Proiect la istorie clasa a VIII-a

Nume elev:Andru Antonio Tudor

Topic:Stefan Cel Mare/Mihai Viteazu
Stefan Cel
Mare
Nascut in 1438 la
Borzesti.
A murit in 1504 la
Suceava.
A domnit in Moldova
intre anii 1457 si
1504.
A avut cea mai lunga
domnie in epoca
medievala din tarile
romane.
Accederea la tron

La începutul lunii
aprilie 1457, Ștefan a
intrat în Moldova,
înaintând spre
Suceava, de-a lungul
văii Siretului. Era
însoțit de o armată de
circa șase mii de
oameni, din care un
corp de o mie
de munteni oferit
de Vlad Țepeș, iar
restul moldoveni
din Țara de Jos.
Politica internă

-Consolidarea
bazei politico-
sociale.
-Relația cu
marea boierime.
-Crearea noii
elite
conducătoare.
Politica externă

-A inițiat contactele
cu mănăstirile de
la Muntele Athos.
-A reînnoit
privilegiile
comerciale
pentru negustori.
-Rezolvarea
chestiunilor în
dispută de la
frontiera nordică.
Războaie și bătălii
Cea mai răspândită și
acceptată variantă referitoare
la numărul conflictelor armate
(„bătăliilor”) la care a
participat Ștefan cel Mare este
de 36. Cifra este bazată chiar
pe mărturisirea domnului
moldovean făcută în
1502 medicului venețian Matt
eo Muriano: „eu sunt
înconjurat de dușmani din
toate părțile și am purtat 36 de
lupte de când sunt domnul
acestei țări, dintre care am fost
învingător în 34 și am pierdut
2”. 
Bătălia de la Baia
Bătălia de la Baia a avut loc
în noapte de 14/ 15
decembrie 1467, la
aproape o lună de la
invadarea Moldovei de
către armata Regatului
Ungar condusă de regele
Matia Corvin. Cauza
imediată a constituit-o
sprijinul direct pe care
Ștefan îl acordase răscoalei
ardelenilor impotriva
regelui ungar, din 1467.
Bătălia de la Codrii
Cosminului
Bătălia de la Codrii
Cosminului s-a desfășurat
între 26-30 octombrie 1497,
lupta principală având loc
în Codrii Cosminului, o zonă
împădurită situată la circa
100 km nord de Suceava, pe
teritoriul actualele
comune Voloca pe
Derelui și Valea
Cosminului din regiunea
Cernăuți, Ucraina. Bătălia a
opus oastea Moldovei, sub
comanda lui Ștefan cel Mare
și oastea Uniunii Polono-
Lituaniene, comandată de
regele Ioan I Albert.
Arta, cultura și religia

Perioada domniei lui Ștefan

cel Mare a constituit și în
planul realizărilor de ordin
cultural și spiritual momentul
de apogeu al creației artistice
din epoca medievală a
Moldovei. Elementele de artă
și civilizație păstrate din
această perioadă reflectă
posibilitățile tehnico-materiale
existente, viziunea despre
lume a omului medieval,
precum și diferitele influențe
externe, manifestate în special
în domeniul arhitecturii.
Mihai Viteazul
Nascut in 1558 la
Targu de Floci.
A murit in 1601 in
Campia Turzii.
A domnit in Tara
Romaneasca intre
anii 1593 si 1600.
Primul unificator al
romaniei.
Ascensiunea politică
La sfârșitul
anului 1588 devine stolnic al
curții lui Mihnea Turcitul, iar
în 1593 ban al Craiovei în timpul
domniei lui Alexandru cel Rău.
În septembrie 1593, după ce a
plătit la Poarta Otomană, după
obiceiul timpului, o sumă mare de
bani (400.000 de florini) și având
și sprijinul patriarhului
Constantinopolului, Mihai a
devenit domn al Țării Românești
la 2 septembrie 12
septembrie 1593, înscăunarea sa
având loc la București pe 15
octombrie 25 octombrie, în același
an.
Campania antiotomană
Aderarea Țării Românești la
„Liga Sfântă” a condus la
izbucnirea (13 noiembrie 1594)
unei revolte antiotomane soldată
cu suprimarea creditorilor
levantini și a întregii garnizoane
otomane staționată în București.
Pe acest fundal cunoscut și
ca Războiul cel Lung, Mihai
pornește o ofensivă generală
împotriva Înaltei Porți, atacând
cetățile turcești de pe ambele părți
ale Dunării (Giurgiu, Turnu, Hârș
ova, Silistra ). Urmează o serie de
victorii împotriva tătarilor și
turcilor (la Putineiu și pe locul
numit „Padina Șerpătești” de
lângă satul Stănești) culminată cu
incendierea Rusciucului.
Negocierile de pace cu
Înalta Poartă

