Mircea cel Batran

Mircea Cel Batran s-a nascut in anul 1355, si a decedat la 31 ianuarie 1418. El a fost
domnul Tarii Romanesti intre 23 septembrie 1386 si noiembrie 1394, si apoi intre ianuarie 1397
si 31 ianuarie 1418. El a fost fiul lui Radu si fratele lui Dan, care i-a urmat la tron. Țara
Romanesca pe timpul lui Mircea Cel Batran a ajus sa fie cea mai mare intindere teritoriala din
istorie. El a fast casatorit cu doamna Mara si a avut 4 copii: Alexandru Aldea, Mihail Valahiei,
Radu Praznaglava si Vlad. Radu intai a avut doi fii: Dan care era mai mare cu Doamna Ana si pe
Mircea cu domana Calinichia. Mircea a avut un frate mai mic, jupan Staico, care a fost
menționat in documentul de danie al domnitorului pentru manastirea Snagov. Doamna sotia lui
Mircea, chipul ei se pastreaza pe tabloul votive de la schitul Bradet. Manastirile Tismana si
Arnota o mentioneaza pe a doua sotie, domana Anca. Nepotii lui Mircea care sunt fii lui Dan.
Dan al doilea va ajunge sa domneasca. Ioan aflat la Ragusa in 1397 cu Vlad Uzurpatorul.
Numele sau inseamna ‘’Mircea Cel Vechi‘’, dar apoi cu evolutia limbii si-a pierdut sensul initial.
Mircea Cel Batran a primit acest nume pentru a putea fi deosebit de nepotul sau Mirceal al
doilea si de Mircea Ciobanul cel care a domnit in secolul al 17 –lea. La 22 septembrie 1386,
dupa moartea fratelui sau mai mare Dan, Mircea va urca pe tronul Tarii Romanesti.

Domnia lui Mircea Cel Batran

Mircea a urcat pe tron la data de 23 septembrie 1386. La acea vreme Țara Romeneasca
se afla intr-un process de dezvoltare. Mircea a ajuns sa stapeneasca un teritoriu, pe care el o sa-
l organizeze intr-o forma centralizata, care urma sa fie stabilita la Curtea de Argeș. In anul 1408,
il va pune la domnie pe fiul sau cel mare, Mihail intai, el avand curtea la Targoviste. Se vor
infiinta surse de venit datorita deschiderii minelor de arme, tot in acelasi timp productiile de
cereale si animale vor creste. Administratia va fi orgaanizata centralizat, punandu-se baza pe
sfatul boieresc. Armata este organizata in: oastea cea mare, care este alcatuita din țarani si
oastea ce mica sau mai este numita curtea. In 1401 mitropolitul Tarii Romanesti, va primi titlul
de ‘’exarh al plaiurilor’’. In timp ce Mircea organiza tara el a format si alianțe solide pentru a
putea mari sansele de a pastra indepedența tarii. El a ramas in relatie foarte stransa cu
Sigismud de Luxemburg, el fiind regale Ungariei, au fost bazate pe telul amandurora de a lupta
impotriva extinderii Imperiului Otoman. Tratatul incheiat de Mircea Cel Batran cu regele
Sigismud la data de 7 martie 1395, a continut clauze mari. In anul 1400, Mircea l-a detronat pe
Iuga Ologul de le tronul Moldovei si l-a propus ca domn pe Alexandru Cel Bun, fiind fiul lui
Roman Musat.

Conflictul cu Imperiul Otoman

Mircea Cel Batran a creat un conflict cu Imperiul Otoman din motivul in care Mircea a
sprijinit popoarele crestine din sudul Dunarii. In anul 1395, Baiazid intai a trecut dunarea cu
aproximativ 40.000 el fiind in frunte. Mircea este bazat pe o armata formata din 12.000 de
soldati. Mircea iese victorios dupa o lupta intr-un loc impadurit si mlastinos la Rovine. Batalia nu
a fost inca decisiva deoarece Mircea cel Batran dupa o noua lupta langa Arges, el pierde tronul
si se va retrage in Transilvania. In Tara Romaneasca turcii il vor aseza la tron pe Vlad, care va fi
detronat de Mircea in anul 1397, cu ajutorul lui Sigismud de Luxemburg. In anul 1396 Mircea v-
a participa la cruciada anti-otomana in calitate de principe crestin vassal regelui maghiar. Dupa
doar cateva succese cruciada de la Nicropole din data de 25 septembrie oastea valaha nu a fost
invitata si se retrage fara sa intre la lupta. Dupa ce sultanul Baiazid este infrant de Timur Lenk,
in vara anului 1402 la Ankara, Mircea organizeaza impreuna cu regele maghiar o campanie
impotriva turcilor. Mircea a reusit din nou sa fie conducatorul Dobrogei. Mircea a luat parte la
lupta pentru tronul imperiului otoman care la ajutat pe Musa Celebri sa devina sultan.

