EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!!

POPULARE ROMiNE
www.dacoromanica.ro
 CETE Moticasca ISE IMPTUnd

www.dacoromanica.ro
 Coperta de Mircea Cristescu

www.dacoromanica.ro
ADUNAREA IZVOARELOR VECHIULUI DREPT ROMTNES C
VI

WM
RhelliffilSCd
li IRETEIliil
EDITIE CRITICA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
 Editia a fost Intocmitg de
COLECTIVUL PENTRU VECHIUL DREPT ROMINESC
AL ACADEMIEI R.P.R.
condus de

1 ACADEMICIAN ANDREI RADULESCU I

si format din
ALEXANDRU COSTIN, VASILE GRECU, VINTILA.
GAFTOESCU, CONSTAN TIN TEGANEANU, GHEORGHE
VLADESCU-RÀCOASA, ANIBAL TEODORESCU,
GHEORGHE CRONT, RADU DIMIU, OVID SACHELARIE,
GHEORGHE NICOLAIASA

La o parte din lucräri au participat

ANICUTA POPESCU si MIRCEA M. SADOVEANU

www.dacoromanica.ro
 INTR ODUCERE

Situatia economici, Economia Moldovei din prima jumä'tate a secolului

socialti l politieli a
Moldovei m prima al XVII-lea incepe sa aibä' un caracter agrar din ce In ce
jumitate a secolului mai accentuat. Domeniile boierilor §i ale manä'stirilor
al XVII-lea
crescuserä prin acapararea unor noi pä'minturi ale Ora-
nilor liberi 1). Boierimea moldoveanä' nu mai era o boierime militará §i de aceea
Ii cduta veniturile indeosebi pe calea extinderii i exploatärii moOilor, urmä'-
rind prin actiunile ei politice sä'-si consolideze pozitia de clasä stäpinitoare.
Deoarece mo§iile constituiau principala mirsà de venituri pentru feudali,
ace§tia incepurà sä' le exploateze nu numai pentru a obtine cantitatea de
produse necesare gospodä'riei lor, ci §i pentru piatä', fenomen caracteristic
de altfel multor tàri europene 2). Din cauza monopolului turcesc, in Moldova
nu s-a putut Ina dezvolta In mod liber exploatarea agricolä. In vederea pro-
ductiei de cereale pentru piata mondialà.
Documentele din prima jum'ätate a secolului al XVII-lea aratä' cá boierii
mänästirile au urm'ärit sporirea veniturilor lor din mo§ii prin cre§terea
productiei agricole, intensificind exploatarea täranilor dependenti. Continuind
sä deposedeze pe tärani de päminturile lor, boierii i mä'nästirile au avut
nevoie §i de bratele de muncrt ale täranilor, inclt interzicerea stramutä'rii
täranilor apä'ru ca o necesitate pentru stäpfnitorii feudali. Legarea Váranilor
de glie i sanctionarea fugii lor au avut loe tocmai In aceastä' perioadä 3).

Vezi, de ex. Documente privind Letona Rominiei, A, XVII, vol. III, nr. 30. Pentru
domeniile hiserice§ti, vezi ibid., nr. 73. In privinta latifundiilor ce se constituiesc, vezi
ibid., vol. IV, nr. 261, 276, 296, 335.
K. Marx, Forme premergatoare productiei capitaliste, Bile., E.S.P.L.P., 1956, p.31 53;
F. Engels, Dec(zderea feudalismului f i ridicarea burgheziei, Buc., Ed. P.C.R., 1945, p. 7.
Vezi In acest sens F'. P. Panaitescu, Dreptul de striimutare al Iciranilor in ¡ante
nomine (pina la mijlocul secolului al X V II-leaf , in Studii gi materiale de istorie medie, vol. I,
Buc., 1956, p. 111-117.

www.dacoromanica.ro
6 CARTE- ROMINEASa DE INV.A.TXTURX

Masurile represive luate impotriva täranilor de eáltre statul feudal dove-

desc ch. rezistenta §i protestul acestora deveniserä un fenomen general. Wäs-
coalele täräne§ti s-au intensificat la sfir§itul secolului al XVI-lea i inceputul
secolului al XVII-lea. In tratatul incheiat la 1.595 intre Stefan Ravan
Sigismund Bathory se prevede cu privire la Moldova pedeapsa Cu moartea
pentru cei care « ar näväli Cu forta in casele §i curtile boierilor » §i. se stabile§te
ca täranii « care s-ar adäposti intr-ascuns pe mo§ii strdine, sä fie adu§i inapoi » 1).
Pedepsirea täranilor fugiti §i readucerea lor pe mo§ie formeazA obiectul
multor porunci domne§ti inainte de Vasile Lupu 2). Termenele pentru urmä-
rirea täranilor fugiti au variat de la un an pinä la §apte ani 3). Din seria
actelor interne referitoare la readucerea täranilor pe mqie, amintim in deosebi
a§ezämintul lui Miron Barnovschi din 16/26 ianuarie 1628 din care se vede
cá este vorba de o mäsurà cu caracter general 4). Vasile Lupu a dat el insu§i
citeva porunci pentru interzicerea fugii täranilor. Pravila din 1646 n-a fädut
decit sà consacre §i ea printr-o dispozitie generalà interzicerea dreptului
de strämutare a täranilor dependenti.
Dezvoltarea fortelor de productie a determinat §i o remarcabilä' dezvol-
tare a me§te§ugurilor. La ora§e me§te§ugurile din prima jumätate a secolului
al XVII-lea se caracterizeazá prin desfä§urarea muncii in ateliere, unde se
confectionau obiecte i pentru piatà, oglindind progresul realizat in specia-
lizarea muncii. ProducAtorii de mgrfuri erau in acela§i timp §i negustorii
propriilor lor produse, dar apärurà.' §i negustorii propriu-zi§i, ca intermediani
intre produatori i consumatori 4).
Me§te§ugurile s-au dezvoltat §i pe domeniile feudale in cadrul economiei
inchise, dar unii boieri §i. unele mänästiri aveau i in ora§e ateliere me§te§u-
gäre§ti i instalatii industriale pentru sporirea veniturilor lor.
Achizitionind prävälii §i case in ora§e, feudalii urmäreau sä desfacä
pe acestà cale produsele domeniilor lor 4). In acela§i timp, pentru a scäpa de
situatia lor servilà, multi me§te§ugari säte§ti se stabileau in ora§e, devenind
astfel oameni liberi.
Organizindu-se la inceput In asociatii numite fràtii, me§te§ugarii s-au
constituit, pe la mijlocul secolului al XVII-lea, in bresle cu statute proprii 7).

Textul tratatului In colectia Hurmuzaki, Documente, vol. III, partea I, Buc.,

1880, p. 479.
Cf. Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. III, nr. 68, 116, 120, 159.
Vezi P. P. Panaitescu, op. cit., p. 111-117.
a) B. P. Hasdeu, Arhiva istoricd, vol. I, p. 175-176.
Vezi St. Olteanu, Mestesugurile din Moldova in secolul al XVII-Iea, In Saida Fi
materiale de istorie medie, vol. III, Buc., 1959, p. 190-196.
Ibidem, p. 196-197.
Doc, priv. ist. Rom., A, XVII, vol. II, nr. 452; ibid., vol. III, nr. 301..

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 7

Aceasta organizare profesionalà a fost sprijinita de domnie, care urm'area sa se

consolideze i pe aceasta cale, opunind marii boierimi noile forte sociale ce
sustineau monarhia 1). *i din acest punct de vedere al sprijinirii me0e§u-
gurilor de care domnie, aparitia pravilei din 1646 a fost determinatg de con-
ditiile istorice concrete ale Moldovei.
Comertul intern a cunoscut progrese importante datoria dezvoltdrii
me§te§ugurilor, dar comertul exterior, avind ca obiect mai Cu seama grinele
vitele, era acaparat in mare masurd de negustorii i amätarii turci §i greci 2).
Ca i me§te§ugarii, negustorii alcatuiau o categorie sociala de bazà in ora§ele
moldovene, dupà cum dovedesc inse§i denumirile de atunci ale ulitelor ora-
sene§ti. Documentele atesta' diferentieri de avere in rindurile negustorilor
me§te§ugarilor. Aceste elemente or'ä§ene§ti au contribuit §i la dezvoltarea
culturii §i la izbinda limbii romine in administratie, in literatura' §i in biserica.
Aparitia «Gärtii romine§ti de invataturd » din 1646, ca legiuire tipärita in limba
romink a fost determinata. §i de aceste noi forte sociale.
Ora§ele moldovene au cunoscut In aceasta perioadä framintari sociale
proprii. Me§tepgarii i negustorii moldoveni luptau impotriva asupririi
fiscale, impotriva stApinitorilor feudali, impotriva grecilor i turcilor 3). Mi§-
carile sociale au capätat astfel un caracter complex, razvratirea sociará imple-
tindu-se cu manifestarile indreptate impotriva elementelor sträine. Framin-
-Wile interne s-au mai complicat §.1 cu contradictiile dintre mica boierime gi
marea boierime §i mai ales cu ràzvratirile Impotriva domnilor 4).
In prima jumätate a secolului al XVII-lea, dominatia otomana' asupra
Moldovei s-a agravat in primul rind prin majorarea haraciului. De la 30-32 000
de talen i suma cerut4 Moldovei la inceputul secolului al XVII-lea hara-
ciul s-a ridicat la 70-75 000 de talen i in timpul domniei lui Vasile Lupu 5).
Aceasta dublare a tributului a fost insotia §i de alte impuneri grele, intre
care cele mai apasatoare au fost contributiile cerute de turci pentru nevoile
campaniilor lor.
Dom,inatia otomana s-a agravat i din cauza politicii de aservire pe care
a practicat-o clasa conducatoare, care se impacase cu aceasta dominatie,
deoarece Ii permitea sa inà populatia sub cele mai strivitoare sarcini econo-
mice. Rapacitatea otomanä s-a manifestat in chip deosebit prin practica
mazilirii i inlocuirii domnilor. Pentru a stoarce sume eft mai mari i cit mai
F. Engels, Deaderea feudalismului f i ridicarea burgheziei, Buc., Ed. P.C.R., 1945,
p. 6 8.
Vezi N. Iorga, Istoria comerplui rominesc, vol. I, Buc., 1925, p. 259 §i urm.
Vezi Doc. priv. ist. Rom., A, XVII, vol. III, nr. 159, 162.
Cf. Gh. Cront, Dreptul bizantin in idrile romine. .Pravila Moidovei din 1646, In
Studii», an. XI (1958), nr. 5, p. 50.
6) Vezi M. Berza, Haraciul Moldovei qi rilrii Romine,sti in sec. XV XIX, In Studii
f i materiale de istorie medie, vol. II, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1957, p. 17-29.

www.dacoromanica.ro
8 CARTE ROMINEA SCX DE INVXTXTURX

des din vinzarea tronului, turcii 1ncurajau intrigile grupurilor boiere§ti inte-
resate sa aducA In scaunul tärii pe partizanii lor. In scurta perioada de 34 ani ce
precede donania lui Vasile Lupu, s-au perindat pe tronul Moldovei 14 domni ;
In ace§ti ani (1600-1634) istoria inregistreaza de fapt 18 domnii, deoarece 4
dintre coi 14 domni au ocupat tronul de cite douä ori, la diferite intervale 1).
Avind o duratä de 1-9 ani, exceptional de lunga In raport cu domniile
precedente, domnia lui Vasile Lupu (1634-1653) a reprezentat prin Insu§i
acest fapt o perioada de consolidare a autoritatai monarhice, care a fäcut cu
putintä Intocmirea §i tipärirea cuprinzätoarei legiuiri ce s-a numit o Cartea
romineasca de invataturà » din 1646.

Intofmirea Vfirtii De0 contactul cu viata bizantinä, pe de o parte, §i prezenta

rommesti de invii-
fatua grecilor care vin In Tara Romineasca 0 Moldova In numär
tot mai mare, pe de alta parte, facuserä sa circule la noi
unele lucräri juridice avind la baza vechea legislatae romano-bizantinä, cu toate
acestea obiceiul pämintului continua s'a reglementeze raporturile juridice
dintre oameni cu aceea0 putere ca 53i In trecut.
La o datà care a fost considerata a fi anul 1632 deci mai Inainte de
Inceputul domniei lui Vasile Lupu logaltul Eustratie scrisese « Pravila
aleasä ». Aceastä pravila era In realitate o traducere adecvatä a unuia din
exemplare/e Manualului lui Manuil Malaxos care circulau In tarä, cuprin-
zInd reguli canonice, practici religioase, reguli privitoare la logodnä, casatorie,
despärtenie, viol, zestre, mo§tenire, conventii, lucräri agrare, constructii pe
locul altuia, posturi, judecáti etc. 2).
Acest Eustratie pe adeväratul &d'u nume Drago Istratie, dupg cum
rezulta dintr-un document de danie facutá mänastirii Bisericani la 28 august
1632 este Intilnit fie ca parte, fie ca martor In mai multe acte de danii,
cumparäri de mo§ii etc. IeOt din slujba de logofät al treilea la inceputul
anului 1632, el este dat cd a incetat din viatà in cursul anului 1646 3).
LogofAtul Eustratie, pe care istoricii no§tri 11 considera' a fi- autorul
« Letopisetului moldovenesc » la care se refera deseori Grigore Ureche in
cronica sa4), se dovede§te a fi fost un cärturar care cuno§tea limbile clasice §i

Vezi I. Ionascu si Fr. Pall, Elemente de cronologie, In .Doc. priv. ist. Rom., Introducere
vol. I, Buc., Ed. Academiei R.P.R., 1956, p. 490-491.
T. Cipariu, Principie de limbd f i de scripturd, Blaj, 1866, p. 110; I. Bianu, Columna
lui Traian, 1882, p. 210.
C. A. Stoide, Conttibutie la biografia lui Eustratie logoritul, In e Arhiva e Iasi,
ianuarie-aprilie 1934, p. 2 si urm.
Letopisetul rclrii Moldovei, ed. Giurescu, Buc., 1916; idem, Noi contributiuni la
studiul cronicilor moldovene, Buc., 1908, p. 87; vezi si ed. C. C. Giurescu, Letopisetul Tdrii
Moldovei de Grigore Ureehe Vornicul fi Simion Dascalul, Craiova, 1942, precum si ed,
P. P. Panaitescu, Grigore Ureche, Letopisqul Tdrii Moldovei, Buc., 1958, p. 24-25.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 9

dreptul bizantin eel putin din manuscrisele grece0i i din traducerile lor
slavone§ti, pe care le avea la indemina §i pe ai caror autori li enumerä' In
lucrarea sa: Zonara, Balsamon, Armenopol, Vlastare, Fotie Tarigrädeanul 1).
Cu toate c'ä prin continut era un nomocanon bizantin, « Pravila aleasä » a
lui Eustratie, intotmitä in limb a romina, räspundea nevoilor societaii feudale
romine0i.
Straturile sociale care s-au ridicat In Moldova In acel timp luptau sä se
introduca limba romin.6 in cancelaria domneasca §i In biserica, iar monarhia
gäsea In folosirea limbii ronalne o pirghie pentru unitate spre asigura
autoritatea in institutiile tali.
Profitind de indelungatele räzboaie turco-persane, domnii tarilor noastre,
atit Vasile Lupu cit i Matei Basarab i cei doi Rákóczi reu§esc
dobIndeasca o oarecare independentä NIA de Imperiul otoman, In ciuda impo-
trivirii marilor boieri. Ca urmare, pe tarim politic se observa' o apropiere
intre Vane noastre i strinse legauri cu Rusia, Ucraina 0 Polonia pentru a
putea dobindi independenta deplinä, iar pe taim cultural o intensä activi-
tate pentru cultivarea limbii poporului i pentru unificarea spirituald.
Limba romina triumfa nu numai In serien, In bisericä 0 In cancelaria domneascär
dar §i In actele interne maunte, in zapise, testamente, inscriptii etc. 2).
Constituirea dreptului scris incepu In Moldova prin a ayea la bazä izvoare
bizantine i prin a räspunde deopotriva cerintelor bisericii care « conserva
prin religie orinduirea de stat feudalà laica »3) 0 necesitailor monarhiei
interesate in opera de centralizare statalä. « Pravila aleasä. » a lui Eustratie
nu a väzut lumina tiparului. Ea reglementa prea sumar disciplina penalä
care devenise necesara In mod deosebit statului feudal .al Moldovei.
In 1646 ie0 la lumina, In tipografia de la Trei Ierarhi, prima pravila
oficiala a Moldovei sub titlul de: Carte ronzlneascei de Inveireiturei de la- pravilele
Imparaleyti f i de la alte giadeate, legiuire initiatä §i evident aprobatä de
domn prin porunca ce figureazä in insä0 foaia de titlu: « Cu zisa i cu toatä
cheltuiala lui Vasile voivodul §i domnul Tarli Moldovei ». Aceasta « zisä »,
adic6 ordinul domnului, apare 0 mai limpede In finalui prefetei care precede
textul pravilei: « Dupä tocmala §i nevointa maii sale domnului, datu-s-au
inyaaturä i mie unui mai mic 0 nice de o treabg a m'ärii sale rob, Evstratie
biv logofet, de am scos aceaste pravile i le-am tälmacit den scrisoare
greceascä pre limb'ä romineascä ea sä poata inteleage told ».

Vezi I. Peretz, Curs de istoria dreptului romin, vol. II, partea a II-a, ed. a II-a, Buc.,.
1928, p. 310.
Vezi i Gh..Cront, Dreptul bizantin in prile romine. Pravda Moldovei din 1646,
In * Studii e, an. XI (1958), nr. 5, p. 34.
K. Marx si F. Engels, Opere, ed. rusa, vol. XVI, partea I, p. 295.

www.dacoromanica.ro
10 CARTE ROMINEASCX DE INVkaTURA

Vasile Lupu apare astfel ca fiind initiatorul Cartii romIne§ti de

111N/t'Aura ». Domnul avea nevoie de o legiuire cuprinzatoare nu numai pentru
ca urmarea sä' imite §i pe aceastä cale monarhia bizantina, ci i pentru cal era
exponentul clasei stapinitoare, care avea nevoie de masuri penale unitare
pentru pastrarea ordinei sociale existente. Intr-adevär din digpozildile cu carac-
ter penal ale pravilei se constata cá s-a urmarit Intärirea puterii domnului
§i a aparatului de stat. Supunerea fata de dispozitiile domnului este o datorie
ce trebuia Indeplinitä cu strictete. Chiar « rugamintea domnilor iaste ca §i
d'Id are Ingrozi pre ne§tine » (gl. 58). Injuriile privind persoana domnului
Out acum pedepsite cu cea mai mare severitate, oricare ar fi vinovatul. In
cazul sav1r§irii unei astfel de infractiuni, judecatorul trebuie sä raporteze
domnului i s'a aplice pedeapsa ordonata de acesta (gl. 49).
Injuriile privind persoana dregatorului domnesc,. clt i Impiediearea de
a-vi exercita functia incep sä fie considerate ca injurii aduse domnului, iar
Impacarea p'ärtilor nu stinge lncriminarea (gl. 1, 43, 44). In cazul clnd sluj-
ba§ul domnesc sävlr§e§te un abuz, atunci injuriile i chiar instigarea la raz-
vratire nu se mai considera' ca injurii privind persoana domnului (gl. 1).
Dregatorul tras la raspundere pentru o infractdune savIr§ita din porunca
domneasca trebuie s'a dovedeascä cu acte sau martori, ca Intr-adevar a primit
acea porunca (gl. 58). Pravila cuprinde deci dispozitii privitoare la Intärirea
puterii domnului i a dregatorilor sái, deci la centralizarea puterii de stat.
Vasile Lupu constatase de altfel personal abuzurile dregatorilor domne§ti,
dupa cum ne informeaza logofatul Eustratie In prefata pravilei: « §i mal
vIrtos vadzind nedrept4ile §i asuprealele mi§eilor carele fac cei nelnvatati
neintelegatori, diregatorii i giudeatele de pre la toate scaunele Moldovei ».
Suprimarea abuzurilor credea domnul putea fi obtinutä printr-o legiu-
ire care s'A cuprinda « toate tocmealele ceale bune §4i giudeatele celor buni...
Impärati ».

InIAti§area previlel Nu ni s-a pastrat manuscrisul original al acestei legiuiri.

Pravila tiparitál In. 1646 este un in-folio cuprinzind la
Inceput 17 foi nenumerotate, apoi 186 foi de text numerotate.
Titlul este cuprins intr-un chenar avind doi stIlpi, deasupra carora apar,
la colturi, chipurile sf. Gheorghe i sf. Ion din Suceava, iar lntre ele, ale celor
trei ierarhi, Vasile, Grigore i loan. In josul titlului, la unele exemplare, este
seria cu litere latine: Se Cz 1). Fiecare pagina are 27 de finduri.
Tiparul, cu o frumoasä literA chirilicä, negru i ro§u, se Infati§eaza foarte
lngrijit, cu caractere mari §i curate. Iniialele capitolelor, frontispiciile

1) Vezi I. Bianu §i N. Hodo§, Bibliografia romîneasccl 'eche, vol. I, Buc., 1903, p. 156.

www.dacoromanica.ro
 INTRODIJCERE 11

finalele slut aceleagi ce au servit la tipärirea « Cartii rominegti de invatatura

din 1643 a mitropolitului Varlaam al Moldoveí.
Pe verso foii de titlu se afla stema domniei Moldovei, purtind in jur
initialele /o V[asile] Koievod] B[ojiu] M[ilostiu] G[ospodar] Z[emli] Koldav-
scoi], iar sub ea, stihurile omagiale, aceleagi din Cazania mitropolitului Var-
laam. In urmatoarele treí pagíni se afIä prefata bív Iogoftului Eustratie,
dupa care urmeazá o arranuntíta tabla de materii pe 27 pagini.
Pretata logofittului Dupä versurile care insotesc stema domniei gi care oma-
Eustratie
giaza pe domn, urmeaza prefata cu care Eustratie Insotegte
textul i prezinta pravila. Incepind cu o parabola In care
scripturile stilt comparate cu captarea izvoarelor de apà de care « inteleptii
putearnicii lumii pentru binele i rapaosul » celor multi, Eustratie pune
In luminä straduintele luí Vasile Lupu care, « cu multa osIrdie s-au nevoit
de-au cercat pre multe tari ... de-au gasit dascali i filosofi ... de-au
scos den carti elinegti i lätínegti toate tocmealele ceale bune ».
Initiativa pregatirii pravilei este deci atribuitä domnului care « au dat
invatatura » gi a dispus ca logofatul Eustratie sà scoata, adica sà aleaga
pravilele i sa le traduca in limba tärii.

Autorul pravilei Intocmirea «Cartii romlnegti de invatatura » nu a constat

numai in. símpla ei traducere dupä un text grecesc, ci
In alegerea materialelor i In ordonarea lor, astfel Welt pravila sa se prezinte
ca o lucrare unítara. Daca titlul ei nu ne da nici o indicatie asupra persoanei
traduatorului, in schimb prefata logofatului Eustratie ni-I arata pe el ca
pe singurul autor al lucrarii: « Dupa tocmala gi nevointa märii sale domnului
datu-s-au invälatura i mie unui mai mic gi nice de o treaba a marii sale
rob Evstratie biv logofet, de am scos aceaste pravile gi le-am talmacit den
scrisoare greceasca pre limba romIneasca ». Aceastä afirmatie este vero-
simila, Intrucit Eustratie era cunoscut lui Vasile Lupu cu comp etenta cu
faima ce i-o dadea, intre altele, dupa cum am vazut, « Pravila alma » din 1632.
S-a sustínut insà ea sarcina intocmirii pravilei nu ar fi fost incredintata
In mod exclusiv luí Eustratie, ci unei comisii de oameni invatati, dupa cum
s-ar 'área cá reiese din insagi prefata lui Eustratie: « Drept aceaia cu
osirdie s-au nevoit mariia sa de au cercat pre multe tari, panä l-au indireptat
Dumnedzau de-au gasít oameni ca aceia, dascali i filosofi, de-au scos den
carti elinegti i latinegti toate tocmealele ceale bune gi giudeatele celor buni
cregtini i svintí impärati ». Acei « dascali i filosofi », despre care vorbegte
prefata, nu sInt colaboratorii lui Eustratie, membri ai unei comisii instituite
de domn, ci autorií nomocanoanelor i manualelor bizantine, care circulau

www.dacoromanica.ro
12 CARTE EOMINEASCX DE INVA.TXTDRX

In manuscrise In sud-estul european, ajuns sub infruenta canonico-juridick

a Bizantului. Eustratie face probabil aluzie la Zonara, Balsamon, Vlastare,
Fotie Tarigrädeanul, pe care li aminte§te In « Pravila aleasä ».
La aceste nume se mai adaugä Incà i numele lui Farinaccius, despre
oare se spune In chiar textul 4 artii romIne§ti de Invàtäturä » cä era un
dascal mare 0 tocmitoriu de pravile » (gl. 66, zac. 8). a ace§tia erau « dascalii
filosofii » pe care Ii evocA Eustratie, iar nu membrii unei comisii instituite,
ar mai rezulta din chiar textul prefetei, care aratà cá ei « au scos den cärti
eline§ti §i lätine§ti toate tocmealele ceale bune i giudeatele celor buni creqtini
svinti Impärati... carele sä cheamä acmu Pravilele Impäräte0i » text
ce nu are nevoie de interpretare. In sfir0t, este edificatoare Insä0 afirmatia
logofätului Eustratie, In aceea0 prefatä, cä lui i s-a dat InväVäturd sä aleagä
materialul i sà-1 tälmäceasca.
Este admisibiI 'Msg. ca Eustratie 56 fi fost ajutat in executarea lucrärii
lui, intre alii i de care invätatul grec Meletie Sirigos, originar din Creta,
al cärui nume apare pentru prima oarä In 1632 Intr-o Insemnare Mouth' chiar
pe manuscrisul 4 Pravilei alese » a lui Eustratie 1). Acel Sirigos a fost de
mai multe ori In Moldova 0 ar fi putut participa la pregätirea pravilei din
1646. Aceastä pdrere a fost Impärt4itä de unii dintre istoricii noOri ca Erbi-
ceanu 2), Xenopol 3), Iorga 4), precum 0 de unii juri§ti ca S. G. Longinescu 5),
St. Gr. Berechet 4) §i V. Dongoroz 7).

Cuprinsul pravilel Cartea romineasca de Invätätura » din 1646 cuprinde

reglementäri corespunzgoare träsäturilor societätii respec-
tive din prima jumatate a secolului al XVII-lea 5).
Tabla de materii, care poartä titlul de: « Pravile Impäräte§ti alease
den svitocul impAratului Iustiniian, pentru multe fealuri de giudeate cu tot
räspunsul lor, rinduite pre 252 de Incepäturi », cuprinde afarä de titlurile
capitolelor, indicaii esentiale privitoare la ouprinsul fiecärei subImpärtiri.
I. Peretz, op. cit., p. 284, care reproduce pe T. Ciparim, Principie, p. 110.
C. Erbiceanu, Cronicarii greci carii au scris despre ronani En epoca fanariotcl,
Buc., 1888, Introducere, p. XL.
A. D. Xenopol, Istoria rominilor din Dacia Traiand, Buc., vol. VII, ed. a III-a,
1929, p. 140, nota 183.
N. Iorga, Vasile Lupu ca urmiltor al Empiiratilor de Reisdrit in tutelarea patriarhiei
de Constantinopole f i a bisericii ortodoxe, in 4 Anal. Acad, Rom. o, Mem. Sed, Ist., Seria II,
tom. XXXVI, 1913-1914, p. 215.
6) S. G. Longinescu, Istoria dreptului romEnesc, Buc., 1908, p. 138 §i 160.
6) St. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept rominesc, Ia§i, 1933, p. 171.
7)Vintilä Dongoroz, Dreptul penal, Buc., 1939i p. 76.
8) Vezi §i L. V. Cerepnin, s Sobornoe Ulojenie * din 1649 si Pravila lui Vasile Lupu
din 1646 ca izvoare pentru istoria aservirii granilor in Rusia f i Moldova, comunicare prezen-
tatà la Sesiunea Institutului de Studii Romino-Sovietic din iunie 1958. Citat dui:4 Gh. Cront,
op. cit., p. 50.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 13

Pravila incepe cu o culegere de reguli aplicabile plugarilor leges colo-

nariae intitulate: « Pravile tocmite, alease i scoase pentru toti lucrgtorii
pgmIntului, anume: pentru plugaii, pentru lucrätorii viilor, pentru nämiti
pentru pästori, arätind Impreung tuturor giudetul certarea ce li se va
da fiescgruia dupg deala sa, carii vor imbla cu ne,direptate ».
Aceastä parte a pravilei, care cuprinde 11 capitole numite pricini, fiecare
pricing avind mai multe zaceale, contine dispozitii privitoare la raporturi
juridice dintre atenii sau dintre stgpinii de mosii i vecini: incAlcarea hota-
relor, schimburile de päminturi, pgrainturile pgrgsite, 1mpärtirea roadelor,
furtisaguri, rgspunderea pentru vite, pentru pomi, incendii, situatia semang-
turilor i constructiilor pe locuri sträine, pentru mori etc., prevgzindu-se
sanctiuni pentru abaten.
Dupg reglementärile « pentru plugari » urmeazg Pravile impärgtesti »,
care contin 5 pricini (XIIXVI) si care sanctioneazg furtisagurile. Aceasta
parte a « artii rominesti de Invätäturg » formeazg leggtura ce s-a crezut
necesarg Intre regulile privind pe plugari i restul dispozitiilor penale ale cgrtii.
Urmeaza apoi sub acelasi titlu de « Pravile Impgrätesti o un numgr
de 78 capiuole, numite glave, care sanctioneaz'ä alte infractiuni de ordin
penal ca: suduirea dregiltorilor, falsificarea de monedä, uciderea, rdpirea,
bigamia, adulterul, proxenetismul, incestul, raptul,ierosilia, violul, sodomia,
injuria, determinindu-se i pricinile pentru care judecgtorul apärg de pedeapsd
sau o micsoreazä.
« Cartea romineascg de invg.tgturg » cuprinde si o suing' de dispozitii
de drept civil ca: reguli relative la mostenire (gl. 15), la cgsgtorie i despär-
tenie (gl. 17-21), la pierderea zestrei (gl. 1.6), la repudierea sotiei (gl. 25),
la obligatia sotiei de coabitatie cu sotul (gl. 26), la comori (gl. 6), la atri-
buirea care mangstire a averii caluggrului fugit (gl. 68) etc.; de asemenea,
reguli de ordin canonic ca: hulirea patriarhului (gl. 49), hiclenirea cinului
cäluggresc (gl. 67), abaten i auggresti (gl. 67-68).
Legiuirea corespunde conditiilor istorice ale Moldovei, a cgrei soCietate,
Impartità In clase, era bazatà pe exploatarea feudalg. Ea consacrg depen-
denta Várgnimii legatil de pgmint: « Chid va fugi täranul de la locul si de
la stäpinu-sgu, nime nicgiuri sg nu-1 priimascg, iarä de-1 va si priimi de
odatä, de slrg sa-1 Intoarcg. Inapoi » (pr. I, zac. 18). Abaterea este sanctio-
nata cu dublä amend5., una pentru domnie si alta «boiarinului celuia a cui
va fi tilranul », fiind astfel asigaratd constringerea domneascg pentru execu-
tarea pedcpsei. Pravila prevede privilegii penale pentru boierime (gl. 62,
zac. 3 si 9) si un tratament diferential In fata legii pentru celelalte stäri
çi trepte ale poporului, pentru bogati i sgraci, oameni de jos, « tärani grosi
prosti » (pr. 13, zac. 104; gl. 51, zac. 2).

www.dacoromanica.ro
14 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURX

Cartea romineasca de invätatura » socotea ea femeia « iaste rnai

proasta decit barbatul » (gl. 4-1) prin neputinta §i slabiciunea
(gl. 51). Pravila reglementeaza purtarea barbatului fata de sotia sa, inter-
zice vräjma0a lui (gl. 22), arata cazul in care poate sa o bata (gl. 23),
o apär'ä de « vatamare » (gl. 24), dar admite p.entru vinovatii grave sa o
alunge din casa « cu putearea sa, MI de leage i fara §tirea giudetului
(gl. 25). Legiuitorul moldovean a retinut din izvoarele folosite §i unele dispo-
zitii referitoare la mic§orarea pedepselor: « mai putin sä vor certa muerile
decit bärbatii la gre§eale ce vor face » (gl. 59, 1.), afara numai de cele
# ce sä fac improtiva dumnedzae0ii pravile 0 a pravilei firei omene§ti*
(gl. 59, 2).
Pravila prevede pedepse foarte aspre pentru faptele ce ating fie sigu-
ranta perscnalä, fie interesele de clasa ale domnului i boierilor. Infrac-
tiunile respective slut, in fond, manifestä'ri obi§nuite ale luptei de clash' in
orinduirea feudala.
Spiritul religios, caracteristic legislaiilor medievale, este precumpanitor
pentru incriminarile referitoare la viata de familie, la viata erotica 0 in
genere la fapte de domeniul moralei. Acela0 spirit religios intervine in fixarea
unor pedepse de drept canonic, precum i in discriminarile preväzute in
raporturile juridice Cu páginii i cu evreii. Pravila absolva, de exemplu,
furtul de la pAgini (pr. 15, zac. 176) 0 indulce§te pedeapsa evreului infrac-
tor care trece la cre§tinism (gl. 64, zac. 2-3).
Biserica, clerul §i monahismul fac obiectul multor dispozitiuni penale
laice, dupa cum pe de altä parte, pedepse cu caracter canonic slut prevgzute
pentru infractiuni interesind domeniul privat laic, ceea ce oglinde§te sprijinul
reciproc pe care 04 acorda statul §i biserica pentru apararea pozitiilor clasei
dominante, acest sprijin fiind in general caracteristic soCietatii feuclale 1).
Atunci cind un eretic era judecat i apoi trimis de autoritatea bisericeascá
inaintea judecatorului laic spre executare, acesta era obligat sa aplice sane-
tiunea fàrà altä cercetare (gl. 58, zac. 10).
Puterea parinteasca, maritala, puterea stapinu/ui fata de angajatii §i
robii sài, depa§esc limitele exercitiului unui drept de corectie. In cadrut
acestor puteri slut prevazute unele impunitati chiar in caz de omor. Pravila
a indreptat catre incidenta legii penale multe fapte pe care obiceiul pamin-
tului le socotea a fi de naturä largind astfel domeniul infractiunilor
ce priveau interesele individului, persoana sau patrimoniul lui.

1) Cf. F. Engels, Rdzboiul lareinesc german, ed. a /II-a, Buc., E.S.P.L.P., 1958,
p. 38 si urm.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 16

In pravila din 1646 pedepsele slut bazate Indeosebi pe räzbunare

au ca scop intimidarea çi expiatiunea; In genere slut aflictive, arbitrare si
variate. Caracterul neuman al represiunilor penale se oglindeste In lnsäsi
varietatea celor mai cumplite pedepse ca: arderea de viu, lepä'darea la
fiare sälbatice, legarea de cozile cai/or, turnarea de plumb topit In gura etc.
Pedepsele privative de libertate sint, In schimb, foarte rare. Mutilärile,
bätaia in toate chipurile, confiscarea bunurilor, slut foarte frecvente ; de
asemenea surghiunul sau expulzarea. Globirea intervine sub toate formele,
fie ca pedeaps5. cumulativä, fie alternativä'. sau unicä.
Legiuitorul moldovean are meritul de a fi cules cit mai mult din
izvoarele pe care le-a avut la dispozitie, cauzele ce apärä sau micsoreazg
pedeapsa, considerind rolul ce joacä In determinarea pedepsei: dolul, virsta,
slä'biciunea firii, betia, nebunia, mlnia, somnambulismul, dragostea; mai
ales obiceiul locului i boieria. Nu lipsesc dintre aceste cauze prevederile
pentru destoinicia In mestesuguri pretuite i « binele ce va face nestine
locului i mosiei lui » (gl. 63, 3).
Tentativa si recidiva nu slut reglementate deosebit i cind intervin
In cazuri anume preväzute, la unele infractiuni, sint sanctionate arbitrar.
In schimb complicitatea este tratatà dezvoltat in cele din urmä nouà capitole
ale pravilei (gl. 69-78).
In sfIrsit, se Intilneste de foarte multe ori Intrebuintatà formula la
voia judeedtorului, Cu aparenta unei sanctiuni mai blinde, dind posibilitatea
unei proportionalizäri a pedepsei pe cale judecätoreascd. Intelesul acestei
dispozitii il gäsim lug precizat In pravilä: « sà va certa dupà cum va fi
voia giudetului, ce sä dzice cum va fi si omul acesta ce-au flcut une ca
acealea si cum va fi si cel suduit i ()alit ; vor socoti dece au-1 vor goni si-1
vor scoate den mosiia lui si-i vor lua toate bucatele domnesti, sau-1 vor
trimite la ocnä, sau va rä'mlnea färä de cinste, care lucru iaste mai räu de
toate, cà nu-1 creade nime ce gräiaste, nice sd creade nicäiuri mArturiia lui,
nice iaste volnic sä dea al sä'u cui va vrea, nice sà facä zapis cuiva, nice
sä mosneneascä ocina cuiva, i alte ca aceastea; sau iaräsi pre unul ca acela
sä'-1 poarte pre ulite pren tot tirgul sau sä patä altä pedeapsä, dupa cum
va fi voia giudetului, avInd giudetul de pururea puteare de lucrure ca aceastea
sä' cearte i cu moarte (gl. 50, zac. 2). « Voia giudetalui » domina In
justitia Moldovei. Unul din scopurile pravilei, arätat In prefatä', era tocmai
acela de a frina arbitrarul judecatoresc, « vä'dzind nedreptätile i asuprealele
miseilor carele fac cei neInvätati i neintelegätori, diregnorii i giudeatele
de pre la toate scaunele Moldovei », ceca ce Insemna Ca' Invätäturile pravilei
tinteau sä' determine judeatorului cäile de urmat In exercitarea liberei sale
vointe de a pedepsi.
www.dacoromanica.ro
16 CARTE ROMINEASCX DE INV.MTURÀ

Izvoarele pravilei Pagina de titlu a «Càrtii romine§ti de invatatura » arata

cà lucrarea a fost tradusa dupa « multe scripturi di in limba
ileneasca pre limba romineascä » fàrà nici o alta indicatie asupra acestor
izvoare, iar logofatul Eustratie confirma in prefaVà ca el a facut alegerea
pravilelor pe care le-a tradus din limba greaca: o Am scos aceaste pravile
§i le-am tälmäcit den scrisoare greceasca ». Tot prefata vorbe§te despre
osteneala lui Vasile Lupu care d. cercetat prin multe tari pima ce a gäsit
lucrärile « eline§ti i lätine§ti », din care acei dascäli §.1 filosofi au extras
« tocmealele ceale bune », denumite Pravilele imparate§ti. Alte indicatii
asupra izvoarelor sale « Cartea romineasca de invatatura » nu oferä. Pe de
alta parte, Eustratie nu lämure§te clack la intocmirea pravilei moldovene,
au fost folosite mai multe manuscrise din cele ce contineau extrasele acute
de « dascali §i filosofi » din vechile lueräri eline§ti §i latine§ti.
Amintitele cercetari laborioase intreprinse prin « multe tari », ca §i
descoperirea dascalilor §i filozofilor, apar ca o exagerare la Eustratie, fiind
menite sà mäguleasca vanitatea domnului, deoarece lucrari redactate fie
In limba greacä, fie traduse in slavone§te, erau cunoscute mai de mult in
àrile noastre. Dovadä sta faptul ca insu§i Eustratie se referise la ele in a
sa « Pravda aleasa ».
Cea mai veche incercare de a lämuri izvoarele « Càrtii romine§ti de
invataturä. » se datoreaza lui Dimitrie Cantemir, care in Descrierea Moldovei
arata in capitolul « Despre legile Moldovei », ca dupa ce Alexandru eel Bun a
facut un extras din Basilicale, acestea nu au putut inlatura diferitele obiceiuri
imprumutate de la vecini. Cu chipul acesta « la moldoveni s-au ivit dourt
feluri de legi: una scrisa, intemeiata pe legile imparatilor romani §i tarigra-
deni §i pe hotaririle soboarelor biserice§ti §i una nescrisä, care ar putea fi
numita datina norodului, cum se nume§te §i in limba noastrà cea veche
slavoneasca obicei, care insemneaza datina i obicei ». Dar, continua Cantemir,
urmarind de-aproape prefata. lui Eustratie la « Cartea romineasca de invatä-
tura », « pentru ca aceste obiceiuri nu slut serse §i au fost adesea restälmäcite
de catre judecatorii cumpArati §i folositi ca sa sprijine strimbätatea, Vasile
Lupu Albanezul, domn al Moldovei, in veacul trecut, a pus oameni cinstiti
§.1 cunoscind legile tarii 1) sa adune laolalta toate legile serse §i nescrise

alcätuindu-se din ele un codice deosebit de legi, r'ämas §i astazi calauza jude-
cätorilor din Moldova pentru impartirea dreptAii » 2). Concluziile lui Cantemir
Traducere gresità a cuvintelor legumque patriarum, care inseamnd o i ai legilor
rarintesti », adia ai legilor nationale, ai legilor jnii, iar nu legile Varilor ».
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Buc., E.S.P.L.A., 1956, p. 200, 201.
Pentru raportul dreptului scris cu dreptul comunitàtilor rurale, vezi i P. P. Panaitescu,
Inceputurile dreptului scris in limba romind, in Studii », an. VII (1954), nr. 4, p. 215-228;
V. Costdchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viala feudald in çànile romine, Buc., 1957, p. 521,

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 17

cu privire la pravila lui Alexandru cel Bun, sustinute in esent4 indeosebi

de cätre S. G. Longinesmil), au fost considerate färä temei istoric si juridic
In urma cercetgrilor acute in special de C. A. Spulber 2).
« °licit am don i s6 ne mindrim cu o astfel de pravild la 1400, totusi
n-avem dovezi certe despre existenta ei. Däch" a existat fug, avem cea mai
veche dovadà a romaniatii dreptului nostru, cá'ci ea era greco-romana »8).
Intr-adevär, cele 11 pricini, cuprinzind 94 paragrafe, care alcätuiesc prima
parte a « artii rominesti de invätäturä », sub titlul de « Pravile tocmite,
alease si scoase pentru told lucrätorii pämintului », grit traducerea in limba
rominä a vechiului 1\1.6tLK recaprx6ç 4), cod rural bizantin. Izvoarele acestui
cod sint Iegile impäratilor romani, unele dispozitii din biblie care « aveau
putere de lege in fata oricärei instante judecatoresti » 5) si legile impäratilor
bizantini. Textul acestei legi agrare a fost anexat in mod obisnuit textului
Eclogii Isauriene 9.
Traducerea logofAtului Eustratie pare a fi fost facutà dupà o versiune
care era cea mai apropiatà de versiunea pusä de Armenopol la sfirsitul Exa-
biblosului sail din 1345 7). Manualul lui Armenopol era cunoscut lui Eustratie,
de vreme ce acest autor fusese amintit, intre altii, in manuscrisul pravilei
sale din 1632, cu indicatia: « Iarä. Armenopol, a fost giudet in cetatea Solu-
nului, intru totu cinstit si invätat »8).
Textul rominesc are insä in realitate cu 11. paragrafe mai putin cleat
Driginalul, lipsindu-i mai intii cele sase paragrafe ale preambulului, apoi
paragraful 3 din titlul V, Hepi. ClpAccç [Pentru pagube ce sä va face in
tarindj, paragraful 4 din titlul VI, Hepi. cp6vo)v Wo.)v [Pentru uciderea dobi-
toacelor], paragraful 6 din titlul VIII, llept 41.1.cpyst.Lob' [Pentru arsuri si
toate fealurile de pojar] si paragrafele 10 si 11 din titlul X, HEpt xouvcrrolvitív

si V. Al. Georgescu, La réception du droit romano-byzantin dans les Principautés roumaines

(Moldavie et Valachie), In Mélanges H. Lévy-Bruhl, Paris, 1958.
S. G. Longinescu, Istoria dreptului rominesc, Buc., 1908, p. 1.59-206; de acelasi,
Pravila lui Alexandru cel Bun, Buc., 1923.
Vezi C. A. Spulber, Le Code d'Alexandre le Bon et les Basiliques dans les Principautés
Roumaines, In Académie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, tom. XXIV, 2,
Buc., 1943.
A. Rddulescu, Romanitatea dreptului nostru, Buc., 1.939, p. 12.
D. C. Arion, Le a N6lioç I'mpp.x6g » et le régime de la terre dans l'ancien droit
roumain, Paris, 1929, p. 9.
F. Engels, Räzboiul teirdnesc german, ed. a III-a, Buc., E.S.P.L.P., 1958, p. 48-49.
8) C. A. Spulber, L'Eclogue des Isauriens, 1929, p. 128.
G. E. Heimbach, Const. Harmenopuli Manuale legum sive Hexabiblos, Lipsiae,
1851, p. 828 si urm. Textul grecesc ce publicam fa Anexe este cel din ultima editie critica
a lui W. Ashburner, The Farmer's Law, aparuta in 4 The Journal of Hellenic Studies i,
vol. XXX, 1910, p. 85 s'i urm. si reprodus de I. Zepos si P. I. Zepos, Jus Graeco-Romanum,
vol. II, p. 65-71, dar In ordinea din editia lui G. E. Heimbach, de unde sint scoase §i
paragrafele care lipsesc in redactia primitiva editata de Ashburner.
I. Peretz, op. cit., p. 311.
www.dacoromanica.ro
2 o. 1060
18 CARTE ROMINEASCL DE INVA.TXTURX.

