Mihai Viteazul 

(n. 1558,[4][5][6][7] Târgu de Floci, Țara
Românească – d. 19 august 1601,[8] Câmpia Turzii, Principatul
Transilvaniei) a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor
trei state medievale care formează România de astăzi: Țara
Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe
tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor
de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc
după ce a fost recuperată de istoriografia
românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l
opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae
Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al
unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-
lea.

Originea și primii ani ai vieții

Mihai Viteazu
(portret de Mișu Popp)
În anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de
pictorul Egidius Sadeler, care a menționat pe marginea
portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce
indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558.[9]
Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl
nelegitim al lui Mihai, a murit în 1557. Împrejurarea ca Pătrașcu
să fi avut relații extraconjugale în anul morții sale apare ca foarte
improbabilă, având în vedere faptul că a murit în urma unei lungi
boli, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu.[10] Ipoteza
ca Mihai să fi fost fiul postum al lui Pătrașcu a fost exclusă și de
Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice,
precum și pe baza cronicilor de epocă.[11]
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse,
de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor).
După alte surse, era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul
de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec.[12] Cronica lui Radu
Popescu menționează că „Acest Mihai Vodă, după ce au luat
domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu
adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu
adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz
unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela
Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep
(negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în
casa ei zăbovindu-se câtăva vreme...”[13]
Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum
și specificațiile din Condica episcopiei Râmnicului, atesta că
Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe
partea stângă a Oltului, județul Vâlcea. Aceleași surse mai
specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche
biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.[necesită citare]
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane
Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol și apoi ban
al Craiovei, din familia Cantacuzino.
Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia - Constantin Lecca
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui
Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece,
o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în
forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus
Zamosius.[14]