Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ferdinand 1 - Regele Ferdinand I, Carol 2-În istoria României, regele Carol al II-lea
sau „Întregitorul de ţară”, a
reprezintă unul dintre cele mai dezbătute și constestate
personaje. De-a lungul domniei sale (1930-1940), s-au
fost primul rege al tuturor românilor,
înregistrat numeroase realizări în plan cultural, însă ele
suveranul sub domnia căruia s-a realizat
au fost umbrite de controversele din jurul vieții private a
Marea Unire din 1918, cel mai important
regelui și de alunecarea țării pe panta autoritarismului.
act din istoria poporului român.
În 1938, în contextul deteriorării situației politice
Ferdinand I a fost şi omul providenţial,
interne și a tensiunilor crescânde în plan internațional,
omul reformei agrare şi al celei Carol a intuit oportunitatea instaurării unui regim de
electorale, precum şi al acţiunilor vizând autoritate personală. Pentru a conferi legitimitate noii
consolidarea statului naţional unitar forme de organizare a statului, regele și apropiații săi au
român, omul sub cârmuirea căruia s-a înțeles necesitatea câștigării încrederii populației. În
înregistrat cea mai înfloritoare perioadă a acest scop, s-a construit un veritabil cult al personalității
statului românesc modern.Regele monarhului, având ca obiectiv crearea imaginii unui
Ferdinand era şi un om cu o educaţie lider salvator, al “omului providenţial”.
aleasă, cu o vastă cultură, cunoştea
Personalitate complexă și interesantă, regele Carol al II-
limbile latină, elină, germana, româna, lea s-a remarcat încă de timpuriu prin calitățile sale.
engleza, franceza şi chiar rusa, îşi scria Cultivat și inteligent, foarte energic, cunoscător al mai
singur discursurile şi era un mare multor limbi străine, Carol era înzestrat totodată cu un
pasionat de botanică.Şi mai avea un atu real simț politic. De-a lungul vieții sale, Carol s-a lăsat
formidabil: alături de el s-a aflat o însă copleșit de excese care au afectat prestigiul Casei
personalitate minunată, Regina Maria, regale. În 1925, acesta renunțase la prerogativele de
cea care avea să fie infirmieră pe front şi prinț moștenitor și fugise în străinătate împreună cu
diplomat în cancelariile europene, cea amanta sa, Elena Lupescu. În atare condiții, Parlamentul
fără de care, spun istoricii, succesul lui l-a numit succesor la tron pe Mihai, fiul lui Carol, în
Ferdinand I nu ar fi fost la fel, iar vârstă de numai 5 ani la acea dată. În 1927, regele
România Mare ar fi fost, cel mai probabil, Ferdinand a murit, iar Mihai a preluat tronul, asistat de
un deziderat încă şi mai greu de atins.
o regență. În următorii ani s-a creat un puternic curent
de opinie pentru întoarcerea în țară a lui Carol. Astfel, la
6 iunie 1930, acesta a revenit în România, iar două zile
mai târziu a fost proclamat rege.
Alexei Mateevici- 1888, Căinari – d. 24 august 1917, Chișinău) a fost unul din cei
mai reprezentativi scriitori moldoveni[2] Născut în Gubernia Basarabia,
actualmente Republica Moldova. Înscrisă în contextul atmosferei sociale, politice,
culturale, spirituale din Basarabia începutului de secol XX, figura proeminentă a
lui Alexei Mateevici a fost abordată din diverse perspective: literară, religioasă,
istoriografică. De menționat că istoricii investighează cu mijloacele specifice
perioada respectivă și meritul lor constă în faptul că sunt, acum în mod special,
sau poate, mai exact, par să fie cu mâna pe pulsul evenimentelor. Însă doar
abordarea din perspectiva istoriei este insuficientă pentru explicarea lucrurilor
proiectate spre trecut, dar mai ales spre viitor.
Lupta pentru drepturile basarabenilor includea și efortul de a obține școli cu
predare în limba populației băștinașe. Cererea, în 1906, însă a fost respinsă.
Solicitarea este considerată de către Alexei Mateevici „cea mai mare și mai
neapărată trebuință pentru desfășurarea puterilor noastre”. De aici tonul plin de
ardoare în pledoaria pentru școala în limba poporului său. Amintim că sociologul
francez Emile Durkheim, analizând la începutul secolului al XX-lea aspecte ale
științei omului în raport cu societatea și subliniind rolul foarte important al
învățământului, este de părere că datorită școlii adeziunea la o comunitate
națională nu mai este fondată pe o libertate metafizică ce transcende timpul și
istoria, ci se înscrie într-o cultură și o tradiție pentru care valorile spiritului și ale
legii au un sens.