[Pentru ceia ce vor zidi sau vor rasädi pre locul altuia] 1). Cauza acestor
omisiuni poate fi atribuitä nu traducatorului romtn, ci manuscrisului folosit,
deoarece nu toate exemplarele aflate in circulatie cuprindeau textul complet.
Astfel, este destul sà amintim aici ca traducerea latina a manuscrisului lui
Armenopol cuprinzind §i Legea agrarg, tiparita de Ioannes Mercerus la
Lausanne in 157.5, nu era completa ; la fel era §i traducerea In limba neo-
greaca tipärita de Alexios Spanos la 'Venetia In 1744 2).
In ceea ce prive§te cealalta mare parte a materiei « Carta romine§ti
de invdtatura », cercetarile fäcute de S. G. Longinescu au adus lumina
asupra izvorului folosit de Eustratie. Condus atit de indicatia aflatä. In
prefata pravilei, care vorbe§te de alegerea tocmelilor bune din carti eline§ti
§i « lätine§ti », cit §i de mentiunea aflata in glava 66, zac. 8, cu privire la
Invatatul « Farinascu », calificat drept « dascal mare §i tocmitoriu de pravile »,
care « au strIns toate pravilele ceale imparate§ti, i Inca sa ispiti i sa nevoi
Cu Inv'ätatura ca aceaia sä cunoascä care pravile §i objceae sä socotesc
la oblastiile cre§tine§ti In toatä lumea », Longinescu a izbutit sá identifice
izvorul « latinesc » folosit de Eustratie.
Gasind In textul pravilei indicata data de 1598 in legatura Cu Farinascu »,
Longinescu a dovedit ca acesta este jurisconsultul italian Prospero Farinacci
cu numele latinizat de Prosper Farinaccius. Renumit mai cu seama ca
penalist, Farinaccius a trait 1ntre anii 1544-1618 §i a scris, intre altele, un
vast repertoriu penal, doctrinal i practic, intitulat Praxis et theoricae
criminalis, tipärit in Venetia (1607-1621) §i In alte ora§e. Aceasta' lucrare
a fost obîria partii a doua, care constituie partea principala a « arldi romi-
ne§ti de Invatäturä ».
Dupa ce a semnalat Ina din 1908 numele lui Farinaccius 3), Longinescu
a publicat In 1912, sub titlul general de Legi vechi rominefti izvoarele lor,
un important volum consacrat Pravilei Moldovei din vremea lui Vasile Lupu,
In care este cuprins textul integral al acestei pravile pus in paralelä cu izvoa-
rele sale i anume: pentru primele 94 paragrafe, textele corespunzatoare
In limba latina din Leges colonariae (ex libris lustiniani piae memoriae
imperatoris selectae), culese din lucrarile lui Leunclavius 4) i Heimbach 5), iar

S. G. Longinescu, Legi vechi romtne,sti f i izvoarele lor, vol. I, Buc., 1912; idem,
Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu. Introducere, p. K; idem, Pdrerile d-lor
N. Iorga f i I. Peretz despre Pravila lui Vosile Lupu (extras), Buc., 1915.
D. C. Arion, op. cit., p. 20-21.
S. G. Longinescu, Istoria dreptului rominesc din vremile cele mai vechi ci 'And azi,
Buc., 1908; idem, Pravila lui Vasile Lupu Fi Prosper Farinaccius, romanistul italian,
Buc., 1909.
lohannes Leunclavius, lus Graeco-Romanum, Frankforti, 1596, p. 256 265.
3) G. E. Heimbach, Const. Harmenopuli Manuale legum sive Hexabiblos, Lipsiae,
1851, p. 828-851.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 19

Incepind de la pricina 12 a pravilei, textele din Praxis et theoricae criminalis

a lui Farinaccius. Longinescu nu se multumqte frig numai sà insereze
textele din Farinaccius, ci aratà totodatà i izvoarele lor, ceea ce dä,
indoialà, o valoare 0 mai mare lucrärii sale.
Cind s-a intocmit Insà « Cartea romIneasc6 de InväTätur6 logofAtul
Eustratie se vede di a avut In vedere nu textul original al lui Farinaccius,
a c'drui ordine In tratarea materiei nu a urmat-o, ci un extras redactat, dup5.
toate probabilitài1e, In limba greac4, de vreme ce atit pagina de titlu a
pravilei, at i prefata lui Eustratie, vorbesc numai de t6lmacirea din limba
ileneasc6 », « den scrisoare greceascA », necunoscut6 nouV). La aceasta
lucrare va fi fost adaugatä materia din acel Neltoq rccopycx6q cu care incepe
pravila. Nu avem lug cel putin pin6 acum nici un indiciu c.a.' un
asemenea extras ar fi fost redactat chiar In vederea intocmirii pravilei ; dar
este probabil c'd el sà fi existat la acea datà 2).
FaVá de textul latin al lui Farinaccius, Eustratie a Incercat sa' dea un
text rominesc explicit 0 sistematizat care apare In general vadit amplificat,
citeodatä ca rezultat al apropierii i chiar al combirarii mai multor texte
latine. Uneori frig corespondenta Intre cele douà texte aproape lipse0e 3).
Cu toate cA se bazeaza In esent4 pe izvoare bizantine, «Cartea romineasal
de Invg.t4tur6 » oglinde§te i unele influente juridice slave. Este vorba In primul
rind de influenta dreptului slay asupra Legii agrare unul din izvoarele
principale ale acestei pravile.

Vezi i I. Peretz, op. cit., p. 349, 363, 366-367.

I. Peretz a semnalat existenta In Biblioteca Academiei R.P.R. a douà manuscrise
grecesti, sub cotele 532 si 588 (Pravda lui Vasile Lupu Fi izvoarele grecesti, Arhiva
Iasi, 1914, XXV, p. 203-220). Privite din punct de vedere paleografic, aceste manu-
scrise dateazA InsA, dupA toate probabilitAtile, din sec. XVIII (C. Litzica, Catalogul manu-
scriptelor grecesti din Biblioteca Academiei Ronane, p. 155, nr. 305, pentru me. 532 si p. 156,
nr. 308, pentru me. 588). Ele stilt la rindul lor, fArá IndoialA, copii ale unor manuscrise
mai vechi care vor fi fost poate, si mai complete. Manuscrisul 532 In Intregime i manu-
scrisul 588, care In pag. 227-342 este un miscelaneu juridic, cuprind o serie de articole,
de ale cAror continut si formulare textele respective din Cartea romtneasca de Ewa' yiturd
se apropie cu mult mai mult deseori pin& la identitate chiar decit de Quaestiones
ale lui Farinaccius.
Leges colonariae au rInduieli scurte i cuprinzAtoare, pe clnd Praxis et theo-
ricae criminalis, ImpartitA In quaestiones i numeri, fiind o scriere doctrinald, nu numai
cA nu are scurtimea cuprinzdtoare a unei legi, dar pe lIngA Intindere, din and In chid spune
acelasi lucru de mai multe ori. De aceea legiuitorii moldovenesti, n-au putut spicui In acelasi
fel rfnduielile de care aveau nevoie. Din Leges colonariae, afar& de § 5 din titlul VII De
arboribus (vezi mai jos § 74), pe care I-au prescurtat, au tAlmAcit In Intregime pe toate cele-
lalte paragrafe, dar mai pe larg, cu lAmuriri i pilde, spre a putea fi Intelese mai lesne
cu unele schimbAri cerute de Imprejurári ; iar din Praxis et theoricae criminalis foarte
deseori au prescurtat, uneori au luat prescurtarea de-a gata din summarium, care se gAseste
lnaintea fiecArei quaestio citeodatä au luat pilda, pe care o dau, din alt numerus decit
acela pe care-I spicuiau, i In sfirsit au fAcut de asemenea schimbdrile cerute de Imprejurdri*
(S. G. Longinescu, Legi vechi rominefti izvoarele lor, vol. I, Pravila Moldovei din vremea
Vasile Lupa, Buc., 1912, p. R).

2*
www.dacoromanica.ro
20 CARTE ROMINEASCA. DE INVMTURÀ

Istoriceste se constata cd la sfirsitul secolului al VI-lea si In cursul

secolului al VII-lea, mase compacte de slavi au patruns In Peninsula Balcanica,
s-au contopit apoi treptat cu unele populatii din Imperiul Bizantin, influ-
entind relatiile sociale proprii obstilor satesti din perioada de trecere de la
sclavagism la feudalism.
Cercetarile intreprinse de istoricii sovietici cu privire la influenta coloniza-
rilor slave asupra comunitatilor satesti din Imperiul Bizantin aratd ca aceasta
influenta se reflecta si in Legea agrara (1\16[Loq I'mprx6q), acest cod fiind
alcatuit la sfirsituI secolului al VII-lea si Inceputul secolului al VIII-lea, adica
tocmai In perioada Intàririi obstilor sätesti bizantine prin colonizärile slave 1).
Faptul ca. Legea agrarä a putut fi folosita si In tdrile noastre ca izvor
de drept se explica In primul rind prin cuprinsul acestui cod care reglemen-
teaza relatiile sociale proprii regimului feudal cu supravietuirea unor ele-
mente specifice comunitatflor sätesti, relatii care in alte conditii istorice
au fost proprii obstilor rurale bizantine din perioada colonizärilor slave.
Sint de mentdonat apoi i alte influente ale dreptului slay pe care le reflectä
« Cartea romineasca de InvAatura ». Figureaza In aceasta legiuire cuvinte
expresii juridice de origine slava, ce erau bine cunoscute poporului romin
In secolnl al XVII-lea. Terminologia slavä a unor notiuni juridice
exprima In general sensibile deosebiri de sens social In raport cu continutul
acelorasi institutii i noliuni din izvoarele bizantine.
Institutiile i notiunile juridice mentionate In aceasta legiuire prin
termeni de origine slava ca: boierie, cm, dobindei, gloaba, ispravnic, izvod,
namestnic, n'dpasta, obicei, ocind, pîrá, _pravilei, rob, slugei, slujbei, treabei, vind
nu mai au intru totul acelasi inteles ca institutiile i notiunile corespunza-
toare din izvoarele bizantine. Ele -ales° 1nsái influenta semantica a drep-
tului slay asupra vechii terminologii juridice romlnesti.

Apliearea pravileiFolosirea « Cartii rominesti de !rival:Aura », ca legiuire

normativa pentru reglementarea i solutionarea neinte-
legerilor i pentru sanctionarea infractiunilor, a fost contestata de unii isto-
rici. Astfel, referindu-se atit la <Cartea romineasca de !rival:Aura » clt si la
« Indreptarea legii », A. D. Xenopol a sustinut ca. « nu este adevarat ea aceste
pravile ar fi slujit de norme la judecatile. parnintului. CInd judecatile acestea
se raportä la pravile, ele au in vedere culegeri sträine si nu acele bastinase » 2).

E. E. Lip§it, BIMHTIftteR0e RpeCTI,FIRCTBO H CJIaBHHCFCaR HOTIOHHaaHHH, 2n Blilaa-

aniticHmit C6oprmx, Moscova, 1945, p. 96-143. Idem, Cam:Inman obnimia n ee ponh
cliopmnponamin umamiticitoro clmonannama, In B113a11THIICKflici Bpememin I, 1947, p.
161 si urm.
A. D. Xenopol, op. cit., vol. VII, p. 144.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 21

L Peretz este mai putin categoric §i admite ca « din pricina cä in materiile

juridice, ce se atingeau de vreo tainä religioasa, se aplica dreptul canonic
bizantin, de catre dicasteriile biserice0i, iar in materie penala arbitrariul
domnesc era adevärata lege, pravila lui Vasile Lupu nu a avut o sfera de
aplicare !TAMA. §i se citeaza puldne cauri, in care dispozitiunile ei au fost
aplicate de divanele domne§ti, pina sä iesa din uz °data cu urcarea pe tron a
domnilor fanarioti »1).
O asemenea concluzie nu este intemeiata. Valoarea pravilei moldovene
rezidä In primul rind In faptul cä_ este prima legiuire din Moldova tiparita
In limba romina. De§i nu inlatura diversitatea textelor i dispozitiilor romano-
bizantine aflate in circulatie sub forma codicelor manuscrise, pravila era
o lege romineasca, un cod aprobat de domn. Pravila mai are un caracter
pronuntat didactic, instructiv. Ca i bizantinii 2), legiuitorii romini din evut
mediu socoteau cá rolul legii scrise era mai mult de a inväta pe judecatori
§i pe justitiabili, decit de a le indica solutii imperative. Pravila dädea deci
indrumari de judecatä, dupa cum explica' logofatul Eustratie in prefata sa:
tocmealele ceale bune §i giudeatele...carile ea o lumina lumineadza i arata
tot lucrul celor intunecati i pro§ti i neinvatati, ca sá cunoasca' strimbatatea
tuturor i sa giudece pre direptate ». Sensul acesta al pravilelor este indicat,
de altfel, de inse§i cuvintele « invatatura » i « indreptare », ce figureaza in.
titlul lor.
Faptul cá nu aflam multe documente care sa mentioneze « Cartea romi-
neascä' de invätätura », nu inseamna neaplicarea acestei pravile, deoarece
In pricinile penale ea a putut sa fie aplicatá färä a lasa urme documentare.
Nu ni s-au pastrat actele instantelor ca In alte materii de drept. Chiar men-
tiunea dupa pravila » ce se afla in documentele timpului, nu indica numai-
decit aplicarea «Cárii romine§ti de invatatura », o asemenea inserare putin-
du-se prea bine raporta la aplicarea oricärei alte pravile dintre cele- netipä'rite,
aflate in circulatie.
Exista apoi dovezi §i de alta natura cu aceea§i valoare probanta ca §i
cele documentare. Astfel, Dimitrie Cantemir, care a domnit in Moldova
§i care vi-a scris opera sa Descrierea Moldovei » la un interval numai de §apte-
zeci de ani de la aparitia « Cartii romine§ti de invatatura », vorbind despre
legile Moldovei, arata ca din initiative lui Vasile Lupu s-a alcatuit « un codice

I. Peretz, Curs de istoria dreptului romtn, vol. II, partea I, ed. a II-a, Buc., 1928,
p. 350.
Vezi C. A. Spulber, Le concept byzantin de la loi juridique, Buc., 1928. In privirrta
sensului de e carte de invatAtura » i comparatia cu legislaiile orientale (Tora, Sunna isla-
mica), vezi i recenzia lui P. Koschaker la lucrarea lui Spulber, in e Zeitachrift für Savigny
Stiftung », Romanistische Abteilung, LIX (1939), p. 694.

www.dacoromanica.ro
22 CARTE ROMINEASCA. DE INVÀTXTURX

deosebit de legi, ramas si ast'äzi calauza judecatorilor din Moldova pentru

Impartirea dreptätii » I.
Indiferent de inadvertentele lui Cantemir cu privire la elaborarea si
continutul pravilei moldovene din 1.646, nu este mai putin adevarat ea el
cunostea din propria lui guvernare ca legiuirea aceasta se aplica In Moldova.
Trebuie sa avem In vedere In aceasta privinta faptul ea' odata aparuta « Cartea
romIneasca de invätatura » a intrat In posesia instautelor, nefiind temeiuri
sa nu i sa- acorde consideratie ca si lucrärilor grecesti si slavonesti aflate In
circulatie ; mai mult chiar, erau puternice ratiuni sa i se dea o atentie deose-
bitä tocmai pentru ca nu era o lucrare juridica cu caracter privat ca diferitele
culegeri de texte laice, ci o legiuire patronata de domn si reprezenta vointa
domnului de a se Inzestra tara cu o asemenea legiuire, tiparita In limba tarii
si deci inteleasa atIt de judecätori eft si de Impricinati.
Cantemir relateaza ca In judecata divanului domnul consulta totdeauna
pe mitropolit asupra prevederilor legii: « Cind s-au auzit gindurile tuturora si
s-a cunoscut ca eineva e vinovat, domnul Intreaba pe mitropolit ce pedeapsa
i se cade dupa legile politicesti si cele bisericesti. Mitropolitul citeste mai
Intii cuvintul legii si dupa aceea cere mila domnului... »2).
MentionInd procedura de judecata a pricinilor, Cantemir precizeaza: « Cau-
zele mai grele le judeca lnsusi principele, cele mai usoare sint lasate boierilor
ca sa le cerceteze. Boierii cärora li s-a Incredintat cercetarea, judeca acasa
pricina si dau hotärirea dupä pärerea lor. Dacä se multumesc cu ea si jelui-
torul si acuzatul, ea devine aplicabila ca si cum ar fi fost pronuntatä In
divanul domnului ; daca lug, una sau alta din parti s-ar socoti nedreptatitä,
poate sa apeleze la judecata domnului. La divan procesul se judeca din nou
s'i daca boierul, lndemnat de darurile adversarilor sau de prietenie pentru
ei sau chiar din ignoranta legilor, s-ar dovedi ca a dat o sentina nedreaptä,
ar fi pedepsit foarte sever. Dacä lug s-ar parea principelui ca apelantul a
fost judecat drept, poate fi pedepsit si Cu bataia, fiinda a desconsiderat
judecata boierului. Dupa vointa domnului, i se poata aplica si altä pedeapsa
meritata, asemenea e silit a pläti de douä ori cheltuielile celuilalt »3). Aceste
particularitäti proccdurale In care apar multe practici bazate pe obiceiul
pamintului, se Intemeiaza si pe complexul de reguli procedurale cuprinse
In « Cartea romineasca de Invalatura ».
RaportIndu-se la un caz citat de cronicarul Nicolae Costin In « Letopi-
setul Tarii Moldovei », Xenopol aminteste ca In timpul celei de-a doua domnii
a lui Constantin Duca (1701.-1.704) « s-a täiat capul lui Goia, capitanul de
Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Buc., E.S.P.L.A., 1956, p. 200-201.
Ibidem, p. 203.
Ibid,em.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 23

Covurlui, cu pravila, pentru cäci au rapit o fata, logodnica altuia, §i 1-au

ingropat la sfintul Neculai §i bucatele lui Inca le-au dat fetei », pedeapsa ce
corespunde In realitate dispozitiilor glavei 32, zac. 2, 3, 20 §i 34 din pravila
moldoveanä 1).
Un alt caz care dovede§te aplicarea acestei pravile este cel relatat de
fostul vätaf de aprozi Enaki Kogalniceanu, In « Letopisetul Tärii Moldovei »
(1733-1774); in timpul domniei lui Ion Teodor Calimach (1758-1761),
un oarecare fin de mare boier, lije Canta, ucisese Intr-un moment de minie
pe un servitor al sau. Prins de ispravnicul de Neamt §i adus la Ia§i In fata
divanului, uciga§ul vi-a marturisit crima. « Atunce scrie cronicarul 1-au
mustrat domnul §i toti boierii, §i toate rudele lui ; §i dupa aceasta 1-au trämis
la inchisoare, la parcane ; care peste clteva zile, facind jaloba pärintii mortului,
earä 1-au scos la divan la boieri pre care 1-a rinduit boierii cu pravila ca sa
ja moarte pentru moarte... »2). S-a flout deci atunci aplicarea dispozitiilor
glavei 8: « Pentru certarea ucigatorilor de oameni, ce li sa cade dupä deala
lor » (zac. 11) din « Cartea romineascä de invätätura # 3).
Cum nu erau arhive judecatore§ti propriu-zise In acel timp §i daca au
existat mai ales In divanul domnesc, ele nu ni s-au pastrat, iar cronicarii nu
gäseau nici un interes ca sa relateze cazurile judecate, ar fi cu totul nepotrivit
sa se deducä' din acest fapt neaplicarea In sensul aratat mai sus a acestei
pravile, care se bucura de o necontestabilä autoritate ca legiuire. De altfel,
starea de uzura evidentä In care se prezintä putinele exemplare ce ni s-au
pästrat este credem Inca o dovada ca ele au Jost folosite destul de des
de catre cei ce cautau In textul lor nu numai Invälaturi, ci §i dezlegari juridice.
Chid exemplarele ei devenirä rare, pravila Incepu sa fie copiat'a, dupä
cum dovedesc copiile gäsite In Moldova 4).
Nicolae Mavrocordat, ajungind la domnia Tarii Romine§ti §i amintinduli
de pravila moldoveana pe care o cunoscuse Inca de pe vremea clnd domnea
In Moldova (1711-1715), ceru In 1724 preotului Stanciu de la Scoala domneasca
din Bucure§ti A' i-o copieze. In sfir§it, o altä imprejurare care Intare§te con-
cluzia aplicarii pravilei, este faptul ca hrisovul lui Scarlat Calimach pentru
promulgarea Codului civil din 1817, confirma relatarea lui Dimitrie Cantemir
ca pravila « aceea a lui Vasile (Albanezul) a ramas regula dupa care judeca-
torii Indreptau judecatile pina la inceputul secolului, precum spune acela§i

i) A. D. Xenopol, op. cit., vol. VII, p. 146. Vezi si Gh. Cront, Dreptul bizantin ln
Wile romlne. Pravila Moldovei din 1646, In e Studii », an. XI (1958), nr. 5, p. 55.
M. Kogalniceanu, Cronicile Romlniei seau Letopisetele Moldaviei f i V alahiei, t. III,
ed. a II-a, Buc., 1874, p. 245. Vezi si S. G. Longinescu, Istoria dreptului ronanesc din vremile
cele mai vechi f i kind azi, Buc., 1908, p. 264 si urm.
Vezi si Gh. Cront, op. cit., p. 55.
St. Gr. Berechet, Legatura dintre dreptul bizantin gi romlnesc, p. 119-120.

www.dacoromanica.ro
 CARTE ROMMEASCA. DE INAITXTURX

Cantemir, care In timpul de atunci a fost in floarea vlrstei ». Este drept Ina
c. acelasi hrisov precizeazA cá aceastA pravilA ca una ce era cu lipsuri, a
ajuns de multi ani acuma nefolositä si a devenit foarte rarA »1).

Edifiile pravilei In secolele XVII si XVIII, « Cartea romlneascA de invAtà-

turd» nu a mai fost retipAritä, desi exemplarele ei se Imputi-
naserA i deveniserä tot naai greu de gAsit. Dupg trecerea de mai bine de
doug secole, cind deci aplicarea ei incetase de mult, pravila a fost retipAritA
datoritä initiativei particulare.
Editia Sion. In 1875, poetul Gheorghe Sion reediteazd aceastA pravilA
In tipografia Adrian din Botosani. Editorul aratà In. prefatA Ca' ceea ce l4a
indemnat sA retipäreascd pravila a fost micsorarea numArului exemplareior
ei i ca urmare, temerea ch. acest « document » foarte pretios pentru romIni
a nu se piardä cu totul.
Editia Sion, care contine 179 pagini de text, poartA ca titlu insusi titlul
« CArtii romInesti de InvätAturg *, insotit de versurile omagiale si de por-
tretul lui Vasile Lupu. Valoarea acestei editii este insä foarte redua, din
cauza numeroaselor ei defecte. Transcrierea, In general neglijent fAcutA,
prezintà numeroase erori i uneori chiar omisiuni de text. Editia nu
reproduce tabla de materii. Impärtit In pricini, dintre care unele shat
numerotate iar altele nenumerotate, textul nu indica paragraf ele (zacealele).
De aceea usurinta ì lipsa de atentie cu care a fost Intocmità aceastA
editie fac ca ea a se- prezinte mai mult ca o editie de popularizare a legiuirii
din 1646.
Editia Bujoreanu. O editie mai Mina este aceea a lui Ioan M. Bujoreanu,
publicist, fost magistrat, care In 1885 In volumul III din a sa « Colectiune
de legiuirile Rominiei vechi si cele noui », a publicat pe ling6 alte pravile,
Cartea romlneascA de invAtsáturà » din 1646. In editia Bujoreanu, pagina
de titla a pravilei este reprodua cu caractere latine, purtind pe verso portretul
lui Vasile Lupu i stihurile omagiale, dupA care urmeazA prafata logorAtului
Eustratie i apoi textul pravilei. Spre deosebire de original Ina, tabla de
materii se allá asezatA la sfirsitul textului.
Dei aceasta editie se prezintA destul de ingrijità, totusi transcrierea
textului nu-i lipsità de erori. Marginalele originalului lipsind, numerotarea
pricinilor, a glavelor i cea a zacealelor a fost inclusä. in chiar cuprinsul textu-
lui. O scädere a acestei editii este faptul cA se pAstreazá numerotarea
chirilicA, pe care Ina o transcrie, nu in cifre, ci In caractere latine. In sfIrsit,
frumoasele viniete ale originalului lipsesc din aceastä. editie.

1) Codul Calinwch, ed. cviticd, Buc., Ed. Acad. R.P.R., 1958, p. 47.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 26

Edilia Longinescu. 0 editie intocmità stiintific este cee-publicatd de

S. G. Longinescu In 1.912, sub titlul de « Pravila Moldovei din yremea lui
Vasile Lupu », constituind volumul I din lucrarea « Legi vechi rominesti si
izvoarele lor ». Aceasta este prima editie criticä a « artii romlnesti de invätä-
turä. », constituind in acelasi timp pentru Longinescu incoronarea unor hide-
lungate cercetäri s'i concluzii mai vechi, la care ajUnsese. Textul pravilei,
transcris cu o meticuloasä atentie, este prezentat in comparatie Cu izvoarele
sale, fie ca acestea slut leges colonariae, fie a slut textele jurisconsultului
Farinaccius, fie textele corespunzätoare din « Indreptarea legii ».
In prefata editiei sale, Longinescu releva insemnatatea « Cä'rtii romi-
nesti de invätalturä.,», subliniind c'd aceastä legiuire « nu putea sä' fie pretuitä
indeajuns, fiindc6 nu se cunosteau izvoarele ei. Arä'tä'm in introducere
adä'uga el in ce chip am -gäsit scrierile din care a spicuit legiuitorul Mol-
dovei. Aceste scrieri aveau si ele la rindul lor alte izvoare. De aceea, am pus
Cartea de invätäturä fatä-n fata cu izvoarele ei directe, iar in notä am arätat
izvoarele acestor izvoare. Astfel am reIntocmit oblrsia rinduielilor vechii legi
moldovenesti. Acum se poate vedea lä'murit si fara ca BA mai rämind cea
mai mica lndoialä, cä aceastä iege, unul din cele dintii coduri din Europa
in limba nationalä, era la inältimea stiintei juridice apusene din veacul
XVI I ».
In « Introducerea » ce urmeazä prefetei si care alcatuieste un studiu
remarcabil de vechi drept rominesc, Longinescu, dupä ce reproduce prefata
biv logofätului Eustratie, comenteaz6 cunoscutul pasaj din Descriptio Molda-
viae, interpretindu-1 In sensul cä Dimitrie Cantemir considera pravila lui
Alexandru ce! Bun ca o spicuire din dreptul romano-bizantin, premisä
de pret pentru concluziile sale ulterioare si impärtäseste teza alcätuirii
unei comisii de catre Vasile Lupu, insärcinatà sä adune toate legile scrise ale
Moldovei, inclusiv deci si pravila lui Alexandru ce! Bun, care a devenit astfel
partea de inceput a legiuirii lui Vasile Lupu. Aminteste apoi In sprijin atlt
hrisovul de promulgare al lui Mexandru Calimach din 1817, cit si anaforaua
boierilor moldoveni din 1.819 care, ambele, se intemeiazä pe afirmatiile lui
Cantemir. De altfel, chestiunea prezentei Pravilei lui Alexandru cel Bun
In cuprinsul « Cärtii de Invätäturä » a lui Vasile Lupu, rä'mine principala
preocupare a acestei « Introducen. »
In partea finald a « Introducerii », Longinescu aratä metoda dupg care
s-a cal'auzit In alegerea textelor latine, metoda urmatä de transcrierea din
chirilia in caractere latine, greselile de tipar, deosebirile dialectale dintre
cele dou6 texte, moldovenesc si muntean etc.
In editia Longinescu, dintre cele 1255 de note referitoare la izvoare,
94 cuprind spicuiri din 116[Loq recopytxk (Leges colonariae, leges agrariae),

www.dacoromanica.ro
26 CARTE ROMINEASCI DE INVA.T.X.TURX

din Corpus jzzris eivilis al lui Iustinian, din Biblie §i din Ecloga Isauriana,
iar restul de 1161 extrase din Praxis et theoricae a lui Farinaccius.
Editia reproduce, In facsimile, coperta « Cärtii rominesti de Invatatura »,
Cu care §i Incepe numerotarea paginilor, repetind-o in acelasi chenar ornamen-
tal, in textul rominesc i francez ; urmeaza stema domniei Moldovei ci versurile
In romineste ci in traducere franceza, precum ci introducerea lui Eustratie.
Editia cuprinde pe patru coloane §i In paralela' textul latin al izvoarelor,
textul pravilei moldovene, textul corespunzator din « Indreptarea legii »,
traducerea In limba franceza, toate capitolele purtind frontispiciile, vinietele
si finalele din original, pinä' la p. 333. Lucrarea se incheie cu o tabla de
materii, un index alfabetic de cuvinte, lista erorilor Corrigenda, §i o scurta
bibliografi e.
Dacà unele interpretari din editia Longinescu nu pot fi sustinute, lucra-
rea In sine ramine o remarcabila opera de §tiinta prin con§tiincioasa cerce-
tare a izvoarelor i prin probitatea ce sta la baza prezentarii textelor.
Traducen « Cartea romineasca de invatatura » nu a fost tradusa In
nici o alta' limba straina, In afara de savanta versiune In
limba franceza din editia Longinescu, realizata cu atita competenta si grija
de A. Patrognet. Aceasta traducere nu este separatä de textul legiuirii,
ci-1 Insoteste formind un text paralel: « N-am cautat sà facem o traducere
eleganta spune traducatorul in prefga lui care ar fi cerut adeseori
prefacerea frazei intregi. Ne-am silit numai ca sa redam cit mai exact textul
cel vechi ».
Traducerea nu prive§te numai textul propriu-zis al pravilei, ci si
lntregul continut al editiei: prefata lui Longinescu, prefata traducatorului,
introducerea i anexele.

Consideratil « Cartea romlneasca de invatatura » este prima legiuire laica

generale
oficialä §i codificatä a Moldovei, care asaza acest stat
lnaintea multor tari europene in ceea ce priveste istoria
legiuirilor tipärite. Dreptul bizantin constituie un izvor al dreptului vechi
rominese; a fost cunoscut prin mijlocirea culegerilor care circulau In Wile
romine. Pravila tiparita In 1646 In limba romInä punea la Indemina clasei
feudale dominante a Moldovei din acea vreme, In special In materie penalä,
un bogat material juridic cules din tezaurul compilatiilor de drept bizantin.
Pentru monarhie, In conditiunile relatiilor feudale, cuprinsul pravilei raspundea
necesitatilor de consolidare a puterii centrale.
Rasunetul pe care l-a avut atunci aceasta pravila i faima ei In rindul
clasei dominante feudale, ce simtea nevoia unui puternic mijloc juridic cu

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 27

care s'a' poan reprima impotrivirea mereu crescindà a maselor exploatate,

au fost atit de mari, incit textul sàu a fost primit si integrat, dei intr-o
ordine diferin, in 1652, in textul « Indrepnrii legii # din Tara Romineasca.
Astfel, cele douà nri ajung sa fie inzestrate inch' de la mijlocul secolului
al XVII-lea, cu aceleasi norme de drept agrar si de drept penal.
Consideran, cu drept cuvint, ca un insemnat izvor juridic al Moldovei
medievale, pravila din 1646 d'á. « invAnturi » judecdtorilor, atit In pricini
agrare cit si in penale, fdrà a inlätura obiceiul pArnintului. Aceasn pravila
nu era insà o lege obligatorie si exclusivä pentru tarà si nici nu integra vechile
obiceiuri juridice, c6rora le recunostea, de altfel, in termeni categorici, puterea
de lege.
Gradul In care pravila din 1646 a fost respectan si aplican in justitia
nrii urmeag s'd formeze obiectul cercenrilor privitoare la dezvoltarea
vechiului drept. « Cartea romineascg de invan'tur'd », fiind in vigoare vreme
de aproape dou'd sute de ani, constituie un monument important in stiin%a
vechiului drept rominesc si. a istoriei dreptului. « Cartea romineased de invä.'-
nturà » reprezinn totodan si un remarcabil monument al limbii si culturii
rominesti din prima jumätate a secolului al XVII-lea.
Anexe Am alAturat editiei de fan' anexe referitoare la izvoa-
rele Carta rominefti de inaiteiturà §i la textul insusi al
acestei legiuiri. Ele sint:
(A). Texte din 1161.1.oq recapyuck (text grecesc si traducere). (B)
Manuscrisele grecesti 532 si 588 (p. 227-342) din Biblioteca Academiei
R.P.R. insotite de traducerea lor. (C) Extrase din Praxis et theoricae crimi-
nalis a lui Prosper Farinaccius.
Principalele indicatii bibliografice, indice alfabetic de materii, indice
de cuvinte, lista ilustratiilor, rezumat in limba rug, rezumat in limba
franceza.

www.dacoromanica.ro
 TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC

Alatuitorii prezentei editii a Cdrfii romtnefti de triveildturd s-au condus

dui:4 principiul c. editarea izvoarelor istorico-juridice, la transcrierea
textului chirilic in alfabetul latin, trebuie sh se dea importanth limbii, iar
nu grafiei. Acest principiu a fost aplicat de Institutul de Istorie al Acade-
miei R.P.R. in Intocmirea noilor editii de documente 0 cronici.
Procedeul de transcriere folosit are un caracter interpretativ, in sensul
oh' pentru transcrierea semnelor chirilice cu valori fonetice imprecise am
tinut seamh in general de sistemul fonetic al limbii romine actuale. Ne-am
bazat in aceasth privinth pe inse0 concluziile lingvi0i1or care au cercetat
limba textelor vechi. Institutul de Lingvistich al Academiei R.P.R. ghse§te-
ch. cele mai vechi texte romine§ti din secolul al XVI-lea prezinth un sistem_
fonetic aproape identic cu acela al limbii contemporane » i socote0e
sistemul fonetic al limbii romine din secolul al XVI-lea nu se deosebea
aproape de loe de acela al limbii romine de asthzi, dach tinem seamh si de-
particularithtile fonetice ale graiurilor teritoriale » (Gramatica limbii romine,
vol. I, Bucure0i, 1954, p. 78-79).
Transcriind textul chirilic cu litere latine, am desphrtit cuvintele duph
regulile actuale ale gramaticii, am coborit in rind literele suprapuse, am
intregit prescurtärile, am introdus punctuatia. Nu am reprodus spiritele
accentele, ericul i paericul, deoarece aceste semne au in textul chirilic numai
o valoare grafich.
Textul prezentei editii a fost transcris duph editia din 1646, in care
nu toate semnele chirilice reprezinth valori fonetice distincte i in ace1a0.
timp unele semne pot EA' aibä' pronunthri diferite.
Valori fonetiee precise au urnagoarele semne chirilice: A= a, a = b, =IT,
g=e, m=j, 9=z, H = m, n = n, o = 0, w (:), n =p, p=r,.
C= S, In =t, = t, 10=4 S=u, ov =u, zis f, r = h, tIr=ps, u,=t, 111=§, ILl =§"t.

www.dacoromanica.ro
 TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC 29

Celelalte semne chirilice folosite in editia din 1646 nu au echivalente

bine stabilite In alfabetul latin si au fost transcrise, tinindu-se seama de
pronuntarea sunetelor respective in limba rominä.
Semnul r (glagoli) figureazä. in textul chirilic al pravilei cu valoarea
sunetului g, dar urmat de sunetele e sau i se pronung ghe §i ghi; astfel:
riwprIE Gheorghie.
Semnul s (dzialo) a fost transeris prin dz, cum au procedat editorii
textelor vechi ; astfel: SI-14E dzice, rip-ks:fi = creadzà, imusm
Semnul K (caco) are valoarea sunetului c, dar urmat de e sau i se
pronuntà che sau chi; astfel: 'coal chelie, KHRh = chip, lingo chirie.
Semnul k (ier), preeedat intotdeauna de consoane, nu are valoare fone-
ticA In interiorul cuvintelor si de aceea la transcriere a fost neglijat ; astfel:
KSAmniurrx cumplirá, SpiolulAr furtupg, nfflwrpti = pentru. Dar la
sfirsitul cuvintelor, dupä consoanele moi, acest semn are valoarea sune-
tului i (i scurt) si a Jost transcris cu Lip-kwk = iarä1ci, K811811tilth =
= cununati, ,fikOAHMIlit domnefti, n.arpSilk = patruli.
In citeva cazuri, acest semn are si valoarea sunetului 4sau,b = farei
-(gl. 32, 43), copt, sore./ (gl. 35,3), RCIIpAKI. = ispravli (gl. 59, 3).
Nu am transeris ierul final prin û (u scurt) acolo unde acest semn ar
fi putut avea aceastä valoare fonetica, deoarece ne-am condus dupg regulile
pronuntärii actuale. Dacä am fi atribuit ierului i valoarea sunetului ti (u scurt),
ar fi trebuit sä transcriem acest semn, de exemplu, de 17 ori pentru pagina
de 17 rinduri cu care incepe Pricina a patra: facü, dobitocil , peimIntulá etc.,
ceea ce ar fi lnsemnat ca lectura pravilei sä. devinä obositoare pentru
cercetätori, MIA ca o asemenea transcriere sä" foloseascA
Semnele i (ior) i (ius) au fost transcrise atit prin i, cit i prin
dupà valoarea lor foneticä In cuvintul respectiv. Frecventa folosire a acestor
semne, unul In locul altuia In aceleasi cuvinte, dovedeste cä ele aveau o
dublä valoare foneticä. Am transcris deci = KXRA6 sau clnd;
CThWMlS sau CT'hILKFISA sau CT/A[1104A = stákinul; 100(1AAMHT sau IpOtrhAVIINT
sau umplOAAHT = giureimInt. Urmind aceastä regulä, am transcris: Inveitaturá,
romineascii, atila, márgînd, pá mint, iar nu invelteaurl, romlneaset, ateita, márgei nd,
pilmänt sau pinfint. Totodatä tinind seama de pronuntarea moldoveneascä,
am transcris ; pänä, intái, talhariu,
Semnul hl final a fost tranecris cu i, tinind seama de pronuntarea cuvin-
telor respective ; astfel: wpm = ori, qmpfum intregi, TOnFtitio --= trupegi.
Semnul * (iati) a fost transcris cu ea: nip leage, ToKiwkm = toc-
meale, .tokeiltrA = tnteleagá , precum §i cu e-a In cazuri ca: trkpo = ce-are,
nirkiconA = pre-acolea.

www.dacoromanica.ro
SO CARTE ROMINEASCA. DE INVkaTURA.

