Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Mihai Viteazul
Domn al Țării Românești
Domn al Moldovei
Principe al Transilvaniei
Date personale
Născut 1558
Târgu de Floci, Țara
Românească (azi în România)
Decedat 9/19 august 1601[1][2]
Turda, Principatul
Transilvaniei (azi în România)
Înmormântat Alba Iulia
Părinți Pătrașcu cel Bun
Teodora Cantacuzino
Căsătorit cu Doamna Stanca
Copii Nicolae Pătrașcu
Domnița Florica
Cetățenie Moldova
Țara Românească
Principatul Transilvaniei
Ocupație Conducător
Apartenență nobiliară
Titluri Principe
prinț
Familie
Dinastia Drăculeștilor (ultimul)
nobiliară
Domnie
Domnie * 1593 - 1600
( Țara Românească)
* 1599 - 1600; 1601
( Transilvania)
1600 ( Moldova)
Predecesor Alexandru cel Rău (Țara Românească)
Andrei Báthory (Transilvania)
Ieremia Movilă (Moldova)
Succesor Radu Șerban (Țara Românească)
Ștefan Bocskay (Transilvania)
Ieremia Movilă (Moldova)
Modifică date / text
Cuprins
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit,
probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului,
document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația
lui Stephanus Zamosius.[16]
Ascensiunea politică
La sfârșitul anului 1588 devine stolnic al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban
al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău.
În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană, după obiceiul timpului, o
sumă mare de bani (400.000 de florini[17]) și având și sprijinul patriarhului
Constantinopolului, Mihai a devenit domn al Țării Românești la 2 septembrie/S.N. 12
septembrie 1593, înscăunarea sa având loc la București pe 15 octombrie/S.N. 25
octombrie, în același an.[18]
Aderă la „Liga Sfântă” creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-lea, din
care inițial făceau parte Sfântul Imperiu Romano-German, Statul
Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana (Anglia și Polonia au manifestat
rezerve față de politica de cruciadă a papalității). Ulterior aderă și Transilvania,
considerată factor decisiv în atragerea în alianță a celorlalte două state
românești, Moldova și Țara Românească. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează
un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în
plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană.
Campania antiotomană
Luptele împotriva Imperiului Otoman
Giurgiu 1595
Târgoviște 1595
Drapelul Țării Românești în vremea lui Mihai. Reconstrucție alb-negru de Dan Cernovodeanu după stemă,
colorată ulterior.