilor
aglomeraii urbane. Cea mai mare central hidroelectric din China este Barajul
celor Trei Defileuri de pe rul Yangtze.
China este principalul factor de poluare a aerului din lume.
Industria automobilelor
Vnzrile de autoturisme din China, cea mai mai mare pia auto din lume, au
crescut cu 33,2% n anul 2010. Piaa auto chinez a devenit lider la nivel
mondial de la nceputul anului 2009, depind-o pe cea a SUA

Infrastructura Transport
Reeaua de autostrzi a Chinei a evoluat ajungand la 65.000 de kilometri. Din
acetia, 4.719 kilometri de autostrad au fost dai n folosin n anul 2009. La
sfritul anului 2010, reeaua de autostrzi a ajuns la de 76.000 de kilometri.
Statul chinez i-a propus s dein 100.000 de kilometri de autostrad, pn n
2020, o reea comparabil cu aceea existent, n prezent, n Statele Unite ale
Americii.
Tot n perioada 1988 - 2010, chinezii au construit 30.000 de kilometri de cale
ferat i nu mai puin de 220.000 de kilometri de osele
 Comert
n relaiile cu Uniunea European, exporturile din cele 27 de state
membre UE ctre China au crescut la 78 miliarde euro n 2008,
comparativ cu 26 miliarde euro n 2000, n timp ce importurile din
China au crescut de la 75 miliarde euro la 248 miliarde euro n
aceeasi perioad. De asemenea valoarea schimburilor cu Africa au
crescut masiv.

Anul 2009[39] 2008[37] 2000[37]

Total schimburi comerciale - - -

Export China -> EU 214,7 248 75

Export EU -> China 81,7 78 26

Anul 2009[39]

Total schimburi comerciale -

Export China -> SUA 269,4

Export SUA -> China 69,6

 Turism
-turismul din China s-a dezvoltat semnificativ in ultimele deceniii dupa ce
reformele guvernului au fost applicate si tara a renuntat la izolare totala. Aparitia
unei noi clase mijlocii si o relaxare a restrictiilor de circulatie ale autoritatilor
chineze influenteaza puternic aceast boom. China a devenit una dintre cele mai
bogate si exploatate piete de turism din lume. Mapamondul este pe punctul de a
vedea un boom sustinut puternic de guvernul chinez.

China este a treia cea mai vizitatat tara din lume. Numarul de turisti straini a fost
aprox. 55.98 milioane in 2010. Veniturile de schimb valutar au fost de 45.8
billioane dolari americani, a patra cea mai mare cantitate din lume in 2014.
Numrul de vizite turistice interne au totalizat 1610000000, cu un venit total de
777.1 miliarde de yuani.

Potrivit predictiilor economice chineze, in 2020, China va devenii cea mai intens
vizitata tara de catre turisti straini. n ceea ce privete cheltuielile totale de
cltorie, China, este de ateptat s beneficieze de cea mai rapid cretere din
lume din 2006 pn n 2015, dublandusi veniturile pana in 2015.
Economia Chinei n cretere ,genereaz, de asemenea, o cretere a cltoriilor de
afaceri. n China, procentul de vnzri n funcie de cltorie de afaceri este mai
mare (38%) n comparaie cu SUA (21%) sau Marea Britanie (28%) potrivit
Consiliului International de Turism in 2013.
Obiective turistice
1. Marele Zid Chinezesc

Marele Zid Chinezesc a fost construit, reconstruit si

intretinut intre secolul 5 i.e.n. si secolul 16, pentru a
proteja granita de nord a Imperiului Chinez de
atacurile triburilor nomade din nord.
 2. Palatul Potala

Situat la 130 de metri deasupra Vaii Lhasa,

Palatul Potala are 170 de metri inaltime si este
cea mai monumentala structura din Tibet.

3. Orasul Interzis

Aflat in centrul orasului Beijing, Orasul Interzis

este cel mai mare palat din lume, care se intinde
pe mai mult de 72 de hectare.
11. Geografie istorica
ETAPE:
1.Preistorie
2.Domnia dinastic timpurie
3.China Imperial
4.Sfritul domniei dinastice
5.Republica Chinez (1912-1949) Mao Zedong proclamnd
6.Republica Popular Chinez (1949 - prezent) fondarea RPC n 1949

Istoria Chinei ncepe din erele civilizaiei antice - una dintre cele mai vechi din lume -
care a nflorit n bazinul fertil al Fluviului Galben, n Cmpia Chinei de Nord. De
milenii, sistemul politic al Chinei s-a bazat pe monarhii ereditare, cunoscute sub
numele de dinastii, ncepnd cu semimitologica Xia, din bazinul Fluviului Galben (cca
2000 .Hr.). De la anul 221 .Hr., cnd dinastia Qin a cucerit o serie de mai multe state,
pentru a forma un imperiu chinez, ara s-a extins, frmiat i reunificat de mai multe
ori. Republica Chinez (1912-1949) (RC) a rsturnat ultima dinastie n 1911 i a
condus China Continental pn n 1949. Dup nfrngerea Imperiului Japoniei n Al
Doilea Rzboi Mondial, Partidul Comunist i-a nvins pe naionalitii din partidul
Kuomintang, din China Continental, i a proclamat Republica Popular Chinez, la
Beijing la 1 octombrie 1949, n timp ce Kuomintangul a mutat guvernul RC la actuala
capital, Taipei.
 12. Ansambluri economice
si geopolitice
1.OCS(Organizaia de Cooperare Shanghai)-creat n 2001
2.APEC(Forumul de Cooperare Economic Asia-Pacific)

3.ASEAN(Asociatia Economica din Asia de SE)

4.ONU(Organizatia Natiunilor Unite)

-Locul chinezilor la ONU a fost ocupat n consecin de

Republica China pn la 25 octombrie 1971, date la care a fost
atribuit Chinei comuniste n toate instanele ONU, prin vot
general, de rezoluia 2758
 13. Bibliografie(referinte
Internet)
http://roteageografie.ro/?page_id=319
https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C
4%83_Chinez%C4%83#Preistorie
http://ro.worldcountriesdata.com/china/
http://romanian.cri.cn/chinaabc/chapter1/chapter10
401.htm
Wikipedia, Ipedia, China ABC