Semnul AN (ia) are o dublä valoare foneticA, pronuntindu-se atit ea,

clt §i La. L-am transcris cu ea:
In cuvintele In care diftongul ea a devenit e, ca: wove = mearge,
c% rh (wore = sci sit. cearte, ZiShIA = feal ;
In substantivele feminine terminate In e §i articulate, ca HO4HT1A =--
noaptea, linapia =-- ftirea ;
In substantivele masculine, ca: MOWNIMI = monean, fignAn =
hiclean ;
In subjonctivul verbelor, ca: c% ma = sei dea, C'h nAilTACktlt =
sel plet'teascei ;
in imperfectul verbelor, ca: AKA = avea, U,Htlat = tinea.
In unele pronume §i adverbe, ca: deitCT/11 = aceastea, el*A/A =
acealea, illitliA = aicea, AMA/A = acolea.
Am pästrat transcrierea cu ja In celelalte cazuri.
Semnul ra (jaco) a fost transcris In general prin ja: comma = boiarin,
'Irma we = graiage, ICEATthanx --= cheltuialà, dar §i prin ea atunci and
aceasta a fost pronuntarea, de exemplu KramA = cheamei, dupd cum rezultà
din redarea graficä necontestabilä a aceluia§i cuvint : KEdiWit sau Ktmx.
Am mai transcris §i pronumele MAE CU cale.
Semnul e (tita) a fost transcris, tinindu-se seama de pronuntarea cuvin-
telor respective, cu th sau cu ft, astfel: fIelina = Athina, meopia = doftori,
win = eftin.
Semnul ti (cerfu) a fost transcris prin ce sau ci, tinindu-se seama In
alegerea vocalei e sau i de pronuntare. Astfel: tithiCT A = aceasta, (um. =
ce-am, gaincx = cearal , cnimv16Hil = sleibiciunea, w(11-1141 =ocine, KEME/11% =
vecin.
Semnul I; (gea) a fost transcris prin ge sau gi, dupä pronuntare; astf el:
Arkpyi = mearge, Omit = giudet, ALIRIIIII/A = marginea.
Semnul 4 (In) a fost transcris prin 1, in, sau im, potrivit pronuntärii;
astfel: .fin = if, 4T8lifKalth = Entunecati, +CitTilll,h = inseitafi, 4nispaio =
impiirqi.
In cuvintele In care lipse§te i final, de§i -se aude la pronuntare, acest
semn s-a adäugat in paranteze unghiulare < >; astfel: Whit --L--- cli<i>, MIAMI=
oamen<i>, TOII, = tot<i>.
Fenomenul fonetic al metatezelor fiind propriu §i. textului chirilic al
Ceirtii rominefti de inveiteiturei, am transcris: cirmasei In loe de crimascei, desti-
virfit In loe de deseivrifit, mirfav In loe de mrifav, ocirmi In loe de ocrimi,
osirdie In loe de osridie, scirbei In loe de scrtbet, strg In loe de Mg, gin/ In
loe de striv, alcuesc in loe de tlicuesc, tirg In loo de trig, virstä In loe de
vrIstii, virtos In loe de vritos. Pentru unele din aceste cuvinte figureaza In

www.dacoromanica.ro
 TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC 31

textul chirilic si formele corecte. Am pästrat Ina adverbul Emprotiva sub

aceastá formä, deoarece nu figureazä decit asa In tot cuprinsul pravilei si
constituie o variantä ce se pästreaz6 inc6 in limba vorbità.
Cuvintele ce figureaz6 in textul chirilic In mod obisnuit sub forme pre-
scurtate au fost transcrise cu intregirile necesare, astfel: Ellelifit. = episcop,
Mild% = mild, MATKE = molitve, AMHSAI. = domrad, fc = H r is t o s.
Erorile strecurate In textul chirilic au fost corectate si semnalate prin
note In subsolul paginilor.
Cuvintele omise In textul original s-au adäugat in paranteze unghiu-
lare < >.
Literele omise in cuvinte s-au completat asezindu-se in paranteze
rotunde ( ).
S-au respectat inconsecvenOle in transcrierea semnelor nesusceptibile de
interpretare; astfel: SIMI = dzice §i sloe = dzice, UMW = vamcli §i.
KAMEIU = VaMe4.

www.dacoromanica.ro
 r 7 1,2A F071,11
1-14 i r ii (.
`-
i/,,,-,-
f (.1 /-,':',-
,#,
i'
ir". .),
i . , , IlAA
ii 7 ' '`'.'.
)V4- f : *\ ',' -: ) : , .
-,; NI.
'.'i l
ifr'' i!)..+,:' ,V.- 1 t 11,
2

't tit ,S ,O, : ''.: t

1

%.
9
t

., A,
4101fin
i:sisl.ATZ ,4,443, Alit titAI 1.11%, IC
,, ,.,., .5.-ns....-
'
,9
trf pm Wit Af,14AATS
rAii/r,t ' 1,a,v6if
UM dTCAir,T. KEA' Va 44
t .

AX,IiCtilil. Te 011E6
, 1,13,1,1,011(t1it EMI
17,,
,. ,ij EDAM
tm.,'-ei41, ,
An,. 1A.'ri
r efrgyrIlOrt T.40, vtlifi TA,
r 0
1R %t4 trilfti-VrcirK , flIMEMICA
r041Afit4:13. .

IMUTZ:113iiZilliZi2EZZO431.301M4/116tb A

#104 1
( ,t
AOMHICiff., .0 A*Hrni
iTIMAIHAfi , r%.
'HT& itott'SHACTtirt
,
. ;Pro; HOT-HAN
,
..,..-'"
i MUM MAA XC . ..f.IXAA .

gea,
-

urdik-

www.dacoromanica.ro
CARTE ROMINEASCA. DE INNATATU'RÀ

DE LA PRAVILELE IMPXRXTESTI
SI DE LA ALTE GIUDEATE

CU DZISA I CU TOATÀ CHELTUIALA LUI

VASILIE VOIVODUL SI DOMNUL Mil MOLDOVEI

DI IN MULTE SCRIPTURI TALMACITÀ

DI IN LIMBA ILENEASCA. PRE LIMBA
ROMINEASCÀ

IN TIPARIUL DOMNESC, S-AU TIPARIT

IN MANASTIREA A TREI SVETITILE IN 1.01
DE LA HRISTOS 1646

www.dacoromanica.ro
sAv
ttig's
MVPMINVIZID2D-C-00VgVfiggCVZ
PA%
aaaa4aziauoia4a4agikeleai74-glatito
wres rMA
eau 04xelf. AON141:fh MO/Itil;ATS +. Ka3

tNiff3 Tftlid
SPOZ tc31
Vigta &AI
rc3 VtM
?AU
utiVi UTA
gig E PIRA
er.24c1
tte3
we3 GA&
tAdel
tau
tuts, trves
ova
VRA eas
SW3 goga,
weg
3 M G-bm
vue
&VA
vise VA'S
AARgi
ft/61 NUM 515HfrLiffiltLIA CrLAVLI, r 00311111a p it.G2
=PA ,
*Ks flgTritillitila
IfrbtrA13 61101fATA ro2,94tlea)

sof4 ,
ttiti Ksl ilairstptfilfgAL lieTirfiNAS .4.if ti
LItti CArA6HT414111 HOISOAR AA& C1(113MIC .
ttesi Tr/
friArftWEiqfli fitti AAAO/Miiin MOdiel,01SittailH Myx: 47

CA%
144141116T411.11/4 MUM )(kiln camvionowttim , eat
tLite
4II.MH IÓMItH MilfAAgAALLIARYEISICA:AE
gACHAffgOgsr f
LEIN
pgrAftAffAAE cuga
eiok%
wes t
+8.-iirmr pH 'If ipptA /rrtmemtgurif
Wer;

tichOpitlrojg1 i'3/111,41fli

vi:(454

aVt\V-Vrtitn:MtlgViKtVVOURVIVeiV.z4t-tA
agtrealatieue. Auaimaairaz5aatiza;

www.dacoromanica.ro
STIHURI TN STEMA DOMNIEI MOLDOVII

Io V

V B

Z M

Dei vedzi cindva sämn groznic,

86 nu te miri chid sä aratä putearnic;
Cä putearnicul putearea-I inchipuiaste
si slävitul podoaba-I schizmeaste.
Cap de bull' si la domnii moldovenesti
ca putearea aceii hieri sd o socotesti,
De uncle mari domni spre laudd s-au fäcut cale,
de-acolo si Vasilie voivod au inceput lucrurile sale
Cu inväräturi ce in rara sa temeciuiaste
nemuritoriu nume pre lume sie zideaste.

www.dacoromanica.ro
 TOTI CETA CE STMT CRE5TIM PRAVOSLATNICI,
CINE TA CETI CA SA. INTELEAGA.

Cum izvorAsc si es toate apele den mare si Impärtindu-A s räschira

pren toate vinele pArnIntului de adapä tot pámIntul, asea Intr-acesta chip
svintele scripturi izvorAsc si es- dentru Intilepciunea dumnedzAirei
alte toate invätäturile ceale bune; drept aceaia iarA'si cum vedem pre toti
lnteleptii i putearnicii lumii cu mare osIrdie i nevoint4 cu multd chel-
tuialä cearcil i sapà pAmIntul i mestersuguesc de gäsAsc de aceale vine de
izvor de apä i, daca le gä'Asc, bucurindu-s6 foarte, iscusit cu mare mestersug
silesc de scot acel izvor yang in fata pAmIntului pentru binele i fäpaosul
a multi ce läcuesc pre acel loc ; asea iaste i izvorul svintelor scripturi.
Multi intelepti i putearnici ImpArati cu multä rugä i nevointd çi cu
mare ostrdie s-au cumpätat de-au cercat 'And s-au spodobit de-au gAsit
izvorul vietii cel nescAdzut, ce A dzice svinta scriptur5 i cu multA dragoste
bucurie lumii I-au arätat pentru binele i folosul a multi; dup-acea pre
urma for, cu bunä invätälura ca o mosie tuturor Impreund 1-au lAsat si mai
vIrtos celor lipsiti si InAtati de Invatäturä; pentru ea cum nu poate nime
a lAcui In ceastd lume färA de apA, asea nu poate fi nice Mil InvAtäturä,
cum dzice Isaiia pr(o)rocul: Zavistiia cuprinde pre oamenii cei neInvätati ».
Drept aceaia si al nostru prea luminat intru crestindtate i dirept Intru
creding loan Vasilie voevoda, domnul i biruitoriul tarli Moldovei, airmind
urma celor buni i Intelepti domni, socotind neputinta i släbiciunea acestui
loe i Imputinarea izvoarälor svintelor scripturi si altor Invätäturi i cunos-
chid nevoia ce va. veni i scadearea asupra oamenilor, ce vor fi lAcuitori In
tara Moldovei, fiind fgra InvAtAturä, .vor fi de pururea InsAtati i 1ipsii ca
si cum are fi Intr-un loe secetos fArä de apä, si mai virtos vädzind nedreptà-
tile asuprea/ele miseilor carele fac cei neinvAtati i neIntekgAtori, diregA-
torii i giudeate/e de pre la toate scaunele Moldovei, drept aceaia cu multA

www.dacoromanica.ro
38 PREDOSLOVIE

osirdie s-au nevoit mariia sa de-au cercat pre multe taxi, Oa 1-au indireptat
Dumnedzau de-au gasit oameni ca aceia, dascali §i filosofi, de-au scos den
carti eline§ti §i latine§ti toate tomealele ceale bune §i giudeatele celor buni 1)
cre§tini §i svinti impärati, carile ca o lumina lumineadza. §i arata tot lucrul
celor intunecati §i pro§ti §i neinvatati ca sa cunoasca strimbatatea tuturor
§i sa giudece pre direptate: carele sä cheama acmu Pravilele imparate§ti.
Aceastea intelepciuni §i aceastea invätaturi ne-au dat §i ne-au lasat noo
tuturor rodului rominesc, ca sa ne fie noo de pururea izvor de viiatia in veaci
nescädzut vi nesv1r§it.

Dupa tocmala §i ne'vointa marii sale domnului datu-s-au invatatura

§i mie unui mai mic §i nice de o treaba a marii sale rob, Evstratie biv logofet,
de am scos aceaste pravile §i le-am tälmacit 2) den scrisoare greceasca pre
limba romineasca ca sa poatá inteleage toti.

in original a bune *.
-In original e talminit *.

www.dacoromanica.ro
 PRATILE IMPIRA.TqTI
ALEASE DEN STITOCUL IMPARATULUI IUSTINIIAN
PENTRU MULTE FEALURI DE GIUDEATE
CU TOT RISPUNSUL LOB, RINDUITE PRE 252
DE INCEPITURI,

PRAVILE PENTRU PLUGARI p PENTRU ALTI LUCRITORI DE PIMINT.

PRICINA 1.
zac. list1) pag.2)
Plugariul sä nu tae cu plugul den hotarul altuia,
pentru sä-g mai läteascA päml(n)tul säu. 1. 1. 54
Pentru plugariul ce va Intra In hotarul altuia. 2 1. 54
Cela ce va ara pamIntul altuia neintrebat. 3 1 54
Plugarii ce sä vor tocmi del vor schimba phininturile. 4 1. 54
Plugariul ce sä va amägi la schimbatul päraIntului. 5 2 55
Plugarii ce-g vor schimba pämInturile dentre oameni. 6 2 55
Plugariul ce va avea 01.6 cu altul pentru sämä'nätura
gi va mearge de va säcera färä gtirea giudetukti.. 7 2 55
Pentru ceia ce vor face lazuri pre loo strein. 8 2 55
eind sä vor tocmi negte lucrätori sä lucreadze Impre-
ung la fiece lucru, de vor vrea pot sä strice acea tocmalà. 9 2 55
Doo sate ce vor avea price pentru hotar. 10 2 55
Ceia ce vor sämä'na In parte Intr-o aräturä. 11 2 55
Cela ce va lua vie In rupt &I o lucreadze, dup-acea
sà va chi gi sä va päräsi. 12 3 55

2) list ---- foaie; numerotarea apartine editiei din 1646.

2) Pagina din editia de fatg.
www.dacoromanica.ro
40 CARTE ROMINEASCX DE INVX1ITURÀ

zac. list pag.

Cine va curäli de spin pämint strein. 13 3 55
Pentru vecinul ce va fugi den sat vi-i vor rAminea
ocinele. 14 3 56
Cela ce s4 va hräni pro ocinele celui fugit. 15 3 56
Ceia ce vor lua ocine pentru datorii. 16 3 56
Cela ce va gasi in cale dobitoc vatámat. 17 3 56
Táranul ce va fugi den sat, sä* nu-1 priimasca necAluri. 18 3 56
Cela ce va lua de la altul bou sä-g are. 19 4 56
Cela ce va lua dobitocul altuia fard gtirea stäpinului
sh* va duce cu dins in cale. 20 4 56
Plugariul ce va sàmäna in pAmint strein. 21 4 57
Partea celuia ce sam6nä pre locul altuia. 22 4 57
Cela ce va lua p'ämint strein in parte gi nu-1 va lucra
bine, cum sa cade. 3 4 57
Cela ce va lucra vie strein6, pentru sà impartà roada. 24 5 57
Plugariul ce va lua pämint strein s'6-1 lucreadze 01)
apoi sä va päräsi gi nu-1 va lucra. 25 5 57
Plugariul ce va lua pämint de sä-1 are de la vreun
om ce va fi dus in cale gi apoi nu-1 va ara. 26 5 57

PENTRIJ FURMAGURI CE VOR FACE Li:JCR/WORM

PRICINA A DOOA.
Cela ce va fura sapà sau hirlet de la viiar. 27 5 57
Cene va fura clopot de la vreun dobitoc. 28 5 57
Viiarul ce va fura roadd den viia ce lucreadzá sau
grädinariul de va fura legumi. sau poame. 29 6 58
Pástoriul ce va mulge oile sad vacile furig färä de
gtirea stàpinului. 30 6 58
Cela ce va fura mirigtea altuia ce ssá dzice spicele. 31 6 58
Cela ce va fura cal sau bou. 32 6 58
Cela ce va fura bou den cireada. 33 6 58
Cela ce va fura snopi sau va freca spice. 34 6 58
Ceia ce vor intra in vie s'á mAnince, iará sä nu fure. 35 6 58
Ceia ce vor fura plug sau her de plug sau giug. 36 6 58
Ceia ce vor fura carul altuia. 37 6 58
Cind vor fi Intr-uif sat nigte furi multi. 38 6 58
Cela ce va lmbla furind noaptea bauturi pren tirg. 39 6 58
1) In original p. s.

www.dacoromanica.ro
 SCARA PRAVILEI 41

PRAVILI PENTRU TOT FEALIUL DE PISTORL

PRICINA A TREIA.
zac. list pAg.
Cind va nemeri vitá de la plug in cireadd. 40 7 58
Vgcariul ce va lua dobitoc sä-1 pascg.' si.-1 va piiarde. 41 7 58
Dobitocul cu pdstoriu de va lace vreo ispase. 42 7 59
Vdcariul ce va la') bou de Ia plugariu sd-1 pascál
Intr-acea dzi si de-1 va piiarde. 43 7 59
Vácariul ce va lua 2) bou demineatd de la plugariu si
va fi sändtos, iarä sara sg va afla bolnav. 44 7 59
Pentru vdcariul ce va giura strimb si va fi vinovat. 45 7 59
Vdcariul ce va arunca cu toiagul si va vdtdma vreo
vitä sau si Intr-alt chip. 46 8 59

PENTRU PAGUBA CE VOR FACE DOBITOA.CELE IN TAIMA SAU IN VII.

PRICINA A PATRA.
Cind va afla nestine dobitoc in vie sau In aring.. 47 8 59
Dobitocul a fdta, de va paste pre locul altuia. 48 59
Cind va gäsi nestine vreun dobitoc facInd pagubä. 49 8 59
Ciad va afla nestine mascuri sau duläu striclnd niscare
bucate. 50 9 59
Dobitocul ce va intra in vie sati in pomeate si va
cädea In vreo groapd sau de s'ä va impdra. 51 9 60
Dobitocul ce va vrea sä sarä prespre gard si sä va
impdra. 52 9 60
Cela ce va ucide dobitocul ce-i va fi fgcut pagubd. 53 9 60
Cind vor gdsi dobitoc in vie fäcind pagubd. 54 9 60

PENTRU PAGUBELE CE SI VOR FACE IN l'AMI.

PRICINA A CINCEA.
Cela ce va secera si-s va cdra snopii si de-aciia va
bAga dobitoc In tarinä si vor fi pämlnturile altor nestrinse. 55 9 60
Cela ce- s va bdga dobitocul In vie si vor fi neculease. 56 9 60
Ceia ce vor avea mirte sau veadre sau alte m.äsuri
hicleane. 57 9 60

In original i hii e.
In original o lau t.

www.dacoromanica.ro
42 CARTE ROMNEASCA DE INVATATURA

PENTRIJ UCIDEREA DOBITOACELOR.

PRICINA A EASEA.
zac. list pag.
Cind va darima nestine in padure si va cadea padure
de va ucide vreun dobitoc. 58 10 60
Darimind nestine un copaci va scäpa säcurea P va
ucide vreun dobitoc. 59 10 60
Aducindu-s nestine vitele den cimp s'A va lua cu dime
çi vreun dobitoc strán. 60 10 60
Cela ce intinde curse sau lcuri la vreun pomat p de
sa va prileji sa sä prindzà dobitoc dumeasnic. 61 10 61

Pentru luptarea a doo dobitoace i pentru timplarea lor.

Cind s'a vor lupta doo dobitoace p va vatäma una

pre alta. 62 10 61
Cind va veni un dobitoc asupra altuia p cela nu-i 61
va da cale. 63 11
Cind sá vor svädi doi duläi i stäpinii nu-i vor des-
pärIi p va vatama unul pre alt. 64 11 61
De va avea nestine dulau simq p va birui pre toIi. 65 11 61
De va ucide nestine dulau pästoresc. 66 11 61
Cela ce va omori duläu de turma. 67 11 62.
Cela ce va strica dobitocul altuia. 68 12 62

PRAVILA PENTRU POMI.

PRICINA A §EAPTEA.
Cela ce va socoti un pom si-1 va creaste in loe strein. 69 12 62
De va sta Pomul in marginea viei. 70 12 62
Cind sa vor prici nestine pentru niscare tufe de vie. 71 12 62
Cela ce va tala vie roditoare su si pusori. 72 12 62
Cine va taia pomi dumeasnici. 73 12 62
Pomul ce va fi batrin sau uscat. 74 12 62
Cela ce invata pre altul s'a marga sà tae pom. 75 1.2 62

www.dacoromanica.ro
 SCARA PRAVILEI 43

PRAVILÀ PENTRU ARSURI SI DE TOATE FEALURLLE DE POJAR.

PRICINA A OPTA.
zac. list pag.
Cind va l'Asa ne§tine pojar in pomAtul sAu. 76 13 63
Cela ce va slobodzi pojar In T'aura streinA. 77 13 63
Cela ce va arde gardul vii. 78 13 63
Ceia ce vor aprinde casa omului. 79 13 63
Ceia ce vor pune foc la grajd sau la alt loe, unde va
sta fin, pae §i alte ca aceastea. 80 13 63

PRAVILA. PENTRU NIMITI.

PRICINA A NOOA.
Nämitul ce va strica dobitocul cuiva, ca s'A' pläteasa.
stápinu-su. 81 13 63
N'Amitul ce va Imbla noptea furind. 82 13 63
NAmitul cuiva de va fura de multe ori §i va scoate
turma sau cireada §i vor peri niscare vite. 83 13 63
Cela ce va da dobitoc la pAstoriu, fArA §tirea stápinului. 84 14 63
Pástoriul, cind va lua de va pa§te dobitoc, oi sau vaci,
sau iape, cu §tirea stápinului. 85 14 63

PENTRU CEIA CE VOR ZIDI SAU VOR RASAD! PRE LOCUL ALTUIA.
PRICINA A DZEACEA.
Un om ce-§ va face casä, sau altAceva, pre locul altuia. 86 14 64
Cela ce va zidi, sau va rAsádi, pre loe strein. 87 14 64
Cela ce rAsädea§te pomi pre pAmintul altuia. 88 15 64
Cela ce rAs'Apea§te casa altuia ara de voia giudetului. 89 15 64
De sá va cheltui ne§tine s'A' facA fiaca nameastii pre
loe strein. 90 15 64

PRA(VI)Li PENTRU MORI.

PRICINA A UNSPRiDZEACEA.
De va face ne§tine moarä pre locul a multi. 91 15 64
Cinduli va face ne§tine moarA dupà ce s'A vor impArti
rtizea§ii ce simt cu dins in sat. 92 15 64
Cind va tueca apa morii niscare páminturi. 93 16 65
Are puteare cela ce i sA vor strica páminturele, cindu
s'A. va direpta apa morii prentr-Inse, sä. opreascA moara s'a'
nu lmble. 94 16 65

www.dacoromanica.ro
44 CARTE ROMINEASCX DE INVÀTATURX

PRAVILE IIIIPARITE*TI PENTRIT ALT PEAL DE. FURTUAGURI.

PRICINA A DOOSPRIDZEACEA.
zac. list pag.
Voroavä pentru rindul furtu§agului. 95 16 65
Cum sá cade giudeatelor sä dea mare certare furilor. 96 1.6 65
Furtu§agurile sluit de multe fealiuri. 97 16 65
Un feal de furtu§ag iaste mare, iarä altul mic. 98 17 65
Cade-sä sä Oim c6 doo certdri sä dau furului. 99 17 65
Pentru omul ce-i vor fura bucatele. 100 17 65
PAguba§ul sä va ceare la giudet sä cearce casa nescui. 101 17 66

PENTRU FURII CE TIN DRUMURILE PARA ARME.

PRICINA A TREISPRADZEACE.
Pentru ceia ce vor päzi drumurile färä arme, numai
pentru furtu§agul. 102 18 66
Cela ce sä va face a Ana pre lingä drum, pentru s'a'
apuce ceva cu furtupg. 103 18 66
Furul ce va sparge zidit, sau 1) ua sau secriiu. 1.04 18 66
Cela ce sä va ascunde la vreun loc, pentru sä fure. 105 18 66
Cela ce va fura haine de la feredeu. 106 18 66
Cela ce va fura lucru putin. 1.07 19 66
Cela ce va fura den casa stäpinu-säu. 108 19 67
Cela ce va fura den besearica lucru svintit. 109 19 67
Cela ce va fura gäini, giqte §i de alte pasen. 110 19 67
Cela ce va fura furtu§ag mare, intäia datà. 111 19 67
Cela ce va dezbräca oameni pre drum noaptea. 112 19 67
Cela ce va face trei furtu§aguri. 113 19 67
Pentru tälhariul de drum. 114 19 67
Cind vor fi ne§te sotii multe de vor tälhui. 115 1.9 67
Pentru vindzätoriul de oameni. 116 19 67
VIndzatorul de oameni, dupà moarte ce-i vor face, Incà
sd dea 10 pretal ce-au luat. 117 <20 67
Cela ce va fura dobitoc den pädure sau den amp. 118 20 67
Cela ce va fura dobitoc ce va gäsi slobod lingä un
drum. 119 20 67
Pentru cela ce trage apa §i. o scoate den matcA. 120 20 68

1) In original e sua s.

www.dacoromanica.ro
 ECARA PRAVILEI 45

zac. list pag.

Cela ce stria' adäpatorile de pre drumuri. 121 20 68
Cind va sir gui ne§tine de va Intoarce furtu§agul. 122 20 68
Tiganul sau tiganca, de-1 vor prinde furind. 1.23 20 68
Cind va ceare ne§tine vreun lucru §i-1 va tagadui. 124 20 68
Cind va trimite ne§tine pre altul sa fure. 125 20 68
Cela ce va svatui pre ne§tine sä fure. 126 21 68
Cela ce va da agiutoriu furului, ori in ce feal. 127 21 68
Cindu sä va afla intr-o rudä, numai unul sä fii fur. 128 21 68
Cela ce va gasi ceva pre drum §i nu va märturisi. 129 21 68
Cine va gasi ceva pre margi lea apei. 130 21 68
Cindu-§ va rasturna ne§tine carul In vreo apa mare. 131 21 69
Cine va apuca ceva de la casa ce arde §i de nu 1-are
fi luat, are fi scapat, n-are fi ars. 132 21 69
Cind va lua ne§tine lucru de la casa ce arde, ea de nu
1-are fi luat, are fi ars acolea. 1.33 21 69
Pentru cela ce va muta hotarul. 134 22 69
Cela ce- va lua piatra hotarului. 135 22 69
Cela ce va trimite pre altul de va muta hotarul. 136 22 69
Cene va lua bani imprumut §i nu-i va da. 137 22 69
Cela ce va ceare un dobitoc sä marga la cutare loe
§i va mearge mai d3parte. 1.38 22 69
Cela ce va da altuia sa-i tie niscare lucruri §i el va
Imbla cu dinse cum are fi a lui. 139 22 69
Cine va lua bani sa-i tie §i-i va cheltui. 1.40 22 69
C(1)nd va priimi ne§tine avutie sä o tie §i sa o soco-
teased', §i o vor fura. 141 22 69
Cind va ceare ne§tine un lucru de la altul §i daca i-1
va da, atunce i-1 vor fura. 142 22 70
Cela ce va dzice ea i-au furat avutiia, ce-au fost pre
mina lui. 1.43 22 70
Negutätoriul ce-i vor da bani sä-i tie §i-i vor numära. 144 23 70
Ispravnicul cuiva, de va lua bani de la niscare dator-
nici a celor saraci. 1.45 23 70
Cela ce sà va lega de altul, dzicind ca iaste datoriu. 146 23 70
Cind vor avea ni§te sotii bani Impreunä. 147 23 70
Cela ce va cheltui banii besearecii. 148 23 70
Cela ce va fura lucru svintit, den loe cinstit. 149 24 71
Cela ce va fura lucru nesvintit d3n loe svintit. 150 24 71
Pentru cela ce-1 vor certa pentru furtu§ag. 151 24 71

www.dacoromanica.ro
46 CARTE ROMINEASCA DE INVADITURÀ

zac. list pag,

Oare ce lucru sä cheamä svintit. 152 24 71
Cela ce va fura mo§tii. 153 24 71
Cela ce va fura cruce den besearicA. 154 24 71

MAMA. PENTRIT VAMA CEA DOMNEASCi.

PRICINA A PATRISPRIDZECE.
Cine va Imbla cu amägituri si nu va pläti vama
domneascä. 155 24 71
Cela ce va dzice cà n-au stiut unde iaste vama. 156 24 71
Cine nu va mearge dirept pre la vamä. 1.57 25 71
Cäräusul ce va ocoli vama. 158 25 71
Vamesul ce va afla negotul singur, färä. stäpfn. 159 25 71
Vamesul ce nu va lua negotul cel acuns. 160 25 71
Vamesul ce nu-si va lua vama pänä In 5 ai. 161. 25 72
Cine va s'äri pre vamesi cindu-i vor ceare vamä. 162 25 72
Vamesul ce va lua mai mult de cumu-i adeatiul. 163 25 72
Vamesul ce va ceare vamä de niscare lucruri, ce nu
s-au dat altddata vama. 164 25 72
Vamesul ce va näpästui pre negutetori. 165 25 72
Vamesul ce va fi pricinä s'ä nu treaca negutätorii
pre la vreo scalä. 166 25 72
Cela ce va face vamä noo, carea n-au fost. 167 26 72
Cum nu poate face nime vamä noo, carea n-au fost,
iàrä numai singur impdratul. 168 26 72
Cela ce va fi scutealnic de nu va pläti vamä. 169 26 72

PENTRU CELA CE PURA IN PUMA CUIVA CU PATGIOCURÀ.

PRICINA 15.
Cela ce-s va face vis de altul, de-i va fura ceva. 170 26 72
Cela ce va mearge sä fure i nu va fura. 171 26 73
Cela ce va apuca slujnica altuia. 172 26 73
and va avea nestine vreun lucru la altul i nu-1 va
putea scoate. 173 26 73
Cela ce va scoate i va lua pietrile de la viia altuia. 174 27 73
Cela ce va fura de sárácie. 175 27 73
Cela ce va fura de la vräjmasul lui. 176 27 73
Nämitul ce nu-s va lua simbriia. 177 27 73

www.dacoromanica.ro
 SCARA PRAVILEI 47

zac. list pag.

Cine va fura hiarä, sau pasere sälbatecä. 178 27 73
Cela ce va fura de la tatä-säu. 179 27 73
Sluga ce va fura pre stäpinu-säu. 180 27 73
Muiarea ce va fura de la bärbat. 181 27 73
Cela ce va svätui pre muiare sä fure de la bä'rbat. 182 27 73
Muiarea ce va fura de la cela ce curveaste cu dinsa. 183 27 73
Cälugärul ce va fura pre egumen. 184 27 74
Cela ce va fura vreun lucru ce-i va fi giuruit nestine
dea i a nu va astepta. 185 27 74
Cela ce sä. va Indatori la altul. 186 28 74
Cela ce va dzice cumu 1-au ertat 187 28 74
Cela eel va prinde un lucru de furat si-1 va lua färä
de stirea giudetului, 188 28 74
Täranul del va gäsi pämintul tiindu-1 altul, sau
casa-si, i va vrea sá ja färá stirea giudetului. 189 28 74
Un om are un cucon micsor ; dece pänä a creaste s-au
läsat avutiia pre mina frä'tine-sau sä sà hräneascä. 190 28 74
Un om ce are lua un lucru a orecui i 1-are da altuia sä'
sá hräneascä, cela cu lucrul nu poate sä'-1 ia fdrá de giudet. 191 29 75
Cela ce sä va apuca de va lucra o vie pustie si o va
Innoi i viia va avea stäpIn. 192 29 75
Chid sä va svirsi cela ce-au Innoit viia i nu-i vor
raminea feciori. 1.93 29 75
Daca va curäti nestine viia si o va tocmi ; dup-acea o
va läsa iaräsi de sä va pustii. 194 29 75
Doi oameni de vor avea pia pentru o vie si päná a
sä phi va merge unul si va culeage viia. 195 29 75
Cela ce-s va lua lucrul de la altul singur cu voia sa,
fárá stirea giudetului. 196 29 75
Doi oameni and sa vor gîlcevf vrInd s'ä scoatä unul
pre alt dentr-un loc. 197 30 75
Cela ce sá va teame cä'-1 vor scoate dentr-o casà. 198 30 75
Cind va goni nestine pre stägin de la bucateie lui. 1.99 30 75
Tatä' cu fecior va sd scoatä unul pre altul den ocine
si den bucate. 200 30 75
Vlddicul sau egumenul vor lua, unde vor gäsi, vreun
lucru de-a besearicii stirea giudetului. ' 201. 30 75
Igumenul cu sä'borul singuri cu voia Ior vor lua
avearea vlä'dicului dupä moarte. 202 30 76

www.dacoromanica.ro
48 CARTE ROMINEASCX DE INIaTXTURÀ

zac. list pag.

Cela ce va imprumuta cu bani pre nestine, sau-i va
nAmi casa', nu va putea sa'-§ ja al säu fárä §tirea giudetalui. 203 30 76
De va avea ne§tine un ispravnic la bucatele sale. 204 31 76
Gind va giudeca un giudecAtoriu strImb. 205 31 76
Oare ce va sá dzica sà dea de do ori pretul acelui
lucru. 206 31 76
De va avea nestine la altul cava vreun lucru §i-1 va
ceare i cela nu i-1 va da. 207 31 76
Un om de huna' voia sa de va l'asa ceva unui särac. 208 31 76
Cela ce va avea datorie la cineva si vor avea tocmalä
sä ja altä ceva In pret. 209 31 77
Cela ce va face tocmalä cu altul pala la o dzi. 210 32 77
Un om de s'a' va tocmi cu altul sä-i dea un dobitoc. 211 32 77
Un om ce.- § va lasa la moarte avearea sa cui va vrea. 212 32 77
Pri cela ce-1 vor läsa sA mo§neneascA pre urmä. 21.3 32 77
Cela ce va fi ispravnic vreunui mort. 214 32 77
Cind va lása ne§tine ceva altuia sA sä hräneascä. 215 32 77
De vor läsa cuiva cava drept suflet. 216 33 78
Cine va apuca mainte de vreame de va lua de aceale
bucate ce i s-au dat drept sufletul celui mort. 217 33 78
Pentru fiece lucru ce s'a va da drept suflet. 218 33 . 78

PENTRLI SEAMNELE FURTUSAGULUI.

PRICINA 16.
Pentru furtu§agul cum iaste cu nevoe una. 219 33 78
Veastea §i fuga tuturor aratä furtmagul. 220 33 78
Unde sa face furtu§agul, trebue sä arate locul ; iaste
stricat pre unde va fi intrat furul de-au furat. 221 34 78
Nu sä va creada pAguba§ul pre clt va dzice ca i-au
furat ; ce trebue sä-i dea giuramint. 222 34 78
Sä sA dea giuràmîn i celuia de la carele s-au furat. 223 34 78
Inca sA da' giurdmint §i celuia ce mutä hotarul. 224 34 78
Doi vräjmasi, scriind unul o carte, pärind celuialalt
cum serie cava de räu de dins, va apuca cartea §i o va
sparge. 225 34 79
Pentru jidov cum nu i sä dä giurämint ; §i pentru
giurämintul ce s'a' da improtiva furului. 226 34

www.dacoromanica.ro
 SCARA PRAVILEI 49

zac, list pag.

Omul räu face prepus de furtu§ag. 227 34 79
Face prepus de furtu§ag i cela ce va treace pro un
loe, pre unde nu va fi mai trecut. 228 34 79
Prepusul sä face Incä i clnd vor gäsi pre ne§tine
Intr-acel Ice und6 s-au fäcut furtu§agul. 229 34 79
Carele va fugi Intr-acea dzi den casa ce s-au furat,
face prepus sa fie acela vinovat. 230 35 79
De sä va gäsi vreo haine a cuiva la locul unde s-au
furat. 231 35 79
Omul särac de va cheltui niscare bani multi. 232 35 79
La care casà vor gäsi niscare cinii de treaba furtu-
§agului. 233 35 79
Un om ce Imb16 amestecindu-se acolea färä treaba
pIrInd pro unul §i pre altul, face prepus 86 fie el
vinovat. 234 35 79
Cind are putea neOine sà sminteascä furtu§agul. 235 35 80
Aceaste prepusuri nu slmt nice de o treabä Impro-
tiva omului cel bun. 236 35 80
Face prepus de furtu§ag §i cela ce dzice altuia cà-i
vräjitoriu. 237 35 80
Omul, ce va fi vestit de räu, face prepus s4-1 mun-
ceased. 238 35 80
La cela ce vor gäsi lucru de furat. 239 35 80
Unde vor gäsi lucru de furat; §i va fi om bun. 240 36 80
Pri cela ce vor munci pentru prepus. 241 36 80
Cela ce va cumpära lucru de furat. 242 36 80
Cela ce va cumpära lucru prea eftin. 243 36 80
Celuia ce-i vor därui lucru de furat. 244 36 80
Cine va cumpära lucru ce nu iaste de me§tequgul lui. 245 36 80
Cine va cumpära lucru de furat vi-1 va Intoarce. 246 36 80
Cine va cumpära lucru de furat §i va fi lucrul den
besearica. 247 36 80
Cela ce va pune zálog lucru de furat. 248 36 80
Cine va cumpära vreun lucru de la tillhariu. 249 36 80
Cela ce va cumpAra furtu§ag §i va spune tuturor. 250 36 81
Cela eel va rascumpara lucrul cel furat cu bani
unde-1 va gäsi. 251 36 81
Cine va cumpära lucru de furat 04 va da a cui
au fost. 252 36 81

4 c. 1060 www.dacoromanica.ro
60 CARTE ROMINEASCX DE INATMITURX

ALT FEAL DE PRAVILE IMPARATESTI PENTRU TOATE FEALURILE

DE GIUDEATE CU RASPUNSURI, DE TOT FEALIUL DE CERTARI,
TOT PRE RIND ARATATE, FIECE GLAVA. CU TOATE INCEPITURILE SALE,
DUPA GRESEALELE FIESCUI; CINE VA CERCA DE slim
Si POA.TA. AFLA CAREA IN CE FRUNDZI SA GASEASTE.
glava list pag.
Pentru ceia ce vor sudui pre giudet sau pre oamenii
cei domnegti. 1 37 82
Pentru ceia ce vor sudui pre soli. 2 38 83
Pentru ceia ce vor sudui pre mai marii lor. 3 39 84
Pentru ceia ce vor face bani rài. 4 40 84
Pentru ceia ce imbla cu bard rai. 5 42 86
Pentru ceia ce gasesc comoarä. 6 42 86
Pentru ucidere i cite fealiuri simt. 7 45 88
Pentru certarea ucigatorilor de oameni. 8 46 89
Pentru cela ce-g va ucide pre tata-säu. 9 50 92
Pentru ceia ce vor face ucidere cu otrava. 10 57 98
Prepusurile otravii cum sä vor creade.
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce vor sa-i uciga. 11 59 100
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce-i gäsesc furind. 12 63 103
Pentru ranele ceale de moarte. 13 67 106
Chid sä va certa cela ce-au ränit pre altul. 1.4 68 107
Pentru barbatii ce vor lua doo mueri. 15 70 1.08
Cindul va piiarde dzeastrele muiarea ce va fi fäcut
preacurvie i cind nu le va piiarde. 16 72 110
Pentru care vine sä despart ca5arii, barbat de
muiare. 17 76 113
Pentru preacurviia unuia sa va tocmi gi a celuialalt
gi nu sa vor desparti. 18 77 114
Cum gi in ce chip sa desparte barbat de muiare pentru
sodomiia. 1.9 78 114
Cind sà vor despärti cäsarii pentru irese, de va fi
unul eretic. 20 79 115
Chid sà va desparti muiarea de bärbat, pentru
vrajmagiia barbatului. 21 81 117
Cum gi in ce chip sà va putea erne vräjmagiia
bärbatului. 22 84 11.9
Cind are voe bärbatul sal beta muiarea. 23 84 119
Oare cind trebue sa-g pue barbatul chizea cà nu-g
va omori muiare. 24 86 120

www.dacoromanica.ro
 SCARA PRAVILEI 51

glava list pag.

