Mihai Viteazul

domn al Țării Românești, al Transilvaniei

și al Moldovei (1558–1601)
Originea și primii ani ai
vieții

Mihai Viteazu
(portret de Mișu Popp)

În anul 1601, în timpul unei șederi la

Praga, a fost portretizat de pictorul
Egidius Sadeler, care a menționat pe
marginea portretului aetatis XLIII, adică
"în al 43-lea an al vieții", ceea ce indică
drept an al nașterii lui Mihai anul 1558.[9]
Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat
multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui
Mihai, a murit în 1557. Împrejurarea ca
Pătrașcu să fi avut relații extraconjugale
în anul morții sale apare ca foarte
improbabilă, având în vedere faptul că a
murit în urma unei lungi boli, pentru
tratarea căreia a cerut medici de la
Sibiu.[10] Ipoteza ca Mihai să fi fost fiul
postum al lui Pătrașcu a fost exclusă și
de Petre Panaitescu, cu argumente
onomastice, genealogice, precum și pe
baza cronicilor de epocă.[11]

Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a

fost, după unele surse, de neam grecesc
(din vechea familie bizantină a
Cantacuzinilor). După alte surse, era
vânzătoare de rachiu, originară din Târgul
de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec.[12]
Cronica lui Radu Popescu menționează
că „Acest Mihai Vodă, după ce au luat
domnia, s-a numit că este fecior lui
Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe,
că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu
adeverează cine iaste și cum au luat
domnia, fără cât din auz unul din altul așa
dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș
dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și
nemerind un gelep (negustor), om mare și
bogat den Poarta împărătească și în casa
ei zăbovindu-se câtăva vreme...”[13]
Alte documente, aflate în custodia
Academiei Române, precum și
specificațiile din Condica episcopiei
Râmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar
fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe
partea stângă a Oltului, județul Vâlcea.
Aceleași surse mai specifică faptul că la
Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche
biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu
Doamna Stanca.

Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost

soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător
la Constantinopol și apoi ban al Craiovei,
din familia Cantacuzino.
 Intrarea lui Mihai Viteazul în
Alba Iulia - Constantin Lecca

Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg,

unul din diplomații lui Mihai, a întocmit,
probabil pentru informarea cercurilor
austriece, o cronică a vieții domnitorului,
document care s-a pierdut în forma
originală, dar care s-a păstrat în
compilația lui Stephanus Zamosius.[14]

Ascensiunea politică

La sfârșitul anului 1588 devine stolnic al

curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban
al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru
cel Rău.
În septembrie 1593, după ce a plătit la
Poarta Otomană, după obiceiul timpului,
o sumă mare de bani (400.000 de
florini[15]) și având și sprijinul patriarhului
Constantinopolului, Mihai a devenit domn
al Țării Românești la 2 septembrie/S.N.
12 septembrie 1593, înscăunarea sa
având loc la București pe 15
octombrie/S.N. 25 octombrie, în același
an.[16]

Aderă la „Liga Sfântă” creștină,

constituită din inițiativa Papei Clement al
VIII-lea, din care inițial făceau parte
Sfântul Imperiu Romano-German, Statul
Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova
și Toscana (Anglia și Polonia au
manifestat rezerve față de politica de
cruciadă a papalității). Ulterior aderă și
Transilvania, considerată factor decisiv în
atragerea în alianță a celorlalte două
state românești, Moldova și Țara
Românească. Aron Vodă, domnul
Moldovei, semnează un tratat cu
împăratul habsburgic la 16 septembrie
1594, oferind astfel un motiv în plus lui
Mihai Viteazul să decidă, cu acordul
boierilor, intrarea în alianța antiotomană.
1. Regnal Chronologies (http://ellone-loire.
net/obsidian/regindex.html)

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Mihai_Viteazul&oldid=15890436

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 19

octombrie 2023, ora 10:19. •
Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0 ,
exceptând cazurile în care se specifică altfel.