Tara Romanesca in timpul lui Mircea Cel Batran

S-a schimbat granitele Valahiei pana in secolul al 17-lea, in timpul domniei lui Mircea
Tara Romanesca a ajuns sa se intinda din Evul Mediu: de la Olt in nord la Dunare si de la Portile
de Fier in vest si pana la Marea Neagra. Banatul de la Severin: Mircea a fost si domn al
Banatului Severinului din anul 1388. Insa la sfarsitul anului 1406, la Severin sa facut o intalnire
intre Mircea si Sigismund de Luxemburg, intalnirea a avut ca scop instalarea comitetului
florentin in Banat si intarirea Orsovei. Podovina: Mircea a fost si voievod al Pudunaviei. Almasul
si Fagarasul: Mircea a preluat Almasul si Fagarasul drept mostenire de la Vladislav intai.
Cetatea Bran: Mircea a primit cetatea Bran de la Sigismund in anul 1395. Cetatea v-a ramane
sub stapanirea Tarii Romanesti pana in 7 iunie 1419, cand cetatea este luata inapoi de regele
ungar. Granita dinspre Moldova: au existat doua mari teorii, prima considera ca tinutul Putnei a
apartinut Munteniei, a doua considera ca in timpul lui Mircea granita se afla pe Milcov si Siret.
Spre partile tataresti: in anul 1404 Mircea isi va extinde stapanirea pana la nordul gurilor
Dunarii, ceea ce cuprinde si cetatea Licostomo. Dobrogea: in anul 1388, in urma conflictului
dintre armatele otomane si cele crestine, Mircea v-a trimite trupe care va ocupa unele cetati,
dar este respins. Mircea va reusi sa cuceresca dobrogea anul viitor cu cetatea Silistriei.

Legaturile comerciale cu Ardealul, Polonia si tarile transdunarene

Tara Romaneasca a intretinut legaturi intense comerciale cu Ardealul si cu orasul
Brasov. Brasovenii eru obligati sa urmeze drumul comercial care facea legatura intre Bran si
Braila, trecand prin Cetatea Dambovita, Rucar, Campulung, Targoviste si Targsor. Din Ardeal ei
importau produse comerciale, in special arme si mai erau adusi si mesteri specializati. In Tara
Romaneasca ducea mai multe produse agricole. Vamile sunt platite doar in cazul marfurilor
care plecau din Ardeal. Mircea v-a avea legaturi comerciale cu Polonia si Lipovul. Pentru ca
Mircea sa ii atraga pe negustorii polonezi le oferea la inceput scutire de vama. Negustorii
lipoveni sunt liberi sa isi desfaca marfa oriunde in tara.
Mircea a impus o conditie sa aiba dreptul sa cumpere primul, pentru nevoile curtii. Tara
Romaneasca avea relatii si cu tarile de peste Dunare. Tara Romanesca importa marfurile de la
negustorii care isi ancorau vasele in portul Licostomo. S-a intensificat comertul sud-dunarean
dupa cucerirea Bulgariei de catre turci. Mircea interzice sa fie luate despagubiri de la negustori,
deoarece asa era obiceiul in evul mediu.

