Analiza și interpretarea documentelor istorice

Doc.9. „…Marile descoperiri geografice din secolul al XV-lea şi din prima jumătate a secolului
al XVI-lea au fost posibile nu numai datorită progresului considerabil în economie, în arta şi
tehnica navigaţiei şi în concepţia despre lume a omului medieval. Ele au fost pregătite în
secolele premergătoare de înaintaşii anonimi sau celebri, într-o epocă în care a
avut loc o sensibilă mutaţie a frontierelor…Contactele violente, apoi paşnice, au pus faţă
în faţă Occidentul şi Orientul. Schimbările de bunuri şi apoi de idei se realizau la început lent,
apoi mai accentuat. Explozia scandinavă, Islamul în expansiune, cruciadele, călătorii şi
misionari au lărgit orizontul, cunoştinţele Occidentului despre lumea necunoscută şi au
stimulat scuturarea de orizonturi noi.”

S. Goldenberg, S. Belu, Epoca marilor descoperiri geografice.

Variante de răspuns pentru documentul 9.

1. Explicația termenilor subliniați.

Cruciadă - nume dat expedițiilor cu caracter militar întreprinse în evul mediu de țările din
Europa occidentală în Orientul Mediteranei, care, sub pretextul eliberării mormântului lui
Cristos de sub musulmani, urmăreau de fapt cucerirea de noi teritorii.

Misionari - preoți sau călugări creștini care erau considerați trimiși Domnului pentru a răspândi
învățăturile din biblie. Termenul se trage din latină missio – trimitere această acțiune era
sprijinită de biserică pentru a converti și a-i aduce pe „calea cea bună” pe așa numiții
„necredincioși”.

2. Enunțuri care conțin un adevăr istoric cu privire la tema la care se referă documentul.

Cruciadele medievale ( cele opt expediții cu caracter militar, întreprinse în perioada dintre
1096 și 1270) au contibuit la dezvoltarea relațiilor dintre Occident si Orient, atît în domeniul
comerțului cît și la lărgirea cunoștințelor Occidentului despre lumea necunoscută.

În urma marilor descoperiri geografice din sec.al XV-lea și prima jum. a sec. al XVI-lea, biserica
catolică a contribuit la răspîndirea creștinismului în Lumea Noua mai ales prin intermediul
misionarilor.

3. Evenimente care au tangență cu informațiile din document și la care se referă

documentul.

A. 1486 – Bartolomeo Dias a făcut înconjurul Africii și a descoperit Capul Bunei Speranțe.
B. 1492 - Cristofor Columb efectuează prima sa expediție spre Lumea Nouă și descoperă
America..
C. 1498 - Descoperirea drumului maritim spre India. Vasco da Gama întreprinde
călătoria spre India, ocoleste Africa, trece strîmtoarea Madagascar și acosteză pe
coastele apusene ale Indiei (portul Calicut).
D. 1500 – 13 corăbii conduse de Alvarez Cabral pleacă spre India, dar, îndreptîndu-se spre
sud-vest, ajung pe coasta Americii de Sud, în Brazilia (pe care o numesc Santa Cruz).
 E. 1519-1522 - Portughezul Fernando Magelan, aflat in serviciul Spaniei a efectuat
prima calatorie în jurul lumii.

4. Evenimentele la care se refera sursa:

Marile descoperiri geografice din sec.XV și din prim jumătate a sec.al XVI-lea și cauzele care
au favorizat aceste descoperiri. Marile descoperiri se referă și la expansiunea europeană
peste Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific, aceasta numindu-se "Perioada Marilor descoperiri
geografice", când exploratorii Pământului depășesc hotarele "lumii vechi", așa cum au fost:
Vasco da Gama, Bartolomeu Diaz, Francis Drake, Jacques Cartier, Cristofor Columb,
Ferdinando Magellan și mai târziu James Cook.

5. Cauzele Marilor descoperiri geografice.

 Economice: .

Progesele economice înregistrate la inceputul sec.XV, necesitatea de materii prime, stimula

intersul pentru comerț pe mare, având drept urmare constituirea primelor companii
comerciale;

Creşterea necesităţilor de aur şi argint pentru emiterea masei monetare;

Comerţul pe drumurile terestre cu Asia (India, China) si cu Africa este controlat de negustorii
arabi şi in Mediterana de negustorii italieni. Arabii aduc în Europa:
Din Asia: mirodenii (piper, scorţisoară, dafin, vanilie), aur, argint, pietre preţioase (ametist,
ambră, cuarţ, cristale, diamante, perle, rubine, safire), mătase, arme, etc. Din Africa: sclavi,
lemn rar, bijuterii;

în același timp Drumul Mătăsii își pierde din importanță și era necesară descoperirea drumului
maritm spre India, mai sigur, mai ieftin.

 Sociale:

Existența unei burghezii interesate sa-și sporeasca veniturile, în același timp deschisă spre
nou.