Pentru cite fealuri de lucruri poate bärbatul s'a-s
goneasca muiarea. 25 87 121
Cind iaste muiarea datoare sä imble dupä. bärba-
26 89 123
Pentru certarea hotrului. 27 91 124
Carde sä eheamä hotru i cind sa va certa. 28 92 125
Cela eel va nämi casa pentru sà sa facä acolea
curvie. 29. 94 126
Pentru pärintii ceia ce-s vor hotri featele. 30 95 127
Pentru bsärbatii ce-s vor hotri muerile sale, 31. 96 128
Pentru räpitul ce certare li sa va da. 32 98 129
Ce certare sà va da celuia ce räpeaste muiare curvä. 33 104 134
Ce certare sä va da celuia ce räpeaste cälugä'rità. 34 106 135
Pentru ceia ce fac curvie cu calugärità. 35 107 136
Ceia ce fac silà fecioarelor de le stric6 fecioriia. 36 109 137
Chad iaste datoriu cela ce face silä featei, sd o indzes-
treadze. 37 111 139
In ce chip sa' va putea arata cum sä fie facut silà
featei. 38 113 141
Pentru sodomie once feal va fi si cite fealfuri simt. 39 114 141
Pentru ceia ce vor face curvie cu dobitoace. 40 117 144
Pentru singe amestecat, ce feal de certare sä va da. 41 117 144
Pentru mestecarea de singe ce sd face cu nuntä. 42 119 146
Pentru certarea cebra ce suduesc pre altul. 43 122 148
Pentru sudalme and sà vor cherna mici i cind sä vor
cherna mari. 44 126 151
Chid va putea scäpa de certare cela ce suduiaste. 45 128 1.52
Cind va putea sä vie sa' sá plingä la giudet pentru
sudalmd. 46 130 154
Cind sa va cherna sudalmä, de va dzice nestine
altuia minti. 47 132 155
Pentru iartarea sudalmei cum si in ce chip sä face. 48 133 156
Pentru ceia ce clevetesc i suduesc pre domnul OHL 49 134 157
Pentru ceia ce suduesc i ocAräsc pre nestine cu
scrisoare. 50 136 458
Pricina intäi pentru carea sa indeamnä giudetul de
mai micsureadza' certarea. 51 138 160
Pentru o samd de greseale ce sá cheamä cA sä fac
färä' de inseläciune. 51 139 160

4*
www.dacoromanica.ro
52 CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURA,

glava list pag.

Oare care greseale sà cheamà cu inseläciune. 51 139 160
Pentru a doo pricing ce micsureadza certarea. 52 140 161
Pentru a treia pricing ce suvaiaste cel vinovat. 53 141 162
Certarea celor tinerf. 53 142 163
Certarea cuconilor. 53 143 163
Cumu sä micsureadza certarea cebra ce simt Inca nu
de virsta. 53 144 164
A patra pricing ce micsureadzä certarea vinova-
tului. 54 14E.; 165
A cincea pricing' ce raicsureadzä giudetul certarea
celui vinovat. 55 146 166
Seamnele nebunului pri ce sà va cunoaste. 55 147 166
A easea pricing, aseamenea- celorlalte. 56 148 167
Pricina a seaptea pentru carea sa micsureadzg
certarea. 57 148 167
A opta pricing ce micsureadzg certarea, dupg voia
gi udetului. 58 151 169
Pricina a nooa asijdere tot intr-acesta chip. 59 155 172
Pentru a dzeacea pricind, ce iaste ca i cealea-
lalte. 60 156 173
A unsprgdzeacea pricing pentru micsurarea certärii. 61 157 174
A dooasprgdzeacea pricing asijderea asea. 62 158 174
A treiaspradzeacea pricing asijdere asea, 63 160 176
A patrasprgdzeacea pricing, ce micsureadzd giudetul
certarea. 64 161 1.77
A cinceaspradzeacea pricing, tot intr-acesta chip. 65 162 177
A. seaseasprgdzeacea pricing, tot intr-un chip, pentru
micsurirea certgrii. 66 162 177
Pentru ceia ce-s leapada cgluggriia si-s rid de cinul
caluggresc. 67 164 179
Pentru certarea cebra ce-s vor lepäda cglugäriia. 68 165 1.80
Pentru cela ce va svgtui sau va trimite pre altul
facà vreo r(a)utate. 69 166 1.80
Ce certare vor lua ceia ce svgtuesc pre nestine sa
faca rgu. 70 168 182
Seamnele care aratä pri cel gresit cumu-i vinovat. 71 171 1.84
Ce certare vor lua ceia ce agiutoresc pre altul spre
vreo Mutate. 72 171 184
Ce certare vor lua ceia ce sà." gäsesc la svada. 73 174 186

www.dacoromanica.ro
 SCARA PRAVILEI 63

glava list pag.

Seamnele care arata pri cel cu arme ce s-au aflat la
svada. 74 174 187
Certarea ce vor lua ceia ce vor ajuta vinovatului. 75 175 188
Certarea cebra ce slmt gazde de furi si de talhari. 76 177 189
Ce certare va lua cela ce da puteare cuiva sa fug vreo
rautate. 77 178 190
Certarea ce &A va da cebra ce mullamasc vinovatului. 78 184 194

www.dacoromanica.ro
 PRAVILE TOCMITE, ALEASE 1 SCOASE
PENTRU TOTI LUCRITORII PkbliNTULUI, AMITE: PENTRU PLUGARI,
PENTRU LUCRATORII VIILOR, PENTRU NA.MITI $1 PENTRU PASTORI,
ARATiND iMPREUNA. TUTUROR GIUDETUL g CERTAREA CE LI SA. VA
DA FIESCA.RUIA DUPADEALA SA, CARII VOR iNBLA CU NEDIREPTATE.

PENTRII PLUGARI. PR ICINA DENT/1M

11). Cade-g a tot plugariul &Al are si sal lucreadze p- ämffitul cu direptate,
iarä sä' nu cumva indräzneascä a esi den hotarul gu sä apuee hotarul dea-
proapelui sä'u.
De va esi nestine den hotarul gu si va micsura hotarul vecinului säu,
de va face aceasta la vreamea plugului cindu-s ara pä'mffitul, sä-s piiardza
lucrul si osteneala ce va fi fä'cut acolea ; iara de va fi schimbat hotarul clndu
s-au gmAnat gmffita, atunce sd-s piiardg si gminta si arätura si toatà
roada ce va face acel pärnInt ce-au sä'mänat pre loe strein, pentru caci au
cälcat hotarul altuia.
Oreacine den plugari de va Intra In pämffitul altuia de-1 va ara sau-1
va si sgmä'na si nu va fi Intrebat pre stäpInul pämintului, cläin InväVäturä ca
sa nu ia nemic4 dentr-acel päMint, nice pentru munca lui, nice pentru araturä,
nice den ro(a)da ce va face si necum altä', ce nice sä'mlnta ce-au aruncat acolea,
nice aceaia ea g nu aibä voe g o ja.
De sä' vor tocmi doi plugari ca g-s schimbe pämffiturile mainte de vrea-
mea sä'mä'näturii si dup-acea unul de dInsi va vrea sä Intoarcd, de va fi apucat
celalalt s'O' fie sämänat pämintul, nu vor putea intoarce; iarà de nu va fi
sämänat nice unu/, pot sä strice acea tocmalä. lard de sä va prileji cela

4)._ Cifrele marginale reprezint6 numerotatia zacealelor,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PLUGARI (pr. 1) 55

ce va s'A strice tocmala sà nu fie arat i celalalt va fi arat, atunce ca sä are

si cela si daca va ara sä Intoarcä, sa-si ja cines pAmIntul i sä fie o tocmala
stricatä.
De sA vor tocmi doi plugari sá schimbe neste pämInturi, veri noo, veri
vechi si de sä va afla unul de dInsi sä fie luat mai mic pämInt i mai prost,
acolea sä sä socoteascd sä-i mai dea i dentr-alt pärnInt sä fie tocma; iarä
de le va fi fost tocma asea precum va fi, sä nu mai dea nemicA.
De sä vor tocmi doi plugari sä schimbe niscare päminturi dennaintea
a doi sau a trei marturi i tocmala lor s-au gräit sA fie stätätoare, aceaia toc-
maid ca sä stea intreag6 i adevAratä i neclätità.
Un plugar oarecarele de sä va prileji sá aibä a sä phi cu cineva pentru
vreun pämint sämánat i nu-s va intreba hitAi la giudet s'A vadzä cumu-i
va mearge leagea, ce va mearge la pämInt f 'AM stirea- celuia ce 1-au sämänat
färà stirea giudetului locului aceluia i sä. va apuca de va secera, acesta,
macar de i s-are i vini sä fie a lui pre direptate, iarä ca sä nu i sä dea nemica.
Iarà de va fi si pIrit, la giude i de-i va fi fäcut giudetul carte sä tie el, daca
sä va afla c-au pIrlt pre strimb i n-au avut el treabg, acesta, den roadä ce va
fi still's, sä Intoarc6 lnapoi de doo ori pre at va fi luat.
Oricine sä va afla c-au täiat pädure, sau au säpat de-au fAcut laz pre
locul altuia, i mai apoi de-1 va fi lucrat sau-1 va fi sämänat, däm invätäturä
ca sä nu ia nemic6 dentr-aceaia roadä.
De sä va fi prilejit nescui sä-s Impartà vreun lucru sau vreun loe andesine
cumu s-are dzice, sä sape sau sà coseasc6 undeva, sau alt lucru ceva sä facä
Ja vreun loe undeva, acestia sä fie volnici sá strice acea tocmalA i acea
impArteala.
Doo sate de vor avea svadà pentru hotarul sau pentru pämInturi, acolo
sA socoteasc6 giudeatele sä facä direptate sA dea acel loe pentru carele sA pricesc,
acesta sà-1 dea cebra ce sä va afla cä 1-au tinut mai multà vreame, alegInd
cind va fi hotar batrIn; tinearea cea veache, aceaia biruiaste, cumu s-are dzice:
cum sä va afla c-au Omit cei den veaci, asea sä 1'4n:de neclAtit.
De va lua nestine vreun pärnint de la vreun om grac, ca sä-I are, si
sä vor fi tocmit s'A le fie In parte, aceasta tocmald sA stea pre loe; iarà de sd
vor fi tocmit sä-I i samene, sä fie tocmalä adevärat.
De sä. va tocmi vreun lucrätor si de va lua asupra sa sä lucreadze o vie,
si va lua i arvonä de la stApIn si va Inceape a lucra, i dup-acea sä va cäi ce-au
fäcut si o va päräsi de-a lucrarea, däm Invätäturä, unul ca acesta sA plateasc6
stäpInului clt, va fi fost pretul viei i viia tot sä -fie a stapinu-sdu cumu
s-au fost.
De sä va apuca nestine de vreun laz strein päräsit, sA fie spinos i plin
de pädure, de vreame ce BA' va afla cA iaste altui lucrAtoriu, pentru truda ce

www.dacoromanica.ro
66 CARTE ROM INEASCX DE INVXTXTURX

va fi pus acolo de-1 va fi curd-tit, trei ai sä sä hraneasca cu roada lui, iarà de-acii
ea lie iards a stäpinului ce au fost mai de mult.
Un om oarecine daca va sdraci si va släbi de nu va mai putea sa-si
lucreadze viia sau curätitura sau alta ocind ce va avea, sau cind va fugi de
sà va instreina, atuncea aceaia ocind sd fie pre sama domniei sau a stapinului
a cui va fi locul. Acestia sa o cirmascd §i sà ja roada ce va fi, iarä de sä va
intoarce acel om §i va veni la locu-si, ca sa nu aibd nime treabd Cu ocinele lui,
nice sa-i ceae altä nemicd, ce sa fie in pace.
pranul daca va fugi den sat si-i vor rdminea pdminturile sau viile sau
curaturile, ceea ce sá vor hrdni dentr-acealea, aceia ca sä aiM a-i plati
dajdia §i toate greutätile cite-s prespre an, cum a fost pldtind si el cind au
fost de fata. Iara' de nu vor vrea sa plateasca pre cit vor lua ei dentr-acelui
fugit, de do ori pre eft au luat sa* dea giudetului.
Ceia ce vor lua ocine pentru datorii si mai virtos pentru camdtd, de vreame
ce sa va arata c-au mincat roadd dentr-acea ocinä mai mult de §eapte ai,
atuncea ca sá socoteasca giudatul tot vinitul ce va fi fost dentr-acea ocind;
deci giumätate den tot sd numere si sd faca sa fie capete, BA' sà iu§ureadze
den datorie.
Märgind nestine pre un drum, va afla vreun dobitoc, de va fi undeva
vatdmat sau si mort, atuncea, fiindu-i mild, va spune stdpinu-sdu, iara std.
pinul boului is va prepune pre cela ce i-au spus, c-au ucis el dobitocul ; acesta
de nevoe sä giure pentru vdtämdtura, iard de moartea dobitocului nime nu
sà giudecä.
Cind va fugi tdranul de la locul §i de la stäpinu-sdu, nime necdiuri
nu-1 priirnascd, iard de-1 va §i priimi, deodatil, de sirg sä1-1 intoarcd inapoi la
satul lui de unde iaste ; iard de va fi avind vreo treaba ca aceaia cu dins,
acesta, ce 1-au priimit, ca sà aibà a-§ spune treaba catrd domnul acelui sat.
lard de va mestersugui intr-al(t) chip §i va calca pravila aceasta, ca sä
teascä la domnie 12 litre de argint §i 24 de litre boiarinului celuia a cui va fi
täranul, §i intr-acesta chip sd aibd indemnare de la domnie, ca sa intoarca
täranul sa-1 clued de unde au fost, iard ei sa rdmie cu toatä paguba si
cheltuiala.
De va lua nestine de la altul bou sd are cu dins si va muri boul, sä soco-
teasca giudeatele: de sa va afla c-au murit boul intr-acel lucru ce 1-au fost
dobindit sä lucreadze cu dins, sä nu aibä nice o pagubä; iarä de va fi murit
intr-alt lucru, atunce ca sa pläteascd boul deplin.
De va lua ne§tine vreun dobitoc, cal sau bou, fail de §tirea stapinului
a cui iaste, si sà va duce in vreo cale-undeva, ce va fi plata, ce sd dzice chiriia,
ca sä-i plateasca indoit ; iard de sd va prileji s5 moard pre cale sa-i dea doo vita
drept una, once feal de dobitoc va fi.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE FURTU$AG (pr. 2) 67

Pentra cela ce vor Impfirti ronda ce vor n ofiminat In parte.

Un plugar ce va fi sämäinat säminta sa in pärnint strein 5i va fi cheltuit-
toatä cheltuiala sa 5i de va indräzni sal care snopii färä de 5tirea celuia cut
pämintul, ca un fur ca sä-5 piardzä toatä roada de pre acel pämint.
Partea celuia ce samänd pre locul altuia, de va fi säminta lui 5i cu toatä,
cheltuiala, simt a lui 9 snopi 5i a celuia ce-au dat pämintul un snop ; iarà
cela ce va impärti intr-alt chip, iaste blästämat de Dumnedzäu.
Pentru ceia ce similar in parte, cumu li sa cade si imparta.
De va lua vreun plugar pämint strein sä samene 5i sä vor tocmi 55
impartà in doo cu stäpinul pämintului 5i daca va veni vremea de nu va lucra
pämintul bine, cum s5. cade, ce va sämäna a5ea fie5tecum, acesta BA nu ia
nemicA den roada ce va face acel pdmint, pentru cäci cu menciunile lui au
amdgit pre stApinul pämintului.
De va fi luat cineva vreun lucrätor vreo vie de la vreun mil särac ca sà
o lucreadze 5i sä impartd vinul in doo6 5i acesta de nu sä va nevoi sä lucreadze
toate lucrurile la vreamea lor, ce o va numai inggima, sau de o va läsa dezgra-
dità, acesta säli piiardzä munca 5i sä nu ja nemic5, den roada viei.
Plugariul acela ce va lua pämint in parte de la vreun om särac, iarä.
mainte di ce va veni vremea lucrului sà va päräsi 5i va porunci omului celuia
cu pämintul, cum nu poate sä-1 lucreadze, iarà acesta sä va leni li va läsa pämin-
tul nelucrat, sä nu aibà nice o pagubd cela ce-au fost dämit pämintul.
Plugariul ce va lua pämint in parte de la cineva ce va fi dus in vreo cale
5i el sä va päräsi 5i nu-1 va lucra, acesta ca sä pläteasc6 indoit roada pämintului.

PENTRIJ FURTU$AGUL.
PRICINA A D 00A,
De sä va afla vreun lucator de vii la vreamea cindu sä sapä viile, atunee
sä fie furat vreo sap sau vreun hirlet 5i daca 1) va treace vreamea säpatului
86 va oblici 5i sä va vädi luerul, ca sä pläteasca atitea dzile cite au fost trecute
de cInd au furat el sapa. Intr-acesta chip va pläti 5i cela ce va fura seacere la
vreamea seceratului sau cutit la vreamea täiatului -Oiler, sau Sacurea dud tac
omul leamne in pädure 5i alte ca aceastea.
De va fura ne5tine clopot de la dobitoc, de la fiece feal de dobitoc, 5.1
de sä va vädi, 54-1 batd ca pre un fur.
Iarä de sà va prileji sä piiae 5i acela dobitoc, ca sä aibä a-1 pläti cela
ce-au furat clopotul.
1) In original 4 deca i.,

www.dacoromanica.ro
 CARTE ROMINEASCA DE INVXTITURÀ

De sa va afla vreun viiar sau vreun gradinar sä fie furind la locul ce

pazea§tea el, acela sa-§ piardzä simbriia i sa fie bätut ca un fur.
De sà va gasi cineva vreun pastor de oi sa fie mulgind oile stapinu-sau
furi§ §i de va fi vindzind fruptul, sa-§ piiardza simbriia i sa fie batut foarte.
De va fura ne§tine miri§tea altuia, sa o plateasca Indoit.
De va fura ne§tine cal, sau bou, ca sa-1 plateasca de doo ori i sa fie
bätut foarte §i sA pläteascä i treapadul dobitocului, cItu-1 va fi purtat.
Cela ce va fi vrut sA fure bou den cireadä 0 va fi gonit pre vacar
fiind cireada fära pastor, vor fi date niscare gadine, de vor fi stricat i alte
vite, acestuia ca sä i se scoatà ochii, s5 fie orb.
Cela ce va fura snopi, sau va freca spice la vreamea de seacere, de-1
vor prinde sa-1 bata i sa-i ja ha(i)nele toate cu ce va fi fost atunce Imbracat.
Cala ce vor Intra In vie, sau In pomat, pentru sa manince numai poame,
sa nu sa cearte; iar5. de sä va arata lucrul cum au mars sa fure, sä-i bata
A le ja i laainele.
Ceia ce vor fura plug, sau her de plug, sau giug çi de sa vor gäsi, sä soco-
teasca din ce dzi s-au furat pana In ce dzi s-au gasit, dece sa plateasca pre
toga dzua cite 12 aspri, carii fac 2 potronici de argint, sau cit sa va da unui
om ce lucreaza pre dzi.
Ceia ce vor fura carul altuia, sau de-I vor arde, sa plateasca doo preturi.
De vor fi Intr-un sat ni§te oameni furi §i de-i vor prinde cu furtu§ag,
sa-i batä ca pre ni§te fun i sa intoarca tot celuia ce-i vor fi furat. Tara' de vor
fura 0 a do orä, bata §i s'ä intoarca doo preturi celuia cu paguba.
de vor fura §i a treia oara, sa le scoata ochii, orbasca.
Cela ce va imbla de va fura noaptea bucate sau alte bauturi, sa-i fie
certarea ca 0 altor furi.

PENTRI1 EISTORI CE Si DZICE vAcurn I BOARIL CE PASO CIREDZI.

PRICINA A TREIA.
Vacariul sau boariul, de sa va lua in cireada lui vreo vita streina de
la plug §i sa va mesteca cu alte vite, i dup-acea sa va timpla acea vita de
o vor strica gadinile, sä arate stapinului samnul aceii vite perite §i daca
8'1 va cunoa§te, nu va avea nice o certare.
Un väcar de va lua asupra sa un bou sa-1 pasea, 0 de-1 va piiarde
Intr-acea dzi ce 1-au luat, de va spune stapinu-sau Intr-acea dzi dzicInd:
iata pana In cutare loe te-am väzut boul §i pana In cutare, de acii nu-1
§tiu ce s-au facut ; de va dzice aea, nu va plati boul, iara de nu-i va fi
dat §tire intr-acea dzi, va pläti boul.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE PXSTORI (pr. 3) 69

Väcariul de va lua demineat5 bou de la plugar §i boul nu sa va tinea

In cireadä cu alte vite, ce sä va impArti §i va Intra In niscare pini, sau in
vii, sati in alta §i va face pagubä, sä pläteascä väcariul paguba, iarä sim-
briia sä. s dea, sä nu sä opreascä.
Väcariul de va lua bou de la plugar s5-1 pasca §i de va peri boul, sä
giure vacariul pre numele lui Dumnedzäu cum -n-au fäcut el vreuntne§ter§ug
§i. cum nu §tie el nemicä de perirea boului §i sä fie in pace sd nu aibà
nice o pabugä.
De va lua väcariul demineatä bou de la plugar §i va fi boul sänätos,
nu va avea nice o vätämälurà, iarà sara sä va afla boul, au cu piciorul
frInt, au cornul grit, au de vreun ochiu orbit, sau §i aiurea vätämat,
giure väcariul cum n-au fdcut el vreun vicle§ug §1 cum nu §ti(e) nemicà
de vätämarea boului, sä fie In pace.
De vreame ce va giura väcariul cum nu §tie de perirea boului nice
de vätämätura lui, iarä mai apoi sà va vadi §i sä va arata cu doi sau cu
trei marturi, oameni de credinIA, cum au giurat strimb, acestuia EA' i se
tae limba §i sà pläteasca paguba celuia cu boul.
Vacariul ce va arunca cu toiagul cela ce pa§te vacile, §i va vätäma
vreo vitä, au-i va fringe piciorul, au-i va vätäma ochiul, acesta nu va fi
färä de pagubä, ce va pläti paguba stApinului; iarä de o va lovi cu piiaträ,
atunce nu va pläti paguba.

PENTRU PAGUBA CE FAC DOBITOACELE.

PRICINA A PATRA.
De va afla ne§tine un dobitoc in vie, sau pämintul cu plinea, sau
intr-alt loc §i va fi fäcsind pagub5. §i nu va spune stäpinului a cui iaste boul,
vreame ce are a-§ ()care paguba ce i-au fäcut §i de va ucide acea vità
sau-i va fringe picioarele, sau o va orbi, atunce sä-i dea dobitoc pentru
dobitoc.
Cind sä va prileji vreun dobitoc sä fie a frita §i va pa§te pre locul
altuia i acela cu locul nu-i va Ingklui, ce o va goni degrabä, de o va usteni,
sau de o va lovi cu ceva §i dentr-acea ustenealä sau loviturä sä va prileji
de va lepäda, neingaduitoriul sà pläteasca vita.
Cind va gäsi ne§tine un dobitoc Wind pagubd undeva la vreun loe §i
daca-1 va gäsi, nu-1 va m5rturisi domnu-sdu, ce-i va täia urechile, sau coada,
sau-1 va orbi: ca sä nu-1 mai ja stäpinu-säu, ce sä-i dea alt bou sänätos.
De va afla ne§tine mascur, sau duläu, sau §i alt dobitoc stricind §i
Mcind pagubà la locul lui §i deodatà va spune stäpinu-säu §i-1 va slobodzi,
iard el va face §i al doile rind iaräsi a§ea §i de sä va präleji §i pänä a
www.dacoromanica.ro
CO CARTE ROMINEASCI DE INVXTXTURÀ

treia oarh si-i faca pagubh; i de-i va tia coada sau de-1 va i ucide, sä
nu aibä.' nice o nevoe.
De va infra dobitocul in vie, sau in pomht vi va chlea in vreo groapä
sau s'O' va impära in .gard vi va muri: ca sh nu aibä nice o nevoe cela Cu
viia sau cu pomAtul.
Once feal de dobitoc vrind sá sae preste gard, la vie sau la pomät,
vi de sá va imphra: sh nu aibä nice o pagubä cela cu gardul.
De va ucide cineva vreun dobitoc, pentru ce-i va fi fäcut vreo pagubh
o dath sau vi de doh ori i nu va fi spus stäpinu-shu plateasch paguba,
däm invhtaturh: sh' plateasch acel dobitoc cela ce 1-au ucis.
De sh va prileji vreun viiar sá afle 'in viia lui vreun dobitoc, Mcind
pagubä vi nu va mearge s'A spue de sirg celuia cu boul, ce, vrind .sh-1 scoath
fi va ucide, de va muri sau-i va zdrobi vreun picior, sau-1 va rhpedzi de
sa va impara in gard: acesta sh plhteasch boul deplin.

PENTRIT PAGUBE CE Si VOR FACE IN TARLNI.

FRICINA A CINCEL
65. De va secera nestine in tarinä vil va stringe snopii i vor fi pre lingh
pämintul lui alte Ominturi nesecerate i eI va aduce niscare dobitoc, de-1
va bäga in taring, vi va strica cuiva piinea, spicele sau snopii: pre acesta
sh-1 bath 30 de toiage i sh pläteasch toga' paguba ce va fi fäcut dobito-
cul lui.
Del va culeage nevtine viia i vor rämtnea alte vii neculease a veci-
nilor lui, vi el va aduce dobitocui sau sà 1:lasca la viia lui, i vor face pagaba
la viia cuiva: acesta inca sä aibä certarea celuialalt, 30 de toiage i s'a' plä-
teasch paguba ce va fi fäcut, dupä cum serie pravila.
Ceia ce vor avea mierth sau veadre, sau alte mhsuri hicleani, mai mici
decit cum au'fost obiceaiul de vac, pre acevtia foarte cearte cu britae,
ca pre nivte pägini i oameni necredinciovi ce sinat.

PENTRII IJCIDEREA DOBITOACELOR.

FRICINA A EASEA.
Cind va t'ala un om niscare lemn in Odure, sau va därima a niscare
dobitoace i va càdea asupra vreunui dobitoc vi-1 va omori, acesta
dea suflet drept suflet.
69. De va dhrima nevtine in Odure, thind crangi den copaci i cu nesoco-
tinta lui va schpa skurea den mini i sh va prileji de va lovi vreo vith
vi o va omori fdra de voia lui, acesta sä dea vitä drept vith.
60. Cind va mearge nevtine sä-vi aduch nivte dobitoc den cimp vi de sä

www.dacoromanica.ro
 DEgPE IJCIDEREA DOBITOACELOR (pr. 6) 61

va prileji sä sä' ia §i ni§te dobitoace streine impreuna cu a lui §i el le va

goni §i nu le va putea desparti, ce le va duce päná la casa lui i acolea
nu le va stringe sa le inchidza cu ale sale, ce le va lasa pustii, atunce de
sa va prileji sá piara aceale dobitoace, sau sä le mänince lupii: acesta
le plateasca, sä' dea dobitoc pentru dobitoc, iara de va fi spus- stapinului
celuia cu dobitocul §i-i va fi ardtat §i locul unde le-au lasat, dzicind ca
n-au putut sá le aducä, atunce sa fie in pace fära nice de o pagubä.
Cela ce va intinde laturi sau va ingropa curse pentru sa vineadze
jiganii, lupi,.sau vulpi, sau epuri, sau §i alte §i de sä va prileji sá a prindza
vreun dobitoc dumeasnic §i de và. §i muri acolea, sa fie un dobitoc mort:
cela cu laturile sä nu aibä nice o paguba; aceasta sa inteleage mai virtos cind
va intinde ne§te maestrii la vreo vie, sau la vreun pomdt, sau la alteceva
pentru sa prindza pre care-i stria roada sau alte bucate.
Pentru luptarea a dobitoaeò i pentru vatrunarea lor.
Cind vor pa§te ne§te vite streine impreunä la un loc §i va inceape
una dentr-inse a se boncai, pentru sd intärite pre vreuna sá s'ä lupte, dece
impungindu-s aceale doo vite i de sä vor mesteca §i alte vite §i luptindu-
sa eale acolo, i sä* va prileji de sä' vor vältdma vreunele, sau doara vor §i
omori pre vruna: aceasta pagubä' ca sä o plateasca stapinul dobitocului celuia
ce-au inceput svada ; a§ijdere de sá va prileji vreun om acolo §i imblind el
inväluindu-sd sä le despartä, Il vor vätäma §i pre dins, sau de-§ va piiarde
ceva: toatä paguba, §i a cestuia, ca sá o präteasca cela cu boul.
Cind va veni un dobitoc boncaindu-sa spre altul §i cela nu-i va da
cale, ce-i va sta improtiva, §i de-1 va birui pre acela ce vine asupra lui:
nice o leage sa nu aiba cela cu boul ; iara de va birui cel dentäi pre celalalt
§i-I va stricay stapinul acestuia sä' marga la giudet §i sa-i faca leage, sa-i
dea boul cela ce 1-au impuns de I-au stricat, iara de nu-i va pldcea acela,
sa i sä faca plata dupa cum va fi fost dobitocul lui.
Cindu sä va prileji sa sa svadeasca doi duläi §i stapinul unuia va lovi
pre celalalt, au cu lema au cu piiaträ, au fie cu ce armd. §i de-1 va vatäma:
ca sa plateasca celuia cu dulä'ul, dupá cumu sá vor putea tocmi ei amindoi.
De va avea ne§tine un dulau tare §i dirz §i va minca pre toti dulaii,
§i de sd va apuca de vreun duläu mai slab §i-1 va birui §i stapinu-sau va
sta de va prdvi §i nu-i va desparti, ce inca-i va amuta de-1 va simeli, §i
de-1 va vatama pri cel slab sau de-1 va §i omori: ca sá plateasca toatà paguba
celuia cu duläul §i dea §i dzeace toiage.
De va ucide ne§tine duläu pästoresc, ce sá dzice dulau de turma de
oi, §i de va tacea §i nu va märturisi §i de sá va prileji sá dea lupii in oi
§i atunce sä va vädi cela ce-au ucis dulaul: sa plateasca toata paguba cita

www.dacoromanica.ro
 CARTE ROMINEASCI DE INV/ITXTURA.

si va fi ficut in turmä, cela ce-au ucis duliul 0 sil pläteascä i pretul

Cela ce va omori duliu de turma cu otravd: acestuia si-i dea 100 de

toiage si &Ai dea dooä preturi, pre cit va fi plitind dulàul, stipinului celuia
cu duläul; iari de sà va fi ficut vreo pagubi in turm5.: si o pläteasci
toate, acesta ce va fi ucis dulàul, pentru cäci au omorit pre socotitoriul
turmei, lug, de sä va märturisi cum acest duldu au fost tare si s-au fost
luptind cu toate gadinile; iari de sä va afla c-au fost vreun duläu prost
nice de o treabä: numai si-1 batà si s5. pläteasci indoit pretul duliului.
Oricine de va strica dobitocul altnia, macar de i-are fi fost 0 vino-
vat, si de sä va via: si pliteasci paguba celuia cu dobitocul.

PRAVILi PENTRU P01111.

PRICINA A $EAPTEA.
De va socoti un om un pom va creaste de-1 va face mare de
roadi, intr-un loe neimpirtit, i dup-acea sä va prileji de si vor imparti
acei oameni i de. sä va veni acel pom in partea celuia ce nu 1-au ficut:
ca sä nu OA nice o treabi acesta, ce s-au venit in partea lui, ce si-1 tie
tot cela ze 1-au trescut; iari de nu va putea suferi stipinul cela cu locul,
dea pom derept pom intr-alt loc.
De va sta un pom intr-o margine de vie a unui om i cu ramurile lui
va face umbril altii vii, ce-i lingd a lui, ce si dzice vii vecinu-säu: dim Inv5.-
täturä, stipinul cela cu pomul sal tae crängile pomului cealia ce fac smin-
tealä vecinului.
Chid va avea nestine Ora cu altul pentru niscare tufe de vie, sau
pentru vreun pom i cunoscind el cumu-i vine giudetul, ce sä va scula singur
de mintea sa, färä puteare de la giudet si va tdia aceale tufe, sau alt pom,
ce va fi: acestuia, dim invitäturä, ca sii i si tae minule sau si pliteasci
pretul aceii pagube.
Acela ce va tija vie roditoare, san si pusori: acestuia si-i tae minule
si pliteasci i paguba, ce si dzice pretul eft va face.
Ceia ce vor tiia pomii 0 mai virtos viia: acestia si sä cearte ca
neste tälhari.
Pomul de va fi batrin, sau uscat, acela nu si cheamä pom; asijdere
päduretul carele nu va fi ultuit, acela nu si cheam5. pom. Cine va tija
unele ca aceastea si nu aibi certare.
Socoteaste i aceasta: nu si cearti numai cela ce tae pomul cu mina
sa, ce si cela ce invati sau indeamnd pre altul de si tae pom: acestuia
indoiti si-i fie certarea.

www.dacoromanica.ro
 PR AVILA. PENTRU ARSURI (pr. 8) 63,

PRAVILL PENTRU ARSURI I TOATE FEALIURILE DE POJAR.

PRICINA A OPTA.
76. De va ldsa ne§tine pojar in pomdtul säu, pentru ca sa-1 curdlascd., sau
In vie, sau In fina i de va sdri focul de-a acolea §i va arde casa cuiva,
sau aria, sau viia: nu iaste vinovat, s'd n-aibä certare; numai cind va vedea
c'd iaste vint mare §i va 15.sa atunce pojar, atunce sd. va certa.
77.. Cela ce va slobodzi pojar In pädure streinä, §i de vor arde niscare pomi,
pre acesta sd-1 pecetluiascd in mind §i sà pldteascd paguba Indoit.
Cela ce va arde gardul vii, sd-1 pecetluiascä In mind §i sd-1 batä §i
sà pldteascà fndoit prepil gardului.
Ceia ce vor aprinde casa omului sau aria cu plinea, sau aria cu finul
In pima pentru sd-§i rdscumpere despre vreun vräjma§, ce-i va fi f'dcut
vreo Mutate: pre unii ca aceia ca sd-i ardzä In foc.
Ceia ce vor pune foc la grajd, sau la alt loe unde va sta finul sau
paele: acestora ca sä li sà tae minule.

PRAVILi PENTRU
PRICINA A NOA.
Ndmitul unui om, de va strica dobitocul cuiva, bou, sau vacd, sau
oae, sau mascur, de le va ucide §i le va despoia In PlAdure sau fie In ce
loo pustiiu; stdpinul acestuia sà pldteascd toad paguba.
N'dmitul de va vrea sä fure noaptea §i sd va scula de va scoate oile
den staul §i de vor da gadinile intr-inse §i le vor strica: pre acesta ca sd-1
spindzure ca pre un tälhar §i ucigdtor.
De va avea un om un ndmit §i va Imbla furind noaptea de multe ori,
sau de va goni turma sau cireada nescui, d'dm invätäturd: sa s'd cearte
stàpînul§i s'd pldteascd once va peri, pentru &Ace au cunoscut vinele lui
n-au spus.
De va da nestine vreun dobitoc la vreun pdstor boeresc sä i-1 pascd,
fàrà§tirea stdpinu-sdu, iard pdstoriul va piiarde acel dobitoc, sau-1 va vinde,
sau-1 va strica intr-alt chip; acestA sd fie slobod, nice o certare ca s'A nu
aibd, nice el, nice stäpinu-säu.
De sd va prileji pdstoriul cuiva sà ja niscare oi s'd pascd, ori in ce feal
de tocmald, sd fie la §tirea stäpInu-sdu, §i de le va minca pdstoriul aceale
vita, sau de le va piiarde, ddm invdtAturd: stdpinul acelui pdstoriu sà phi--
teased toatà paguba celuia cu oile.

www.dacoromanica.ro
64 CARTE ROMINEASCX DE INVATXTUR4

PENT= CEIA CE TOR ZIDI SALT VOR RISIDI PRE LOCUL ANIMA.
PRICINA A DZEACEA.
De sa va prileji vreun om sarac faca casa, sau sa rasadeasca vie
pre locul altuia, sà sa apuce sa faca tot den paji§te, dup-acea Cu vreamea
de va veni stapInul locului, sa nu aiba voe sa rasipasea casa omului, sau
viia s'A o scoata den radäcina sa o leapede: ce s'A socoteasca sa-i dea loe
-derept loc, unde-i va placea lui; iara de nu va vrea cela ce-au facut casa
sau viia sa-i dea loe derept loc, ca sa aiba voe cela cu locul rasipasca
casa, §i viia &A o leapede de pre locul lui si sa-§ Iie locul.
Cela- ce va zidi, sau va räsadi pre pamint strein, sau va samana, sau
va face fie ce lucru fail de stirea stäpinului celuia cu locul, dam Invataturä:
acealea bucate, sau fie ce va fi, ca a nu aiba treaba cu dinse cela ce-au
muncit acolea, ce sä-§i piiardza toata usteneala §i necum and, ce cheltuiala
IncM sa nu-si ja.
Cela ce rasadea§te pomi pre pärnintul altuia, sau ultuiaste; ,cu acel
parnInt lsi piiarde §i ultuoanele §i alte tot ce va. rasädi.
Ceia ce vor ràsipi casele altora farä de voia giudetului, pentru sa-si
direaga ale sale case, sau de vor strica garduri de la vie pentru sa-si direaga
ale sale vii: acestora ca sä li sà tae minule.
De va face nestine cud pre loo strein ì va fi 'tot lemnul lui si toata
cheltuiala, da'm InvalAtura: cela ce va obladui acel pamint, acela s'A obla-
duiasca si casa, dupa pravila ce dzice ca sa fie biruitoriu cei mai- de sus
celor mai de gios; deci stapinul aeelui pamMt de pururea sa fie biruitoriu
asupra aceii case cu toate nameastiile ei, pentru eke nu poate cela ce-au
zidit casa sä 86 pirasca la giudet pentru cheltuiala ce va fi facut,

PRAVILI PENTRIT MORI.

