Analiza și interpretarea documentelor istorice

Doc. „…Mehmed al II-lea a fost mai întîi un războinic, care a mărit considerabil și a întărit
armata terestră, pe care au dotat-o cu o artilerie eficientă: la moartea sa el lăsa în urmă o
putere, care făcea Europa să tremure. Însă el n-a neglijat organizarea imperiului... prima sa
grijă a fost să își asigure autoritatea personală... În ceea ce privește organizarea imperiului,
Mehmed al II-lea a dorit să facă din Istambul o capitală puternică a construirii, dar şi prin
deplasarea populaţiilor, ceea ce a dus la împotriviri… Voinţa de aconsolida imperiul şi influenţa
capitalei l-au determinat pe Mehmed al II-lea săorganizeze confesiunile nemusulmane într -un
mod centralizat, dominat de o patriarhie aflată la Istanbul chiar de la cucerirea
Constantinopolului… Ocupaţia cea mai importantă rămîne războiul… O altă măsură economică
cu consecinţe politice importante, reforma financiară… La moartea sa, în 1481, Mehmed al II-
lea lăsa, deci un imperiu mai mare şi mai puternic decît oricînd, lăsa însă o armată obosită, un
popor epuizat şi nemulţumit, o elită iritată şi fărîmiţată.”

Robert Mantran, Istoria Imperiului otoman.

Variante de răspuns pentru documentul 5.

1. Explicația termenilor subliniați.

Imperiu – 1. Stat monarhic care are în frunte un împărat; împărăție. 2. Teritoriu cuprinzînd un
stat dominant împreună cu teritoriile cucerite si dominate de el.

Confesiune – Religie, credință religioasă, cult.

2. Enunțuri care conțin adevăr istoric cu privire la tema la care se referă documentul.

În urma politicii de cucerire, Mehmed al II-lea (1444-1446 si 1451-1481) reușește să lărgescă cu

mult teritoriile imperiului, fiind considerat pe drept unul dintre cei mai puternici sultani din
istoria Imperiului Otoman.

Mehmed al II –lea a organizat confesiunile nemuslmane într-un mod organizat, care erau
dominate de o patriarhie aflată la Istambul chiar de la cucerirea Constantinopolului (1453).

3. Evenimente care au tangență cu informațiile din document și la care se referă

documentul.

A. 1453 - cucerirea Constantinopolului de către turci, eveniment, care l-a transformat pe

Mahomed al II-lea în cel mai renumit conducător în lumea musulmană, în unul dintre
cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman.
B. Între 1454 și 1464 - armatele lui Mahomed al II-lea au pătruns puternic în Balcani
la sud de Dunăre, pe care o considera frontiera de nord a Imperiului Otoman în sud-
estul Europei .(Cucerește Belgradul în 1455, Serbia în 1459, Grecia în 1458, Moreea ăn
1460, Bosnia în 1464)
C. 1470 – M. a impus pe italieni să pătrească tribut porții în urma capturării insulei
Negroponte.
 D. 1472 - M. cucerește întreaga Anatolie până la râul Eufrat.

4. Acțiuni întreprinse de Mahomed al II-lea pentru întarirea imperiului.

> A mărit considerabil armata terestră , dotind-o cu artilerie eficienta;

> Trupele de elita ale ienicerilor nu aveau egal în acel moment, fiind foarte disciplinați și
credincioși sultanului;

> După cucerirea Constantinopolului (1453) , mută aici capitala, schimbindu-i denumirea in
Istambul. Mutarea capitalei a fost foarte reușită deoarece locația orașulu îi asigura controlul
asupra comertului pe mare și pe uscat dintre estul Mediteranei și Asia Centrala, fapt care le-a
adus otomanilor uriașe bogații;

> Pentru a consolida imperiul, după cucerirea Constantinopolului, a garantat libertăți

creștinilor și a conservat privilegiile genovezilor si venetienilor;

> În timpul lui s-au emis monede de cupru, din argint și prima moneda otomană propriu-zisă
din aur –sultani sau altan;

> A desavirșit organizarea administativă a imperiului , fapt care permitea concentrarea într-un
timp scurt a unei armate numeroase;

> În 1467 a adoptat un cod de legi, prin care erau fixate funcțiile demnitarilor, salariile lor,
organizarea clerului musulman;

> A fost stabilit și statutul confesiilor nemusulmane;

Sultanul deținea puterea politică nelimitată, cît si cea de calif (sef spiritual ).

5. Personalitatea istorică la care se referă documentul.

Mahomed al II-lea Fatih (Cuceritorul sau Mehmed al II-lea) a fost sultan al Imperiului Otoman
între 1444 și 1446, și între 1451 și 1481.

 Este considerat adevaratul întemeetor al Imperiului Otoman;

 S-a remarcat prin acţiunile sale militare. Incă din primii ani de domnie, sultanul s-a
arătat a fi un bun comandant de oşti. A cucerit Constantinopolul, mutînd aici capitala,
schimbîndu-i denumirea în Istambul. Întarind extrem armata, a făcut o serie de
cuceriri, pentru care a fost numit Fatih (Cunceritorul). A fost unul dintre cei mai
puternici sultani din istoria Imperiului Otoman;
 Pe plan intern s-a dovedit a fi priceput, administrând foarte bine întinsul stat ottoman.
În timpul domniei sale a fost desavirsită organizarea adminitrativă a Imperiului
Otoman;

S-a stins din viață în 1481, realizînd, in cei 30 de ani de domnie, ce nu reusiseră înaintașii lui
în peste 100 de ani. La moartea sa statele din vestul Europei au rasuflat ușurate. Era principalul
inamic.
6. Harta Imperiului Otoman și a Imperiului Bizantin, 1450.
7. Harta Imperiului Otoman, 1300-1658.