Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
După puțin timp, relația lor a fost una faimoasă în întreaga Europă. Un
diplomat străin, care a vizitat cetatea, a scris despre Velica pe 15
martie 1600: „Toate afacerile ţării le are în mână o jupâneasă româncă,
măritată cu Fabio Genga, cu care Domnul se ţine în ştiinţă tuturora şi
până într-atâta încât a poruncit sub pedeapsă de moarte soţului ei să nu
aibă a face cu dânsa”.
Relația dintre cei doi nu a fost ferită de ochii Doamnei Stanca. Aceasta
a asistat la amantlâc și la gestul lui Mihai Viteazul de a le impune
supușilor să se închine amantei „ca unei domniţe ce era şi ca unei
doamne care ar putea fi”. Nu vom şti niciodată dacă Mihai avea de gând
să scape de Doamna Stanca pentru a se însura cu Velica. După ce Mihai
Viteazul a luat drumul pribegiei, în urma înfrângerii de la Miraslău, în
toamna anului 1600, despre Velica cronicile nu mai menţionează nimic. Nu
se ştie dacă amanta l-a urmat pe voievod sau a rămas în ţară. De la
înfrângerea lui Mihai Viteazul şi până la moartea sa, despre Velica
Norocea nu s-a mai auzit nimic. După plecarea lui MIhai, Doamna Stanca
şi copiii au rămas închişi la Gilău, şi mai apoi în cetatea Făgăraşului,
luaţi zălog de duşmanii voievodului. MIhai Viteazul a fost ucis de
generalul Gheorghe Basta, la ordinul împăratului habsburg Rudolf al
II-lea, în august 1601 la Turda.