LONTCOVSCHI ȘTEFAN CRISTIAN

GRUPA H112
ANUL I

,,LEGĂTURA’’ LUI
MIHAI VITEAZUL
 I.INTRODUCERE. CAUZE
Legătura lui Mihai Viteazul este o măsură administrativă privitoare la șerbia țăranilor.
Această schimbare a fost drastică pentru starea țăranilor , o serie de schimbări economice au
marcat spațiul românesc , începând de la Mihai Viteazul până la Vasile Lupu și Matei Basarab.
Pentru a înțelege fenomenul trebuie să pornim de originea lui Mihai , avansând până în secolul al
XVII-lea. Scopul referatului nu este doar simpla prezentare a legăturii de glie a țăranilor. Voi
pune accent pe cauzele care au dus la decizie și la efectele ei.
Așa cum am precizat anterior , povestea noastră începe la originile lui Mihai , căutând o
explicație pentru decizia sa. Mihai Viteazul , fiul lui Pătrașcu și ban al Craiovei. Plecând de la
aceste cunoștiințe generale , găsirea unei explicații este foarte dificilă , însă , conform unor
istorici precum P.P.Panaitescu , imaginea a fost construită subiectiv pentru a argumenta
legimitatea domniei. Adesea , Mihai este privit din anul 1593 , când a urcat pe tron , dar pentru
acest subiect la fel de relevant este trecutul său. Mihai s-a intitulat fiul lui Pătrașcu , domn
muntean care a domnit între 1553-1557. Pătrașcu era din cea mai bună viță domnească , iubit de
boieri și de țară1. Totuși osul domnesc a lui Mihai nu a fost cunoscut până la domnia sa. Mihai a
avansat prin dregătoriile boierilor , a avut o viață plină de ascensiune. Personajul în cauză a avut
o ambiție imensă , unică în istoriografia românească a domnilor. Ambiția și dorința de a-și atinge
toate idealurile i-au adus într-un final moartea , cum altfel pentru un asemenea om decât prin
trădare.
Revenind la originea lui Mihai , fiu legitim al lui Pătrașcu nu putea fi deoarece mama sa
este pomenită , doamna Tudora din Târgul de Floci. Nu este cunoscută ca una dintre soțiile lui
Pătrașcu cel Bun. Importanța apartenenței și evoluției sale în problema ,,legăturii’’ este esențială
în înțelegerea motivelor lui Mihai. Caracterul său a fost construit pe tot parcursul vieții , iar fără
înțelegerea deplină a sa , nu puntem privi corect faptele destul de crude ale unui domn atât de
iubit și apreciat. Dacă Mihai ar fi fost liu legitim , crescut la curtea domnească , atât în țară cât și-
n străinătate așa cum era obiceiul , probabil perspectivele sale economice și sociale erau diferite.
Nu de puține ori , un fiu de domn este apreciat de popor și disprețuit de boieri , iar dacă acest
fapt s-ar fi întâmplat în cazul lui Mihai , balanța de putere dintre boieri și țărani ar fi fost
înclinată diferit.
,, Mihai Viteazul ajunsese atunci în fruntea boierimii , care-l iubea , avea încredere
într’însul pentru înaltele țeluri de libertate și de apărare ale creștinității , care erau ale ei , ca și
ale lui. Era omul boierimii , exponentul ei. Atunci cu voia lui de sigur , i-au creat o origine
domnească , ca să păstreze datina , l-au făcut bunul domn Pătrașcu , a cărui amintire stăruia în
țară și care pe deasupra fusese vestit ca iubitor de femei’’2.
Am trecut succint prin posibilitățile de apartenență ale lui Mihai , urmând să aruncăm o
privire asupra evoluției sale. Tinerețea a fost zbuciumată , fără tată ,născut într-un oraș de
negustori de pe malul Dunării. A dus o viață schimbătaoare în compania celor ce schimbau