PRICINA 11.
De sa va prileji nestine sa fie lacuitoriu Intr-un sat si de va cunoaste
vreun loe ca acela bun de moara §i Intr-acel sat- vor fi toti razeasi si acel
Joe va fi a tot satul si el va apuca mainte de toti, de va tinea acel Mc, si
va face moara, iara mai apoi, daca va svIr§i moara, sä vor scula toti de vor
striga asupra lui dzicind &Ace au facut. el moará pre locul lor si nu i-au
Mtrebat, dam Invatatura: ea sä Intoarca cu totii toata' acea cheltuiala ce
va fi facut §i sa !neap& toti Impreuna sä ie frateaste acea moara cu tot
venitul ce va fi.
Cind sá vor scula niste razeasi vor Imparti locul eft vor avea In
vrun sat §i dup-acea In partea unuia de sa va gäsi un loe de moara si BA

www.dacoromanica.ro
 PRAVILI PENTRTJ MORI (pr. 11) 65

va nevoi de va face moarà, atunce nu vor putea sä dzicä nemica-ceialalti

räzeasi, pentru ce-au fäcut moara.
De sà va prileji apa morii sà ineace niscare pärninturi, sau vii, sau
pomeate: ca sä plateasc6 paguba stäpinul morii, iard de nu, sä stea opritä
moara.
De va avea nestine niste päminturi in tarinä i sa va indirepta apa
morii pentr-aceale päminturi, are puteare cela cu päminturile sà opreascA
apa, sä nu lase sä treacä pre locul lui, sau cum va vrea, asea s'd facä.

PRAVILE DEPIRATEM PENTRII FIIRTT4AGITRI.

PRICINA. 12.
Trem sá facem voroavä pentru rindul furtusagului; deci sá cade tntäi
sä spunem niste lucruri oarecarele, pentru ca sä putem inteleage mai lesne
certärile a tot omul ce sä dau pentru fie ce leal de furtusaguri.
Trebue de acum sä stim cum si Dumnedzau singur ureaste lucrul furtu-
sagului, de vreame ce si la InväTäturile lui Dumnedzdu la vedeare tuturor
dzice de gräiaste: nu fura; i toate fealiurile de limbi si de semintii au un
lucru grozav i urgisit furtusagul. Drept aceaia sá cade giudeatelor
pedepseascà foarte cu mari i groznici certäri pre furi.
Furtusagurile simt de multe fealuri. Un fealiu iaste de vatämä numai
o parte, ce sa dzice numai pre un om; iarä alt fealiu de furtusag iaste de
vatämä pre multi Impreunä.
Alt furtusag iaste mare, altu/ dece furtusag mare sä cheamä,
cind iaste lucrul furtusagului de mare pret sau cind iaste omul invätat
lntr-acest mestersug a furtusagului, sau chid va. fura de la vreun boiarin,
sau alt om mare de cinste, sau chid va fi furat niscare dughiane cu negot,
sau cind va fi fäcut scAri sal sä sue la vreo curte domneasca sau boiareasca,
sau dud va säpa casä, sau va räsipi zidiu, sau cind va fi zdrobit läcäti
si alte multe ca aceastea, sau cind furà si pate nevoe tot satul, macar de-
are fi furtusagul cit de micsor. Furtusag mic sà cheamä iaräs, clad nu va
fi fäcut nice unele de aceastea, ce am scris mai sus.
Cade-sä sä stina cum doo4 certäri sä dau furului: dece o certare
iaste In bucatele lui, ce siä dzice sä intoara inapoi tot ce va fi furat ; altä.
certare, iaste asupra trupului säu pentru gresalä i räutate ce va fi fäcut.
Omul cela ce-i vor fura bucatele i avutiia, poate sä cearce pren toate
casele, pre unde-s va prepune, sau va cunoaste niscare seamne de furtusag
sä. fie lucrul la arätare, sau i cindu-i va pärea cu adevärat cd-s va gäsi
furtusagul de faVd, lug nu cu putearea lui, ce sä ja voe i puteare de la
giudet iarà nu asea fiestecum.

5 o. 1060
www.dacoromanica.ro
66. CARTE ROMINEASCA. DE INVXTXTURÀ

Mai apoi, de va cunoa§te giudetul cum acel paguba§i ce sä ceare sà

cearce casa nescui, iaste vrajma§i acelui om Cu casa, lintru carea va sà
caute, aicea sa cade giudetului sa nu-i dea voe sa cearce; Inca sa cade giude-
tului sa socoteasca sà nu dea voe nemärui sa cearce casa celuia ce iaste
om de cinste 0 vestit de om bun, carele mai deainte nu va fi avut nice
dinloara cuvinte de om rail sau de furtu§ag.

PENTRU FIT= CART TIN DRUMURILE PIRA .A1U11E.

PRICINA 18.
Carele va tinea drumurile 0 caile oamenilor de va fura, lima arme
nu va purta cu sine, pre acesta sa-1 scoatä 0 sa-1 goneasca dentr-acel loc;
jara de va fi purtInd arme 0 va fi furat multe lucruri, pre acesta sa-1 arunce
In °ma, acolo sa sa pedepsasca dupa cum va fi voia giudetului, 0 den cit va
avea, de va fi vreun fecior de bojar, a treia parte den bucatele lui sa sä
dea la visteriia domnului, iara de va fi intr-alt chip sa-1 spindzure In furci.
Orcarele sa va face a Ana pre lIngd drum 0 de va gasi ceva hide-
mind sti fure, sau sa jecuiasca pre cineva, acesta de vor cunoa§te c-au facut
numai o data, sd-1 cearte cu ocna, iara de va fi facut 0 altadata EA i sa
fad. moarte.
Clnd va fura ne§tine, de sparge vreun zid, sau u§e, sau secriiu, sau
alta aseamenea acestora, de va fi facut aceasta dzua 0 de va fi om de rod
bun, sa-1 scoatti den locul lui o sama de vreame; aceasta sa Inteleage de va
fi om de mina sä-1 scoata den ocinile lui cltava vreame, citu va fi voia
giudetului 1); jara de va fi om mai de gios, sa-1 bata ca pre un fur 0
sa-1 trimita la ocna cltava vreame, iara de va fi facut aceasta noaptea 0
de va fi, cum am dzis, om de-a firea, sa fie scos 0 gonit den locul lui 'Ana
la svir§itul vietii lui; iara de va fi om de gios, Intai sä,'-1 bata, de-aciia sa-1
trimita la ocna sa EA. pedepsascà de pururea acolo.
Cela ce va vrea sa fure §i de sa va ascunde undeva la vreun loe
pang va innopta, daca-1 vor gasi, sau sa-1 bath' foarte, sau sa-1 trimitä la
°ma cltäva vreame, sau sa.-1 goneasca den locul lui, pana cInd va fi voia
giudetului.
Carele va fura haine de la feredeu, a§ijdere sa sa cearte ca 0 acesta
ce-i mai sus serie. 2)
Cela ce va fura lucru putin de la vreun om mi§al, and va fura intai
sa.-1 bata ; iara de va fura §i a dooa oara sa-1 Insämneadze la nas de o parte,
iara de va fura 0 a treia °ail, acesta sa moara In furci.
In original giadetului ».
In original serie».

www.dacoromanica.ro
 PENTRU PURI' CARE TIN DRLTMURILE (pr. 13) 67

Cela ce va fura den casa stApinu-sAu lucru macar eft de putin §i

de i-are fi atunce intAi a fura, acesta sA va certa mai cumplit: dentAi s6-1
sAmneadze la nas de o parte, iarà de va fura §i a dooa oara, sA-1 spin-
dzure. hilt' de va fura macar §i dentäi den casa stdpinu-sAu vreun lucru
mare, §i atunce s4-1 spindzure, sä" nu caute cA intAi.
Carele va fura den besearicä vreun lucru ce va fi svintit, macar de
va fi furat atunce intäi, tot sà-1 spindzure; iarà de nu va fi svintit lucrul
acela ce-au furat, de i-are fi atunce int4i, tot sä vi-i tae nasul cum scrie mai
sus; iarA de va face §i al doile rind, sA-1 spindzure.
Cela ce va fura gäini, gin§te §i alte pagri dumeasnice, de va fura
o datA, de dooA ori, a treia oarä sä-1 spindzure.
Cela ce va fura furtu§ag mare, de oara dentAi sa-1 spindzure.
Cela ce va timpina pre ne§tine in drum noaptea §i-1 va dezbrä'ca, de
va face §i al doile rind aceasta sä-I spindzure.
Carele va face trei furtu§aguri, ce sA dzice de-1 vor fi prins In trei
rinduri cu furtusag, sti-1 spindzure, intelegind cà aceaste trei furtu§aguri
le-au fAcut tot intr-un loe, supt oblastiia unui domn §i giudet, au doarà §i
aiuri Intr-alt loe; sau fost-au certat pentru aceastea, au doarà n-au fost
certat, numai sA fie mArturisit Cu adevArat §i la vedeare cumu le-au facut.
Cela ce va fi tAlhar de drum §i de sA va fi mArturisit el singur sau
de vor fi märturisiti niscare oameni buni credincio§i, sau de-1 vor fi prin§i
talhuind de fatA, pre acesta sA-1 spindzure intr-acel loe unde va fi tAlhuit.
Cind vor fi ne§te sotii multe de vor tinea drumul, de vor tAlhui sau
vor fura: pre toti s6-i spindzure, &A nu poatà pläti cu moartea unuia pre
ceialalti pre toti.
Cela ce va vinde feciorul altuia sau robul altuia, sau fie pri ce om:
de va fi boiarin sä-1 bage In ocnA, iarA de va fi slugA, ce sA dzice om mal
de gios, dentAi sA-1 poarte de coadele cailor, de-acii sA.-1 spindzure; iarA
de va fi om de-a firea, atunce sa-i tae capul.
Dennafarà de aceastä cumplitA certare, ce va lua asupra sa cela ce
va vinde feciorul sau robul altuia, cade-i-sä sà dea §i pretul ce-au luat, lndoit,
pärintilor sau stäpinului acelui rob vindut.
Cela ce va fura oae, sau bou, sau cal, sau alt dobitoc den 1:6:lure
sau den cimp, sau den turmA., sau den casg: sà sA cearte cu ocna pang
la o samä de v,reame, dupà cum de mult va fi fost furtu§agul §i dupA cum
va fi voia giudetului; iarà de sA va afla cum acel om iaste InvAtat a fura
de pururea §i va fi fAcut í alte date acest lucru, atunce a§ea intr-acel loe
ce-au furat dobitocul, acolea sA-1 spindzure In furci.
Carele va fura dobitoc ce va fi slobodzit pre drum: acesta sá nu sA
cearte cu ocna, ce mai putin, dupá cum va fi voia giudetului.

www.dacoromanica.ro
5*
68 CARTE ROMINEASCK DE INVIIITURX

Cela ce trage apa i o scoate den match, de o duce la grhdiná sau la

pomdtul shu, fhrh de §tirea giudetului, sh sä cearte ca un fur.
Cela ce va lua de pre Hugà drum adhpätorile ce s-au fAcut sà sà adape
chlätorii, sau de le va strica: acesta sh sà cearte ca un fur.
Be va fura ne§tine vreun lucru ceva §i de va sirgui sh-1 Intoarch a cui
au fost, pänh nu 1-au intrebat, s'ä fie ertat de gre§alil, de-are fi cit lucru mare.
lard daca vor treace o dzi, doo'ä §i va da atunce lnapoi §i mai virtos and
va fi Imblat de va fi cercat i va fi Intrebat cela cu paguba, atunce de-are
§i Intoarce, sh va certa ca un fur, dupä pretul acelui lucru, veri va fi mare,
veri mic, veri mult, veri putin.
Tiganul sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o dath sau de dooh
ori, sau §i de trei ori, gàinà, gins* sau alt lucru mic§or, sä sä iarte; iarà
de va fi aft lucru mai mare furat, sh sá cearte ca i fie ce fur.
De va ceare ne§tine ceva vreun lucru la altul §i el nu-i va da, iarh
el sä va miniia §i i sà va lhuda ch-i va face ceva vreo räutate, pre acesta
sh-1 pedepseasch ea pre un fur.
Cind va trimite neOine pre altul sá fure vreun lucru §i el va mearge
de va fura pre cuvintul celuia, acWia amindoi ca ni§te furi sà vor giudeca
vor certa.
Cela ce va svätui pre ne§tine sh fure, pre carele nesvAtuit de nime
de pururea fura, acesta ce 1-au svätuit sh nu aibh nice o certare; alegind
and va fi svatuit pre ne§tine sá fie fur carile mai di de mult n-au fost
fur, acesta sh.' fie de certare.
Cela ce va agiuta furului, ori in ce feal, i mainte de ce va fura, de-i
da niscare lucruri, ce shnt de treaba lui, cumu-i svreadel, sau topor, sau fune,
sau alte multe aseamenea acestora; sau, daca va fura, sä-i rädice furtu§agul,
sau sä-1 poarte sa-1 ascundzh, sau singur §i pre fur: pre acesta ca pre un
fur sä-1 cearte, alegind de va putea aräta cu o credintä ca aceaia, cum
n-au §tiut nemicà ch. iaste lucru de furat i cum iaste om bun.
Un tatä, sau feciorii lui, un frate, sau muiarea, sau alte chipuri
aseamenea acestora, de vor avea dentru dini vreunul sä fie fur §i de-1 vor
acopen i nu-1 vor spune, ce-1 vor ascunde §i pre dins §i furtu§agul lui:
nu sh vor certa In loc de furi ; darä cind nu sä vor certa, cind nu-i vor fi
agiutat nice la un furtupg, nice-1 vor fi svätuit nice dinioarä sá fure;
iarà de sà vor afla c-au fäcut vreuna de aceastea, sA sA cearte toti
intr-un chip.
Cela ce va ghsi ceva märgind pre un drum, fie ce va fi, veri mult,
veri putin, de nu va spune i sA trige, sh mhrturiseasch cum iaste la dins
acel lucru 0-1 tine sä-1 dea a cui va fi: acesta ca un fur sä va certa.
Carele va gäsi pre marginea unii ape mari, fie ce lucru, ver mare,

www.dacoromanica.ro
 PENTRU FURII CARE TIN DRUMURILE (pr. 13) 69

ver mic, carile va fi aruncat apa ca o plavie, acesta de nu-1 va mgrturisi,

nu va avea nice o certare.
lard numai and sä va fi ilsturnat vreun car si vor fi i oamenii
de faVA imblind dupà alte nevoi.
Cela ce va lua vreun lucru ceva, de la casa ce arde, sau chid O. va
risipi de va cgdea Intr-acea dzi ce va fi ars, sau sà va fi rasipit, acesta
s'A' sà cearte ca un fur, dupa cum va fi pretul acelui lucru ce-au apucat ; iarà
de va treace o dzi, doo5 si va sta vreun loe nesocotit, are fi lepAdat si de-1
va lua cineva la vedeare, sà nu aib5 nice o certare.
Cela ce va lua vreun lucru de la casa ce arde, care lucru, de n-are
fi luat, are fi ars acolea: acesta sä nu aibä nice o certare.
Carele va muta hotarul cu putearea sa, stind cu arme s'A facà rdzboiu,
acesta dea. certare pre trup, dupä cum va fi voia giudetului ; iarà de
va fi mutat furis singur, acestuia sà-i fie certarea cu bani, ce s'A dzice sa
pl5teasc5. hatalm.
Cine va lua piiatra hotarului, sau macar lemn, ce va fi gmnat hotar
de va fi stiind cä iaste sgmn de hotar, sä va certa ca un fur, iard de s'A'
va afla c'd n-au stiut, numai sä-1 batä.
Cela ce va indemna pre altul, sau va trimite de va muta hotarul,
ca sä s'A cearte, impreun'A cu cela ce 1-au trimis, tot un feal de certare.
Cine va lua niscare bani de va da altuia imprumut si de nu-i va da,
acela ce i-au luat, ca un fur s'A sa pedepseascd.
De va veni nestine la un priiatin sä pofteascd un cal sau un bou
86 margä Oda' la cutare loe, si el nu-i va opri, ce-i va da, iarä el nu va
mearge unde au grait, ce va mearge intr-alt loe mai departe: acesta sà sà
cearte ca un fur, cumu s-are dzice un om s-au rugat dau un cal sä
marg5 alare dzeace mile de pämint, eu i 1-am dat, el n-au nadrs ajare,
ce 1-au Inhknat de au in'ärs 20 de mile, acesta s5." s'd cearte cum 1-are fi
furat, iarà pentru ce-au mArs mai departe, deusebi sS. aib5. certare.
Cine va creade pre nestine In vreun lucru ca acela si el va da s5. i-1
i-1 scuteascd, iarä el s'A va sluji cu dina si-s va trebui toate treabele,
cum are fi a lui: s'A s'A cearte ca un fur.
Cela ce va lua band de la cineva, ca sd-i tie, si-i va cheltui pre treAbele
sale, dece de-i va fi num4rat, cindu-i va fi dat, sä nu OA certare; iard de-i
va fi pecetluit In pungä si el va fi stricat peceatea, sà." sA" cearte ca un fur.
De vor da nescui niste avutde, ca s'ä o tie si s'A o socoteasca, si de o
va fi furat cineva de la dins niscare oameni de cari n-au vrut avea nedeajde,
au vor fi spart usea, au secriiul, au 15.cdt ce vor fi fost, sau alte ca aceastea;
ca s'A nu aibä certare, nice iaste dator s5 dea nemica ; iarä de vor lipsi
aceastea tocmeale, sà sä cearte.

www.dacoromanica.ro
70 CARTE ROMINEASC.A. DE INVÀTX.TURA

Cela ce va ceare de la un om un lucru sä i-1 tie si cela cu lucrul sg.

va fi rugat mai de mult BA' i-1 -tie, de sä va prileji sä i-1 fure, iaste dator
ca sä i-1 plAteascA.
Cela ce va dzice &A i-au furat avutiia ce-au fost el socotind, sau
banii ce-au fost luat In datorie, acesta iaste datoriu ca sA arate, iarA de nu,
numai sà o dea lnapoi a cui au fost, cA -de-are si giura, nime nu-1 va creade,
alegind de-are avea impreuna cu giurämintul si niscare marturi sau niscare
seamne ca acealea sà.' poatà arata cu adevArat acel furtusag, sà poatA cunoaste
fiecine.
OrcArui negutAtoriu vor da niste bani sA li-i 1) tie si-i vor numAra
inaintea lui, si de-acolea ii vor fura si-i vor fi spart usea si secriiul si 16c6-
tile si alte ca aceastea, de sA va afla, cindu i-au dat cá i-au dzis sà-i inceap6
sä-i cheltuiascä: si li-i va da mai apoi cind le vor trebui, atunce negutä-
toriul iaste datoriu sä le de banii de la sine; iarA de nu-i vor fi dzis asea
nu-i datoriiu cu nemicä.
Cine sä va face ispravnic vreunui om si va lua bani de la niscari
datornici aceluia si acesta nu va fi ispravnic Bá sA arate cu scrisoare: s4
BA cearte acesta ca un fur ce sä dzice, de vreame ce acei bani va fi chel-
tuit pre treabele sale.
Cela ce sa va lega de vreun om dzicind ea' iaste datoriu cu atitia
bani, si nu-i va fi cu nemicA, iara el cu InsälAciune si Mr' de voia lui va
lua acea datorie minciunoasä: pre acesta ca pre un fur sä-1 pedepseascA.
Cind vor ayea neste milli bard impreunà si-i vor da la unul de BA
li-i tie, si el va cheltui acei bani pre treabele sale, pre acesta sa-1 goneascA
den locul lui si sà-i ia toate bucatele Cite va avea; iarA de va fi om sä nu
-tie banii sollilor, Ce, cind vor vinde sau den slujbA cind vor verti, elu-i va
stringe: acestuia sA.' i sä tae capul si sA" i sä ja tot ce va avea.
Cela ce va strica niscari bani a besearicii, care bani vor fi lAsati de
cineva sA tocmascA besearica si sà" direagä ce pre unde va fi stricat, sau
va fi dzis sä cumpere niscare ocine, sau de vor fi niscare bani ce sä string
den viniturile besearicii: acela om de va fi, cumu BA dzice ispravnic besearicii
si va tinea el banii si daca-i va cheltui pre treabele sale, acesta sA nu aibA
altá certare, ce BA fie gonit den locul sälu si toate bucatele si ocinele, ce va
avea, toate BA &A dea besearicii. lard de nu-i va fi cheltuit cela ce-i tine,
ce-i va fi cheltuit cela ce-i stringe si-i aduce de pre unde shut veniturile
si-i dd la vistiariul besearicii, acesta de va fi fAcut una ca aceasta si sä
va adevära cu mArturie, oameni de cinste si credinciosi, certarea lui BA fie
moartea, ce BA dzice a i sa tae capul si sä i Bá ja tot ce va fi avind, veri
mult, veri putin.
In original e lie,.

www.dacoromanica.ro
 PENTRU VAMA DOMNEASCX (pr. 14) 71

Orcine va fura lucru svintit den loo ca cela cinstit si svint, pre acesta
sa-1 spIndzure sau sa-1 ardza de viu In foc, de aceasta dupa cum va fi voia
giudetului.
Cela ce va fura lucru svintit, den loe nesvintit, sau lucru nesvinOt den
loe svintit, sa va certa dupa cum va fi voia giudetului, iara sa nu i sa ja
alegInd de va fi fácut acest lucru de dooa, trei ori, dupá cum spune pravila.
Pre cela ce-1 vor certa pentru furtusag, macar ce certare micsoara
are fi pata, nu va putea s'Al fie oprit de sä va afla and au facut furtusagul
c-au fost mai sus de 15 ai, pentru cace de-are fi mai gios, ce sa dzice mai
mic, are putea fi. 'ara, de va fi si preot 0-1 vor prinde cu furtusag, sti-1
leapede den preotie.
Care lucruri priimeaste preotul In besearica pentru ca sa le citeascA
vreo molitva, acelea toate s'A cheamä svintite.
Cela ce va fura si vinde niscare svinte mostii, sa.-1 cearte cu moarte.
Cela ce va fura cruce den besearica, macar de-are fi si de lemn, acela
fura lucru svintit si den loe svintit: certarea lui iaste sa-1 spindzure sau
sa-1 ardza In foc de_viu.

PENTRU l'AMA CEA DO1VINEASCI.

PRICINA 14.j
Oricine va imbla cu arnagituri si nu va plati vama cea domneasca,
acela iaste ca un fur ; deci sá cade sà piardzA tot negatul derept carele nu
va fi plátit vama.
Cela ce va dzice cum n-au stiut unde iaste vama, derept aceaia n-au platit
vama: de va fi vama pusd de curund si acesta va fi strein, de departe loe, sa
creadza i sa plateasca numai vama cea direaptä; jara de va fi vama bätrina
si omul va fi de loe, iara atunci nu-1 vor creade, ce-§ va piiarde tot negotul.
Cine va ocoli locul acela unde s'A cade s'A plateasea vama, sau va treace
pre niscare drumuri nelmblate, alegind de are fi cu stirea vamesilor, iarA
Intr-al(t) chip de va lasa drumul cel mare, tot negotul ca piiardzä.
Cela ce va fi luat plata ca s'A' aduca neste negot den loe in loe, jara
el va treace si va ascunde negotul si nu va plati vama: acesta iaste datoriu
s'A plateascd stapinu-sau tot cit au pägubit lntr-aceea cale.
Vamesul cela ce va afla un dobitoc Ineärcat cu nego i sä fie departe
de acel loe unde platesc vama, nu-1 va putea lua drept vama, dzicInd cumu-i
peritoriu acel negot, pentru cace 1-au ascuns de vaina, pana nu va fi stapInul
de fata lmpreuna cu acel dobitoc clnd 1-au gasa.
Care vame§ nu va lua negotul cel perit, sIngur de la cela ce-1 va fi
ascuns cu InselAciune de vama, jara de sa va prileji acestuia moarte, nu va

www.dacoromanica.ro
72 CARTE ROMINEASCA. DE INV.A.TXTURX

mai putea de-aciia sa ceara de la feciorul lui, de vreme ce n-au luat nemica
panä au fost tata-sau viu.
Vame§ul ce nu-§ va lua vama de la negutator pana in cinci ai, de-aciia
nu va putea lua nemica pentru cace s-au trecut o vreame.
Cela ce va sari asupra vame§ilor, cindu-1 vor timpina cu negotul in
cale, §i nu va lasa sà cearce negotul, carele nu va fi plä'tit de vama, acesta,
den negot, sa nu aibä' nice o paguba pentru ce n-au plait vama, iard numai
sà sa cearte pentru ce au stätut improtiva oamenilor celor domne§ti.
Oreare vama§ va lua vama mai mult decit iaste obiceaiul sa ja, acesta
ca sä aiba certare dupa cum va fi voia giudetului.
Oreare vame§ va ceare vamä' de niscare lucruri ce n-au fost obiceaiul
Ea sá dea van* nice iaste cu §tirea domniei, de sa va afla pentru une ca acealea
sä' fie luat plata ce sä dzice vamä: ca sa i sa tae capul, Insa mainte sa dea
drep(t) ce au luat aceea vama de-a una patru, la visterie, jail de nu va fi
luat, ce numai ce va fi cer§ut, sà sä' cearte §i atunce, dupä cum va fi voia
giudetului.
Oreare vame§ va face napaste cuiva §i-i va lua negotul, dzicind ca
nu §-au plä'tit vama, §i el va adevara c-au plätit, acesta nu numai negotul
va Intoarce inapoi, ce Inca §i ca un fur sa va certa.
Oreare vame§ va fi pricina ca s'ä nu treacä negutatorii cu negot pre
la vreo scalä, facindu-le multä asuprealä' §i luindu-le mai mult de cum au
fost obiceaiul, acesta iaste datoriu toata asupreala §i paguba ce vor fi pä'gubit
negutatorii pentru dins, tot sa sä socoteasca §i sà plateasca la visterie.
Cela ce va face vama noo carea n-au fost, sau de va mai adaoge cea
veache de cum au fost, de va fi alt giudet intr-acel loe s'a fie mai mare cleat
dins, cum are fi domn: sä-1 cearte cu banii, ce sä dzice sä-i ia avutiia §i sa-1
goneasca dentr-acel loe in toata viiaa lui, sa nu sa mai afle pre acealea locuri.
Cela ce va fi domn §i nu va avea alt domn mai mare asupra lui, acesta
poate sä faca vamä noo cu voia tuturor, Insa sà pläteasca i cei de loc ca §i
cei streini, iara < nu > numai cei streini.
Cela ce va fi scutealnic sa nu pläteasca vama, ae vreme ce i-au dat
Dumnedzau un dar ca acesta, poate sà sä. bucure §i sà sa veseleasca cu acest
bine pa.'na clnd sä vor Implea doodzeci de ai §i el §i feciorii lui, iara nu mai mult.

PENTRU CEIA CE FURI IN PIZMA NESCUI Cu BATGIOCURA.

PRICINA 15.

Orcine va fura ceva vreun lucru, nu drept sà pagubeasca pre cela

ce 1-au avut, ce numai drept sal ridz'a. §i bath' gioc de dins: sa sa cearte,
iara nu ca un fur.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE CE! CE FURL IN PIZMA. (pr. 15) 73

Cela ce va mearge sä fure si nu va fura, sä' sä cearte dupä voia giudetului.

Cela ce va apuca slujnica altuia pentru sä' curvascä cu dinsä, stiind
cum mainte au fost curva, sá sà cearte, iard nu ca un fur. Iarä de va fi fost
fecioara acea slujnicd, atunbe sà sà cearte ca un fur.
Clnd va avea nesfine vreun lucru la altul i nu-1 va putea scoate de la
dins, i de-i va fura ceva, Insä nu mai mult, ce numai cit va fi pretul acelui
lucru, acesta sä' nu aibà nice o certare pentru furtusag.
Cela ce va lua pietri de la viia altuia, ca un fur sä sà cearte. Aceasta
sä intäleage i chid sapä nestine piiatrà pre hotarul altuia; aceasta Incà a'
cheamä furtusag.
Cela ce de mare säräcie va fura, iarä nu mult, ce numai cit va minca
si cIt sä. va ImbrAca, acesta s'A sà iarte; iarä de vor vrea sà-1 i cearte, mai
pre pntin, iarà nu ca pre un fur, pentru cä' sà cheamä c-au furat de nevoe.
Cela ce va fura de la ceia ce slmt de pururea vräjmasi si pizmasi unui
sat, ce sä dzice acelui loc unde lacuiaste, asijdere si de la pägini: sä sa' iarte,
sä nu sä' cearte.
.177. Nämitul de va sluji la un stäpin i nu-i va pläti simbriia, i de-i va
fura numai atita pre at va fi simbriia, 86 nu sä cearte, ce sii fie iertat.
Cela ce va fura vreo hiarà sälbatecä, sau pasäre, pänä nu va fi Invä-
tatd, acesta sä nu aibä nice o certare.
Cela ce va fura de la tatd-sdu, ver mult, ver putin, nice o certare
nu aibä', iarä de sä va prileji sä fie vreun om de casa lor la moartea lui, s'A
base ceva acestui fecior, atunce, dentr-acel lucru a feciorului poate tatal sä'
ia s'A-si pläteasc6 furtusagul.
Sluga ce va fura In casa giupinu-säu, de va fura lucru putin, sä nu sa
cearte, iarä de va fura lucru mare, sii s'A cearte, iarä tot mai putin de cum are
fi furat altul.
Care muiare va fura pre b'Arbatu-si, sä.", nu aibä certare, nice &A aiba
strInsoare sä Intoarc'd ce-au luat, ce sii s'A.' lmpace cu barbatulu-s; iarà de sä
va prileji sä.' s'A despartä, sau sä moara muiarea, atunce bärbatul sä-s facä
plata den dzeastrele ei. Aceasta pravili sä sä socoteasc6 si chid va fura
batul pre muiare.
Cela ce va svätui pre muiare sii fure de la bärbatu-si i sä-i dea luir
alegind de vor fi avind Impreund Impreunare rea 1), pre acesta sä-1 cearte
ca pre un preacurvar; iarä de nu vor fi avind mastecAturd Intr-acesta chip,
sä-1 cearte ca pre un fur.
Muiarea ce va fura de la cela ce curveaste cu dinsa, sii sii cearte ca
un fur; asijdere i bärbatul, de va fura de la muiarea ce curveaste cu dinsa,
ca un fur sä sä cearte.
1) In original rrea

www.dacoromanica.ro
74 CARTE ROM iNEASCA. DE INVÀTXTURX.

CAlugärul ce va fura pre egumenul, nu va avea certare, cá sä cheamä

c4 fecior, iard numai sä aib'ä strinsoare, cit sä intoarc6 tot ce va fi luat.
Cela ce va vrea sä dobindeasc'ä §i sà mo§neneascA avutiia nescui dupä
rnoarte, §i-i va fura ceva inch' fiind viu, acesta sä nu aibä certare, ce numai
sä' intoarcA tot ce-au furat §i sä. fie In pace.
Cela ce s'ä va indatori cu ceva la altul, sau cindu-i va da ne§tine ceva
sä' tie, iarä el va lnceape intr-alt chip, dupà cum va fi voia lui, nu cum va
vrea cela ce i-au dat, de va vrea stäpinul sä priimascä, bine va fi, nu sä va
terta, alegind cind va zice a§ea: avut-am nedeajde cà va priirni, pentru aceea
am indräznit; trebue aicea sà socoteascä giudetul acea nedeajde cum iaste,
dece de va fi cu cale, sä-1 iarte; iarä de nu, sä'-1 cearte. Cumu s-are dzice: un
om au luat un cal de la o rudà a lui, sau de la vreun priiatin bun a lui, sä.
Imble cu dins numai trei, patru dzile, el au Vnut calul dzeace dzile; atunce
nedeajdea iaste cu cale, pentru cä'ce iaste omul lui sau priiatinul lui cela
ce i 1-au dat; iarà de va lua calul sä margá la oaste, atunce nu iaste cu cale
aceasta vinä'.
Orcine va dzice cá 1-au iartat piri§ul pentru furtu§ag ce i-au fAcut,
mäcar de-are §i dzice piri§ul c6-1 iartä 1), nemicä nu folosea§te aceaia ertä-
ciune sà nu-1 cearte ca pre un fur, daca nu iaste lucru cu cale s'ä cunoascà
giudetul pentru ce-1 iartà §i atunce sà creadzà; cä' nu sä iartä vinovatul
dennainte giudetului, ce pänä a-1 duce la giudet.
Orcine va fi fä'rà §tirea giudetului, numai cu voia lui, del va g'äsi
lucrul in minule altui §i-1 va lua: necum sä nu-1 dea Inapoi, ce nice-§ poate
s4-1 mai ceae; iarä. de &a' va afla cä' acel lucru n-au fost a lui, atunce nu
numai lucrul va intoarce Inapoi, ce Inch' va pl'äti §i pretul celuia a cui au
fost lucrul.
Orcare tä'ran va lua cu voia lui pämintul sä dea la altul, sau casa.-§,
sau alt lucru ce va fi avut, §i-1 va gäsi In minule altuia, de sä va afla c-au
fost oameni acolea aproape, pre carii putea el face sä-i intreabe §i nu i-au
intrebat, da-va inapoi acel lucru §i-i perit de la dins; iarà de-i vor fi dzis
oamenii cä poate sä facä acest lucru, sau de nu vor fi fost oameni pentr-
aceale sate pren pregiur, atunci i sä va läsa sal tie lucrul.
De vreame ce Petri, ce sä dzice §-au läsat avutiia lui Pavel sä sá hra-
neasca citäva vreame §i atuncea sä o mo§tneneascà loan, ore acest loan,
numai singur cu voia sa i fära voia giudetului, va scoate afara pre Pavel
dentr-acea aveare ce i s-au dat sà sä' hräneasca, i sä' sà apuce el sa o tie cum
are fi a lui, pbate Pavel cu voia giudetului sä' cearte pre loan §i ia toatá
avearea inapoi, §i inch' sà-1 facä sä mai dea pre atita.

1) In original e iarte *.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE CEI CE FURL IN PIZML (pr. 15) 75

Un om de va vrea sà." lase altuicuiva vreun lucru pentru sä sà hrä-

neascà, iarä cela ce va fi fost mai deainte acel lucru a lui, nu i-1 va läsa, nice
i-1 va da s5 sà hedneascA, iarà acesta fArä voia giudetului, numai singur cu
voia lui 11 va lua: piiarde-va toatà acea doblnd5 ce vrea sà aib5., de vrea fi
luat Cu giudet.
Cela ce sä va apuca de vreo vie streinä. päräsità, sau de vreo casa pustiitä,
sau de vreun laz pärdsit, sá le tocmascà i sä le InnoiascA cu voia stApinului
a cui vor fi fost, c sä vor tocmi pre tot anul ca sä-i faca plat5., or mult or pulin,
iar5 daca le va gäla i sä va hrAni, dupà cum va fi locul, atunce nu va vrea
pldteasc4 cum au gràit, poate stapinul s5.-1 goneasc5 §i sä-1 scoatä dintr-
acel loe §i färá voia giudetului.
De sä va sv(1)r§i cela ce au lucrat c-au nevoit viia, sau lazurile, sau
ce va fi, qi de nu vor rAminea feciori, sau altà rudà pre urmä, atunce poate
stäpinul §i fàrà voia giudetului sä-c ja acealea toate 1napoi.
Daca va cuati ne9tine viia, sau lazul, sau va tocmi casa, sau alte
ca aceastea, §i. de-acii sà va pgrAsi §i le va läsa pustii, fiind lucru gata §i vor
1nceape a s5 strica, atunce stäpinul locolui poate sd-1 goneasc5. §i s5.-1 scoat5
dentr-acel loe ci f4r5. §tirea giudetului.
Cind vor avea doi oameni plea pentru vreo vie, sau pentru vreun pamint,
§i pAn5 a se Or unul dentr-In§ii va mearge de va secera pämIntul sau va
culeage viia, Mil de voia giudetului: acestal piiarde tot venitul ce i s-are
eädea pre direptate §i incà sä präteasca pre eit va fi pretul aceii vii sau
acelui pamint.
Cela eel va lua lucrul de la altul 1napoi s1ngur cu voia sa §i daca va
lua dentr-acel lucru oarece putin folos, Ii va da celuia lucrul iarä§ 1n. apoi:
acesta s6 sä cearte ei sä präteasc5 eft va fi pretul §i cit va face acel lucru.
and s6 vor gficevi doi oameni andesine c va scoate den loe unul pre
altul: de vor face aceasta am1ndoi 1ntr-o dzi, sä nu sä" cearte ; iara de vor
treace clteva dzile, sä" sà cearte am1ndoi sàpräteasc5. at va fi pretul acelui lucru.
Cela ce EA va teame ca-1 vor scoate dentr-o cash', sau dentr-o vie, sau
ci altà aseamenea acestorá: de-1 vor scoate fdrà voia lui, acesta poate sä ceará
voe la giudet dea oameni cu arme sä-1 socoteasca sà.. nu-1 scoatà.
Cind va goni ne§tine pre stApin de la bucatele lui §i. i le va lua: de va
fi nebun, nu va avea certare, numai ce va fi luat va da lnapoi ; iarg dup-acea
de sä va prileji s5 sä 1ntelepteasc5., tot sà nu sä cearte.
De sä va prileji un tatà cu un fecior sà scoatà unul pre altul den bucatele
lui, färd de §tirea giudetului: de are treace Intre din§i ci vreame Maya, nu
vor avea nice o certare, numai ce vor 1ntoarce bucatele 1napoi.
Oricare vlàdic, sau egumen, sau nameastnic, sau cälugär, slngur cu
voia sa §i färä §tirea giudetului va lua vreun lucru de a besearicii de la cela

www.dacoromanica.ro
76 CARTE ROMINEASCA DE INVATATUBA

ce-1 va fi tiind: de vreame ce nu va fi fäcut sabor s'a sä svätuiasc5., nu sa va

certa, sä dea Inca pre eft au luat, iara de va fi facut i sabor, sà sà cearte.
Oricare vladic, sau egumen, sau nameastnic, sau calugär impreunä
Cu tot säborul, numai sing& cu voia lui va lua avearea vladicului ce va raminea
dupa moarte, sau a egumenului, sau a nameastnicului, sau a calugarului, de la
cela ce le va fi Vind, de sä va afla cum acel mort au fost tiind aceale unealte
cum sa fie a besearicii, nu sä va certa, sà nu dea nemic5.; iard de le va fi tiind
ca-n chip de mirenie, sà va certa sà dea inapoi tot ce-au luat i sä plateasca
pretul cit vor face aceale lucruri ; iara de nu sa va cunoaste lucrul, ce va fi
ca-n cu prepus, fost-au de-a besearicii au miren.Wi, atunce iarä§ nu sa va certa.
De va imprumuta nestine pre altul sau-i va nämi vreo casa, sau vreo
dughiand, sau altä fie ce va fi 0 dup-acea singur cu voia lui, flea §tirea giude-
tului va scoate-1 sau de-i va lua vreun lucru ca-n chip de zdlog, nu sä va certa ;
iara de nu va fi singur stapinul cela ce i-au dat bani Impfumut sau va
fi nämit acel loc, ce va fi altul strein, sä sa cearte i sä dea Inapoi
va fi pia-6nd acel lucru.
De va fi ne§tine ispravnic vreunui negutAtoriu vindzindu-i negotul
ce i-au fost trimitind acel negutAtoriu, iara de sa va prileji sà nu-i mai trimitä
alt negot sä vindzä 0 el va lua de la altul de va vinde, nu iaste datoriu acela
negutätoriu dental sä dea samä, de sä va prileji ceva pagubä Intr-acel negot
ce-au luat el singur, macar de-au 0 fost ispravnic lui, cind au luat acel negot.
Cind va giudeca un giudecätoriu strImb, sau cind va da voe cuiva
0 nu va fi inteles pira de isprava aminduror acela ce va lua ceva
vreun lucru cu voia acestuia giudet, nu va putea sa §uvaiasca sa nu plateasca'
pret, de cum vor pretui acel lucru.
Certarea, ce dzicem sa dea de doo ori pretul acelui lucru ce s-au luat
fära de i(s)prava, cumu s-are dzice, clnd nu va fi acel lucru de fatd, sa-1 plä-
teascä Indoit ; iara de va fi de faVa', sa-1 dea Inapoi i sä dea i pretal cit va
plaid acel lucru. Acest obiceaiu au fost legiuit de legiuitorii cei batrini, iara
In vreamea de acmu, ce0<i> mai tineri s-au tocmit toti impreunä g-au schimbat
acea tocmala Intr-acesta chip: sä dea numai lucrul .ce-au luat, iara sa-1 cearte
giudetul dupg cum va fi voia lui, cumu s-are dzice s5.-1 globascä', sau sa-1
inchidza in temnita, sau In gros, sau Intr-al(t) chip, ori cumu-i va 'área pro
direptate, sa nu Imble fara ispravä.
Ne§te oameni de vor avea la cineva un lucru vor ceare 0 el nu-1
va da, ace§tia de sä vor svätui cu totii i numai singuri cu voia lor, far tirea
giudetului I§ vor lua lucrul &au, sa nu aiba nice o certare, nice intr-un lucru.
Un om de buna voia sa, de va lasa ceva vreun lucru vreunui om sarac
sau i bogat, dentru ce sa va fi indurat pentru sufletul sdu, 04 va fi fäcut
zapis Cu märturii §i dup-acea sa va fi &AA ce-au fäcut, acesta cu voia lui,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE CE! CE FURA. IN PIZMA. (pr. 15) 77

fdrà de stirea giudetului, de va trimite neste oameni ai säi sau i streini

vor lua zapisul cel de dare, acestia nice o certare nu vor avea.
Cela ce va avea datorie i sä va fi tocmit cu voia sa sà ja vreun lucru
In prat, acesta iaràs nu poate lua MA' de giudet numai singur cu voia sa,
de vreame ce datoriia nu va fi aleasä sä sá tie ce vor fi avind catastije
izvoade andesine ; drept aceaia trebue intai sg-si ia sama pre-amänuntul
atunee cu voia sa singur sä-s ja acel lucru ce-i vor da, iard de va lua mainte,
sä" va certa dupà cum va fi voia giudatului.
Cela ce va face tocmalä cu altul Ong* in cutare vreame, de nu-i va da
cutare lucru, ca sä aibä voe sä ja cutare sat, (lard de sä va prileji satul
nu fie pre mina lui, ce sä-1 tie altul, atunce nu va putea cu voia lui sh-1 ja,
macar Ca' le-au fost tocmala asea ; ce aicea trebue puteare de la giudet ; iarà
de-1 va lua el singur, cu voia lui, va avea certare.
Un om de sä va tocmi cu altul dea un dobitoc sau alt lucru ce va
fi, pänà la o dzi, dup-acea va socoti intr-alt chip si-1 va da altuia, numai
pentru sä nu-1 dea celuia ce l-au giuruit, acesta sà aibä' strinsoare sá sà räscum-
pare lucrul acela de la cine l-an dat i sä-1 dea cestuia ce s-au tocmit
aibä i certare dupä cum va fi voia giudetului.
Un om la moartea sa, va lasa cu limbd de moarte mult, putin,
ce va avea, oricui va vrea el, acela poate singur cu voia sa, Mil de giudet,
sh-s ja acea rämäsità fall nice de o smintealä i färä nice de o certare.
Pre cela ce-1 vor Fäsa sä mosneneascä bucatele cuiva si sá sá hräneasc4
pänä la o samä de vreame, acesta, daca va veni vreamea, poate si singur,
färä giudet, sä-s ja aceale bucate, duph cumu-s giuruite, färd nice de o
certare.
Orcine va fi ispravnic sh mosneneasc4 avutiia vrunui mort, acela poate
lua numai singur cu voia sa bucatele celui mort, once va fi, mult, putin, de
la fie cine vor fi, alegind numai de i le va fi lasat cu zapis sá le tie si sá sä
hräneasc6 Oa. In cutare vreame, atunce ii cautä sd ingkluiascd Ora la
aceaia vreamea.
De va läsa nestine ceva vreun lucru sá sä hräneasch" cineva cu dins
pänd in cutare vreame si va fi fäcut i zapis cum dentr-aceaia vreame sh
cadzd pre mina celuia ce va sá mosneneascd, cumu s-are dzice, un om are un
cucon micsor la moarte(a) lui ; cunoscind cà iaste micsor, lash toate bucatele
lui pre mina unui om bun sä le tie si sä sá hräneasca cu dinse Ong in cutare
vrea,me, pánd va fi cuconul de virstä, atunce ca un monean sà le ja sá le
tie el, acesta ispravnic. Cumus va muri stäpinul, intr-acel ceas poate sä ia
aceale bucate de la monean, singur cu voia sa, färä nice de un giudet, mai
virtos cind va serie zapisul ales si intelegind dzicind Mil de multe cuvinte
färà nice o gilceavd.