Ion Inculet-După Unire Ion Inculeț a fost ministru al Basarabiei, ministru al
sănătății publice, ministru de interne, ministru al comunicațiilor și vice-președinte
al Consiliului de miniștri în Guvernul României, condus de Ion Gh. Duca (1933-
1937). În momentul declanşării revoluţiei ruse în martie 1917, Ion Inculeţ se afla
la Petrograd, fiind ales membru al Sovietului deputaţilor muncitorilor şi ţăranilor.
Revenit la Chişinău, în august 1917, a fost numit ajutor de comisar gubernial al
Basarabiei şi a făcut parte din Sovietul provincial al deputaţilor ţărani, potrivit
lucrării ''Guverne şi Guvernanţi (1916-1938)'' (Ioan Scurtu, Ion Mamina, Silex,
Bucureşti, 1996).
Nicolae Ceaușescu- La începutul anilor ’60, când la conducerea țării se afla încă
Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut loc o relaxare a regimului comunist, vizibilă la
nivelul tuturor palierelor din societate, inclusiv în mediul cultural. În paralel cu
procesul de desovietizare a culturii române, a avut loc reabilitarea şi reintegrarea
unora dintre intelectualii persecutaţi în primii ani ai regimului comunist, o lărgire
a libertăţii de creaţie, precum şi o deschidere a regimului către Occident.
Un moment cheie în evoluţia regimului condus de Nicolae Ceauşescu a fost
reprezentat, fără îndoială, de discursul ținut în București la data de 21 august
1968, când a condamnat public invadarea Cehoslovaciei de către trupele
Tratatului de la Varșovia. Susţinerea sinceră a populaţiei a contribuit decisiv la
legitimarea internă a regimului, dar şi la creşterea prestigiului acestuia pe plan
extern, unde liderul român s-a bucurat de atenţia celor mai importante cancelarii
ale lumii. La doar câţiva ani distanţă, regimul condus de Nicolae Ceauşescu
înregistra o schimbare de curs radicală, prin revenirea la un regim dogmatic.
Punctul de cotitură era înregistrat în iulie 1971, când revenit dintr-un turneu
efectuat în ţările comuniste din Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia),
Ceauşescu anunţa sub forma tezelor din iulie revenirea în forţă a ideologiei
comuniste care trebuia să stea la baza oricărei activităţi din societate, cu
precădere a celei culturale, ştiinţifice şi de învăţământ. Se pare că Ceaușescu ar fi
fost într-atât de impresionat de „revoluțiile culturale” și de spectacolele
grandioase la care a asistat cu precădere în China şi Coreea de Nord, încât ar fi
dorit să preia același model și în România.
1988 a fost anul în care Gorbaciov avea să introducă glasnostul[15], prin care erau
acordate noi libertăți cetățenilor sovietici, printre care o mai mare libertate a
cuvântului. Acest fapt a fost o schimbare radicală, de timp ce cenzura
guvernamentală fusese până atunci o caracteristică principală a sistemului
sovietic. Controlul asupra presei a scăzut, iar mii de prizonieri politici și dizidenți
au fost eliberați. Scopul lui Gorbaciov a fost ca, prin promovarea glasnostului, să
exercite presiuni asupra conservatorilor din CC al PCUS, care se opuneau activ
reformelor politice și economice.
Grigore Vieru- Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și
se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august
1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din
RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Maria Bieșu- Maria Bieșu s-a născut la 3 august 1935 în localitatea Volintiri,
raionul Ștefan Vodă, într-o familie de oameni simpli. Debutează ca solistă în
cadrul formației de muzică populară „Fluieraș” cu piesa Struguraș de pe colină, la
un concurs raional, alături de celebrii Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici.
Astfel, în septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Primul Festival
Internațional al starurilor de operă și balet, intitulat Invită Maria Bieșu. De atunci,
pe meleagurile Moldovei, toamna, poposește fluturele gingaș (logotip al
Festivalului Invită Maria Bieșu), împreună cu talente recunoscute în toată lumea
ale muzicii de operă și balet.
Emil Loteanu- Emil Loteanu a avut un rol important in formarea cel puţin a două
promoţii de regizori de film în cadrul scolii superioare de regie, de asemenea, a
fost conducătorul cursului de actori de teatru si film la Institutul de Arte din
Chişinău.
Dumitru Matcovski- Dumitru Matcovschi este autorul a peste 50 de volume de
poezie, proză și piese de teatru și este recunoscut drept un simbol al mișcării de
renaștere națională din Basarabia. Unele din creațiile sale au fost traduse în rusă
și lituaniană.