1
P.P.Panaitescu , Mihai Viteazul , București , 1936 , p. 11.
2
Ibidem , p .21.
mărfuri între țări3. Un cronicar polon , Zamoiski spune că acesta vindea boi , pe când un diplimat
spaniol de la curtea imperială suținea că Mihai a vândut mărfuri de valoare4. Din aceste
informații desprindem cu usurință greutățile pe care acesta le-a avut în viață , ridicându-se singur
, prin muncă și sacrificii. Pentru o astfel de tipologie de om , nimic nu poate sta în calea
succesului și a ambiției personale.
Trecutul domnului Mihai pare să fi conturat caracterul său. Totuși anumite elemente din
domnia sa vin în completarea acțiunilor sale , completând șirul de explicații ce lămuresc cauzele
deciziei lui Mihai de a lega țăranii de glie.
,, Mihai fusese ridicat în scaun printr’o mișcare a boierilor olteni , în mijlocul cărora
crescuse , era reprezentantul acelor boieri și aceasta s’a resimțit în toată domnia lui’’ 5.
Boierii au avut o relație strânsă cu Mihai în timpul domniei sale , poate chiar o relație
complementară , socotind și armata domnului ,de mercenari, ce era condusă de boieri. Un
puternic factor în speța de față cade pe schimbarea armatei în funcție de perioadă. Dacă în
vremea lui Ștefan sau Mircea vorbim de Oastea Mare formată din țărani liberi ce doreau să-și
apere țara , acum armata este bazată pe soldați profesioniști , ce necesitau alte costuri. Adesea
aceste costuri erau suportate de boieri ce se aflau în fruntea oamenilor lor.
O altă cauză ar fi fost de factură demografică , migrarea multor țărani în spre Transilvania
, căutând un refugiu și o viață mai bună.
Așadar , cauzele pentru care Mihai a pus în practică această măsură au fost dezbătute și
argumentate. În continuare vom vedea ce a însemnat legătura dată de Mihai , prevederile ei și
efectele aduse , atât pe timp scurt cât și în viața social-economică a Țării Românești și a
Moldovei în perioada următorilor domni.

II. PREVEDERI. APLICAREA LEGĂTURII

Primul istoric ce susține că Mihai Viteazul a fost cel ce a introdus iobăgia în Țara
Românească este N.Bălescu în studiul său „Despre starea socială a muncitorilor plugari în
Principatele române în deosebite timpuri“, publicat în 1846, el afirmă că „Mihai Viteazul fu cel
dintâiu domn care legiui printr’un aşezământ al său, că fiecare ţăran pe a cui moşie se va afla
atunci, acolo să rămâe rumân veşnic’’ 6.
Rumânia sau iobăgia era un fenomen deja existent , la care se adăugau altele de acest gen
precum robia țiganilor. Factorul ce a determinat radicala schimbare consta în situația economică
inedită a vremii. Birurile erau foarte mari și nu de puține ori , țăranii preferau să treacă de bună
voie în rumânie pentru a scăpa de plăți. Erau des întâlnite cazurile în care , sate întregi treceau în
rumânie , cumpărate de boieri sau de domn. Pe lângă aceștia , mânăstirile şi bisericile cele vechi
urcă începuturile stăpânirii lor asupra unora dintre sate şi asupra rumânilor care nu aveau acte7.
3
Ibidem , p. 23.
4
Ibidem , p.23.
5
Ibidem , p. 69.
6
Constantin Giurescu , Vechimea rumâniei în Țara Românească şi legătura lui Mihai Viteazul , 1915 , p.2.
7
Ibidem , p. 7.
 În genere , legătura țăranilor de glie , avea ca punct principal , țăranii ce voiau să fugă de
pe domenii sau să migreze , pentru a evita o criză a mâinii de lucru. Schimbările economice au
dus la un fenomen prin care nu exista țăran liber. Libertatea depindea de posesia pământului.
Actul legăturii de glie a fost reconstituit din documente , întrucât nici un document
contemporan cu Mihai Viteazul nu îl amintește. În timpul lui Radu Mihnea8 legătura era
denumită în documente slavone ,, takmăjenie ,, adică așezământ , iar în documentele
românești ,,întocmeala ,, lui Mihai voievod.9. Certificatul de atestare al acestei legi este furnizat
de un pasaj dintr-un document datat la 24 aprilie 1613 , al lui Radu Mihnea10. C. Giurescu a
considerat că , acest document privea doar rumânii fugari , Bălcescu vedea o confircare totală a
șerbiei în Țara Românească , pe când P.P.Panaitescu l-a combătut pe C.Giurescu , revenind la
monografia sa din 1936 , ajungând să aprecieze în cele din urmă că această legătură constă în
interzicerea dreptului de strămutare al țăranilor.

8
Anii 1613-1616.
9
Oana Rizescu , Legătura lui Mihai și dreptul de strămutare al țăranilor aserviți , p. 2.
10
Ibidem , p. 3.