Eseu despre o zi petrecută în plantații ca un sclav în SUA, prima jumătate a secolului XIX-lea

În SUA, în prima jumătate a secolului XIX-lea, sclavii negri lucrau în plantații de zahăr și
tutun.
În special în sudul țării sclavii erau tratați cu mult mai rău( lucrau în plantații, fabrici, erau
vânduți, exploatați) decât în nord unde unii sclavi erau educați și crescuți în casele stăpânilor
sau mai numiți și „domesticiți”. Astfel în sudul țării, sclavii indiferent de vârstă lor erau
supuși muncii în plantații și fabrici. Condiții în plantații erau inumane și devastatoare, iar
viața sclavului era întotalitate controlată de către stăpânii săi. Încă din zorii zilei munceau
nonstop, cu excepția a 10-15 minute zilnice pentru a mânca. Sclavului îi era frică să
vorbească, să-și încetinească regimul de muncă, să se apropie de alți sclavii. Aceștia lucrau
dis-de-dimineață și până se întuneca, iar o dată pe lună, când era luna plină, lucrau până la
miezul nopții.După ce au lucrat în plantații, sclavii se întorceau în colibele lor și își pregăteau
ceva de mâncare.
Seara aceștia se culcau cu frica de a se trezi târziu în urmatoarea zi și să repete același
program.