MIHAI VITEAZU

Mihai Viteazul (n. 1558, Târgu de Floci, Țara Românească – d. 19

august 1601, Turda, Principatul Transilvaniei) a fost domnul Țării Românești între 1593-1600.
Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care
formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe
tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.
Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost
recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l
opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un
precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea.
In anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler,
care a menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce
indică drept an al nașterii lui Mihai anul 1558.
Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a
murit în 1557. Împrejurarea ca Pătrașcu să fi avut relații extraconjugale în anul morții sale apare
ca foarte improbabilă, având în vedere faptul că a murit în urma unei lungi boli, pentru tratarea
căreia a cerut medici de la Sibiu. Ipoteza ca Mihai să fi fost fiul postum al lui Pătrașcu a fost
exclusă și de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza
cronicilor de epocă.
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din
vechea familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vânzătoare de rachiu, originară
din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că „Acest
Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat
nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat
domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci,
care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta
împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme...”
Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile
din Condica episcopiei Râmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate
aflată pe partea stângă a Oltului, județul Vâlcea. Aceleași surse mai specifică faptul că la Proieni,
pe Valea Oltului, într-o veche biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător
la Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit,
probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-
a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius.