Valorificarea antropică a silvostepei

Deși silvostepa este prezentă în majoritatea teritoriului Republicii Moldova,

doar aproximativ 20% din suprafaţa zonei s-au păstrat, fiind în mare parte
înlocuite cu peisaje antropice (terenuri agricole, aşezări umane etc.)
Terenurile agricole ocupă în medie 60–70% din suprafaţa totală, fiind cultivate
preponderent cu porumb, grâu, sfeclă-de-zahăr, floarea-soarelui, tutun şi pomi
fructiferi.
Aşezările umane sunt situate, de regulă, pe malurile râurilor, pe lângă surse de
apă, în orașe ca: Chişinău, Bălţi, Râbniţa, Soroca, Ungheni, Orhei. De asemenea
zona de silvostepă are niște condiţiilor naturale favorabile pentru traiul şi
activitatea omului.
Acestă zonă a fost foarte puternic valorificată în domeniul economic. Din
păcate, odată cu acest lucru, cea mai mare parte a zonei a fost defrişată şi
desţelenită pentru dezvoltarea agriculturii, îndeosebi în Câmpia Bălţilor.
Toata această valorificare, urbanizare și dezvoltare a avut efecte negative și
degradare asupra naturii , lucru caracterizat prin: eroziunea solului, poluarea
apelor si distrugerea lumii organice.
Pentru a împiedica aceste daune din a continua trebuie să luăm niște măsuri
imediate ca extinderea ariilor naturale protejate de stat. Acest lucru va fi posibil
datorită faptului ca o bună parte din terenurile deja afectate sunt împădurite.