Lupoiu Andreea

Matei Basarab
Matei Basarab (uneori i Matei Brncoveanu, n. 1580, Brncoveni d. 9 aprilie 1654) a
fost domnul rii Romneti ntre1632 i 1654. Domnia i-a fost marcat de confruntri cu Vasile
Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit i a refcut o seam de
lcauri de cult. Sfritul domniei a fost caracterizat de o slbire a autorit ii domne ti n raport
cu mercenarii seimeni, care avea s duc la Rscoala seimenilor din timpul lui Constantin
erban.
Origini
Prin bunicul su, Vslan din Caracal, Matei din Brncoveni (sau Brncoveanu) descindea
din puternica familie a boierilor Craioveti. Aceast origine i-a justificat, de altfel, adoptarea
numelui de Basarab imediat dup urcarea pe tron, considerndu-se nepot al lui Neagoe
Basarab i deci urmaul acestuia. Era fiul lui Danciul din Brncoveni (judeul Olt), fost mare
vornic, n timpul domniilor lui tefan Surdul (1591 - 1592) i Alexandru al III-lea cel
Ru (1592 - 1593) i otean al lui Mihai Viteazul, czut n btalia de la elimbr i nmormntat
la Alba Iulia. Mama lui a fost jupneasa Stanca, tot din Brncoveni. Matei Basarab a fost, la
rndul lui, cpitan n oastea lui Mihai Viteazul, comandant al detaamentelor oamenilor liberi i
breslailor din Craiova. Matei Basarab a fost cstorit cu Elena Nsturel (prenume ortografiat
i Elina), a patra fiic a marelui logoft Radu Nsturel din Fierti (Hierti) i sora lui Udrite
Nsturel.
nceputul domniei
nc din timpul domniei lui Leon Toma a ncercat s ia tronul cu ajutorul lui Rakoczy I
al Transilvaniei (1630). Agitaia din ar a crescut i mai mult sub urmtorul domnitor Radu
Ilia (1632), pn ce Poarta, lund n considerare i darurile fcute personal de Matei, i
ncredineaz tronul cu toat mpotrivirea intrigilor greceti manevrate mai ales de bogtaul
Celebi Curt (martie 1633). Menine pacea cu Turcia, ncheie pact de alian i prietenie
cu Gheorghe Rkczi I (1635),precum i cu Sfntul Imperiu Roman, Polonia iVeneia (1636,
1637, 1639).
Relaiile cu Vasile Lupu
Primii ani de domnie ai lui Matei Basarab au fost ani de aparare a tronului fata de
veleitatile de cucerire ale lui Vasile Lupu, domnul Moldovei (1634-1653), care voia ca domn in
Muntenia pe fiul sau, Ioan. Prima expeditie impotriva lui Matei a avut loc in anul 1637 si da
castig de cauza muntenilor, ajutati si de o oaste transilvaneana a lui Gheorghe Rakoczy I, cu care
1

Matei Basarab incheiase o alianta inca din anul 1635. Fratie. A doua incercare a lui Vasile Lupu
de a cuceri tronul muntean are loc doi ani mai tarziu, in 1639, dar este din nou invins de Matei
Basarab in luptele de la Ojogeni si Nenisori, judetul Ilfov. Dupa aceasta infrangere, relatiile
dintre cei doi domni devin fratesti si, ca semn de pace si buna vointa, fiecare zideste o biserica in
tara celuilalt; astfel, Matei Basarab inalta Manastirea Soveja din judetul Vrancea, iar Vasile Lupu
reface biserica Stelea din Targoviste. Victorii. Pacea dintre cei doi domnitori a durat zece ani,
mai precis pana in 1652, an in care Vasile isi casatoreste fata, Ruxandra, cu Timus Hmielnitki,
fiul hatmanului Bogdan al cazacilor. Intuind primejdia, Matei Basarab, aliat cu Gheorghe
Rakoczy II al Transilvaniei, ajuta cu oaste pe logofatul moldovean Gheorghe Stefan in incercarea
acestuia de a-l inlatura pe domnitorul Vasile Lupu. Surprins, acesta din urma fuge la Hotin, apoi
trece Nistrul dupa ajutor. Cazacii lui Timus resping oastea moldoveana si trec Milcovul, in
Muntenia, pentru a-l pedepsi pe Matei Basarab. Lupta dintre cazaci si munteni se da la Finta,
judetul Dambovita, in 1653. Desi ranit, Matei Basarab va repurta o stralucita victorie si ii va
urmari pe asediatori in Moldova, unde Timus moare sub zidurile Sucevei, iar Vasile Lupu, ca sa
scape cu viata, fuge iarasi peste Nistru si de acolo la Constantinopol, unde va si muri
Sfritul domniei
Matei Basarab nu s-a bucurat mult vreme de linite deplin. Btrneea i o ran
cptat la Finta, o rscoal a seimenilor (lefegii strini) i a dorobanilor, i-au grbit sfritul. A
fost nmormntat la Trgovite, de unde a fost mutat n 1658 la ctitoria sa - Mnstirea Arnota de ctre un sobor de preoi, n frunte cu patriarhul Macarie al Antiohiei i secretarul acestuia,
crturarul Paul de Alep, care se aflau atunci n ara Romneasc.[4]
Dezvoltarea rii n timpul lui Matei Basarab
Epoca lui Matei Basarab a fost una de nflorire cultural, de nchegare a unei coli
artistice, fr de care "explozia" brncoveneasc nu ar fi fost posibil. A fost un adevarat
"Mecena",un protector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei, militnd pentru pstrarea nealterat
a tradiiei ortodoxe. Toate aceste nsuiri ale sale, vor contribui la consacrarea suveranului ca cel
mai mare ctitor ortodox al poporului romn, un adevarat patron al bisericii. Daca Stefan cel Mare
a zidit 45 de biserici si manastiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, facand din el cel
mai de seama ctitor bisericesc al neamului romanesc conform lui C. C. Giurascu. Cea mai
cunoscuta dintre ctitoriile sale este manastirea Arnota din judetul Valcea, zidita intre anii 16331636, pe locul unei asezari mai vechi. Biserica manastirii a fost pictata de Stroe din Targoviste.
Pe langa temele religioase traditionale sunt de remarcat portretele votive ale domnitorului si