www.dacoromanica.ro
78 CARTE ROMINEASC.X. DE INVÀTXTURÀ

De vor ldsa cuiva drept suflet, nu va putea el sIngur cu voia sa sd ja,

ce trebuiagte ispravd de la giudeb alegInd acel lucru ce-au läsat drept suflet,
iaste invätätura sä facd besearicd, sau bolnild, sau ospäldrie, ce sd dzice casà
de streini, sau grobnic §i altd asemenea acestora, pentru cä atunce poate sá
ja singur cu voia sa §i nu trebue nice un giudet §i Incd poate sä ja sIngur,
cindu-i va aleage stdpinul In zapis ; iard de va fi Intr-alt chip §i de va lua el
singur cu voia sa, piiarde-§-va tot venitul ce vrea el ad aibä drept sufletul
acelui mort.
Carele va lua cu voia sa o parte dentru aceale bucate ce s-au dat drept
suflet, piiarde-g-va toatd acea parte ce-au luat sIngur, numai ce va rdmInea
cu ceaialaltd parte ce-au fost neluatd.
Cela ce va lua acel lucru ce i s-au dat drept suflet §i de-1 va lua de fald
sd vadzä §-altii, atunce nu-§ va piiarde venitul ; iard de va lua pre furig, atunce
va piiarde §i nu va mai putea sa ceae nemicti, pentru cd §i ce-au luat va
da Inapoi.
PENTRII SEAMNELE FITRMAGULUL
PRICINA 16.
Furtu§agul, de vreame ce iaste un lucru foarte cu nevoe a-1 ardta,
drept aceaia trebue sd sd arate cu negte seamne orecarile gi cu negte prepusuri
citeva. Sämnul furtugagului iaste agea: cindu sd va fura nescui ceva, sd strige
Cu glas mare §i sd facd gilceavd, sä sä cutremure tqi, atuncegi Intr-acel ceas
chid vor fura, §i sä arate cumu i-au spart cámara, sau ugea, sau secriiul,
sau ldcata gi alte asemenea acestora, acolo unde vor dzice cd au fost acel
lucru ce s-au furat.
Veastea tuturor gi fuga robului, ce sd dzice a nämitului, aratd furtu-
gagul ; agijdere, cindu sä vor gdsi scdri pre unde s-au suit, sau alte cinii carele
slujesc la descuiat, sau ad strice loc ce va fi Inchisoare.
Trebue Incd, g'i dupd aceaste seamne toate, sd sd arate cum intr-acel
loe, unde sa veade stricat, fost-au acolo lnlontru aceale lucruri ce dzice std-
pInul cä i le-au furat gi de va fi om bun §i cu nume bun, agiunge giurdmintul;
iard de nu, trebue altd arätare mai build. Intr-acesta chip cum aceale lucruri
au fost stInd tot acolea pAnd ce le-au furat.
Celuia ce-g va piiarde lucrul i sd va da giurdmInt ad dzicd cite lucruri
i-au furat gi citu le-au fost pretul, gi Inca cltä pagubd au avut dentr-aceaste
lucruri gi eft au cheltuit imblInd IntrebIndu-le.
Incä gi celuia ce-i vor fi dat vreun lucru 86-1 socoteascd §i i le-au furat,
li vor da giurämint ca ad arate.
keg sd dd giurdmInt gi celuia ce mutá hotarul, pentru sa arate de-1
va fi mutat sau de nu-1 va fi.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SEMNELE FURTUSAGULUI (pr. 16) 79

De va fi apucat ne§tine o scrisoare den mina vräjma§ului s'Au §i o

va fi ars, sau o va fi spart: s'ä BA dea giurAmint celuia cu cartea, iarg nu celuia
ce o au spart, pentru sh arate ce-au fost scris in carte.
Cind va avea pirei cre§tinul cu un jidov, nu s'A va da giurämint jidovului.
GiurAmintul ce sà dà improtiva furului, nu sA dä ca sA arate el furturgul,
ce numai daca va aräta furturgul singur furul, au de va märturisi cineva,
atunce sA dA giurämint celuia ce §-au pierdut lucrul, ce EA dzice pAguba§ului,
pehtru sA arate cu adevArat eft au fost §i de ce pret au fost §i incà sh-§ arate
§i cheltuiala.
Prepusul furtu§agului sA aratà pre numele omului cel rdu, ce sA dzice:
alt om iaste vestit de om bun §i altulu-i vestit de om'räu. A§ijdere sä cunoa§te
omul §i pre obiceae, cum au fost InvAtat mai de mult. IarA aceaste doo pre-
pusuri nu agiung amindoo sa fach pre giudet sä munceasch pre cineva.
Cine va treace pre un drum, pre unde nu i-au fost calea sh treach
pre-acolea, poate sal prepue pre acesta pentru furtu§ag, cumu s-are dzice
de-1 va fi vAdzut cineva sA treacg pre acolea, pre la cel loo pre unde intr-acea
dzi s-au facut §i furturgul ; §i aceastA prepunere poate dea strinsoare
sA-§ dea sama ce-au imblat pre acolo.
Prepusul sä face incd §i and vor gAsi pre cineva intr-acel loe, unde
s-au fAcut furturgul, sau de va fi intrat i va fi e§it dentr-aceea casA, sau de-1
va fi vhdzut cineva scotind ceva sau tiind didesupt supt haine sau
cu alt lucru ceva.
Care slugA sau nAmit va fugi den cash' intr-acea dzi cindu s-au fäcut furtu-
§agul, dà prepus oarecum cum sh fie fäcut el acel furturg ; agiunge §i acesta sä-I
munceascti, alegind daca va fi fugit s'A sA fie ascuns BA nu sä vadzA nechiuri.
De 1) BA va prileji s'a' sd afle a cuiva veri §lic, sau altä fiece ha(i)ne,
sau cutit, sau vreo scarà de suit, sau topor, sau fie ce unealtà ; aceastea toate
fac prepus de furturg de vreame ce s-au gAsit intr-acel loo unde s-au fAcut
furturgul: pre acesta sA-1 munceascá sh' arate de va §ti.
Un om de va fi sdrac §i va inceape a cheltui bani multi, face prepus
cum sa fie furat ; mai virtos cindu§ vor §i shm(d)na cu aceia ce s-au furat
intr-aceale dzile.
Cela ce va avea in casa sa cinii bune ca acealea de furturg, face prepus
§i acesta cum s'A fie el furat.
Un om orecare ce n-are avea nice o treabA la acea pagubg, nice l-are
cherna nime, ara Mil de nice de o strinsoare are veni de are a arAta pre cineva
&WA giudet, cum au fAcut acesta furturg §i inch' are indemna sA-1 §i munceascA,
acesta face prepus cum BA fie 'gout el acel furturg: pre acesta sä-1 munceasa.

2) In orlginal 4 Ce

www.dacoromanica.ro
80 CARTE ROAIINEASCI. DE INVATA.TURA

Cela ce-are putea face un furtsag, ce va s s facs sminteascd

sä nu &A facd, iard elu-1 lasd de sá face, acesta face prepus cum sd fie cu stirea
lui acel furtusag.
iceaste prepusuri nu Mint nice de o treabä giudetului, mai virtos
chid vor fi Improtiva vreunui om bun si vestit de lucrure bune cumu s-ar
dzice cind va fi deusebi; numai una de aceastea nu-i drept nemicd, iard de
vor fi impreund doo, sau trei, sau i patru, atunce-1 vor munci.
$i hied' face prepunere de furtusag i acela om ce lace pre altul c5. iaste
vedjitoriu i numArdtoriu de steale.
Ori la carele vor gdsi niscare lucruri de furat, de va fi om vestit de
räu, cade s5.-1 mu(n)ceascd; iard de va fi om bun, sd nu-1 munceascd.
Fiecine va fi, la cela ce vor gäsi lucru de furat, si de va dzice ca: nu-1
cunoaste pre vindzdtoriul cela ce i 1-au vindut, sau nu-s poate aduce amente:
de va fi om vestit si ales de orn bun, sau de va fi di ceia ce vind lucrure ca
aceale multe ce simt de furat, sa. sd creadzd; jail de nu, sd-1 munceascä.
Cela ce vor gäsi la dins lucru de furat, macar de-are fi si om bun, iard
de va avea vreun prepus de cealea ce-am dzis: nu va putea fi intr-alt chip,
ce-1 vor munci.
Pre cela ce-1 vor munci pentru vreun prepus si de nu va spune nemicd,
alta: certare sä nu aib5., ce sd fie slobod de toate.
Cela ce va cumpdra lucru de furtusag sd aibd certare, de vreame ce
sd va afla c-au stiut ca: iaste de furat.
Cela ce va cumpdra un lucru prea eftin, de vreame ce va fi lucru scump,
face prepus cum sd fie de furat ; sd aibd certai:e.
Celuia ce-i vor ddrui lucru de furat, sa. sä. cearte dupd: voia giudeOlui.
Cela ce va cumpdra un lucru carele nu iaSte de mestersugul lui, face
prepus cum sd fie de furat.
Cela ce va cumpAra lucru de furat si daca va sti, 11 va intoarce inapoi
si nice banii nu-s va lua, acesta nu va avea certare.
Cela ce va cumpdra lucru de furat i acel lucru va fi de besearicd,
macar de n-are fi nice stiut, tot sd sa. dea in besearicd i sä nu-si ia banii
ce-au dat.
Cela ce va da bani imprumut va pune zdlog lucru de furat, sd-1
dea acel lucru stdpinu-sdu a cui va fi si sä. nu ja nice un ban ; si mai virtos
cind va aduce acel lucru om same sau rob si lucrul va fi de om bogat i de
mult pret, atita agiunge. Cu cit nu iaste acela om de credintd, cu atita
cunoaste ca: nu-i a lui acel lucru ce pune zalog.
Cela ce va cumpdra lucru de furat, stiind ca: acel om iaste rdu, tdlhariu
prdddtoriu, acesta nu iaste datoriu sd dea acel lucru stdpinu-sdu, pänd
nu-i va da banii ce-au dat.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SEMNELE FURTUSAGULUI (pr. 16) 81

Cela ce va cumpAra un lucru de furat §i. va spune tuturor ca sä inteleaga

cum cumpä'rà sa-1 dea stdpinu-sdu a cui au fost, acesta nu va da lucrul panA
nu-i vor da banii.
Oreare stApin ce i sä va fi furat un lucru 0-1 va fi cump5rat cineva
§i el de o grabä ii va fi dat banii §i-§ va fi luat lucrul, acesta nu mai poate
sä cearä banii de la cela ce i-au dat de-au rdscumpArat.
Orcine va cumpara lucru de furat 0-1 va da stäpinului a cui au fost,
acela nu poate sal mai ceará banii de la dins.

6 o. 1060 www.dacoromanica.ro
 -a

PRATTLE illIPA_RATE$T1.
PENTRU CELA CE VOR SITDUI PRE GIITDET SAIJ PRE OAXENII CEI DONNESTI.
GLAVA 1.
Cela ce va sudui sau va ucide pre vreun giudet, sau pre vro sluga a
giudetului, pre carele va fi trimis giudetul sä facä vreo slujbä, iarä neOine
11 va invdlui §i nu-1 va lasa sà-§ lmple slujba dupä InväTätura mai marelui
aceasta gre§ala iaste ca i chid are fi suduit pre domnie.
Cela ce va sudui sau va face vreo nevoe oamenilor celor domne§ti, face
gre§alä cum are sudui pre domnu-säu, dupà cumu-i scris mai sus.
Cela ce nu sa va pleca sup(t) Invätätura giudetului, face gre§ald cum are
fi suduit pre domnie.
Tot omul iaste datoriu sä spue giudetului pre cela ce nu va sä asculte
de dins §i de Invatatura lui cumu-1 va giudeca.
Cela ce sä va svätui s5 ucigà pre vreun diregätoriu de la vrun tIrg
de nu va fi apucat sà facä moarte, sá nu sä cearte ca cela ce suduia§te domniia,
iarà numai sä i s'ä tae capul; iarä de sà va svätui s'd hicleneasca sau sä ucigä
pre singur domnul acei täri, macar de nu va fi fäcut acel hicle§ug, iara sà sä
cearte ca unul di ceia ce-au suduit domniia.
Cela ce va sudui pre omul cel domnesc, sau intr-alt chip de-1 va vAt5Ima,
nefiind In slujba domnului, nu sä va certa ca un suduitoriu de domnie;
aceasta sä Inteleage cum aceasta veajbä ce s-au apucat cu acel om domnesc
nu s-au apucat de chid au fost cu slujb4 domneascd, ce-au fost mai de mult
Invräjbiti, derept aceaia 1-au suduit. Iarä de sä va afla cum sä fie Inveäj-
bild de chid au imblat cu slujb4 domneasc4 i atunce nu 1-au putut sudui
temindu-sä de certare, iarà dup-acea 1-au aflat sIngur färä de slujb4, dece
1-au suduit sau 1-au vätämat Intr-alt chip, atunce iarä§ ca un suduitoriu de
domnie sä va certa.
De s'ä va prileji vreun om domnesc sä hale cu slujbg §i de sä va lega de
un dirept, vrind sà-1 vatäme §i cela nu EA va da, ce-1 va lovi i i sà va prileji

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDUIRE (gl. 1-3) 83

moarte, acesta ce §-au sprijenit viata, sä' nu ail:A nice o certare, ce BA fie un
om mort.
Cela ce va sudui sau va vätäma pre vreun giudet, insä nu pentru eke
doarä nu i-au plä'cut cumva giudetul lui, ce pentru vreo vrajbA ce-au fost
avind ei andesine ; acesta nu sä' va certa ca un suduitoriu de domnie, ce
Cu adevärat mai mult sä va certa 15entru aceasta sudalmä sau vätämare a
giudetiului, decit pre altul ce n-are fi giudet.
Oamenii cei domne§ti, incä' de sä' vor prileji sä fie zlobii §i vor lace
asupreale §i vor impresura saracii, MA' de §tirea domniei ; pre unii ca ace§tia
cini-i va sudui nu sä va certa ca un suduitoriu de domnie.
Cela ce nu va asculta de'nväVätura giudetului, Insä nu de cuvintul
lui, ce cind va mina pre o slugä de-i va dzice, acesta sä nu sá cearte ca un
suduitoriu de domnie.
Cela ce va porni tot nä'rodul sau ora§ul asupra giudetului sä-1 scoatä
dentr-acel loe de la acel scaun, sau macar de-are fi §i alt om domnesc, cind
va face aceasta, pentru cäce va fi un mädular räu §i giudetul sau omul cel
domnesc, nu sA va certa ca un suduitoriu de domnie ; iarà de va face aceasta
pentru altà vinä, ca un suduitoriu de domnie sä se cearte.

PENTRU CELA CE VOR SUDUI SAU VOR VATAMA SOLII.

GLAVA 2.
Cela ce va sudui solii, carii vin de la o domnie la altä', sau intr-alt chip
de-i va vatama: den afarà de certarea ce dau pravilele ceale mirene§ti, acesta
sä sá afuriseasa dui:4 pravila besearicii.
Cela ce va sudui sau va välä'ma pre soli, iaste ca §i furul e furä' besearica.
Cela ce va sminti solii de pre cale viind, sau de le va lua artile ce aduc,
iaste adevärat suduitoriu de domnie ; mai virtos cind va face aceasta pentru
sä.' facä' ru§ine domnu-säu, sau pentru sä cunoasca den cärti taina acelui domn.
Iarä de va face pentru sä'-i pascA cinstea lui, sau §i intr-alt chip drept altà
dobindà, atunce nu sä va certa ca un suduitoriu de domnie, iarà cu alte certäri
mari de-a tocma ca aceasta.
Carele va sudui sau va vätäma pre soli pentru vreo vrajbä ce vor fi
avut ei andesine, iard nu pentru sä facA. necinste domnului ce i-au trimis,
Inca §i atunce ca un suduitoriu de domnie sä' va certa.
Cela ce va sudui sau va vätäma pre solii cei urgisiti, cum are sudui pre
domnie, a§ea sA. sá cearte.
Solul, daca- § va da soliia §i-i vor face rdspunsul §i-i vor da artile, de nu
va purceade, ce sä va zälä'vi intr-acel loe, de-1 va sudui sau-1 va vä'täma cineva,
acesta nu &a va certa ca un suduitoriu de domnie.

www.dacoromanica.ro
84 CARTE ROMINEASCI. tE INVXTXTURA.

Cela ce va sudui sau va vätäma pre sol pentru ce nu va fi Imblat intr-acea

solie Cu credintä §i Cu cinste cumu sá cade, nu sà va certa ca un suduitoriu de
domnie.
Cela ce va sudui sau va vätäma pre vreun sol §i nu-1 va §ti cà iaste sol,
sä nu sä cearte ca un suduitoriu de domnie.
Cela ce va fura bani sau alt lucru de la un giudet ce iaste intr-un oral,
sä nu sä cearte ca un suduitoriu de domnie.

PENTRII CELA. CE VOR SIIDUI PRE 1VLiI MARTI LOR, CE Si DZICE PRE BOIARI.
GLAVA 8.
Cela ce va sluji la un boiarin §i de-1 va hicleni Intru ceva, sau-1 va sudui,
sau Intr-alt chip de-1 va vätänna, BA' sà cearte ca un suduitoriu de domnie.
Cela ce va giura cuiva sä-i slujascà cu credintä §i mai apoi 111) va sudui,
face gre§a14 cum are sudui pre domn.

PENTRU CALPIIZANI, CELA CE FAC BANI RAI I PENTRII CEBTAREA LOB.

GLAVA 4.
Minciuno§ii ceia ce fac bani räi, ace§tia Inca fac aceaia gre§alà cum are
sudui pre Impäratul §i pre domnul tärli.
Banii cei rài slmt de trei fealiuri: mestecätura, ce sä dzice aurul cel curat
ce are fi sa fie, ei-1 spurcä §i-1 meastecä ; argintul a§ijdere, unu-1 ameastecä
Cu arame, altu-1 fac chiar de arame §i numai cá ce-lspoesc deasupra cu argint ;
aceasta-i una; a doo, s-are fi §i curati o samä de bani, ei fac mai mici, dece nu
agiung la cumpädä, ce pägubäsc oamenii cela ce-i iau ; a treia, a§ijdere, sä
cheamä menciuno§i, pentru cke chipul §i scriptura ce pune pre din§i iaste
minciunoasd, nu iaste fäcutà den svat Cu Inväldtura cuiva, ce pre furi§ ca
un lucru räu ; drept aceaia de-are fi §i curati, cu nemicg mestecati §i de-are
fi §i deplini la cumpänä, totu-i un lucru menciunos §i s'A cheamà minciunos,
so t furtu§agului.
Banii cei buni §i direpti au patru lucruri pren pregiuru/ lor: intäi, cela ce
face bani sä aibà puteare §i voe de la Impärätde sau de la domnul locului ace-
luia ; al doile, sä sA facg In loe vestit, cum are fi.ln mijlocul tirgului, s'A vadz6
toti ; al treile, sä aibd chip §i scripturà cinstità §i frumoasä, iarà &A* nu fie
1-Acutä acea scrisoare 1n vreun chip grozav §i de ru§ine; al patruli, iarä§, sä
fie §i la cumpänä deplini, nemicä sà nu-i lipseasca, cum iaste mai cu direp-
tate, a§ea sa fie.
1) In original g el ».

www.dacoromanica.ro
 DESPRE CALPUZANI (gl. 4, 5) 86

Orcine va face bani mincioniu§i, sä dzice orcine va fi calpuzan, de va face

bani räi in numele impgratului §i a domnului acelui loe, dentäi sä i sä tae
capul, dup-acea si-i ardzA trupul in foc §i cite bucate va avea toate g fie
domne§ti ; iarà de g va afla CA s-au fäcut acea calpuzänie la vreun sat sau
§i tirg mic§or, sä i sä facd moarte, iarä bucatele g nu i le ja nime, nice sà-1
ardzä.
Casa aceaia unde sä vor face bani räi sä fie domneascA ; iarà de sd va afla
cä acea casä au fost pring cu chirie, trebue sd sä cerceteadze giudetul. De
vreame ce domnul aceii case läcuia§te nu departe de-acolea, atunce casa va
fi tot domneasc4, de vreame ce giudetul ti prepune cum sä fie §i el §tiind
oarece ; iara de g va afla cà acel om cu casa läcuia§te departe de-acolea,
atunce casa nu va fi domneascA.
Incä de sä va afla c4 acea cag iaste a vreaunii muiari grace, nu va
fi domneasca.
he'd' acea cag, de g va afla ca iaste a niscare cuconi graci, nu va fi
domneascä ; iara de sä va afla c6 acei graci au vrun ispravnic pre toate buca-
tele lor §i va fi nämit el casa, atunce g pretuiascA casa cit va face §i g plateasca
tot acel pret tot dean bucatele lui.
Macar de-are face nestine bani eft de buni, galbeni prisne de aur curat,
sau talen, sau alt feal de bani, g fie prisne de argint curat §i g fie deplini
§i la cumpänä, iarä cu aceastea cu toate nu va putea g incapä in voia nemä-
rui, pentru sä fie certat mai putin decit cä are fi fäcut bani räi dentru aur §i
dentru argint spurcat, sau prisne de arame, sau cum are fi mai räi ; tot o
certare va s'a aibä, de vreame ce iaste färä de §tirea impärätii sau a domniei.
Oreare zlätariu va mesteca aurul sau argintul cu alte lucruri, MLA §tirea
stäpinului, ce g dzice de va spurca lucrul §i sà va afla minciunos, cu altd
nemicä, numai cu capul sä pläteascä.
Ceia ce fac bani domne§ti §i de vor indrani g spurce aurul sau argintul
pentru dobinda lor, cu altà nemicä nu vor pläti, numai cu capetele.
Oreare diregätoriu va läsa §i nu va opri g nu imble banii cei rai, acela
numai cu capul s'ä pläteascA.
Cela ce va §ti unde fac bani Ili, §i de nu va spune giudetului, cu capul
g pläteasa.
De sä va scula o sotie de-a calpuzanilor §i va vädi &Ara giudet, pre
cealealalte sotii, ceia vor peri told pre deala lor ; iarä cela ce i-au vädit sä
nu ail:4 nice o certare. Iarà de nu va fi sotie, sä ailA dar de la giudet, iarä de
va fi rob, g nu-i dea alt dar, numai sä-1 slobozeascd g nu mai fie rob.
Cind va prinde giudetul vreun calpuzan, trebue sä-1 cerceteadze.
mai are soldi §i cine le dä agiutoriu de fac acel lucru ; §i ce-i va spune, sa-1
creadzà.

www.dacoromanica.ro
86 CARTE ROMINEASCX DE INVITATURÀ

S eamnele §i prepusurile agiung la giudet sä arate pre calpuzan.

Cela ce va väpsi vreun feal de bani, fiind de arame, sä arate c5. iaste
de aur sau de argint, sau de va v'äpsi argintul sä arate cd iaste aur, sä-1 omoarà.

PENTRU CEIA CE 131BLI CU BANI RII, SAU-I TIN LA SINE.

GLAVA 5.
Cela ce va cheltui sau va schimba bani räi §i-i va lua de la cela ce-i
face, §tiindu-1 §i cunoscindu-1 cg iaste calpuzan, sä sà cearte ca §i calpuzanul.
Cela ce va linea la sine bani cä simt räi, sä sä cearte dupà
cum va fi voia giudetulni.
Cela ce poartä §i Imblä Cu bani rgi, face prepus cum s'a' fie §i el so-Ve cu
calpuzanii; tot Intr-un chip sä vor certa.
Certarea celuia ce Imblä cu bani rái iaste mai mare clndu-I vor §ti c-au
Imblat de multe ori §i i s-au dzIs §i n-au bägat san:L.6.
Cela ce va cheltui niscare bani räi §i sä va tocmi, cela ce-i va lua, cum de
vor fi räi sä-i intoarcá, acela nu va avea certare.
Cela ce va cheltui bani räi §i daca-1 vor prinde, de-§ va pune sod'ä§ de la
cine au luat acei bani, sä nu aibä nice o certare.
Cela ce-1 vor prinde ImblInd §i cheltuind bani räi, de vor fi pre putini
§i de nu-§ va putea pune sodä§ul, sä-i dea giurämint ; de va giura cum nu
§tie c-au fost acei bani räi, s'A fie In pace, nice o certare sä nu aibä.

PRAVILE DIPXRXTESTI.
PENTRU CELA CE GISESC VREO COMOARI PRE LOCUL g PRE HOTARUL SIU,
SAU PRE HOTARUL BESEARICH, SAU PRE LOC DO3INESC, CUI SI VA CIDEA.
GLAVA 6.
Oricine va putea qi de va vrea sä cearce pre locul lui §i pre hotarul lui,
Cu munca lui, sau de sä va nemeri a§ea§ fie§tecum sá sà tImple sà gäseasc6
vreo comoarà, sä cheamä sä fie a lui, iarà nu altuia nemärui.
Nu va putea nime sä cearce pro loc strein, pentru sá gäseasca comoarä,
färä de voia stäpinului acelui loc ; iarä de va cerca §i de va gäsi, fàrà svatul
stäpinului celuia cu locul, a§ea numai den capul lui, nu va rämInea s'A fie a
lui, ce se va da celuia cu locul.
De s-are prileji sä cumpere ne§tine un loc sau un prilog sau laz ce va fi,
§i de va gäsi o comoarä cela ce 1-au cumpärat, nu va putea sá me§ter§uguiascà
cela ce-au vindut, sá dzicä cä 1-au anaggit de i 1-au dat eftin.
Cela ce va mearge de va cerca pre locul altuia §i va gäsi comoarä, färä
de §tirea celuia Cu locul §i de sä va oblici necum sä-i lase ceva stäpinul locului

www.dacoromanica.ro
 DESPRE CE! CE GXSESC 0 COMOARÀ (g1. 6) 87

dentr-acea comoarä, ce incä de-1 va duce la giudet, va avea §i. certare, oricum
va fi voia giudetului.
De sa va prileji cuiva, nu cercind, ce a§ea ad va nemeri, de va gdsi o
comoard pre un loe strein, atunce sa fie §i. sä imparta In doo cu stdpinul
locului.
Aceasta sä inteleage filed §i cind vor gdsi niscare comoard pre loe domnesc,
sau pre loe cälugäresc ce sd cheamä a besearicii, pentru cd, giumdtate de
comoard iaste de pururea a celuia ce o gäsea§te, iarä giumdtate iaste a besea-
ricii, sau, mai de multe ori, domneascä.
De vreame ce va fi tiind ne§tine ne§te ocine streine §ii sä hrdnea§te cu
dinse §i de va gdsi vreo comoard acolo, nu sd va cherna a stdpinului, iarä a
celuia ce o au gäsit, cumu s-area dzice, Petri au ldsat o ocind lui Pavel sd sä'
hrdneascd atitia ai, iard mai apoi sä o ja Gheorghie, cd iaste fecior lui Petri ;
de sd va afla cd s-au gäsit comoara la vreamea ce tinea Pavel la cel loe,
sä nu sd cheame altuia , ce numai a lui Pavel.
lard de sd va gäsi iard§i vreo comoard pre acest loe a lui Petri, ce I-au
dat lui Pavel, de sd hrdnea§te, atunce sd vor impärti In doo cu comoara,
Petri §i cu Pavel, cela ce sd hrdnea§te acolea.
De sd va prileji cuiva, vreunui strein, &A &eased o comoard pre acel
loe, ce sd hrdnea§te Pavel, sd impartä acel lucru cu Pavel, iard Petri sd nu
sä ameastece intru nemicd.
De sd va prileji cineva sd aibd pre mina lui niscare ocine zdlojite §i de
va gäsi el o comoarä, va impArti cu stdpinul locului, de vreamea ce sa cheamd
c-au gilsit, ca §i cum are fi intr-un loe strein.
and va ndmi oarecine un pornät, pentru sd culeagd poamele pdnd la
cutare vreame §i acolea va gAsi o comoard, atunce sd cheamä c-au gäsit acea
comoarä ca §i intr-alt loe strein ; dece vor impArti cu stdpinul locului ; dece,
acea giumdtate a lui o va tinea §i sd va hrdni cu dinsa de pururea ca cu un
lucru al sdu, iard ceailaltà parte a stäpinului §i aceaia o va tinea si sd va hrdni
cu dinsd pdnd cind sä va implea vreamea ponadtului. Atunce, daca sä. va imple
acea vreamea, dupd cumu le-au fost tocmala, sd tie acel loe cu chirie ; iard
and va da locul stäpinului, atuncea sd-i dea §i partea lui ce i s-au venit giumd-
tate de comoard.
Cela ce va gdsi comoard pre locul muerii lui, ce-i vor fi dat dzeastre;
sd impartä In doo cu muiareali ; iard de sd va prileji sd sá desparlA, atunce
sä-i dea partea ei ce i sd va veni den comoard.
De va linea ne§tine neste ocine zdlog pentru datorie, §i de vor treace
30 de ai §i nu le va rdscumpdra, atunce, de sä va afla vreo comoard prespre
acii 30 de ai, atunce sd fie tot a celuia ce-au gilsit, iard celuia cu ocina nemicd
sä nu-i dea.

www.dacoromanica.ro
88 CARTE ROMINEASCA DE INVATXTURL

Cela ce va gäsi comoarä cu vräji §i Cu draci, nemica sä nu i sà dea, ce

sä ia tot domniia.
Comoara sá cheamä aur, argint, bani cei vechi de de mult. St5pinut
a cui au fost, sä nu sä cunoascä cine-au fost ; iarà de nu vor fi lucrure vechi
§i stäpinul acelor lucruri sä va cunoa§te §i sä va §ti cine-au fost, atunce, cine
va gäsi acealea lucruri, nu sä va cherna c-au gäsit comoarà.
Cine va närni o casä, de va §edea cu chirie §i intr-acea cash' va gäsi
ni§te bani ascun§i §i acei bani nu vor fi de mult vechi, atunce sä vor cherna
a stapinului, iarà nu a celuia ce-au gäsit §i §eade cu chirie.
Orcine va ascunde comoara daca va gäsi, pentru sä nu dea nemica'
celuia ce i sa' vine, piiarde-§-va §i partea sa ce i sä vine.
Aceastea toate, ce serie mai de sus, au fost in dzilele ceale vechi ; iarä
acum s-au par'äsit acealea obiceae, iarà comoaräle, cite sä gäsesc, toate le
iau domnii §i numai ce dau citu s5 indura, oarece putinlucru celuia ce gäsea§te,
iarä stäpinului, celuia cu locul, nu i sä d5. nemica.

PENTRU UCIDERE I CITE FEALIURI DE trCIDERE

GLAVA 7.
De vreame ce vom sä facem voroav5 §i pentru ucidere, ce 84 dzice moarte
de om, dental sa cade sa §tim cum un leal de ucidere sä chearnä grabnicA,
iarà alta sa cheama vajnica, dece: cea grabnica sà cheamä intr-acesta chip,
cind cel ucis nu iaste uciderea a lui, ce-au fost sà uciga pre altul, iara graba
au pripit de I-au ucis pre dins in locul aceluia. Uciderea cea vajnica', a§ijdere,
sä cheamd c-au fost sä-lucigä pre dins, iarä el au ucis pre altul in locul lui, cumu
s-are dzice, vajnicul au pus vina sa asupra altuia §i I-au ucis pre acela in locul lui.
A doa sà cade BA §tim, cum alt leal de ucidere sa cheamä cu in§aläciune,
cindu sá timpla', cumu s-are dzice, cu in§glaciune §i cu poftä ucide unul
pre altul. Alta' ucidere sä cheamä cu nesocotintä, cind, cumu s-are dzice, nu
are avea ne§tine nice cu gindul a gindi, nice cu mima a pofti sà faca' ucidere,
ce numai cace sa' va miniia pre un om de-1 va sudui §i-1 va bate, dentr-acea
batae i sa va timpla moarte, atunce aceaia ucidere sä cheama pentru nesoco-
tinta lui, cá s-au nemerit de i s-au prilejit moartea de minule lui. Alta ucidere
iaste iara§i, de sa cheama cu gre§ala, intr-acesta chip cind arunca ne§tine
intr-un dobitoc sau intr-o pasere cu o piiatrd §i sà nemerea§te de lovea§te
pre vrun om §i-1 ucide ; aceasta sa cheamä ucidere cu gre§a14.
A treia, sä §tim Inca' mai cu adevarat in ce chip sä cheamä moartea grab-
nicA, cind sa va prileji doi oameni sà sä ja a sä prici den cuvinte, pdna-§ vor
aduce aminte de vor pomeni de multe lucruri ; dece dentr-aceale cuvinte
va räni unul la inimä §i-1 va birui miniia §i intr-acel cea.s va sari asupra

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE SI UCIGATORI (7-12) Ei

§i-1 va ucide de tot intr-acel Ice; iard de-§ va mai ingadui firei Intr-acea data
§i va mai socoti §i, fiind biruit de vrajbd, sä va apuca §i-1 va ucide, aceasta
ucidere mai rea-i cleat ceaia dentäi; aceasta sd cheamä moarte vajnicd,
pentru cd o face omul Cu tot deadinsul.
4. A patra, sä §tim cum ucide unul pre altul §i-1 omoard cu fiece leal de
moarte: au cu minule-1 zugrumä, sau-1 adu§ea§te Impresurindu-1 cu ceva
pdnd creapd, cumu sä. prilejia§te §i acestor coconi mic§ori, cindu-i nddu§esc
intr-a§ternut cealea ce-i apleacä, sau cindu-1 va strop§i cu picioarele sau-1 va
ucide cu pumnii ponci§ In inimd, pänd-1 va omori, sau-1 va bate Cu capul
de pdreate pand-1 va omorl. Aceastea toate le fac pentru sa scape de certare
cu in§dldciune keà de sd va vadi, sd sd cearte ca un ucignoriu.

