Zece curiozitati despre Mihai Viteazul

1.Nu se cunoaşte cu exactitate locul naşterii. Mihai Viteazul s-a născut, după unele surse, în
Oraşul de Floci sau Târgul de Floci (n.r. - denumire care vine de la târgul de lână care
funcţiona aici) situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi dispărută. Alte documente,
aflate în custodia Academiei Române, precum şi specificaţiile din Condica episcopiei
Rîmnicului, atestă că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoeşti, localitate aflată pe partea
stîngă a Oltului, judeţul Vâlcea.
2. Mihai Viteazul a crescut fără tată. Potrivit unor istorici, Mihai Viteazu este fiul nelegitim al
lui Pătraşcu cel Bun, domnitor al Ţării Româneşti. Argumentul principal împotriva acestei
variante este acela că Mihai Viteazu s-a născut în anul 1558, la un an după moartea lui
Pătraşcu cel Bun. Astfel, este greu de crezut că acesta a avut relaţii extraconjugale în anul
morţii sale, având în vedere faptul că a murit în urma unei lungi boli. 
3. Mama lui Mihai Viteazul, de viţă nobilă sau comerciantă de rachiu. Există două versiuni
care circulă cu privire la mama lui Mihai Viteazul, Teodora Cantacuzino. Potrivit celor mai
mulţi istorici, ea este de neam grecesc şi se trage din vechea familie bizantină a
Cantacuzinilor, fiind soră cu Iane Epirotul, care a ajuns ban al Olteniei şi reprezentantul
domnului Munteniei la Constantinopol, o persoană foarte influentă. „Un personaj
extraordinar, Mihail Cantacuzino, poreclit Şaitanoglu sau Şeitanoglu, adică, în turceşte, „fiul
Satanei”. Se zice că mama lui Mihai Viteazul ar fi fost sora lui Şeitanoglu. În orice caz, e
aproape sigur acum, după documente recent descoperite, că a fost o Cantacuzină venită să
facă mare negoţ în Ţara Românească, iar cu banii şi insistenţele rudelor ei pe lângă marele
vizir a fost ales Mihai Viteazul domnitor“, notează istoricul Neagu Djuvara în lucrarea „O
scurtă istorie a românilor povestită celor tineri“. Conform altor surse, Teodora era vânzătoare
de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cert este că s-a călugărit
spre sfârşitul domniei fiului ei, luând numele monahal de Teofana, şi a murit în anul 1605
sau 1606, fiind înmormântată în biserica mănăstirii Cozia.
4. Ce caracter avea Mihai Viteazul. Domnitorul era un om dintr-o bucată şi foarte hotărât în
toate deciziile pe care le lua. De asemenea, se folosea de toate mijloacele pentru a-şi duce la
îndeplinire scopurile, de multe ori parafând alianţe cu parteneri pe care nu-i agrea. 
5. Mihai Viteazul a fost comerciant de vite. La început, domnitorul a făcut comerţ cu vite şi,
apoi, cu giuvaieruri. A cunoscut, astfel, lumea comerţului şi a avut multe de învăţat. A deprins
limbile greacă şi turcă, dar a intrat în contact cu marea boierime munteană. Ajunsese să
deţină o avere imensă. Cumpărase din 44 de sate, în timp ce un boier obişnuit avea 8-9 sate.    
6. S-a căsătorit din interes cu Doamna Stanca? Mihai Viteazu s-a căsătorit la vârsta de 27 de
ani cu doamna Stanca, descendenta unei mari familii de boieri. Ea era nepoata banului
Dobromir al Craiovei şi a logofătului Gheorghe din Corbi. Provenea din puternicul neam al
boierilor din Izvorani, zona Muscelului sau, conform altor surse, dintr-o familie înruditã cu
fraţii Buzeşti. Căsătoria cu Doamna Stanca i-a deschis tânărului Mihai drumul spre putere.
Astfel, unii istorici contemporani au suspectat o căsătorie din interes. 
7. Fermecătoarea fiică a lui Mihai Viteazu. Domnitorul şi Doamna Stanca au avut doi copii,
Florica şi Nicolae, cel care avea să ocupe, o perioadă, cât marele voievod era în Ardeal, tronul
Ţării Româneşti. Florica avea un farmec special, care a ajuns să-l copleşească chiar şi
împăratul Rudolf al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Cei doi ajunseseră chiar
în pragul căsătoriei. Numai intervenţia energică a mamei acestuia, Maria de Spania, a oprit
căsătoria dintre cei doi.
8. Marula, fiica nelegitimă. Mihai Viteazul a mai avut o fiica, Marula, care s-a născut în anul
1599, dintr-o relaţie a domnitorului cu o ţiitoare cunoscută drept „Tudora din Târgşor“.
Mihai nu îşi ascundea relaţiile extraconjugale şi chiar se afişa cu amantele. Astfel, nu a făcut
nici un secret din naşterea fiicei sale nelegitime. Domnitorul şi-a vizitat iubita şi fiica în vârstă
de doar un an şi i-a oferit un hrisov prin care-i lăsa moştenire, după moartea mamei sale mai
multe sate. 
9. Povestea de iubire cu fiicele dregătorului muntean Ivan Norocea. Relaţia dintre Mihai
Viteazul şi soţia, Doamna Stanca, se degradează, astfel că domnitorul îşi îndreaptă afecţiunea
în altă direcţie. Surorile Zamfira şi Velica, fiicele lui Ivan Norocea, i-au atras atenţai lui
Mihai Viteazul atunci când a ajuns la Alba Iulia. Acestea deveniseră sfătuitoarele apropiate
ale domnitorului şi apăreau mereu în preajma lor. Dacă despre, Zamfira istoricii susţin că nu
există informaţii certe cu privire la o legătură amoroasă cu Mihai Viteazul, în privinţa Valicăi
lucrurile sunt certe. Domnitorul se afişa cu aceasta, iar femeia nutrea speranţa că va deveni
Doamnă. 
10. Apropierea de soţia lui Sigismund Bathory. Mihai Viteazul apare într-o pictură realizată la
Praga de Frans Franken alături de Maria Christierna, Sigismund Bathory, principele
Transilvaniei. Unii istorici sugerează că între cei doi a avut loc o poveste amoroasă. A divorţat
de acesta, iar succesorul la tronul Transilvaniei, Andrei Báthory, vărul lui Sigismund, îi face
avansuri din ce în ce mai agresive. Astfel, Maria Christierna se refugiază la curtea regală de
la Pragă. Aceasta i-ar fi pus o vorbă bună lui Mihahai la regele Rudolf, pentru a-l spijini să
lupte împotriva lui Andrei Báthory. 

DOMNITA FLORICA,FIICA LUI MHAI VITEAZUL

MAREA IUBIRE A LUI MIHAI VITEAZUL

MAMA LUI MIHAI VITEAZUL