Pierderile suferite în urma

campaniilor antiotomane,
precum și dezastrele
provocate de ostașii
sultanului, au adus Țara
Românească la o stare critică
din punct de vedere financiar.
Cu vistieria golită, Mihai se
vede silit să aplice o soluție pe
cât de nepopulară, pe atât de
vitală supraviețuirii statale:
"așezământul" sau "legarea
țăranilor de glie" prin care
rumânii (țăranii fără pământ
din Valahia) erau siliți să
rămână pe moșia pe care se
aflau în acel moment.
Unirea de la 1600
Conturarea mitului Mihai
Viteazul ilustrează mai bine ca
oricare alt model istoric
mutațiile petrecute în
conștiința românească.
Domnitorul care a reușit să
stăpânească pentru scurt timp,
la 1599-1600, cele trei țări
reunite, trei veacuri mai
târziu, în România modernă,
începe a fi receptat ca
unificator abia spre mijlocul
secolului al XIX-lea. O
asemenea interpretare lipsește
cu desăvârșire în istoriografia
cronicărească a veacului al
XVII-lea și chiar mai târziu,
spre 1800, la Școala
Ardeleană".
Sfârșitul domniei
Contextul internațional a fost
nefavorabil lui Mihai. Puterile
vecine vedeau în ambițiile
sale politice o contradicție cu
interesele proprii de
dominanță. Habsburgii își
vedeau amenințate planurile
de menținere
a Transilvaniei în sfera lor de
influență, Polonia nu dorea
pierderea controlului
asupra Moldovei, iar Imperiul
Otoman nu accepta ideea
renunțării la Țara
Românească. Mai mult chiar,
uniunea personală a lui Mihai
reprezenta o formulă
puternică, capabilă să schimbe
raportul de forțe din regiune.
Moartea lui Mihai
Viteazul
Forțat să ia calea pribegiei, Mihai
se îndreaptă spre Praga pentru a
solicita ajutor de la împăratul
Rudolf al II-lea. Călătoria a fost
lungă și anevoioasă (voievodul și
însoțitorii săi fiind atacați de mai
multe ori, mai ales în
Transilvania), trecând
prin Deva, Lipova, Oradea, Debreț
in, Tokaj, Pojon și Viena. A ajuns
la Viena, împreună cu cei 40 de
însoțitori care îi mai rămăseseră,
la 2 ianuarie 1601, unde a fost
primit de arhiducele Matthias
(viitorul împărat Matia I), care i-a
înlesnit primirea la Curtea
Imperială de la Praga.Mihai
Viteazul a ajuns la Praga pe 23
februarie 1601, fiind primit în
audiență la împărat pe 14 martie
este decapitat.
Mormantul lui
Mihai Viteazu
Pe mormântul lui Mihai
Viteazul din Turda s-a
construit un obelisc,
închinat lui Mihai. Capul
său este luat de Turturea
paharnicul, unul dintre
căpitanii voievodului,adus
în Țara Românească și
înmormântat de Radu
Buzescu la Mănăstirea
Dealu, lângă osemintele
părintelui său, Pătrașcu-
Vodă.
 Bibliografie

-Wikipedia
-historia.ro
-enciclopediaromaniei.ro