PENTRIT CERTAREA IICIGITORILOR DE OAMENI,

CE II SA. CADE DUP./. DEALA LOB.
GUAVA 8.
Certarea ucignoriului nu iaste alta, numai moartea, dupd cum scrie
svinta scripturd cea veache §i cea nod §i dupd cum dau inväläturd pravilele.
De-are fi ne§tine boiarin, sau de-are fi fämeae, nemicd nu sä va folosi
cu aceaia s'd poatä scdpa de certarea uciderii; ce sil va certa boiarinul §i
muiarea, daca vor face ucidere, ca §i fie§tecine di cei mai pro§ti oameni.
Uciderea ce o va face muiarea, sau robul sau cel slobod, sau cunoscut
sau necunoscut, de pururea tol,i intr-un chip sd vor certa.
Cela ce va ucide prunc mic§or sä va certa mai cu rea 1) moarte decit
cela ce are fi ucis bdrbat deplin.
Cela ce-§ va ucide fata In ceasul ce o va afla curvind cu cineva, nu sd
va certa ca un ucigdtoriu.
Cela ce-§ va ucide muiarea in vreamea chid o va gdsi curvind Cu altul,
nu sä va certa ca un ucigdtoriu.
Cela ce sá va apdra de vrajma§ul sail sä nu-1 ucigd §i de-1 va ucide el
pre dins, sd nu aibä nice o certare; mai virtos la vreame cindu-1 va vedea ca
vine asupra lui cu arme, pentru sd-i ja viaiia. lard de va putea sd sä spriji-
neasc'd intr-alt chip, cunosclnd cá n-are puteare sä-1 ucigä, §i el, Intr-o pizmd,
totu§i-1 va ucide; sau de-1 va ucide intr-altä data', iard nu intr-acela ceas
cind veniia asuprd-i, atunce ca sd aibd certare ca §i un ucigAtoriu.
Cela ce va ucide pre cineva Cu gre§ald §i fdra de voia lui, sä nu s'd cearte
ca un ucigtitoriu.
Cela ce va vrea sä scape denaintea vrdjma§ului au §i intr-al(t) chip nu
va putea, ce va arunca cu vreo piiatrd, iard vräjma§ul sd va pleca, piiatra
1) In original 4 rrea *.

www.dacoromanica.ro
10 CARTE ROMINEASCX DE INVÀTXTURÀ

va nemeri pre altul si-1 va ucide, de vreame ce sä va afla c Intr-acel loe

n-au fost alti oameni still* pre Hugh' acel vràjmas, fárá numai acela, sä
nu aibA nice o certare ca un ucigAtoriu ; iarä de vor fi fost oameni multi
strinsi pregiur acel vràjmas si el au aruncat Cu piiatra, atunce sä va certa.
Cela ce va rgni pre altul, nu cu ranä de moarte, iarà el s'ä va leni si nu
va päzi curund 84 sä tämäduiascA, sau va fi facut altaceva lmprotiva ranei,
au va fi mincat sau bàut i sä va fi obrintit i dentr-acea i sá va fi timplat
de va fi murit, cela ce 1-au ränit nu sä va certa ca un ucigAtoiu, ce mai putin,
cumu-i va pärea giudetului.
Oreare boiarin va face moarte de graM, ce sä dzice va omori pre cineva
Intäia datä, cit vor inceape a sä prici den cuvinte, de sä va prileji acel boiarin
sä fie de treabä si de folos acei tàrisi de va avea avutie, sä va certa cu bani
dupä cum va fi voia giudetului, pentru cäce iaste om de treabä tärii ;
iarä de nu va da bani prespre doo, trei dzile, sä-i fach' moarte i acestuia.
Iarà de va fi uciderea, ce-au Mcut, vajnick nu va fi grabnicA, cumu s-are dzice,
daca sä vor fi pricit, 11 va fi ucis prespre vro doo, trei dzile, sau de-i va fi
cel ucis ceva rudà, sau-1 va fi ucis cu inseläciune, sau altà aseamenea acestora,
atunce nice Intr-un chip sä nu sä cearte cu bani, ce numai moarte pentru
moarte ; asijdtre cind sä' va prileji de va face ucidere vreun boiarin si de nu va
fi nice de o treaba täräi, acela de-are da citi bani, nu sä va putea räscumpära,
alegind chid are da niscare bani sà agiutoreascä la vreo nevoe a tärii. Iarà
tare boiarin bogat, de sh' va fi izbävit cu bani de moartea cea grabnicA i apoi
iaräsi va fi fäcut al doile rind, asijdere aceaia ucidere grabnica nu s-are putea
mai pläti cu bani, macar de-are scoate tara din ce nevoe, sau macar de 1-are
agiutori i altii streini cu di ce are putea sä-1 plateasca, nu iastea putintä cu
nemicä sä-1 izbävascg pre cela ce va fi Mcut doo morti grabnice, ce numai sä
sä dea certare ca unui uciggtoriu ; Intr-al(t) chip nu poate fi.
Cind sä va prileji vreun om den clirosul besearicii sä facä ucidere grabnick
sä va certa cu aceasta: sa-1 ducä la o mängstire departe, sä sadzä acolo In
toatd viiala lui ; iarä vor prepune c'h' va sä fugä, s4-1 inchidza Intr-o temnità,
s A' dzacä acolo panh la moarte. Iarä acmu, drept ucidere grabnica de va
face cineva den cliros, trimitu-1 de-1 bagA In catargä, iarä drept moartea
cea vajnica, Ii fac moarte drept moarte.
Fiecine den euros poate sal däruiascA cinstea sa oricui va vrea, carea
au avut de la besearicA ; frig sä fach' aceasta mainte di ce-1 va osindi giudetul
spre moarte i mainte de ce-1 vor certa ca pre un ucigätoriu.
UcigAtoriul, dennafara de ce-1 vor certa cu moarte, iaste datoriu Inca
sà pläteasc4 rudelor celui ucis toate cheltuialele ce-au Mcut, clot au dat la
vraci i alte ce sä vor fi pägubit<i> pre ranele lui ; i inch' mai iaste datoriu
sá pläteascä moartea rudei lor, ce sä dzice sá pläteasca pre dzi citeva dzile

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE SI UCIGATORI (gl. 7-12) 91

inainte, pre cit va fi voia giudetului; direptatea aratd eft are fi trdit acel
mort In lume; tii tried iaste datoriu sd hrdneasca si cuconii celui mort si alti
oameni ce va avea, carii i-au fost el hrdnind pänd au fost viu.
Ucigdtoriul nu iaste datoriu nice cu o cheltuiald, chid va fi fdcut uciderea
In gresald, sau and va fi fdcut ucidere, pentru sd scape de vrdjmasul säu
sd nu-1 ucigä pre dins; alegind de va fi ucis pre altul in locul vräjmasului sdu,
cumu s-are dzice pre cela ce-au Intrat la mijloc, sd-i despartä, sau si cela ce-au
fost stind aproape lingd Träjmas.
Cdruia i sd va timpla de sd-si ucigd pre tatd-sdu, in dzilele ceale vechi,
intdi-1 bdtea cu vine de bou verdzi, foarte tare, si atuncea viu 11 bdga intr-un
sac si intr-acel sac bagd si un duldu si un cucos si o ndpircd si o moimd, si
de aciia-1 arunca in mare cu toate cu acestea, de vrea fi aproape marea, iard
de nu, 11 lepäda unde stiia neste heri sälbateci.
Iarä acmu, lasä pre voia giudetului ; ii dd moarte mai cumplità decit
altar, cumu s-are dzice, intäi tae mina ceaia ce-au ucis, intr-acel loe unde au
ucis pre tatd-sdu, si de-aciia-1 leagd de coadele cailor si-1 duc tedgind pre ulite
pdnd la locul cel de pierdzare si intdi ii tae capul, deaciia-1 tae platovite sau
si intr-alt chip, dupä cumu-i va pärea giudetului ; iard nice intr-un chip nu sd
cade s4-1 Ingroape in pdmint.
Cela ce va ucide pre altul ce-au fost tiind mosiile cuiva, cu acesta scopos,
cum sä cadzd pre mina lui, de vreame ce sä va ardta lucrul c-au fäcut una ca
aceasta, nice el, nice feciorii lui nu vor incdpea sd mosneneascd aceale ocine,
ce rdmine mosiia sd fie domneascd, de vreame ce nu vor fi alti mosneani den-
tr-acea stepend ce-au fost ucigdtoriul.
Orcine-si va ucide muiarea, sau muiarea pre bärbat, ucigAtoriul n-are
nice o treabd la ocine, ce sd vor da pdrintilor ; iara de nu vor fi pärintii a
celui ucis, acealea ocine sd le tie domniia.
De va ldsa cineva bucatele si ocinile sale cu zapis vreunui om sd fie
toate a lui dupä moartea mnerii lui, sau a vrunui cucon a lui si, daca va lua
cela zapisul, ii va fi urn astepta, ce va omori pre ceia ce in ocinele, pentru
sà le apuce mai curund el, atunce va piiarde acesta tot, citu-i spune zapisul,
si ocinele vor fi domnesti, iard pre acesta, dennafarä de pagubd, il vor certa
intru tot ca si pre un ucigdtoriu.
Cind va fi un om bolnav si sd va läsa cuiva sd mosneneascd mult
putin, ce va avea, si-i va face si zapis, si acest monean nu va griji de dins
sd-i aducä vreun vraci bun sd-1 päzascd, cindai doard 1-are tdmddui, ce-1 va
ldsa asea negrijit si nesocotit si de va muri bolnavul, acesta-s va piiarde mos-
neniia si vor fi toate bucatele si ocinile domnesti.
De vreame ce ocinele ucigätoriului pogor den bdtrini, ce sd dzice de la
päriati, atunce cuconii ucigdtoriului nu-s vor piiarde ocinele ce li sd vin

www.dacoromanica.ro
92 CARTE ROMiNEASCA DE INVITXTURÀ

de la mosu-sgu, nice vor putea sa fie domnesti, ce sä vor lua ocinele ce va

fi agonisit ucigatoriul.
Cela ce va rani pre altul i nu-1 va omori, nu-s va piiarde mosneniia
si mai virtos cindu sa' va timpla dupà ce sa va t'amädui de aceale rane, de-i
va face si zapis va läsa pre urma lui sä-i tie mosiile.
Cela ce-s va omoari muiarea, cumu se-are °moil pre tatà-säu.
Oricine-s va orhori muiarea, is va piiarde tot venitul ce va fi avind den
ocinele ei, alegind cind o va gasi curvind cu altul, pentru cace atunce nu va
piiarde nemicä den toate veniturile ei.
Muiarea ce-s va omori bArbatul, nu numai eel va piiarde veniturile
ceale ce va fi avut de la bärbat, ce Inca i dzeastrele sale toate le va piiarde,
vor lua domnesti.
Cind sä va prileji un om cäsariu in viiata lui sal d'aruiasca avutiia
sa tämeii sale, sau fämeaia bärbatului sau, acest dar sä va adevära dupà
moarte, iará nu in ; insà i moarte sä fie den fire, iara nu de vro nevoe.
Cela ce nu va cherna vraci la boala muerii lui cumpere de tot fealiul
de vracevanii si de alte de toate bucatele ce-i vor trebui, si de va muri atunce,
dentr-acea boalà, piiarde-va bàrbatul tot venitul ce va avea de pre ocinile
muerei, sau macar de i-are fi si däruit ceva i aceaia vor lua, sau i alt lucru
ce va fi dupg obiceaiul locului, cumu s-are dzice oarece are avea.
De sa va prileji sä nu sä afle vraci acolo, atunce iaste datoriu b'ärbatul
sä trimità unde va gäsi, aduca de va fi aproape ; iarà de va fi departe,
nemic6 nu-i datoriu.
Muiarea, de nu va cherna vraci la boala bgrbatului, sau de nu-1 va nice
socoti, nu va piiarde nemic den venitul säu ce va avea de la bärbat.

PENTREF CELA CE-S VA UCIDE PRE TATA-SU SAII PRE Dia-SA,

CE CERTARE VA AVEA.
GLAVA 9.
Cela ce-s va ucide pre tatà-sdu si pre ina6-sa sau pre mosu-säu, sau pre
moase-sa, acesta eel ucide pärintii mai cumplità certare sä aib'ä decit alti
ucigätori.
UcigAtoriu de pàrinti sá cheama si cela ce-s va ucide feciorul, sau nepotul,
sau de va lua nestine fecior de suflet i apoi s4-1 ucigA, sau acela pre dins,
ucigatoriu de pä'rinti s'a cheamä i ca unul de acestia sä va certa.
Nu are voe nime omoarä feciorul, macar in ce gresalä 1-are g'äsi,
iarä numai cindu i sä va prileji carea cumva, atunce sä-1 spue giudetului.
Cela ce va ucide pre vreun diregatoriu i giudet a vreunui loc, ca si cela
eel va ucide pärintii sä va certa.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE SI UCIGXTORI (gl. 7-12) 93

Cela eel va hicleni mosiia i nasterea de unde au n'dscut, mai cumplit

cearte decit pre un ucigätoriu de pärinti, de vreame ce sd cade mai
bine &Al fereascà i sd-s socoteascd nestine moiia, decit pärintii ce 1-au
nIscut.
Ucigdtoriu de pdrinti sä cheamd inch' si cela ce-s ucide pre frate-sdu, sau
pre soru-sa, sau fie pre ce rudd a lui.
Cela eel ucide muiarea sä va certa mai cumplit de cum se-are ucide pre
lmd-sa ; asijdere i muiarea ce-s va ucide bdrbatul.
Cela ce-s va ucide pre tatd-säu sau pre imá-sa si, pentru sä-s mai micsu-
readze certarea, va dzice c-au gresit intr-o minie, sau va dzice cd. 1-au ucis
de fricá cd s-au temut sá nu-1 ucigd tatd-sdu pre dins, sà nu i se bage In samd
nemic'd aceastea räspunsuri de-are dzice cit are dzice, sd-1 cearte ca pre un
ucigdtoriu de pdrinti.
Cela ce va otrdvi pre cela ce-i Inchis In temnità, pentru sà nu-1 vaded
cindu-1 vor certa si-1 vor chinui la locul cel de muncä, sà sä cearte dupd cum
va fi voia giudetu<lu>i.
Cela ce va svdtui pre altul s'd fie ucignoriu de pdrinti, de sà va face
cumva acea ucidere pre svatul acelui om, sa-1 cearte si pre dins ca si pre cela
ce-au fäcut uciderea, ca pre niste ucigAtori de pdrinti.
Vraciul ce va da otravä feciorului sà otrdvascd pre tatd-sdu, sä i sä facd
moarte, tae capul.
Slugile ce vor imbla si In sus si In gios, gàtind treabe ca acealea reale,
pentru sä sá facä ucidere, pre aceia cearte ca si pre ucignorii de
pdrinti.
Cela ce va cumpAra otrav'd sà dea täline-sdu, sd-1 cearte ca pre un ucigd-
toriu pdrintelui sdu, macará cd nu va fi putut nemeri sá i-o dea. lard' de
va fi altul strein cumpArat otravd si o va fi dat la vreun fecior a cuiva sä
dea täline-sdu, si el nu sd va fi putut mestersugui sá i-o dea, atunce s'd sà cearte
amindoi Intr-un chip, insd sd nu-i omoard, ce sd. le dea o certare cumplità,
cum va cunoaste giudetul.
Oreare fecior, sau slugd, sau fiecine va fi, de va sti si va cunoaste c'd vor
sä ucigd pre cineva, au cu otravd, au cu armä, au fie cu ce feal de moarte,
si de nu va spune s'd sminteascd acel lucru, ca un ucignoriu de pdrinti
s'd cearte, impreunä cu ceialatti cu toti ce-au vrut sau au si fdcut uciderea.
Cela ce-s va trimite pre fiiu-säu cel bolnav la spitali, acela-s-va piiarde
puterea cea pärintascd ce au asupra fiilor ; acesta fiiu de s-are prileji sd ucigà
pre tatd-sdu, nu s-are certa ca cela eel ucide pre tatä-sdu, ce s-are certa
ca un ucigätoriu ce face ucidere grabnicä.
Asea Intr-acesta chip sd path' i fiiul cela ce va trimite pre tatd-säu
in spitali.
www.dacoromanica.ro
94 CARTE ROMINEASCX DE INVÀTXTURI

TatAl cela ce-§ va ucide feciorul pentru vreo greplä mare ce va fi fäcut,.
sau va fi vätämat pre tatà-säu, care vätämäturd poate sä-1 osdbascA despre
tatà-sdu, sä nu 1) aibä nemica parte dentru avearea lui, cumu s-are dzice,
de-1 va fi bätut, sau au fost läcuind räu Impreunä färä nice de o desmierdà-
ciune i alte multe ca aceastea, atunce nu sä va derta ca un ucigätoriu de
pärinti, ce sä va certa ca cela ce face moarte grabnicä.
Tatäl ce-§ va ucide feciorul cindu-1 va prinde curvind cu ma§tehd-sa,
nu sä va cherna ucigAtoriu de pärinti, ce sä va certa ca cela ce face ucidere
grabnic6 ; iarà de va fi avind tatäl vreo muiare tiitoare i feciorul nu o va
[ti, nice o va cunoa0e, de-1 va gäsi cu aceaia 0-1 va ucide pre fecioru-§, sà sä
cearte ca un ucignoriu de pärinti.
Tatäl ce-§ va ucide feciorul pentru ce-§ va fi lepädat leagea lui Hristos,
nu sa va certa ca ucignoriul ce! de 'Aril-4i.
Cela eel va ucide pre tatä-sau, pre carele-1 vor fi scos i gonit dentr-acel
loo ce-au fost läcuitoriu, sà socoteasca de va fi flout vreo nevoe §i vreo räutate
acelui loo sau dirept altä vinä mare, sä nu sä cearte uciggoriu de pärinti ;
iarà de sä' va afla eä 1-au gonit dirept lucru putin, sà sà cearte ca un ucigdtoriu
de Orin-V.
Cindu sä va tImpla, ori bärbat, ori fämeae, vor lmpresura cuconul
11110 sine Intr-asternut, pentru nesocotinta lor, neavInd grijä cumu sà cade
de pruncul lor, sà sà cearte, iara nu cu moarte, ce dupà voia giudetului ;
iarà de sä va afla c-au fäcut acest lucru Indeadins, cu In§elä'ciune, atunce ca
un ucig4toriu de pärinti sä sà cearte.
Aceasta sä. Inteleage i spre mamce, carele apleac4 prunci mici.
Cind va fi ne§tine nebun §i dennafarà de minte i del va ucide tatd-säu,
sau pre fiiu-säu, acestuia sä nu i sà dea nice un feal de certare, pentru &Ace
agiunge-i lui certare c'á iaste nebun i färä de mente.
Cela ce-§ va ucide pre ta-säu, sau tatà pre fiiu-sgu, necunoscindu-1,
cum s-are dzice noaptea s-au schimbat Intr-alte haine, sau Intr-o mestecäturà
de oameni multi, nu sä va certa ca un ucigä'toriu de pärinti, dug BA cade
sa arate cu adevärat giudetului, pentru sä creadzä cum cu credintà mare
cä nu 1-au cunoscut ; dacä vreame ce giudetul nu creade §i de sa va afla
lucrul Ca' nu-i de-a creaderea, tot sä sä cearte ca un ucigatoriu de pärinti.
Cela eels va ucide pre fiiu-sau, pentru sä scape denaintea lui sà nu-1
ucigA, sä nu sä cearte nice cu o certare ; cumu s-are dzice, Invätinduli feciorul,
bate-l-va cu mäsurà ca un tatà, atunce sà va porni fiiu-säu 0 va Inceape a
lovi pre tatä-säu, atunce tatäl poate ucide pre fecior, intr-acel ceas sä-1 omoará
sd nu patà nice o räutate ; iarä de-1 va fi prea trecInd cu bataia, cu vrAjm4ie

1) In original e na I.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE SI UCIGA.TORI (gl. 7-12) 9Er

ca aceaia §i Cu arme, atunce poate fiiul sd s'd rddice asupra tatine-sdu, §i

atunce la acea bdtae, de va ucide unul pre altul, sd vor certa ca ni§te-
ucigatori, iarä nu de pdrinti.
Orcine-§ va ucide feciorul, carele va fi ndscut cu niscare seamne groz-
nice ca acealea, cum are fi cu capul ca de dobitoc, sau cu tot trupul, sau de
tot cu totul sd fie lucru ca acela nice de o tread, §i cumu-i mai grozav,
§i cum sd nu sd poatd socoti sä fie om, acela ce-1 va ucide, sd nu aibd nice-
o certare. lard trebue sà inteleagem pentru seamne: cuconii carii nasc cu
deagete, sau numai cu 4, sau cind vor fi cu trei mini, sau cu trei picioare,
sau numai cu o mind, sau cu un picior, sau sd-i fie mai mici deagetele, pentru
cdce atunce, cu aceaia gre§ald, pot sd sá hrdneascd, ca §i alalti oameni, färd
nice de o sminteald.
Orcine va ascunde §i va td.cea uciderea §i moartea tdtine-sdu, sau a
fiiu-sdu, sau a muerii lui, sau muiarea a bärbatului, sau a frätine-sä'u, acela
face prepus cum sä fie §tiind, sau sd fie §i sotie cu acei ucigätori. Dirept
aceaia sá i s'd dea strinsoare s'd spue ; iarä de nu, &a' i sd dea munch'
tare. .

Cindu sá va afla ne§tine ucis in casä' la muiare-§, atunce sd munceascd

pre muiare §i pre alti pre toti, cit<i> au fost in cash', pentru sä spue cine
1-au ucis.
Oricine-§ va gdsi fata sa, cea de trup, curvind Cu cineva, poate sä-i
Led moarte ; ins'd ca sd ucigd impreund cu dinsa §i curvariul §i sd nu aibä nice
o certare.
A§ijdere de o va gäsi cá curvea§te cu om din clirosul besearicei, poate
ucigd pre amindoi §i sä nu sd teamä de afurisenie.
Oricine-§-va gdsi fata grea de prunc, poate s'd o ucigd de tot §i s'd
nu i sä dea certare de moarte, ce sd path' altd oarece certare, dui:id cum va
fi voia giudetului.
T gal curvei poate sd ucigd inch' §i pre sotiia curvariului, fdrà nice de o
certare.
TatAl curvei poate Inca §i pre fiiu-sdu sh'-1 trimitd sä-§i ucigd pre soru-sa,
and va curvi impreund cu curvariul §i §i pre sotiia lui, de va avea, §i sd
nu aib'd nice o certare. lard de va face feciorul acest leal de ucidere, färd de
voia atine-säu, s'd sd cearte cu moarte cumplità.
Tatäl curvei inch' poate sd-§ cheame §i priatelii lui sä sá svdtuiasc'd
pentru ucigä fata §i pre curvariu §i, pentru acesta svat, nime nice o
certare sd nu aibä.
Curvariul, cindu-1 va gdsi tatäl curvei de fatd curvind §i va vrea sd-1
ucigd, iard curvariul 11 va ucide pre dins, sh' sd cearte ca un ucignoriu, de
vreame ce pravila nu-i dà voe sà stea improtiva tatdlui curvei.

www.dacoromanica.ro
96 CARTE ROMINEASC.X. DE INVXTITURX.

Cela ce va curvi Cu muiare cu bärbat, i de-1 va gasi de fata barbatul,

vrind sa-i uciga, va ucide curvariul pre bärbat, sa sà cearte ca un ucigatoriu,
de vreame ce nu s-au dat voe barbatului uciga muiarea §i curvariul,
cindu-i va gasi, cumu s-au dat voe tatälui.
A ceasta puteare o da pravila tatalui curvei cind sà vor timpla aceaste
lucruri ce sä dzice cindu-i va afla pre amindoi intr-un loc, jara
va ucide fata §i curvariul va fugi, nu mai poate de-aciia dupa citeva dzile
s'ä-1 mai uciga. ; jara de va fugi fata, ucigindu-ei pre curvariu, poate i dup-
acea sa- o ucigä, cindu o va gäsi, macar §i in ease luni, macar de-are fugi
intr-alt Virg.
T atal Inca are voe sal uciga fata, cindu o va gäsi curvind in casa sa,
unde lacuia§te Cu dinsa, sau In casa cumnatu-sau; iara. de o va afla intr-altd
casa streind, n-are voe sa o omoara.
heal poate cu adevärat, de o va gasi curvind intr-aceaste doo case
ce am dzis ; iarä de va fugi sa sä ascundza intr-alta casa streinä §i acolo,
de o va gasi curvind, poate sa o uciga fara nice de o certare.
Cine- § va imparti fata de la sine vi-i va da dzeastrele toate i va lacui
singurä de sine, nu mai are puteare de-aciia faca moarte, daca o va gäsi
curvind.
Cela ce va avea tata viu, nul va putea omori fata, dacä o va gasi curvind
pentru cA va avea certare.
Cela ce va avea veaste de om rau §i va fi fost hotru la vreo curvie
undeva, sau la alt lucru plin de ru§ine, nu-§ va putea ucide fata, cindu o va
gäsi curvind, cal va avea certare.
Aceasta puteare s'a dà cind vor gäsi pre curvariu de fata curvind,
nemica altä pdreare, ce singur cu acel lucru farä de ru§ine.
Fail de ru§ine lucru sA intäleage cindu sa vor afla amindoi intru a§ternut,
goli cu pieile, sau macar §i imbräcati daca vor fi intr-un a§ternut, sau cind
sa vor gasi singuri intr-o Cámara, sau cindu-i vor gäsi sarutindu-sd, sau de
o va tinea de tite, sau vor arata unul altuia ru§inile ceale ascunse
coperite, sau cind vor vorovi lucrure farä de ru§ine, sau cind vor ride
far'de nice o dezmierdäciune.
Aceasta puteare ce are ne§tine sA faca moarte fdrà de certare nu s'a
tinde departe, ce numai 'Dana' la tatd-sau; de vreame ce nice mo§, nice frate,
nice fiiu, nu pot sa omoara pre omul sau, cindu o vor gäsi curvind, §i sa nu
aiba certare.
Ceia ce vor mearge sA rapasca vreo fecioarä, pre aceia sä cade pre told
omoara fard nice de o certare ; iarä den tot<i> oamenii featei, cindu vor

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE SI UCICATORI (gl. 7-12) 97

gdsi de fa ta fdelnd acel lucru, ce sä dzice cIndu o vor rdpi, Intr-acea

data' au voe sä-i ucigd. lard daca sä va face lucrul si vor treace o dzi, clod,
de-aciia n-au puteare sä-i uciga ; iaril de-i vor ucide, toti sä vor certa cu moarte.
Cela eel va ucide muiarea and o va prinde curvind, Intr-acel ceas,
Impreund cu curvariu cu tot ainguri facInd acel lucru: sa va certa barbatul,
lush' nu cu moarte, ce cum va socoti giudetul. i aceasta iards, de va fi fost
curvariul om de folos, de protiva barbatului ; iarä de va fi fost vreun om de
gios, cum sd dzice Oran, sau vreun slugoiu, sau vreun mascarici, sa
nu agiunga la cinste de asemenea cu barbatul curvei, ce sä fie mult mai
prost si de nemica, si de-1 va ucide barbatul pre acesta, nemicä, nice o certare
sä nu aibä.
Bdrbatul ce va ucide om den clirosul besearicii, pre carele va prinde
curvind cu muiarea-0, sd va certa dupa cum va fi voia giudetului.
Cela ce-§ va °moil muiarea, avInd prunc In zgäu, §i o va gasi de fatä
curvind, sa va certa dui:4 voia giudetului, cumu s-ar dzice, pentru prune.
60. Poate fiecine &a-0 uciga sluga sa si si pre cela ce-1 sine fecior de suflet,
cindu-i va gasi .de fatd curvind cu muiarea lui, fard nice de o certare; iard
sluga, sau feciorul cel de suflet, n-au puterea sá ucigd pre stäpInu-sau, macar
de 1-are gasi gol Intr-un asternut dz'acIndu-i Cu muiarea.
51. Barbatul curvei, ce o au prins cu cineva, poate sà trimita pre fiiu-sdu
la slugd-s, sau si pre altul strein, sä-i plateascd sa-i ucigä muiarea, Impreund
cu ibovniculu-s, cu cel mai prost, si ucigasii acestia tot sa fie lard
nice de o certare.
Bärbatul muerii curve poate sä-§ cheame fii sal, si pre alti streini, sa
sa svatuiasca pentru uciderea muerii-si si, oricIti vor fi Intr-acel svat, nime
nice o certare nu va avea.
Cela ce va ucide pre cela ce-i imblä cu muiarea-si si pre muiare, ales
cindu sa va prileji sà fie boiarin singur mai marele lui, sau alt giudet cineva,
acesta nice o certare sa nu OA ; insä aceasta BA' inteleage cindu-i va fi fdcut
sad aceii mueri si va fi fost fara voia ei de va fi curvit. Atunce boiarinul,
sau si domnul, facInd sild cuiva, sä: schimba den stepena cea de sus In cea de
gios si den domn sä face rob si den boiarin rdmIne ca o sluga ; pentru acea
scrie: cine-1 va gäsi curvind cu fameaia-si, sa nu aiba nice o certare, de-1 va
putea ucide.
54. Bärbatul ce va avea muiare curva poate sd o ucigä si pre muiare
si pre cela ce curveaste Cu dinsa, cindu-i va gäsi depreund amlndoi, unul pre
alalt, In casa lui, iara nu In casa streina, alegind clndu-i va gdsi de fata In
casa sa si ei vor scapa dennainte-i si vor da Intr-o cash' streind, cum am si
mai dzis. Sau si Intr-alt chip, cindu-s va dzice omul muerii: nu voiu sd mai
mergi In cutare casa, sau In cutarea, jail ea va mearge si nu-1 va asculta;
www.dacoromanica.ro
7- 0. 1060
98 CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURÀ

de-i va prinde In vreo casa de acealea, sa-i uciga i sa-i omoarä pre amindoi,
gi curva §i curvariul, i sä nu aibä nice un feal de certare.
Nu sa va certa bärbatul curvei, de o va omori pre ding impreunä cu
cela ce-au curvit cu dinsä ; iarä de va séapa muiarea pänä va ucide pro
curvariu, atunce orchid o va gäsi, atunce sä o omoara, alegind sa nu fie
facut pace cu (lima; ea daca va face pace, nu iaste vreame de-a o mai uciderea.
Orcarele va fi farä de cinste §i. om plin de ru§ine §i de toatä ocara,
pentru lucrurile lui ceale reale, sau §i de la giudet, acesta nu-§ va putea
ucide muiarea cindu o va prinde curvä, ca va fi de certare.
Cela ce va fi singur curvariu §i va avea §i alte mueri, acela nu va putea
ucide pre curvariul ce va curvi cu muiarea lui, alegind. de-i va fi dzis mai
deainte sa nu vorovascä cu muiarea lui, pentru ca atunce, de-i va gasi,
poate sä-i ucigä i sä nu aiba nice o cortare.
Muiarea ce-§ va omori barbatul cindu-1 va gäsi cu alta §i de va ucide
§i pre muiare, ce sa dzice pre curvä, nu sa va certa ; numai uciga
intr-acel ceas, cindu-i va gasi de fata, iara nu altä data.
Cela ce-§ va omorl feciorul cindu-I va gasi curvind cu, ma§teha-sa,
va certa ; acesta Insa, nu cu moarte, ce mai putin, dupä cum va fi voia
giudetului.
Feciorul nu are puteare sá uciga pre tatd-säu cindu-1 va gäsi curvind
Cu muiarea lui, pentru ea sä va certa.
Cela ce va dzice giupinu-sau, sá are fi ce boiarin, sa nu-i voro-
vascä cu muiarea §i el tot va vorovi, de va face aceasta de dog, de troj ori,
poate sa-1 ucigä fara nice de o certare.

PENTRU CELA. CE VOR UCTDE PRE NESTINE CU iNgLICIUNE,

CE Si DZICE CU OTRAVi.
°LAVA 10.
Orcine va °moil pre altul Cu otrava, sà va certa mai rau decit cela ce
face ucidere cu sabiia sau cu alta armä.
Cela ce va otravi pre cineva, nu numai 11 vor pedepsi cu cumplitä certare,
ce Inca §i cuconii lui, ce vor ramlnea pro urma, vor fi neputearnici, fara nice
de o cinste i ru§inati inaintea tuturor.
Pravila ceaia ce cearta pre ucigatori, nu iaste aceasta singurd §i pentru
ceia ce omoara cu otrava ; cä ace§tia Cu otrava mai cumplit sá vor certa
decit ceia ce sa ceartä dirept moarte degraba.
Cela ce sä cearca sá oträvasca pro cineva §i nu va putea, au cace nu s-au
putut lipi sä i-o dea, au n-au fost facutä bine, ce-au fost slaba de nu l-au
priimit, acesta sa sá cearte, iard nu cu moarte. Acesta obiceaiu iaste de

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE SI UCIGA:TORI (gl. 7-12) 99

curund In pravilele ceaste mai nog, iara mai di demult, In dzilele ceale vechi,
macar de nu 1-au vrut nice oträvi, tot i-au fost täind capul.
6. Orcine va avea otravä, de o va fi Wind sau o va fi vindzInd 0 de sä
va prileji sä oträvasca pre cineva, acesta sà sà cearte dupà cum va fi voia
giudetului.
Cela ce va cumpara otravä, sä sä cearte, dupä cum va fi voia giudetului,
pentr-aceaia de nu o va fi inch' dat sä o bea cineva ; alegInd, cela ce-au fost
cumpärind, iaste vraci, dece va sä o cearce cu erbi ca acealea, cu me§ter§ugul
lui, sà vadza putea-va face iarba ca aceaia, sä biruiasc6 putearea otravei,
ce sä.' dzice sä dea iarbä celui oträvit, sà nu-1 prindzä otrava.
Cela ce va vinde otrava' omului necunoscut, sau nebunului, sau vreunii
curve, sä sà cearte, iara nu cu moarte.
Oträvitul iaste un lucru foarte cu nevoe sä-1 arate neOine. Dirept aceaia,
giudetul, de vreame ce va vedea cum marturiile i seamnele nu sà pot creade,
nice agiung s'a' poata arAta, atunce vine lucrul la munch' 0 mai virtos sd
cade sa munceasc'ä pre om la uciderea cea cu otravä cleat la alte morti
ucideri ce sä fac.
Prepusurile otravei, de undo si iau, si so poati oreado.
Muiarea Imblätoare i curvä face prepusuri spre sine cum sä-§ fie oträvit
bgrbatul.
Cela ce a4teaptä sà mopeneasa ocinele i avutiia cuiva, lace prepus
cum sä fie oträvit pre acea rudä a lui ; iarä acest prepus nu s'A poate
chid sä vor fi prea iubind unul pre alalt i vor fi avind viatä stäldtoare 0 bung
Intr-aceastä lume, pänä va fi fost viu.
Cela ce va fi cumpärat otravä, lace prepus cum sä fie oträvit pre cel
mort ; mai virtos cindu sä va tagadui cA' nu o au cumpärat.
Cela ce va gäta ni0e bucate sau bäuturà 0 le va gäta pre furi§, ce
sà dzice pre ascuns, face prepus cum sä dea altuicuiva sà sä otegvasc5.
Cine poartà la sine otravä face prepus c-au otr'Avit el pre ne§tine.
Cine pisadz6 otravd In piulite face prepus c'A va sä dea, sau au dat cuiva.
Cine va Ingropa pre mort ce va fi otravit §i nu va socoti toate lucrurile
§i obiceaele ce s-au apucat intr-acel loe de sä fac, face prepus cum sa-1 fie el
oträvit.
Cela ce va ingropa pri cel mort oträvit, Inc6 fiind cald, i nu-1 va läsa
nice s'A sä räceascA, face prepus cum s4-1 fie el otrilvit.
Cela ce ascunde borIturile omului celui bolnav §i nu le aratä la vraci
s'a' le vadzä, face prepus cum sa-1 fie oträvit pre bolnav.
Cela ce nu va vrea sà manince de bucate, carele au gätat el singur,
clndu-i vor dzice cá shut oträvite, lace prepus de oträvit.

7* www.dacoromanica.ro
100 CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURX

Cela ce nu-s va face voía rea dupà moartea celui otrOvit, ce-t<i> va
pärea cá iaste veasel, face prepus cum sä-1 fie el otrOvit.
Cela ce nu pune nevointd sà socoteascä pre cel bolnav, ce sà dzice pri
cel otrOvit, cumu 1-au fost socotind si la alte boale, face prepus cum sä-1
fie el otrdvit.
Face prepus Inca si cela ce-1 pomeneaste cel otr5vit si sä dea vina lui
cä 1-au oträvit.
Vräjmasul celui otrAvit face prepus sä-1 fie oteivit el.

PENTRU CEIA CE UCIG PRE ALTII PENTRU Si POATi SCIPA

Si NU-I UClGi PRE DiNSI.
GLAVA 11.
Cela ce ucide pre omul cela ce vine asupra luí sO-1 ucigO, nu sh va certa
nicecum ; lard' de va mearge nestine sO ucigg pre cineva si cela il va timpina
si-1 va ucide pre dins, atunce sà nu sà cheame c'd 1-au ucis nestine, ce sà dzia
cà s-au ucis singur.
Orcine va fi vrind sä" uciga pre altul In besearic6 i celalalt II va ucide
pre dins In besearicä, atunce nicecum sg nu sO cearte ucigatoriul, nice pentru
loe c-au fost svint s-au fOcut acolea ucidere.
Beseareca nu BO spurc4 de singele ce s-au vOrsat pre dereptate parte,
ce s-au vrut spurca, cindu s-au vrut varsa pentru nedereptate cu
ndpaste lucru.
Oreare fecioarà sau i vAduä curatà si de cinste, de va ucide pri cela ce
va sà-i facà strice fecioriia, sau sä" o rusineadze, nu s4 va certa
nice cu un leal de certgri, ins5 de-1 va ucide intr-acel ceas, ce-au vrut sà-i
facO silà, iar5 nu altd data'.
Pre cela ce face sil5 featei, poate i frate-sgu i tatal featei s6-1 omoarà
Intr-aceaia vreame cindu-i va face 05..
Uciderea ce face nestine de frica altuia, pentru sal scoa.1à capul den
mina lui, aceasta s5 nu aibä certare, ce sä cind va argta ucigatoriul
la giudet cum s-au spAriiat cg-1 va ucide acela pre dins, de va arata cu ade-
värat lucru i cu seamne ca acealea ca sá poatà creade giudetul cum spaima
lui au fost adeväratd i deplin, cum au spus, de va fi mars asuprd-i cu armele
goale, sau cu sotii multe, ca nu altä datà, cu oamen<i> ca aceia tocmiti de
ucidere, sau cu alte ca aceastea; pentru dice de sg. va afla cà seamnele nu
simt adevgrate cu credintg, sa poata creado de acea spaimä, atunce-I va certa
si nu-1 va creade giudetul cg 1-au ucis pentru sg scape dennaintea lui.
Cela ce va ucide pre cela ce-1 ingrozeqte ca-1 va ucide, nu sd va certa;
aceasta iaste cind omul cela ce-1 ingrozeaste s6-1 ucigä face seamne in toate

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE $1 UCIGXTORI (gl. 7-12) 101

fealiurile §i-i mahaia§te §i aduce sa-1 lovascá sau cindu sä va gäsi in chip
ca cela minios, sau bat, sau vreun loe ca acela pustiiu, sä poatä face ucidere.
Care muiare va apuca sabiia bä'rbatului-si, sau cutit, sau altd armä ce
va fi pus barbatul supt patu-§ pentru sa-§ ucigä. muiarea-§ §i de-1 va ucide
muiarea pre dins, sä nu aib'ä nice o certare.
Cela ce va rani pre altul, sau de-1 va lovi macar numai o datä' cu un
toiag, poate ucigä de tot cel rä'nit, sau cel bä'tut, färä nice de o certare.
Pentru cäce cela ce lovea§te o data, arata seamnele sà mai dea §i a dda
dece nu sä cade sa-1 a§teapte ne§tine, alegind cind sä' va prileji sä dea intai
Cu armä' au cu toiag, sa nu mai a§teapte a doa orä', ce s5-§i dea dos sä' fuga;
pentru cace de va cura atunce cel rdnit sau cel britut dupa dins §i-1 va
ucide, atunce sä va certa ca §i un ucigatoriu.
Un om, de va fi incins Cu arme §i de va da cuiva o palmä numai,
ucide-l-va de tot cela cu palma §i nu sa va certa, ales de-1 va fi suduit §i-1
va fi ()earn mainte de palma.
Cela ce va ucide pre cela ce-au fost facut pace cu dins, de sa va afla
c-au alergat dupa dins, sau au dat asupra lui sä'-1 lovascä, sau de-1 va fi
ingrozit cu sabiia zmultä §i de sa va späminta celalalt §i-1 va ucide, nu sa
va certa nemica, de vreame ce n-au stricat acesta pacea, ce cela ce-au venit
asupra lui de 1-au ingrozit cu sabiia goala.
Cela ce va lovi cu toiag, sau cu palma, pre cela ce-1 va sudui cu
cuvintul, sä sà cearte dupä voia giudetului, alegind cela ce va fi lovit va
fi boiarin, iara cela ce va fi suduit va fi om de gios, dece boiarinul cela
ce-au lovit intru nemica nu sa cearta.
Nu va putea nime sà sa pue in price, sau sa stea improtiva giudetului,
de sà va afla ca face macar §i ceva asupreala.
Feciorul nu va putea sà sä sue improtiva tatine-su, nice frätine-säu
celui mai mare, nice dascalu-sä'u, nice muiarea barbatului ski, nice calugdr
egumenului sail, nice robul sau namitul stäpinälui sau. Derept aceaia chid
va bate tatal pre fecior, sau fratele cel mai mare, sau dascalul pre ucenic,
sau barbatul pre muiare, sau egumenul pre cälugar, sau stäpinul pre rob
sau pre namit, cindu-i vor bate cu masura §i pre villa, sà cadea sä sà pleace;
iarä de sa. va afla cä ace§t<i> mai mare trec prespre mdsura §i-§ es din
obiceae, de-i bat de pururea §i foarte cumplit §i vine lucrul de sta in cumpäna
de moarte sà §i-i uciga de tot, nu cu toiag sau cu bici, ce cu arme goale,
atunce cei mai mici vor putea sta improtiva celor mai mari §i, de sa va
timpla vreuna ca aceaia, pot sa-i ucigl §i de tot §i &a' nu aiba nice o
cer tare.
Gala ce va inceape intäi a sudui §-a °cart §i a sa svädi §i a sä prici
§i de va ucide pre cela ce-i sta improtiva, de s'd svädea§te cu dins, nu va

www.dacoromanica.ro
102 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURX

putea dzice mai apoi cumu 1-au ucis pentru sà scape dennaintea lui sá nu-1
ucigd, ce sd va certa ca un ucigdtoriu.
Tot omul sà cade sä" fugd di cela ce-1 suduia§te, pentru sd lipseascd sä
nu vie lucrul sd sd facà ucidere; cumu s-are dzice cind vedzi vrAjma§ul di
departe eh' vine §i de ver putea, fugi pentru sd-t<i> scute§ti viata.
Cela ce cunoa§te cá iaste datoriu sd pascä cinstea altuia, sä cade sd fugä
dennainte-i, cindu-1 va vedea cd vine suduind, pentru sä lipseascä de pricina
uciderii.
Cela ce are putea sä fugà dennaintea celuia ce inceape a sudui i nu va
sa fugd, de sa va prileji ucidere unul pre alt, pentru sá scape di cela cu
uciderea sà sd cearte dupä voia giudetului, iard nu cu moarte.
Nu iaste datoriu omul sá fugä.' de cuvintele ceale de sudalmd, cind va
cunoa§te cd de va fugi, mai rdu va fi 0 mai rdu-1 va vdtdma cela ce-1
suduia§te.
Cela ce iaste foarte gras §i cela ce iaste foarte sial) 0. mir§av sau altul
nu-§i sd poate den loe cldti sà fugd sau sá alearge; nu iaste acesta vinovat
sá fugd de cela ce sd scoalä asupra lui cu cuvinte de sudalmd, cá atunce
are fi mai rd.u, ea 1-are goni vrdjma§ul 0 1-are agiunge i 1-are ucide de
1-are omori.
Cela ce va fi boiarin sau slujitoriu, nu iaste vinovat sä fugd dennaintea
celuia ce vine spre dins suduindu-1, pentru cdce cd de va fugi Ii va fi mai
mare ru§inea.
Cela ce va ucide pre altul, vrind sä ucigd pre cela ce 1-au suduit, acesta
nu sd va certa, macar de-are dzice altii cá sä va certa.
Cela ce va ucide pri cela ce va intra la mijloc vrind
uciga pre vräjma§ul sdu, nu sd va certa.
Cela ce va sprijini pre doi vräjma§i pentru sd-i impartd, cindu sä vor
bate amindoi 0 va da de-1 va rani unul dentr-in§i, iarä el sd va scula de va
ucide pri cela ce 1-au ränit 0-1 va omori, acesta nu va avea nice o certare.
Sprijenitoriul poate &a' ucigd, MI de certare, pre cela ce-au inceput
svada §-au fdcut asupreald, ce sá dzice au cd.dzut näpaste pentru ce-au
izbdvit den mina lui pre cel dirept ; insd aceasta sd fie cind nu-1 va putea
izbdvi intr-alt chip, Mil numai cu ucidere.
Iard de sá va prileji sprijenitoriul sd ucigd pri cel dirept, ce nevoia§te
sd scape dennaintea celuia ce-i cade ndpaste, pre carde nevoia§te 0 el sä-1
sprijeneascd sd nu-1 ucigä, pdrindu-i de o grabd Ca' iaste acela cela ce-au inceput
svada, carele are fi pre direptate 55. sä ucigd: acesta, de vreame ce-au gre§it
de-au ucis pri cel dirept, sä sà cearte dupd cum va fi voia giudetului.
Cela ce va ucide pri cela ce aleargd sà ucigd 0, de-are ucide Inca 0
pre sotiia lui, nice o certare sd n-aibd.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE $1 UCIGXTORI (gl. 7-12) 103

Cela ce va ucide vreun om, vrInd sà uciga pre altucineva, ce sa dzice pre
vräjmasul sdu i acest vràjma i ucigätoriu iaste cela ce-au scos intai sabiia
pentru sa sä bata, aicea sà intaleage ca cesta au inceput svada, iarä nu sa
bate pentru sa scape dennainte-i, atunce sä sà cearte dupa voia giudetului,
macar de-are si dzice allii sä sa cearte cu moarte.
Cela ce va ucide pre sprijenitoriu cu 1nseldciune, ce sa dzice chid nu
1-are ucide nice derept vreo gresealä sau derept ce-au vrut sa uciga pre
vrajmasu-i, ce numai In deadins, atunce i acesta sä va molt
Tot omul are puteare sä sà bata cu vräjmasul cela ce vine asupra lui
sa-1 ucigä, sau sa-i ja bucatele; si de va vedea nevoe, cum Intr-al(t) chip
nu iaste putinta sà scape dennaintea lui, fail de cu moarte, atunce cel dirept,
de nu va putea scapa Intr-a14) chip, sà uciga de tot pre cela ce-i cade
napaste si nice o certare nu va avea ; aceasta sä 1ntäleage si la bucate,
1ntr-acesta chip sal socoteasca i bucatele.

