Cultura și Știința în RSSM

☭ Cuprins ☭
★Ideologizarea Culturii
★Învățământul
★Știința
★Literatura și Arta
★Patrimoniul Național-Cultural
★Politica de Rusificare
 ☭ Ideologizarea Culturii ☭
Instaurarea regimului sovietic a afectat in mod direct intelectualitatea
basarabeană: o mare parte de intelectuali s-a refugiat in România, o altă
parte, cei care au rămas in Moldova sovietică, au fost maltratați sau represați.
În locul acestora au fost promovați specialiști fideli regimului, originari din
stânga Nistrului și un număr mare de persoane recent venite din URSS, care
au monopolizat principalele sfere de activitate elitară si de conducere în toate
ramurile economiei naționale ,inclusiv în activitatea culturală și științifică.
În Basarabia a început o adevărată ofensivă împotriva valorilor culturale ale
poporulu român. În anul 1944, prin decret special, a fost lichidat sistemul de
instruire și educație școlară și extrașcolară existent în Basarabia, a fost
efectuaţi trecerea forţată de la alfabetul latin la cel rusesc, prin care s-a dat o
lovitură de proporţii limbii române, ea fiind de fapt pusă în afara legii. Ulterior,
limba română a fost scoasă din uz, fiind în mare parte înlăturată din procesul
de învăţământ, ştiinţa, administraţie. Aceste schimbări au purtat pecetea
deformărilor păgubitoare ale regimului totalitar comunist.
 ☭ Învățământul☭
Pentru a-şi întări poziţiile şi asigura dominaţia în noua republică sovietică, regimul
comunist avea nevoie ca populaţia să posede un anumit nivel de instruire şi cultura. De
aceea, organele de partid şi de stat au depus eforturi pentru a asigura un anume progres
în aceste domenii.
În consecinţă, în perioada postbelică în RSS Moldoveneasca s-au produs schimbări
esenţiale, cantitative şi calitative, în toate sferele de activitate culturală, învăţământ, ştiinţă.
Către mijlocul anilor '70 a fost introdus învăţământul mediu general obligatoriu de zece
ani. A fost creată o reţea întreagă de instituţii de învăţământ superior, mediu de
specialitate şi profesional-tehnic, în care îşi făceau studiile sute de mii de studenţi şi elevi.
S-a lărgit sistemul de educaţie extraşcolară prin intermediul instituţiilor de culturalizare
(cluburi, biblioteci, muzee, cinematografe), a crescut gradul de informare a populaţiei prin
intermediul mass-media (presa, radioul, televiziunea), s-au mărit cu mult numărul şi
tirajele ziarelor, revistelor şi cărţilor editate etc.
Pe de altă parte, procesul de dezvoltare a tuturor formelor de învățământ a fost însoţit
de implantarea în conştiinţa tineretului studios a multor valori spirituale şi cognitive false.
Extinderea activităţii instituţiilor de culturalizare şi mass-media a condus la sporirea
gradului de presiune ideologică asupra populaţiei, fapt care a deformat procesul de
acumulare şi fructificare a adevăratelor valori spirituale naţionale şi general-umane.
Cinematograful “Moskova” Teatrul de Operă și Balet

Muzeul de Artă Plastică Monumentul “V.I. Lenin”

 ☭ Știința ☭
A avut loc o creştere substanţială a potenţialului ştiinţific, care s-a materializat prin crearea, în
1961, a Academiei de Ştiinţe cu un număr impresionant de institute de cercetări ştiinţifice şi a unei
reţele importante de institute ştiinţifice pe ramuri.
Din acelaşi unghi de vedere poate fi apreciatã şi evoluţia ştiinţei în RSSM. Indiscutabil, în
perioada postbelică a avut loc o creştere substanţială a potenţialului ştiinţific, dar acesta a fost creat
nu în baza unei evoluţii fireşti sau necesităţi interioare de dezvoltare a societăţii. Sarcinile şi
problemele puse în fața instituţiilor ştiinţifice din Moldova erau determinate de interesul dezvoltării
diferitor ramuri ale economiei naţionale şi complexului militar din întreaga Uniune Sovietică.

Academia de Științe Biblioteca Națională

 ☭ Literatura și Arta ☭
Regimul totalitar a avut o influenţă nefastă asupra literaturii şi artei. Oamenii
de creaţie din RSS Moldovenească au fost obligaţi să accepte platforma puterii
sovietice, fiind impuşi să servească ideile partidului comunist, să respecte strict
principiile "realismului socialist". Deşi oamenii de cultură au creat în acele
condiţii vitrege un şir de lucrări artistice de valoare (Grigore Vieru, Dumitru
Matcovchi, Eugen Doga, Maria Bieşu, Ion Druță s.a.), în ansamblu, anii postbelici
s-au caracterizat printr-o stagnare evidentă în literatură, în arta teatrală, plastică
şi muzicală.
 ☭ Patrimoniul Național-Cultural ☭
Regimul sovietic a contribuit, de asemenea, la distrugerea unei Demolarea catedralei “Sfântul
părţi esenţiale din patrimoniul naţional-cultural al românilor Nicolae“ din Balți
basarabeni. Astfel, un număr foarte mare de edificii valoroase,
multe dintre care constituiau veritabile monumente de istorie şi
cultura în Basarabia au fost aruncate în aer de către detaşamente
speciale la retragerea trupelor sovietice în iunie 1941. A urmat
distrugerea monumentelor de cult bisericesc. Către sfârşitul anilor
'70, aproape jumătate din bisericile ce funcţionau pe teritoriul Demolarea vechii catedrale din
Basarabiei interbelice erau distruse. Din cauza iresponsabilităţii Chișinău
organelor de resort, au fost distruse multe monumente de istorie,
arhitectură şi arheologice.
În a doua jumătate a anilor '80, anual erau demolate în mediu 10
clădiri-monumente, iar în total, cutre anul 1987, au fost pierdute
pentru totdeauna 350 de monumente de istorie şi cultură, iar 80%
din clădiri-monumente se aflau în stare de degradare. Toate acestea
ne vorbesc despre adevărata atitudine a regimului comunist fată de
patrimoniul naţional-cultural al românilor din RSSM.
 ☭ Politica de Rusificare ☭
O dureroasă pagină din istoria postbelică a constituit-o politica de deznaţionalizare
şi rusificare a basarabenilor. Această politica s-a manifestat prin micşorarea numărului
de intelectuali, folosindu-se diverse modalităţi: deportări, exterminări, exproprierea
forţată, trimiterea la muncă în regiunile îndepărtate ale URSS, repartizarea
absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior în afara hotarelor RSS Moldoveneşti.
În acelaşi timp, creştea numărul ruşilor şi ucrainenilor (activişti, muncitori şi specialişti
transferaţi la uzinele şi fabricile basarabene etc.).
Activitatea de rusificare a cunoscut felurite modalităţi dintre care desfăşurarea unei
intense campanii politice şi ideologice pentru nimicirea intelectualităţii basarabene şi
pentru cultivarea datoriei de a servi ideile comuniste. Asupra populaţiei băştinaşe a fost
exercitată o masivă teroare ideologică în ceea ce priveşte falsificarea istoriei românilor
moldoveni, tinta urmărită fiind desfiinţarea conştiinţei de neam şi focalizarea educaţiei
în spiritul internaţionalismului proletar şi al urii faţă de statul şi poporul român. Victime
ale acestei ofensive au fost generaţiile de copii care au trecut prin sistemul şcolar
sovietic, precum şi cadrele didactice care îşi făcuseră studiile în şcoala românească.
Vă mulțumesc pentru atenție.