Doamnei Elina, din pronaos, precum si o frumoasa decoratie florala in locurile libere dintre
medalioane. Portretul lui Matei Basarab batran, cu parul alb, este considerat unul dintre cele mai
frumoase portrete de voievozi romani care s-au pastrat pana astazi. La Arnota, Matei Basarab a
fost si inmormantat, lespedea de piatra ce-i acopera mormantul fiind sculptata de sibianul Elias
Nicolae. Tot aici a fost inmormantata si doamna Elina, sotia voievodului.n 1645 Matei Basarab
a pltit taxele pentru ntreg muntele Athos. Matei Basarab a fost cel care a adus o contribu ie
major n nlocuirea limbii slavone cu cea romneasc, n viaa oficial, religioas i civil. El
a introdus prima legislaie scris: "Pravila mic" (tiprit la mnstirea Govora, 1640), care a
fost tradus din limba slavon de ctre Moxa, precum i "ndreptarea legii" (Trgovite, 1652).
Organizarea armatei a beneficiat de o atenie special din partea voievodului, efectivele
ajungnd la 40.000 de ostai. Totodat, Matei Basarab dispune construirea unor noi fortificaii.
De remarcat rmn i cele 3 rzboaie ctigate mpotriva domnului Moldovei, Vasile Lupu, care
se ncpna s revenidice tronul lui Matei Basarab.
Tot Matei Basarab a fost iniiatorul i comandantul general al Ligii antiotomane,
constituit din rile Romne, Polonia i Rusia. Cel care a fundamentat ideologic doctrina
poporului romn a fost savantul domnitor al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711),
membru al Academiei din Berlin. Liga antiotoman a euat n cele din urm din cauza lipsei de
coordonare.
Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epoc de fervoare religioas i dezvoltare cultural
aa cum o arat numrul foarte mare de ctitorii voievodale i boiereti.
Dar cea mai cunoscut dintre ctitoriile lui Matei Basarab rmne Mnstirea
Arnota (din actualul jude Vlcea), ridicat ntre anii 1633-1636, pe locul unui lca de cult mai
vechi. Biserica mnstirii a fost pictat de Stroe din Trgovite
Matei Basarab a fost un domn viteaz, carmuindu-si cu pricepere tara si stiind s-o apere la nevoie;
pe plan intern, desi a fost un bun gospodar, a mentinut o fiscalitate ridicata, datorita turcilor.
Matei Basarab ramane important in istoria noastra nationala pentru constructiile de sfinte
lacasuri, biserici si manastiri.
Cea mai monumentala dintre ctitoriile sale ramane, insa, manastirea Caldarusani,
judetul Ilfov, construita intre 1637-1638, din apropierea Bucurestiului, situata intr-o pozitie
pitoreasca si inconjurata din trei parti de lacuri. Celelalte ctitorii mai de seama ale sale sunt
manastirile Sadova, judetul Dolj, refacuta total pe locul uneia din lemn, Maxineni, judetul
Ramnicu Sarat, in 1637, distrusa in Primul Razboi Mondial, Plataresti, judetul Ilfov, in 1646,
Strehaia, judetul Mehedinti, in 1645, Cornatel, in 1648, azi biserica de mir din comuna
3

