Numele: Andoni

MINISTERUL EDUCAŢIEI, Prenumele: Nicon

CULTURII ȘI CERCETĂRII Patronimicul: Petru
AL REPUBLICII MOLDOVA Instituţia de învăţământ:
Gimnaziul ,,Luceafarul’’

Localitatea: Or.Biruinta
Raionul / Municipiul: Singerei

Agenţia Națională pentru

Curriculum și Evaluare

ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ

EXAMEN NAȚIONAL DE ABSOLVIRE A GIMNAZIULUI
SESIUNEA SUPLIMENTARĂ / REPETATĂ
06 iulie 2018
Timp alocat – 120 de minute

Rechizite şi materiale permise: pix cu cerneală albastră.

Instrucţiuni pentru candidat:

- Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate.
- Lucrează independent.

SUBIECTUL I (12 puncte)

Studiază fiecare sursă în parte și realizează sarcina propusă.
Nr. Item Scor
1 Studiază coperta cărții. Numește un fapt istoric pe care autorul îl poate oferi pentru L
a justifica titlul lucrării. Argumentează răspunsul. 0
1
•Cu alte cuvinte autorul accentueaza evenimentul 2
groaznic din istoria Rominilor 3
Alipirea Basarabiei de catre URSS..Dupa conventia de
definire a agresiunii din 1933 si in conformitate cu
aceasta,documentul din 21 iulie 1936 era o confirmare
clara a recinoasterii granitei de rasarti a Rominiei

2 Studiază caricatura. Determină procesul istoric la care face trimitere autorul. L

Argumentează răspunsul. 0
1
• Unul dintre procesele istorice care poate fi 2
inilnit,este influenta URSS-ului asupra Europei de 3
est.Respectiv aceasta este reprezentata sip e
caricature,observam chipul lui Stalin cel ce vrea sa se
extinda asupra globului pamintesc.

3 L
Studiază titlul articolului. Determină importanța evenimentului reflectat în articol.
Argumentează răspunsul. 0
1
Iuri Gagarin nu este doar un cosmonaut ci unul dintre 2
reprezentantii ai URSS ce tine de expeditiile in spatiu. 3
Exact acum o jumătate de secol omul a pășit pentru prima
dată pe suprafața Lunii. Astronautul american Neil
Armstrong a adus astfel Statelor Unite ale Americii
victoria în fața URSS în „cursa către Lună”, cursă care
a durat mai bine de 10 ani.
4 Studiază fotografia. Apreciază importanța documentului pentru cetățenii L
Republicii Moldova. Argumentează răspunsul. 0
1
2
Adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, Constituţia 3
Republicii Moldova este principalul instrument
politico-juridic care a consacrat despărţirea
definitivă de regimul totalitar, oferind ţării o nouă
ordine constituţională, care consfinţeşte racordarea
ţării la valorile lumii civilizate întemeiate pe
respectul şi pe promovarea drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti.

SUBIECTUL al II-lea (23 de puncte)

Studiază materialul suport și realizează sarcinile propuse.
SURSA A SURSA B.
„Revoluțiile din 1989 au schimbat în
mod fundamental harta politică, economică și
culturală a lumii. Rezultând din nemulțumirea
generală față de dominația ideologică leninistă,
ele au permis redescoperirea
participării democratice și a activismului
civic. […] În timp ce rezultatul final al acestei
tranziții este încă neclar, revoluțiile au reușit în
scopul lor cel mai important: au desființat
regimurile leniniste și au acordat cetățenilor
acestor țări libertatea de a se implica total în
modelarea propriilor destine”.
(Vladimir Tismăneanu, Revoluțiile din 1989 între trecut și viitor, 1999) Fotografie:
Căderea zidului Berlinului

SURSA C. ”Căderea neașteptată a Zidului, care a marcat desatelizarea ”democrațiilor

populare” în 1989 și apoi implozia URSS în 1991, a reprezentat o dublă revoluție. Revoluție,
desigur, pentru țările eliberate de sub tutela sovietică; dar și revoluție în raporturile dintre cele două
părți ale Europei. Imaginea miilor de berlinezi din Est năvălind, pe 9 noiembrie 1989, începând cu
ora 22, pe Bornholmer Strasse, care făcea legătura dintre Pankow și Wedding, primul punct de
trecere unde barierele dintre partea de Est și cea de Vest au fost ridicate, au rămas în memorie drept
simbolul dorinței populare de a reface unitatea distrusă: Unitatea Germaniei, dar și unitatea
Europei.”
(Soulet Jean- Francois, Istoria Europei de Est de la al Doilea Război Mondial până în prezent)

Nr. Item Scor

Utilizează sursele A, B, C și cunoștințele obținute anterior.
1 Numește, valorificând sursele și cunoștințele obținute anterior, două state în care L
au avut loc revoluții în anul 1989. 0
1
 Polonia,Germaina 2

2 Explică termenul democrație. L

0
Ordine publica,mod de functionare a sistemului politic. 1
2

3. Explică, în baza surselor A și C, două cauze ale Revoluției din 1989.

L
Sursa A: 0
1
Nemultumirea generala fata de dominatia ideological
2
leninista,au permis redescoperirea participarii
3
democratiei si a activismului civic.
4

Sursa C: Regimul sovietic realizat prin ‘’democratii

populare’’
Au prezentat revolutia,pentru tarile eliberate de sub
tutela sovietica,si revolutie in raporturi dintre cele
doua parti ale Europei.

4. Apreciază contribuția popoarelor Europei de Est în desfășurarea evenimentelor ce L

au avut ca rezultat restabilirea unității Europei. Argumentează răspunsul cu 0
trimitere la surse. 1
2
Dupa reformele facute contributia popoarelor europei de 3
est a creat indeoendenta si dezlipire de la regimul 4
Stalinist.Sursele ofera ca urmare revolutiei din 5
1989,redescoperirea participarii la activismul
civic.Punctul cel mai culminant este ca desfiintarea
regumului communist a creat libertate.Popoarele europei
de est au contribuit la revolutiile ce au obtinut
rezultatul dorit.

5 Determină în sursele B și C simbolul dorinței populare de a reface unitatea L

distrusă: Unitatea Germaniei. 0
1
Imaginea miilor de berlinezi din Est navalind,pe
Bornholmer Strasse,care facea legatura dintre Pankow si
Wedding.
 6 Formulează două consecințe ale Revoluțiilor din 1989 pentru destinul popoarelor L
europene. 0
1
Consecinta I: Schimbarea hartii politice,economice si
2
culturale
3
4

Consecinta II: Redescoperirea participarii democratice si

a activismului civic.

7 Exprimă-ți opinia: De ce anul 1989 a fost definitoriu pentru istoria Europei? L

Formulează două argumente.: 0
1
2
Anul 1989 a fost definitoriu pentru istoria
3
Europei,deoarece au fost accentuat de revolutii ce au
4
adus rezultat care este present si in ziua de
5
astazi.Prin diferite metode toate aceste tari au
incercat sa iasa din reigimul coomunist,dar, contra la
majoritatea a fost aplicata violenta pentru a incerca sa
scape din regimul communist.

SUBIECTUL al III-lea (15 puncte)

Studiază sursele A-D.
REPERE CRONOLOGICE (A) 1944 – reinstaurarea regimului sovietic în
1939- Semnarea Pactului Ribbentrop- Basarabia
Molotov 1946-1947 – Foametea în RSSM
1940 , 28 iunie - Anexarea Basarabiei de
1946-1949- Colectivizarea forțată în RSSM
către URSS
1949- Deportări în masă a populației din
1940, 2 august – Formarea RSSM
RSSM în Siberia
SURSA B.
„(...) Un efect scontat al deportării din 1949 a fost înregimentarea accelerată şi masivă a
ţăranilor în colhozuri, aşa-numita colectivizare sau „ofensivă decisivă a socialismului asupra
satului” dintre Prut şi Nistru. Legarea ţăranului de glia colhoznică, prin dictatul regimului bolşevic,
a avut drept urmare lichidarea proprietăţii private şi pierderea sentimentului de iniţiativă economică
la sate, desţărănirea şi dezmoştenirea clasei ţăranilor. Odată cu încheierea colectivizării, a fost
instituit un mecanism special al relaţiilor de producere şi repartiţie, mecanism care permitea statului
sovietic să controleze în totalitate producţia agricolă, ţăranii primind de la stat doar minimul necesar
pentru a supravieţui şi a munci din greu pe terenurile colhoznice”.
(Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova)
SURSA C.
 „(...) Comitetele executive, au supus la impozitul agricol, în conformitate cu hotărîrea
Consiliului de Miniștri al RSSM din 30 august 1947 10.154 de gospodării cheaburești care: [...] au
folosit pemanent muncitori năimiți; au folosit sistematic în agricultură ori meșteșugărit muncitori
sezonieri năimiți, au folosit sistematic munca altor țărani; obțineau sistematic venituri de pe urma
utilizării mașinilor agricole în alte gospodării contra unei plăți (...); aveau sistematic venituri de la
moară, oloiniță, râșniță și alte întreprinderi; au practicat cumpărarea în scopul revânzării, comerțului
ori cămătăriei. (...)”.
(Din Informație privind rezultatele identificării și supunerii
la impozitul agricol a gospodăriilor cheaburești în 1947 în RSSM)

Item Scor
Utilizează sursele pentru a argumenta, într-un text coerent, afirmația: Colectivizarea
agriculturii în RSSM a lovit dur în destinul țărănimii basarabene. L
0
Notă: Formulează cel puțin trei argumente. 1
2

L
0
Colectivizarea agriculturii in RSSM a lovit dur in destinul taranii basarabene 1
deoarece pe de o parte taranii au devenit simple unelte economice, iar pe de alta 2
parte posibilitatea de imbogatire individuala a fost abnegata. In primul rand, din 3
cauza adoptarii reformei colectivizarii in RSSM, taranii au fost obligati sa-si
cedeze pamanturile, prin urmare dreptul la propietatea individuala a fost anulat. L
0
1
Mai mult decat atat, posibilitatea de imbogatire individuala a fost de asemenea 2
compromisa, ca urmare a adoptarii acestei reforme. In al doilea rand, ogoarele 3
taranilor au fost transformate in ferme agricole colective, in care, taranii erau 4
obligati sa presteze activitati in favoarea statului. De cele mai multe ori, acestia 5
erau supusi unui regim de munca nu tocmai prielnic, munca fiind una istovitoare. 6
In ceea ce priveste rasplata, fiecare taran primea fie o suma de bani, fie produse 7
alimentare, insa nu o cantitate multumitoare, pe care ar fi trebuit sa o primeasca,
ca urmare a muncii depuse pe ogoare. L
0
În mod pur teoretic, țăranii săraci fără pământ erau marii beneficiari ai 1
colectivizării, deoarece li se promitea șansa să primească o parte egală în muncă 2
și beneficiile acesteia Pentru cei care aveau pământ însă, colectivizarea însemna
predarea către colhozuri a tuturor proprietăților și inventarului agricol și vânzarea L
celei mai mari părți a alimentelor către stat la prețuri scăzute, fixate pe cale 0
administrativă și de aceea ei s-au opus ideii. Mai mult decât atât, colectivizarea a 1
implicat schimbări în modul tradițional de viață al satului rusesc

In concluzie Această politică avea ca scop creșterea producției agricole prin punerea
agriculturii sub controlul statului.