 Politice:

Interesele marilor puteri maritime din acea perioadă de a se extinde prin colonii. Un exemplu
este "Hotărârea de la Tordesillas" a papei (1494), care împarte globul între
Spania și Portugalia ca un măr tăiat în două.

 Tehnice:

Progresele tehnice înregistrate la începutul sec.XV: dezvoltarea tehnicii construcției navale, cu

corăbii mai robuste cu care se puteau efectua călătorii mai lungi, apariția caravelii;

Dezvoltarea și perfecționarea instrumentelor de navigație, ajutînd la o mai bună orientare pe

mare.

 Gnoseologice:
Crește interesul pentru cunoaștrea de noi spatii, mai ales dupa răspîndirea teoriei cu privire la
forma rotundă a pămîntului.

 Religioase:

Interesele religioase ale bisericii, în special a celei catolice, de a converti "Lumea nouă"
la creștinism; Mai ales dupa cucerirea Constantinopolului (1453), biserica catolică era
interesată să contribuie la răspîndirea creștinismului în spațiul extraeuropean.

6. Consecințele Marilor descoperiri geografice.

Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne, nici unul nu a avut urmări mai
însemnate decât descoperirea Americii si a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste
descoperiri începe expansiunea, care avea să impună celorlalte continente stăpînirea Europei
și supremația civilizației europene.

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea și din secolul al XVI-lea
au constituit o etapă decisivă în domeniul cunoașterii globului pămîntesc, avînd multiple
consecințe, pe plan economic și social, politic și stiintific:

 economice :

- Creşte importanţa comerţului maritim:

- Axa comerțului european se mută din zona Marii Mediterane în zona Oceanului Atlantic;

- Crește cantitatea de metale prețioase aduse din Lumea Nouă în Europa;

- Are loc pe termin scurt devalorizarea monezilor (inflația) și respectiv –creșterea prețurilor
marfurilor;

- Dezvoltartea băncilor, burselor, companiilor comerciale;

- În Europa sunt aclimatizate noi plante: porumbul, cartoful, fasolea, tutnul s.a;

 Sociale :

- Decăderea economică a nobilimii;

- Colonizarea europeană a continentului american şi a Extremului Orient ;

- Dezvoltarea burgheziei comerciale şi financiare, crește rolul social al burgheziei ;

- Scăderea nivelului de trai al populaţiei de rând.

 Politice:

- Întărirea autorităţii monarhilor în Spania, Franţa, Anglia;

- Colaborarea dintre monarhi şi burghezie;

 - Rivalitatea dintre statele implicate în descoperirile geografice coloniale;

- Începe formarea imperiilor coloniale.

 Cultural-ştiinţifice şi religioase:

- Dezvoltarea cunoştinţelor cgeografice;

- Lărgirea orizontului cunoașterii spațiului terestru;

- Intensificarea misionarismului catolic;

- Extinderea creştinismului în America şi Asia;

- Răspîndirea civilizației europene;

Consecințe negative:

- Distrugerea civilizațiilor amerindiene (aztecă, incașă, maya);

- Expluatarea populației băștinase;

- Comerțul cu sclavi.

8. Personalitatea istorică la care se referă documentul:

Cristofor Columb (1451 – 1506) – a fost navigator intaliano-spaniol.

 .În prima sa călătorie din 3 august 1492 – 15 martie 1493 descoperă Lumea Nouă –
America. Exlorează coastea de nord-estul Cubei. A adus primii indieni în Spania la
reîntoarcerea sa. În a doua călătorie expediția lui Cristofor Columb stabilește prima
așezare europeană în Lumea Nouă. Descoperirea a pus bazele măreției Spaniei, a
constituirii imperiului ei colonial, dar și, concomitent, pe cele ale declinului.

 A inițiat colonizarea Lumii Noi, exploatarea ei. A creat condiții pentru dezvoltarea
nebănuită a navigației, a schimbului și a industriei. A stat la baza plămadirii lumii
moderne . Cu toate mijloacele violente ea a contribuit la punerea temeliilor unei
civilizații, ale unei lumi noi.
 Cele patru expediții ale lui Cristofor Columb, sunt remarcabile și prin rezultatele
geografice obținute. Amiralul a fost primul european care a strabatut Oceanul
Atlantic în regiunea subtropicală și tropicala a emisferei nordice și primul care a
navigat în zona Mediteranei americane, în Marea Caraibilor. Columb a pus bazele
descoperirii părții continentale a Americii de Sud și a Americii Centrale. El a descoperit
Antilele Mari: Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico, partea centrală a arhipeleagului
Bahamas, o bună parte din Antilele Mici, Trinidad. Fapta sa a inițiat descoperirea
întregului continent American, desăvârșită lent în decursul secolelor următoare.

9. Hărți.
10. Marile descoperiri geografice. Posesiuni coloniale spaniole și portugheze la începutul sec.
al XVI-lea.