Lucruri mai putin stiute despre Mircea Cel Batran

Mircea a mai fost numit si Mircea cel Vechi. El provine dintr-o familie de neam Basarab.
Tatal sau Radu a fost un voievod foarte puternic, care a domnit intre anii 1377 si 1383.
Basarabii au devenit faimosi la inceputul secolului al 14 –lea. Faima basarabilor a ajuns sa fie
cunoscuta dupa ce Basarab intai l-a invins pe regele Ungariei Carol Robert de Amjou la Posada.
Mircea a avut un frate pe nume Dan, ei fiind frati vitregi. Mama lui Mircea era cea de-a doua
sotie a lui Radu. De la o vreme cei doi au ajuns la un conflict, alinta a fost atat de apriga incat
fiecare si-a luat cate un aliat. Dan a apelat la turci impotriva fratelui sau, in timp ce Mircea cerea
ajutorul lui Sigismud de Luxemburg, regele Ungariei. Xenopol a ajuns la concluzia ca Mircea si-ar
fi omorat fratele, pentru a lua tronul. In realitate Dan a murit in urma conflictului romano-
bulgar despre care se stie foarte putine. In timpul lui Mircea, monedele au fost folosite de alti
straini si negustori. In timpul lui Mircea Cel Batran s-au emis foarte mari cantitati de monede,
avand un numar pe fiecare moneda. Pe fiecare dintre monede era insemnata o litera pentru a
putea fi indentifcat mesterul monetar care le-a batut. Mircea a devenit cunoscut dupa secolul
20, datorita lui Mihai Eminescu. Mircea a domnit cu ajutorul boierilor. Urcarea in scaun a lui
Mircea dupa fratele sau, a fost o lovitura pentru boieri.

Contactul cu turcii
Contactul lui Mircea Cel Batran cu turcii are loc in momentul cand Tara Romaneasca cunostea
cele mai intinse hotare din istoria sa. Mircea stapanea de la Oltul Transilvaniei pana dincolo de
Dunare la Durstor, de la Severin la Marea cea Mare si Chilia. El putea sa intituleze intr-unul din
documentele sale: Io Mircea, mare voievod si domn din mila lui Dumnezeu si cu darul lui
Dumnezeu, stapanind si dominand peste toata Tara Ungrovlahiei si al partilor de peste munti,
inca si catre partile tataresti si Almasului si Fagarasului herteg si domn al Banatului Severinului
si pe amandoua partile pe toata Podunavia, incap si pana la Marea cea Mare si stapanitor al
cetatii Darstorului peste munti, Mircea s-a amestecat in treburile sud-dunarene n-a intarziat sa
atraga mania sultanului Baiazid si dorinta sa de a cucerii Tara Romanesca. In toamna anului
1394 intreaga oaste turceasca se indreapta sub insasi conducerea sultanului spre Dunare. La
expeditii alaturi de oastea turcesca participa contigentele sarbesti ale lui Stefan Lazarevici,
Marco Cralevici si Constantin Dejanovici.
Dupa batalia de la Rovine, pe scaunul tarii urcase un om pe nume Vlad, a izbutit cu ajutor
turcesc sa-l alunge pe Mircea cel Batran si sa devina stapan la Curtea de Arges. Mircea avea de
partea de o parte din tara a trecut in anul 1395 in Transilvania, unde s-a intalnit cu regele
Ungariei Sigismud. Intalnirea dintre Sigismud si Mircea a vut loc la Brasov. Datorita acestei
intalniri s-a incheiat o alianta intre cei doi. Sigismud i-a acordat un ajutor lui Mircea, oameni
pentru al alunga pe uzurpatorul Vlad. In anul 1395, au avut loc foarte multe lupte intre Mircea
si Vlad, fara nici un rezultat. In anul 1396, la insistentele papei si al ungurilor, se organizeaza o
cruciada antiotomana. Cavaleri din Anglia si Franta, din Burgundia si Germania incep sa vina la
Buda, incepand insa din luna mai. In vara, oastea cavalerilor porneste spre Dunare, ajungand la
data de 13 august la Orsova. Mircea se alatura si el cu oamenii sai. Cruciada cavalerilor veniti
din Franta, Anglia si Germania, aflati sub cuvantul regelui Ungariei, Sigismud, avea sa
demonstreaze la Nicrolope, in anul 1396, ca oastea otomana era cea mai puternica din Europa.

