Analiza și interpretarea documentelor istorice

Documentele istorice prevăzute de programa de BAC-2013

Doc.6. „… Păgînul împărat al turcilor îşi puse în gînd să-şi răzbune şi să vie, în luna
mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supuie ţara noastră, care e
poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o pînă acum. Dar dacă această
poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva –
atunci toată creştinătatea va fi în mare pericol.De aceea, ne rugăm de domniile voastre
să ne trimeteţi pe căpitanii voştri împotriva duşmanilor creştinătăţii, pînă mai este
vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu
oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mînă.Dată în Suceava, în ziua de sfîntul Pavel,
luna ianuarie 25, în anul Domnului 1475. Ştefan voievod, domn al Ţării Moldovei.”
Din Apelul lui Ştefan cel Mare către principii Europei.

Variante de răspuns pentru documentul 6:

1. Explicarea termenilor subliniați.

Păgîn - termen prin care se întelege o persoană care nu este creștină, sau care nu are nici o
religie in viziunea creștinilor.
Creștinatate - totalitatea statelor creștine ale Europei, ale lumii.
Poarta creștinătății - termen prin care se intelege rolul jucat de Țarile Române in fața
expansiunii otomane spre țările europene.

2. Enunțuri cu termenii subliniați, ce conțin un adevăr istoric cu privire la tema ce se referă

documentul.

Oastea turcă suferă doua mari înfrîngeri , la Vaslui (1475) si Războieni (Podul Înalt-1476) , fapt
care a forțat păgînii să părăsescă Moldova, fară sa-l poata înlatura pe Ștefan cel Mare de la
tron.
După cucerirea Constantinopolului de către turci in 1453, Imperiul Otoman reprezenta cel mai
mare pericol pentru întreaga creștinatate.
Țara Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare (1457-1504) devine o adevarată poartă a
creștinătății în fața expansiunii otomane spre tările Europei.

3. Evenimente care au tangență cu informațiile din document sau la care se referă

documentul.

A. 1473 – Ștefan cel Mare a refuzat sa plătească tribut sultanului, fapt ce echivala cu
declararea războiului.
B. 1474 – sultanul Mehmed al II-lea cere ca Stefan cel Mare să-i aducă personal tributul și
să-i cedeze Chilia și Cetatea Albă.
C. 10 ianuarie 1475 - bătălia de la Vaslui; armata lui Ștefan cel Mare , mult mai
inferioară numeric obtine o strălucită victorie împotriva armatelor turcești.
D. 25 ianuarie 1475 - Ștefan cel Mare trimite o scrisoare catre toti monarhii creștini din
Europa, în care arata marea primejdie pentru Moldova și pentru întreaga creștinatate
din partea sultanului, rugindu-i ,, să se îndrepte asupra dusmanului creștinitatii cit mai
este vreme.,,
4. Argumentele, prin care Ștefan cel Mare încerca să convingă principii Europei sa-i acorde
ajutor:

- Moldova – “Poartă a creștinătății”;

- Pericolul otoman – pericol pentru Moldova, dar și pentru întreaga creștinătate;
- Dacă Moldova o să fie supusă, un mare pericol pentru creștinătate;
- Numai cu eforturi comune se putea de luptat împotriva pericolului otoman.

5. Explicații referitor la faptul de ce domnul Moldovei punea accentul pe ”creștinătate”.

Ștefan cel Mare punea accentul pe “creștinătate”, căci aceasta era cheea care unea țările din
Europa: credința creștină. Numai credința creștină, religia unică putea uni statele europene în
lupta împotriva păgînilor, pentru a opri expansiunea otomană în Europa . Ștefan îndemna la
acțiune generală pe mare și pe uscat, arătînd că “va lupta pînă la moarte pentru legea
creștinească”.

6. Argumentele de ce Ștefan cel Mare considera ca este momentul oportun de a lupta cu

turcii:

- Marea victorie împotriva turcilor în bătalia de la Vaslui (1475);

- Victoria de la Vaslui, a avut un mare ecou internațional, chiar Papa Sixt al 4 l-a numit pe
Ștefan ,,atlet al lui Crist”, și ,,val al creștinitatii”;

- Înfringerea turcilor în bătalia de la Vaslui nu însemna înfringerea Imperiului Otoman, fapt de

care Ștefan cel Mare își dădea perfect seama, așteptind o nouă invazie otomană;

- Ștefan se adresează puterilor creștine ale Europei, pentru a ataca Imperiul Otoman, profitînd
de starea morală a turcilor după înfringerea de la Vaslui, fapt , care realizat ar fi putut măcar
pentru o vreme să înlature pericolul otoman.

7. Aprecieri privind relațiile diplomatice ale lui Stefan cu statele europene.

Politica externă a lui Stefan cel Mare a fost una dinamică și echilibrată, care punea accent
pe neutralitatea dusmanilor. Primul său instrument politic a fost diplomația. A purtat idea de
cooperare creștina cu Cracovia, Buda, Viena, Venetia, Vatican, Milan, Vilnius, Moskova, a ținut
sub o observație continuă vecinii – Polonia, Ungaria, Hanatul Crimeei, iar otomanii –sub o
atentie specială. A manevrat între marile puteri ale epocii , cu pace și cu razboi, menținînd o
țară independentă.

8. Personalitatea istorică la care se referă documentul.

Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, Domn al Moldovei între anii 1457 și 1504.

 Cel mai important domnitor al Moldovei din perioada medieval: În timpul domniei sale,
statul romanesc de la est de Carpati a atins perioada de apogeu. A consolidat puterea
internă prin chemarea înapoi în funcții a marii boierimi refugiate, a stimulat creșterea
avuției micii boierimi și țărănimii libere, a restructurat sfatul domnesc, a întărit
resursele militare ale țării;
  Diplomat iscusit în raporturile medievale europene: A încercat să neutralizeze
dușmanii realizând un șir de acțiuni: acceptă suzeranitatea Poloniei, întră în conflict
deschis cu Ungaria și tătarii; a promovat o politică de apropiere de puterile creștine; se
implică activ în lupta antiotomană (lupta de la Vaslui, 1475, lupta de la Valea Albă,
1476);

 Remarcabil sprijinitor al bisericii și culturii medievale românești: În timpul domniei

sale au fost construite numeroase lăcașe sfinte, multe dintre ele pe locurile vestitelor
sale bătălii; a pus începutul „epocii de aur a picturii și arhitecturii” medievale
românești.

9. Hărți. Moldova în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, 1483.