Manastirea, fosta mosie regala a lui Carol I al Romaniei, judetul Ilfov; Negoesti, judetul Ilfov,
intre 1648-1649, Brebu, judetul Prahova; apoi schiturile: Barbatesti, judetul Dambovita, intre
1645-1646 si Pinul, judetul Buzau, intre 1647-1648. Matei Basarab a zidit catedrala episcopala
din Ramnic, precum si o serie de biserici de mir, ca: Saridar si Sfintii Apostoli din Bucuresti;
Sfantul Dumitru din Craiova, 1651, pe locul actualei catedrale mitropolitane; Sfintii Imparati,
1650 si Sfantul Nicolae-Andronesti din Targoviste, 1653; Sfintii Apostoli din Ploiesti, 1639;
Sfantul Procopie din Gherghita-Prahova in 1641; Sfantul Gheorghe din Pitesti; Intrarea in
biserica din Caracal, ca si bisericile din Draganesti-Teleorman, Parscovani si Dobrotesti-Olt si
Manastirea-Ilfov. Matei Basarab a refacut si o serie de lacasuri sfinte ca: Manastirile Adormirea
sau Negru Voda din Campulung, 1635-1636; Plumbuita de langa Bucuresti, in 1647; Brancoveni,
judetul Olt - ctitorie a boierilor Craiovesti; Carnu, judetul Buzau, care exista din secolul al XVIlea ; Draganesti - langa Rosiorii de Vede, in 1647. Tot la refaceri, trebuie mentionate Mitropolia
din Targoviste, turnul-clopotnita si chiliile de la biserica lui Neagoe de la Curtea de Arges. A
terminat manastirea Slobozia din judetul Ialomita, inceputa de postelnicul Iordache si cladirile
din incinta de la Tismana si Govora (Mircea Pacurariu). Dupa pilda domnului, doamna Elina,
sotia sa, a ctitorit biserica din Horesti, judetul Ilfov, intre 1643-1644, a refacut manastirea
Slatioarele din Ocnele Mari, iar fratele ei, Udriste Nasturel, biserica Targului din Targoviste. In
afara granitelor tarii, Matei Basarab a zidit manastirea Soveja din judetul Vrancea, in 1644-1645;
biserica Turnu Rosu din judetul Sibiu, in 1645; bisericile Svistov si Vidin din Bulgaria, precum si
biserica Sfantul Sinadon din Marea Lavra de la Muntele Athos.
Concomitent cu pictura murala, care ia o dezvoltare deosebita sub domnia sa, a inflorit si pictura
pe lemn, reprezentata prin icoanele de la Arnota si, mai ales, prin catapeteasma schitului Crasna
din Prahova. Aici, la baza crucii din scena clasica a Rastignirii, se afla un tablou votiv
reprezentandu-i pe Matei Basarab si pe mitropolitul Stefan al Ungrovlahiei ingenuncheati,
imbracati fiecare in vesmintele specifice demnitatilor respective. Dar, alaturi de numeroasele sale
constructii religioase, domnitorul Matei Basarab a facut si o serie de constructii civile: casele
domnesti din Brancoveni si din Caracal; recladirea cetatii Targoviste in 1645 si, mai ales, curtile
domnesti din Targoviste, Bucuresti si Campulung-Muscel. Dincolo de Dunare a construit un pod
la Razgrad, in localitatea Inumlari, in drum spre Constantinopol. In apropiere de Ocnele Mari a
construit o fabrica de hartie.
Domnitorul Matei Basarab a fost sprijinitor al culturii. Impreuna cu Udriste Nasturel,
cumnatul sau, a infiintat cele doua tipografii din manastirile Govora si Campulung si a introdus
4

limba romana in slujbele religioase, caci, scria domnul am vazut ca in intreaga mea tara este
foame, este sete, nu insa de paine si apa, ci din pricina imputinarii sfintelor carti (C. Mateescu).
Prima carte tiparita la Campulung este un Trebnic din 1636, iar la Govora, Pravila Mica
in 1640. Udriste Nasturel a tradus din latina in slavona opera ascetica medievala De imitatio
Christi a lui Thomas de Kempis, tiparita la Dealu in 1647. De remarcat ca in prefata adresata
mitropolitului Varlaam al Moldovei se arata, intre altele, inrudirea dintre limbile latina si romana.
Elogiat de Papa Inocentiu al X-lea pentru minunata sa bunatate sufleteasca, respectat de turci ca
al doilea Mihai Voda, considerat de Nicolae Iorga ca adevarat pastor si domn parinte, caracterizat
de istoricul C.C. Giurascu drept un domn cu remarcabile insusiri: viteaz ostas, ctitor desavarsit si
diplomat incercat, tipul reprezentativ al domnului de tara, Matei Basarab, cel mai de seama ctitor
bisericesc al neamului romanesc, si-a vazut domnia caracterizata astfel de cronica vremii: Tara
iubea pe Domn si Domnul pe Tara.