Agricultura
Ceea ce se producea la acea vreme sunt cerealele care erau transportate peste Dunare.
Tara Romaneasca ducea multe produse din Ardeal. Rezervele de cereale erau obisnuite sa fie
depozitate in granare subpamantene astfel incat ploaia sa nu patrunda. Morile erau foarte
raspandite in toata tara. In afara de aceste produse, in Tara Romaneasca se mai producea si
cantitati de vin si fructe, livezi de nuci si alti pomi. Cea mai mare bogatie din Tara Romanesca o
reprezenta insa turmele de animale si produsele obtinute din exploatarea lor. Se cresteau boi,
vaci, oi, porci dar si albine. Multe dintre produsle obtinute de la aceste animale ajungeau pana
la Raguza si Ancona. Se exporta si foarte mult peste, obtinut din raurile si baltile Tarii
Romanesti. Mircea a acordat atentie pastorilor romani din Ardeal, pentru ca ei sa poata sa-si
pasca oile in muntii din Tara Romaneasca si sa foloseasca pajistile si baltile din tara. Daca in
cazul unui razboi intre cele doua tari, satele pastorilor erau protejate de catre un boier trimis
special de Mircea. Sarea extrasa din mine reprezenta o buna sursa de venit. Sarea se exporta
mai ales in sudul Dunarii, de unde obtineau venituri importante. Ocnele reprezentau un bun al
domniei. Cea mai importanta ocna era cea de la Ocnele Mari, de langa Valcea. Mircea a avut
initiativa sa infinteze o mina de arama la Baia de arama cu putin timp inainte de anul 1392
Zeciuiale provenita de aici a fost daruita Manastirii Tismana, care o comercializa pentru
manufactura clopotelelor, sfesnice etc. Arma obtinuta de aici era exportata in Ardeal si in alte
zone, de exemplu cetatea Caffa a cumparat trei clopote de arama in 1419. In timpul lui Mircea,
monedele erau folosite de catre negustori si straini. Spre exemplu in 1400, deci la peste
douazeci de ani de epoca voievodului muntean, ieromonahul Dorotei cumpara sase vii, platind
in schimb cu 3100 de vedre de vin. Au mai fost cazuri in care pentru cumpararea mosiilor au
fost dati cai, boi si chiar un caftan de imbracaminte.

Administratia
Prin titlul sau Mircea avea dovada ca este un bun domnitor si stapanilor ortodox, ales de
Dumnezeu si uns de Biserica Rasaritului. Prin aceasta formulare era subliniata si indepedenta
tarii. Titlul nu cuprinde realitati politice ale epocii, fiindca Mircea nu stapaneste ca un autocrat
ci ca si un domnitor respectat, care isi da seamna de deciziile pe care le ia cu ajutorul boierilor
din sfat. Domnul era aparatorul supusilor sai. Sfetnicii domnesti detineau cele mai importante
pozitii in administratie. In timpul lui Mircea, in documente sunt pomenite in minim sase sau
maxim unsprezece dregatorii. Dregatorii il urma pe voievod prin tara si indeplineau functia de
consilieri si martori. Prin atributiile zilnice ei alcatuiau o curte legata strans de persoana
domnitorului. Vornicul este cel mai inalt dregator al țarii. El era judecatorul si seful curtii. Banul
indeplineste functia de dregator militar, care executa poruncile administrative ale domnului.
Logofatul tine socotelile domniei, el coordoneaza activitatea gramaticilor. Vistiernicul se
ingrijeste de veniturile si platile domniei. Spatarul, poarta sabia domneasca la ospete si
ceremonii, pe langa asta mai este si seful ostii in timpul razboiului. Stolnicul se ingrijeste de
mesele domnesti. Paharnicul, mai este numit si picernic, el varsa de baut domnitorului. Comisul
are in administratie grajdurile domnesti. Alte dregatorii mentionate in hrisoavele lui Mircea
sunt cele de pivnicer, pitar si nemestnic. Administratia locala era asigurata de catre dregatori
mici, boieri localnici sau trimisi ai domniei. Țara era impartita in judete, conduse de catre
capitani numiti la acea vreme de catre Mircea judeti. In hrisoave sunt pomenite Motru, Jales de
Balta, Jiu etc. Orasele si targurile apartineau domniei. Consiile orasenesti erau alese de catre
locuitori. Reprezentatul domnului intr-un oras era vornicul, care era ajutat de catre un pristav si
un folnog.