PENTRU CELA. CE IICIG PRE FUR CINDU-L VOR PRINDE FURIND DE FATi.
GLAVA 12.
Cela ce va ucide furul cindu-1 va gäsi furindu-i bucatele, nu sa va certa,
de sa va afla c-au grit asupra stäpinului cu bucatele s-au fost de-a-1 uciderea.
Aceasta sa inteleage chid nu va putea Intr-alt chip sal scoata bucatele de la
acel fur, fail numai cu moartea.
Poate nestine sa-si stringa priatelii, vecinii i alt<i> streini, cu arme,
sal socoteascä i sa-si apere bucatele, flea nice de o certare.
Cine va avea la sine vreun lucru strein i vor veni sä fure, poate sa
ucigá furii farä.' nice de o sminteala, ce sä dzice certare, macar cd iaste
acel lucru strein.
Tot omul poate sa-si ia bucatele de la cela ce i le tine i i le socoteaste,
macara de se-are fi pus si chizeasi, cum sa-i dea bucatele toate de fata la
vreamea cind s-au tocmit, iara cela cu bucatele tot iaste volnic, ori unde-s
va gasi bucatele, tot sà si le ja, fie ce vreame va fi.
Poate fiecine sa uciga, /Ira' certare, pre cela ce sä gateadza sa.-1 fure,
ce sa dzice vadzlndu-1 cà pune scarä sa sa sue, sau sapa pre supt casa, sau
sparge pareatele.
Nu are voe furul sá sä bata cu cela ce-I gaseaste fur1nd, ce sá dzice cu
pägubasul, nice sä sa sprijineasca sà nu-1 uciga, pentru cace i-au furat sau au
venit fure.
Furul cel de noapte nu poate nime sä-1 ucigä, chid va sta de sa va arata,
flea numai cind sa va apuca de razboiu: atunce-1 vor ucide fara nice o
certare.

www.dacoromanica.ro
104 CARTE ROMINEASCX DE INVXTITURI

Talharii cei de drum gi furii, de-i va putea, fie cine-i va ucide fdrd certare ;
gi Inca' gi pre ceia ce fac noaptea pagube la samAndturi.
Cine va ascunde funi sau alte legdturi la niscare ferestri, pentru s'd s'd
sue furul, cind va veni, sau i derept sà sd sloboadzd gios, sd nu sä cearte.
Pentru sd-g socoteasc'd negtine bucatele, are voe sá icigd pre furs fug
cind acel lucru va pläti mult, cumu s-are dzice mai mult decit 2 galbeni ;
iard de nu va pldti lucrul atita, nu va putea ucide pre fur, alegind numai
cind sá va apuca de rdzboiu, nu sá va da sd-1 prindzä furul acelui lucru
putintel, sau i Mil de aceasta, cindu-1 va gäsi deusebi noaptea imblind dirept
furtugagul, atunce iardgi 11 va ucide färd certare, macar de n-are plliti furtu-
gagul nice doi galbeni.
Socotindu-si fie cine Imicatele, n-are voe sau puteare sá stea Improtivä
sau sá sá batä cu oamen<i> ca aceia de folos, carii sd cede lui s5. li sä pleace
cinsteascd, alegind de nu-g va da bucatele unora ca aceia, ce de s-are
pune i in price Cu din, iard sá nu-i vatdme intru ceva, nice sd-i suduiascd
pre unii ca aceia, ce li sà pleacd de pururea cinstegte.
Nu poate nime sd ucigd furul, and poate sd-1 leage i sä-1 aducd la giudet.
Nu poate nime sd ucigd furul, cind va fugi i va lepada furtugagul ce
va fi furat i sd va duce degert.
Orcine va ucide fur, dzua sau noaptea, nu s'd va certa. Aceasta
Inteleage cind Indatd va striga furul pre oamenii agiute, pre vecinii
sau pre priatelii säi ; iard de nu va striga pre unii ca acegtia vi-1 va ucide,
cearte.
Nu e volnic nime sä" ucigd furul, nice dzua nice noaptea, cindu-1 va
cunoagte pre dins cine iaste i and poate pre direptate sd-si ja bucatele
Inapoi i sä-1 cearte, alegind cind se-are fi furul schimbat hainele sa nu-1
cunoascd, nice sd fie nime mdrturie sd arate lucrul la giudet, pentru Ca*
atunce poate sä-1 ucigd i s'd certare ; i ucigdtoriu lui fried s'd prinde
sd creade, dzicind cd nu g-au vrut putea Intralt chip scoate bucatele de la
fur, de nu 1-au vrut ucide sd-1 omoard.
Fiecine iaste volnic sd sä svddeascd i sd s'd batä, pentru sA mintuiascä
nu numai pre sine de nevoe gi de perire, ce Inch' gi pre rudele lui gi pre
priatenii lui si pre vedjmagii lui, de-1 vor cherna si de nu-1 vor nice cherna,
macar de are fi cine are fi, macar de are fi jidov, totu-i un vrajmag ca
alalt gi de are fi luat i bani swap capul den nevoe.
Bärbatul are voe sà ucigd pre cela ce va fi fdcut vreo Mutate muerii lui.
Macar cd are fiecine voe sá agiutoreascd pre cel asuprit i, unde va
vedea ed. stau cu rdzboiu asupra lui, sä-i scoatá capul i sd-1 mintuiascd den
moarte ; iard acest lucru nu iaste nemä.rui dat'd cu vreo silä, cum sd fie
datoriu sä facd acest agiutoriu ; de multe ori i cu cuvintul poate sä. agiuto-

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UCIDERE $1 UCICLTORI (g1. 7-12) 105

reasca ne§tine pre altul, 'Anal va izbävi de vrajma§ul carele-i face asuprealä;
dara nu iaste nime datoriu cu de-a sila sa-1 facä sa faca aceasta, §i de vreame
ce va fi om strein, iara nu de rodul lui §i de singele lui, ce sa dzice frate.
Feciorul iaste datoriu sa agiute tatine-sau, and va vedea cà stau cu
razboiu asupra lui, sä-1 izbäveasca de moarte.
Slujitoriul iaste datoriu sà agiute cäpitanului
Robul cel cumparat iaste datoriu sa agiute domnu-säu;
Ndmitul, stapinu-sau;
, Muiarea, barbatului &au;
Cei de loc, giudetului
Tara sa cade sal socoteasca' §i priiascä, §i sa acopere de asupreale
pre oamenii pdmintului säu.
Cela ce-§ va incuia u§ea casei sale pentru sa nu intre cel asuprit sa
scape den mina asupritoriului, sa sà cearte dupa cum va fi voe
and sa va prileji de va fi un cucon mic§or §i slab §i va veni asupra lui
vreun bärbat mare §i mai tare la toate puterile decit acela, atunce iaste
volnic sà sà bata cel mai mic §i mai slab cu mai mare arme decit cum simt a
celuia ce vine asupra lui. lard de sa va afla ca cela ce vine asupra lui §i
inceape el svada iaste mai mic§or decit dins §i mai slab, atunce n-are puteare
cel mai mare §i mai tare sä scoata mai mare armä sa sa bath' cu celalalt sau
§i tocma, pentru ce de sä va prileji sà scoata mai mare §i sa va timpla
de-1 va ucide pre acest mic§or §i slab, sä va certa, macar de-are fi §i inceput
razboiul ce! mic§or §i slab.
Chid sä va prileji unui om de-1 vor birui, batindu-sä la razboiu sau §i
intr-alt chip, §i gonindu-I vrajma§ul lui, de sä va prileji acest vrajma§ a lui
sa cadza gios la pamint §i de-1 va vätäma acolea gios la pamint, fiind cazut,
sä va certa de la giudet dupà vattimarea ce-i va fi fäcut.
Cela ce va ucide pre cela ce alerga dupa dins sa-i faca moarte chid
fugiia, cumu s-are dzice, bdtindu-sä, au dat sa-1 lovasca §i n-au nemerit
bine, ce i-au cautat numai a da dos §-au inceput a fugi, iara celalalt 1-au
agiuns §i 1-au °morn, acesta sà va certa dupa voia giudetului; insd, sa
socoteasca giudetul, dard de va fi fugind pentru sal mai dobindeasca agiu-
toriu §i sà sa intoarca sa-1 omoara, atuncea de-1 va omori acesta ce-1 gonea§te,
nu sa va certa ; sau §i intr-al(t) chip, and sa va prileji cela ce fuge sd fie
om de gios §i cela ce-1 gonea§te &A fie boiarin, atunce poate sà uciga boiarenul
pre cel mai mic ce fuge, fail de nice o certare.
Cindu &A va acolisi un om de altul, nefiindu-i cela nice cu o dealä,
a§ea, numai intr-o pizma, va vrea sa-1 ucigä ; cela fried nu sa va da, ce sa va
sprijini cum va putea; batindu-sa ei amindoi, va cunoa§te cel asuprit cä'-1
va ucide asupritoriul, vadzind el ca nu iaste putintä mintuiasca viata

www.dacoromanica.ro
106 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA

intr-al(t) chip. si 11 va ucide, atunce trebue sä arate la giudet Cu märturie,

cum acel ucis a inceput intAi svada si cum nu i-au fost vinovat, ce de mare
nevoe I-au ucis, pentru sä scape de moarte, c'ä intr-alt chip nu era vreame
sä poatä scäpa de acel vrajmas, färä numai cu moarte. Atunce, de sä va afla
cum aceale mä'rturii, ce aratà acest lucru, simt oamen<i> de gios i prosti,
sä nu sä creadzä, ce sä sà cearte ucignoriul ; iarà de vor fi märturiile oameni
buni si vestiti de credinO, sà sä creadzä i sä nu sä cearte.

PENTRU RANELE CEALE DE MOARTE I PENTRU CEALE

CE NU VOR FI DE MOARTE. CUM Si VOR CUNOASTE.
GLAVA 18.

Rancie, unele simt de moarte, carile si de nevoe simt indemnätoare spre

moarte, mai virtos aceaste rane ce sä ating de inimä sau de crierii capului.
Altele, iarài, simt mai departe, ce aceaste nu simt de moarte, ce sä vindecä'
mai pre lesne, cumu-s la stinghi i la pulpile picioarelor, asijdere si la mini.
Aceaste Inch' de simt vreunele i cu grijä pentru 15.comiia i poftele ceale reale,
chid va face cum nu sä cade cela ce va fi ranit, care lucru macar Ca' simt si de-a
nu indemnarea spre cumpene de moarte, iarä tot trebue cu socotinVä alegind,
de s'd vor prileji rancie sä' fie la piept sau la grumadzi i alte ca aceaste.
Cela ce va räni pre altul va face ranä de moarte si de i sà va prileji
moarte dentr-acea räniturä', atunce vor vedea toti cum au murit de acea
rand si-1 vor certa pre acesta ca si pre un ucigAtoriu, macar de-are muri
dup-acea cit de tirdziu dupä citeva dzile, sau de nu va fi märs nice la vraci
sä vräciuiascA, sau macar de va fi dat si pre vraci ràu s4-1 fie smintit,
sau de sä va fi si smintit cel ränit singur cu multe lucruri, färä de ispravA,
mincäri, bäuturi i alte aseamenea acestora, ucigAtoriul, tot sä va certa ca
un vinovat.
Cela ce va rä'ni pre altul si-i va face ranä nu de moarte i dup-acea pentru
destule neputinte i sä' va timpla moarte, atunce nu va putea creade giudetul,
cum sä-i fie moartea dentr-acea rang, pentru cä. acesta nu sä cade sä sä
cearte ca un ucigätoriu, ce dupà cum va fi voia giudetului, pentru cà acesta
au murit au pentru vina vraciului, au pentru nesocotinta lui, ce sä dzice
pentru lä'comiia lui i pentru poftele trupului cu neingdduinta sa si mai
virtos cind va muri curund, preste putine dzile, dupä. ce 1-au ränit.
Cela ce-au ränit pre altul cu ranä' ca aceaia, sä' vie lucrul sä stea la
cumpänä de moarte, acesta sä' cheamä' c-au murit de acea ranä i sä va
certa ucigätoriul cu moarte, macar de s-are gäsi gresala i acelui ränit pentrn
hrana lui cea färä.' de cumpät, ce sä dzice mincäri i bäuturi, sau i pentru
nemestersugul vraciului.
www.dacoromanica.ro
 DESPRENIRI (g1. 13, 14) 107

5. Cela ce va r'äni pre altul cu rang ca aceaia sä nu sä cunoasca ce feal de

rang' iaste 0 de i sà va timpla moartea de acea rand, nu s'A." va cherna s'A fie
mort de ranà ales clndu nu s'A va fi pgzit, nice va fi chemat vraci s5.-1
vadz'ä, sau de-are fi 0 chemat nu va fi ascultat cumu-1 va fi Invgtat, sau
de s'd va fi smintit singur cu nesocotinta lui, slobodzindu-s6 la bucate §i
bguturi. Aceastea toate sA" cade &A' le arate cela ce l-au ränit, cu mArturie ca
aceaia, cum au facut toate aceaste gre§eale ce Mint mai sus serse, §i atunce
nu sg va certa a§ea cumplit ca un ucigatoriu; iarà de nu va argla unele ca
aceastea, cum am dzIs §i mai sus, certa-sà-va cu moarte ca un ucigatoriu.

CND Si VA CERTA CELA CE-AU RiNIT PRE ALTUL

CIND NU Si VA CERTA.
GLAVA 14.
CInd s'A va afla cä cel rgnit n-au vrut sà cheame vraci sau de-are fi §i
chemat 0 nu l-au chemat la vreame, ce s-au IntIrdziat preste citeva dzile:
atunce sminteala mortii va fi despre cel
De sg va g'äsi c'd cel rgnit nu ascultä cumu-1 invat5. vraciul 0 de sà va
prileji sä moargi de acea rang: pricina moriiji iaste el sIngur, iarg nu rana.
De sg va fi cel rgnit lmpreunat cu muiare trupea0e, pricina mortii nu
i-i den rang', ce iaste pentru nesocotinta lui.
De va fi cel rdnit mincat niscare bucate greale §i va fi bgut niscare
bguturg carea cumva, sau de va fi Imblat In soare, sau In Ant la r4cealg:
atunce nu i-i moartea de rang'.
Cind cel ednit va sä s'A' tämgduiascg cu descintece i cu farmeci, atunci
el singur iaste vinovat alegind de va fi rana de ceale de moarte
vracii sg vor fi pgrgsit, dzicind &A nu s'a" va tdmädui, atunce de nevoe
de va cherna 0 fgrmacAtoare sau descIntatoare, nu s5 inteleage s'A fie fäcut
a§ea gre§alg mare, pentru sä. poatä §uväi cela ce l-au rgnit, s'd nu sä cearte
Cu moarte.
De va fi màrturisit cel eänit, la moartea sa, cum nu moartea de acea
rang, ce-i iaste pentru nesocotirrta i nepaza lui, nu vom putea creade ; a0jdere
nu vom creade nice clnd va dzice moartea de acea rang.
Clnd va dzice vraciul cg iaste rana de moarte sau nu de moarte, 11 vom
creade. Mai virtos, clndu s'A va afla cä vraciul iaste dascal, cumu le dzic
acestora, doftori, atunce sä creade 0 mai bine decIt are fi altul mai prost,
bgrbiiariu sau descintgtoriu.
Chad va dzice vraciul cum cutare armA" n-au fälcut rang de moarte §i
mgrturiile vor dzice c'd rana-i de moarte, mai creade-sa-va vraciul cleat
marturiile.

www.dacoromanica.ro
108 CARTE ROMINEASCX DE INVIITA.TURX

Once va dzice vraciul vom creade pentru ranä, macar de nu s-are giura;
sau de-are fi vraciul i jidov, sau si de altä leage, atunce vom creade mai mult.
Clnd sä va prileji sä nu fie vracii toti Intr-un cuvint, ce unii sà dzicä
cà rana iaste de moarte, iarà alii sìl dzicà c'a' nu iaste de moarte: atunce
vom creade pre cei mai multi, sau pri cei mai buni, sau pri cei destoinici,
iard nu pre altii.
lard clnd vor fi tot unii ca alalti, amIndouà partile si la tot mestersugul
sä' vor tocmi intr-o fire si Intr-un cumpät, atunce giudetul va cäuta si va socoti
mädiilariul cel dece, de va fi mddulariu di ceale mari ce obläduescg,
ce sä dzice domnesc, toate mädularele, atunce va creade pri ceia ce dzic c6
iaste rand de moarte, iarä de va fi mddulariul din ceale mai mici, va creade
pre ceaialaltä parte de vraci, ce dzic cà rani nu-i de mo(a)rte.
PENTRU RIRBATII CE VOR LUA DOO MUERI 1 PENTRU MUERILE CEALEA CE,
CID LE VOR LIPSI BIRBATII DE ACASÀ, sA VOR MAMA.
GLAVA 15.

Cela ce va lua do4 mueri i sä va cununa cu amIndoä, ce sä dzice, cu una

Intr-un loc, cu alta undeva Intr-alt loe, i vor fi vie amIndoä: acesta lucru,
dupd pravilele celor imparati bätrini vechi di demult, li s-au fost fäcInd
moarte, iard In veacul de acmu sil ceartà dupg voia giudetallui, ce sä dzice
sau sd-1 bage In ocnä, sau-1 vor purta pren tirg cu piialea pre toate ulitele
i sil i Sil ia toate bucatele sä fie domnesti, pentru Cal nu i sd mai cuvine
sà aibà bucate, de vreame ce s-au pierdut cinste i iaste de °card si de
toata rusine.
Pre une locuri pre unii ca acestia, carii iau do6 mueri, poartà-i pre ulite
cu piialea sedzind &Mare pre mägariu tot bat cu doa6 furci, ce tore
muerile. Asijdere si pre mueri, pre ceale ce iau doi bärbati, le poartä cu pieile
goale pre mägari, si le bat cu doaä cumänace, sau cu doaa
iatr-un chip sä ceartä muiarea ce va lua doi bärbati ca i bärbatul ce
ja doaä mueri.
Cela ce va avea doa6 mueri la vreamea sa, cindu-i In toatà virsta,
giudecat numai sa fie de moarte.
Cela ce sä va cununa cu doe-a mueri i sä fie amIndoa6 vii, face prepus
sä fie eretic. Drept aceaia trebue sà-1 Intreabe ce glnd are spre taina cununii,
carea iaste de o tine besearica, si de sä va gäsi sä fie eretic, 86 va certa cu
moarte cumplità.
O. Cela ce va lua doä' mueri si amindoa4 giupinease, s'ä Sil cearte dupà cum
va fi voia giudetului ; ce voia giudetmlui atita sä tinde, cItu-i va lua si viata.
7. Nice un vlä'dicä sau patriarh nu poate nice lntr-un chip sä slobodzeased
pre vrun bärbat sd-si ja doo mueri, sau muiarea ja doi bärbati.

www.dacoromanica.ro
 DESPEE BIGAMIE (0. 15) 109

Muiarea ce sä va cununa Cu un bdrbat, carele va avea i altd muiare

vie, de va putea aräta la giudet. cu bune i credincioase märturii ca aceale,
cum n-au stiut cd are muiare, nu sd va certa; iard de nu vor aräta cu
mdrturii, sä vor certa amindoi.
Cind sd va afla cum n-au stiut muiarea cd are bArbatul s-altd muiare
dup-acea sä va ardta i muiarea cea dental: atunce, de va putea ardta la
giudet cum ea n-au stiut cum el are si altä muiare, atunce poate sd-si ia
dzeastrele ce-i va fi dat i altä tot ce-i va fi däruit ; i de-i va fi ddruit
el ceva, poate sä nu-i dea lui nemic pentru ce va fi fost a lui. lard de sä va
afla cum märturiile ei nu simt deplin nice adevdrate, atunce Cu darurile
ce i-au fost dat bärbatul, va piiarde i dzeastrele sale si asea vor fi toate
domnesti si pre ding o vor certa impreund cu bärbatul.
Cind va lua muiarea al doile bärbat, socotind cum cel dental iaste
mort: de va putea ardta Inaintea giudetului cu mdrturii ca aceale destoinici
de-a sd creaderea, cum i-au adeverit cu nedeajde sd fie mort, nu s'd va certa ;
iard de nu vor fi märturiile oameni de credintä si va cunoaste giudetul cd
Imbrd ftird ispravä, atunce sd va certa muiare.
Toate pravilele impArdtesti dau voe muerii sä-si ia al doile bärbat,
cind va rdminea de bdrbat o samd de vreame, dupd cumu s-au tocmit, cumu
s-are dzice: daca sä va afla cumu i-au robit bdrbatul, atunce sd.-1 asteapte
cinci ai, numdrindu-i din ce vreame 1-au robit ; iarä de i sd va fi dus bArbatul
la oaste, ce sd dzice sd fie slujitoriu, s4-1 asteapte patru ai, cum au fost ai
cei vechi di demult, iard acmu intr-acesta veac, serie sd asteapte dzeace ai.
Cela ce-au fost singur Oitoriu, marele impArat Iustiniian, dd invdtdturà
cum sä n-aibä voe nice puteare sà sa mai mdrite dupä al doile bdrbat de-are
astepta cîÇi ai de multi, daca nu va putea ales lucru sà inteleagä, de bdrba-
tu-si viu-i, au mort ; numai cind va inteleage foarte cu adevdrat, atunce-i
slobodä.
Moartea bärbatului sá aratd pre veaste, cind sà aude viu-i, au mart;
iard cind sä va audzi cà iaste loe nu departe, nu agiunge cu atita sd dzicd
nestine cum au audzit, ce sd dzicd cumu 1-au vddzut cu ochii mort, atunce s'd
creada
Cindu sa va afla numai un martur sä dzicd cum au vädzut pe bärbatul
cutäriia mort, agiunge atita sä arate cum acesta iaste mort i atunce cu
aceastd märturie poate muiarea sti sd märite sd-si ja si al doile barbat.
Poate muiarea sä trimità in deadins un om acolo unde i-au fost bdrbatul,
sä intreabe de viu, de mort; si cum va spune acesta, giudetul va creade
va da voe muerii sd sd nadrite sal ia alt bArbat, Insä trebue sà socoteascd
giudet,u1 de va fi acel trimis om ca acela sd fie destoinie de a-1 putea
creaderea.

www.dacoromanica.ro
110 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURÀ

aNDIT-$ VA PIIARDE DZEASTRELE MUIAREA

CE VA FI FICUT PREACURVIE $1 CiND NU LE VA PHARDE.
GLAVA 16.

Nu-s va piiarde numai dzeastrele muiarea ceaia ce va fi fdcut preacurvie,

ce incd-si va piiarde i darurile cite i-au fost (lama bärbatul i acealea toate
le va lua inapoi.
Muiarea ce va face preacurvie si de va vrea ad' suvAlascd sd dzicd cum
bArbatul ei n-au fdcut datoriia deplin ce-au fost sä facd, cum face bdrbat
Cu fdmeaia sa, sau de va dzice c-au fost nasilnic de o au fost bätind fdrä de
rind, sau va dzice cum au flout de sdrAcie, sau cd nu o hrdneaste: nu-i va
folosi nice una de aceaste, eel va piiarde dzeastrele toate i le va lua
bärbatul, daca o va ldsa.
Cind sd va afla s'A nu fie cununati muiarea cu bärbatul, ce vor ldcui
asea färd leage i vor putea s'd sd desparlä fie cind si de o va prinde bArbatul
Mcind preacurvie si ea va vrea s'd suvdiasc'd sà dzica cum au curvit, iard n-au
rácut preacurvie, fiind fàrà leage i necununat<i> cu barbatul, iard cu
aceaste cu toate giudetul va giudeca sal piiardza muiarea toate dzeastrele
ce va fi avind.
Nu va putea bArbatul, dupd ce s'd va impärti de muiare, pentru cdce au
fog; necununat<i>, s'A o arate cum au fost Mcind preacurvie la vreamea cind
au fost lacuind impreund, pentru ia dzeastrele ; ce daca i-au fost voe
sd-i ia dzeastrele, au fost sd arate la giudet, cumu i-au fost facind muiarea
curvie, mainte di ce s-au despärtit, pAnd a nu isprdvi giudetul impdrtirea lor.
Muiarea eel va piiarde dzeastrele nu va putea sd-s cearà de la bdrbat
macar ceva sd-i dea de brand', pentru c'dce au fdcut preacurvie.
Feciorul ceiia ce va face preacurvie, daca- s va piiarde dzeastrele., iaste
datoriu s'd hrdneascd pre imd-sa, cind sd va pdräsi de curvie si va sedea cu
cinste ; iarä de nu va petreace cu cinste, nice feciorul nu iaste datoriu sd o
hräneascd.
Cind va face bArbatul preacurvie, atunce 11 va despärti muiarea si-s va
lua toate dzeastrele, cite vor fi a ei, asijdere i ce-i va fi ddruit bärbatul
toate ce-i va fi fdcut, haine i alte lucruri.
incd de nu va fi fdcut bdrbatul, nice preacurvie, ce va fi numai curvit cu o
muiare slobodä asea cum are fi curvd, atunce muiarea va dobindi tot ce-i va
fi ddruit bdrbatul i toate hainele ce-i va fi fdcut si ale sale tot ce va fi avind.
Inca si cindu-s va ride bärbatul de muiare-s, de va trage si va sdruta
inaintea ei fiesce mueri slujnice, sau alte mueri proaste, atunce hied va
dobindi muiarea, tot cum scrie si mai sus si incd, de va vrea, poate sA sä
despartd de dins..

www.dacoromanica.ro
 DESRE PIERDEREA ZESTRII (gl. 16) 111

Cind va OH bärbatul pre muiare la giudet, cd face preacurvie, Cu scopos

ca acela ca sä-i ja dzeastrele i altä tot ce va avea, poate si ea sä-1 pirascä
pre dins cum face preacurvie i atunce nu-s va piiarde dzeastrele ; iara macar
de-are putea sä-si arate muiarea lucrul bärbatului, dard ce folos c'a' sa vor
certa amindoi intr-un chip de preacurvari.
Muiarea vadua, cum s'a va impreuna cu vreun bärbat trupeaste,
piiarde-s-va dzeastrele toate i le vor lua pristavii, pre carii au läsat bärbatul
sä fie socotitori casei-s ; i aceasta va fi mainte di ce sä va implea anul de
cindu-i va fi murit bärbatul. Iara dupä ce-i va treace anul, de-are face si
preacurvie nu-s va piiarde dzeastrele, ce-s va piiarde numai darurile i hainele
toate citu-i va fi fAcut bärbatul i aceaste unealte i bucate ce vor fi, nu sä
vor da pristavilor bärbatului, ce &a' vor lua toate i sä vor da pre sama
domniei.
Bärbatul ce va fi rämas de muiare-si si de va curvi cu fiece muiare,
piiarde-s-va toate darurile ce va fi avut de la Mmeae-s, ce i-au fost dat Ong
au fost vie si ce-i va fi rasa si dupa' moarte.
Ispravnicii muerii cei moarte, and vor vrea sa ceard i sä ja dzeastrele
ei inapoi de la bärbat, acest barbat de-are putea sä arate cum muiarea lui,
cind au fost vie, au fost Wind preacurvie: atunce acesta are tinea toate
dzeastrele ei.
Cind sa va scula o muiare vklug si-s va ceare dzeastrele de la ispravnicii
bärbatului ei celui mort, iarà ispravnicii vor arata cum face preacurvie, pentru
sä-i tie dzeastrele, aicia trebue sä cerceteadze giudetul de sa va afla sa
fie jeluit barbatul de acest lucru, cind va fi fost muiarea Inca vie ; atunce le
va priimi märturiile, cum sä fie fost asea. Iarà de nu sä va fi jeluit bärbatul
nice dinloard pre muiarea sa necum intr-alt chip, ce nice scirba n-au avut
impreunä, atunce oricite märturii vor dzice c-au fost muiare rea 1), nice unul
sä nu creadza giudetul, nice sä o giudece muiare rea, nice sä-si piiardzä
dzeastrele.
De vreame ce va fi stiind bärbatul ca-i curveaste muiarea cu altii vi-i
va fi si dzis i s-au i jeluit de multe ori, iard cu aceastea cu toate au täcut,
n-au avut ce mai face, nice au vrut sä o pirascä la giudet, ce o au tinut in
casä ca pre o fàmeae- i s-au culcat cu ding, atunce nu mai poate, nice in
viatà, necum dupg moarte, sa o pirasca la giudet cum au fäcut preacurvie,
nice poate sa'-i opreasc6 dzeastrele, nice alta nemicä.
Cind va erta bärbatul preacurviia muerii-§ ce va fi fkut, Cu tocmalä
ca aceaia de o va mai oblici ea face acest lucru, sä o spue giudetului: i atunce
piiardzä i dzeastrele.

I) In original s rrea

www.dacoromanica.ro
112 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURÀ

De vreame ce va sti barbatul Cu adevärat cum muiarea lui face preacurvie

si el rabda si o tine in casa i tace, atunce insamneadza lucrul cum o iarta,
au de voe au de nevoe ; acesta mai virtos poate s. sà cheame cod i hotru
muerii sale, alegind cind nu va sti adevärat lucru, ce-s va prepune numai asea.
De va giurui barbatul cu giuramint muerii sale, cum de o va prinde
facind preacurvie, nu o va duce la giudet, ce numai ce-i va lua dzeastrele
si o va lasa; iara muiarea, de va face acel lucru, atunce aceasta tocmala
sä stea adevärata, cà nu-i va lua dzeastrele, ce o va da pre mina giudetului
de o va certa ca pre o preacurva, jara dzeastrea sà nu-i ja.
Cind nu va sti bärbatul ca-i face muiarea preacurvie, dirept aceaia
nu face nice o iscusenie asupra ei, atunce nu sä cheamä cà o iarta pentru
preacurvie ce face.
De vreame ce bärbatul va erta preacurvia mueri sale, de vreo nevoe,
sau de vro silá, atunce nu sa cheama cum sä fie ertata.
Chid va piri barbatul pre muiare-s la giudet cum iaste preacurva,
dzicind cum el singur i-au fost hotru, atunce-i va lua dzeastrele; iarä de nu
va spune cum au hotritu-o el si muiarea va aräta cum au fost el hotru,
atunce nu-i va putea lua dzeastrele. lard de nu va cauta giudetul de dzeastre,
ce numai sa cearte pri cel vinovat, atunce-i va certa pre-amindoi ca pre
piste vinovati.
De va fi viu tatäl muerii, ce va face preacurvie, carele i-au dat dzeastrele
carele va sa mosneneasca dzeastrele ei dupä moartea muerii, atunce barbatul
nu va putea lua dzeastrele i sä pägubeasca pre tatal muerii.
Cind sä va afla nestine un strein sà indzestreadze pre vro muiare pentru
sufletul s'au i sa o marite cu tocmala ca aceasta cum, de va muri muiarea,
sä vie dzeastrele iaras la mina lui, atunce de va face aceasta preacurvie,
barbatul ei nu va putea lua dzeastrele.
Toate aceaste chipuri ce scriu pentru paguba dzeastrelor, sä inteleage
sä fie, cum am dzis, chid nu va avea muiarea cuconi ; pentru ea dacä va avea
rnuiarea cuconi, a cuconilor vor fi dzeastrele ei, iarä nu altuia nemärui, ce
.84 dzice de vor fi cuconii cu acest barbat, ce-au luat dzeastrele, sau de va avea
cuconi cu alt barbat mai dentai, tot ceia vor lua ce va fi.
Cela ce sä va cununa cu o muiare rea 1), de pururea rusinata i curva ;
dup-acea, de va face aceasta muiare i preacurvie, atunce nu va putea bärbatul
ja dzeastrele.
Nu-s va piiarde muiarea dzeastrele sale, de vreame ce nu vor arata
la vedeare curvia ei deplin sä vadza toti: ca giudetul are puteare sa socoteasca
foarte de vor fi märturiile intregi i adevärate i foarte bune.

1) In original rrea

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESPXRTIREA CXSARILOR (gl. 17-21) 113

27. Bdrbatul eel va pin muiarea la giudet cum au fdcut preacurvie, pentru
sd-i ja dzeastrele, trebue sd vddeascd foarte la ardtare preacurviia ei, ce sä
dzice at:Ha sä o arate adev'drat cum iaste intru toti credintd ca aceaia, cum
lumina soarelui face dzua ; iard de nu o va ardta asea de adevdrat, nu va
lua nemic'd dentr-aceale dzeastre, macar muiarea de sá va i certa ceva,
pentru neste prepusuri oarecarile, ce va giudetul sd vadz'd de la dinsa cu
aceastea cu toate. De vreme ce nu sä va ardta un lucru ales pentru aceastá
preacurvie, bärbatul nu va lua nemicd den dzeastrele

PENTRU CARE VLNE *Si DESPART

CE Si DZICE BARBAT DE FINEAE-§I.
GLAVA 17.
Mull sà vor Impdrti de fämeile sale pentru preacurvii ; si cum iaste
datä bärbatului sal lase muiarea, chid o va gdsi Maud preacurvie, asea iaste
dad' i muerii sd-si lase bärbatul, cind va curvi cu altd muiare mdritatd,
sau fat'd, sau i altd muiare fie ce feal va fi.
Cindu-s va goni bärbatul muiarea den cash', sau de nu o va hrdni, sau
alt9 ca aceastea-i va face, pentru carile ea va face preacurvie: atunce bdrbatul
ei nu va putea sd sd despartd sä o lase ; mai virtos muiarea pentru aceaste
vini ce dzisem, poate sd ceard voe sà sä despartd.
De va fi dat nestine voe muerii sale s'd facd preacurvie, nu va mai putea
acela bdrbat s'd s'd departd de ding pentru preacurvie ce-au rácut, mai virtos
muiarea poate s'd s'd despartd de dins!, pentru care lucru s'd cheamd codäs
hotru muerii sale, aceasta s'd inteleage de va fi fost cu voia muerii sau de-i
va fi fost
Carele stie cum muiarea lui face preacurvie si are avea puteare s'd o smin-
teased si nu o sminteaste, acesta ca si cum are da el singur puteare i voe muerii
sale sd facd acel lucru preacurvie i iaste ca i cindu o are hotri el singur.
Cind va face nestine pace cu muiarea sa, dupd ce o va fi prins fdcind prea-
curvie, nu va putea dup-acea sd mai pirascd pentru aceastä curvie s'd o despartä.
Cinel va goni muiarea den casa sa, pentru ce va fi fäcut preacurvie,
sá cade s'd o hräneascd, pand cind va ardta preacurviia ei la giudet i sà s'd
isprdvascd impärteala lor. Tail de sä va afla cum muiarea cu voia ei de va fi
esit pänd dennafarg de poarta casei sale, nefiind gonitá de bdrbatul ei, atunce
nu va fi datoriu bdrbatul sd o hräneascä.
De va fugi muiarea de la barbat, pentru cdce va fi avind aseas la vedeare
mueri curve, de le va fi tiind, atunce are puteare toatd cheltuiala ce va fi
de hrana ei sd ceará de la bdrbat si tot venitul ce va fi stringindu-sd den
dzeastrele ei.

8 o. 1069
www.dacoromanica.ro
114 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURX

Preacurviia de-are fi de fatä, de-are fi pre ascuns, pentru carea va goni

barbatul pre muiare-s den casa, sau i muiarea de va fugi sIngura de buna
voia ei: pre acestia de pururea pravila-i sminteaste i nu-i lasà sa sa lmpreune
iarà i sà lacuiascà lntr-un loe, si mai virtos cind va fi muiarea dennafarä
de casa barbatului sàusi va naste prune acolo. Iarà de nu sa va putea desco-
peri acea preacurvie pänäi la opt dzile, sau barbatul sau muiarea pentru barbat,
atunce sà Indeamna a lacui intr-un loe si a face pace.
CInd sa va duce muiarea de la barbatu-s, pentru cà bärbatul ei tine la
vedeare curve ln...casa sa sau si dennafara de casa sa, i dup-acea sIngurà
muiarea va vrea sa lacuiasca cu barbatulu-s, de vreame ce sà va fi giuruit
si el sa lase curvele, atunce pravila da voe sa faca cum va vrea muiarea.

cum p IN CE CHIP ESA PREACURVHA UNUIA. Si VA PUTEA T OCMI IA CELUIALALT

PREAClURVIE, PENTRU D °ARA NU S-ARE DE SPIRT' CISARIL
GLAVA as.
CInd sa cearcà nestine cu besearica, pentru sá sá Imparta.' de fameae-si,
pentru c-au facut muiarea lui preacurvie, atunce de va arata muiarea cum
barbatui au fäcut acesta lucru, preacurvie, atunce besearica nu-i va Imparti.
CInd va vrea barbatul sà sä desparta de muiarea lui pentru preacurvie
ce va fi fäcut, de va arata i muiarea cum si bärbatul au facut sodomie, atunce
nu sä vor desparti ; iarä trebue sà arate muiarea cum au facut sodomiia deplin,
cumu-i sa fie, pentru ea de nu va arata sodomiia desavirsit, cum au fost
pacatul, nu sä vor putea desparti.
De vreame ce are nestine gind sä sä despartà de muiare-si pentru prea-
curvie ce-au facut, i muiarea va arata cum bärbatul ei are vro ereasä, atunce
besearica nu-i va desparti, ce pocäindu-sa amindoi, sä va socoti gresala unuia
sh fie dirept altuia, ce sä dzice sa fie una dirept alta.
Aceaste greseale ce am dzls, carele Impart bärbat de fameae iaste prea-
cur(v)iia, sodomiia, ereticiia, carele trebue sa sa arate la giudet Intregi si la
vedeare, pentru ea de nu sa vor arata sà vadza toti, atunce ca i cInd nu s-are
fi facut nicecum si cum nu i s-are fi dus pre la giudet ; i aceasta stà asupra
giudetului sà sa ispravasca de vor fi märturiile bune sau de nu vor fi.

ciND g IN CE:CHIP Si DESPARTE BiRBAT DE MUIAREA

PENTRU SOD OMHA.
GLAVA 19.
1. Poate muiarea sa ceae voe de la besearicà sà sà desparta' de barbat,
cindu-1 va Invata diavolul mestersugul lui cel spurcat i urit tuturor, ce sh
dzice sa nu sa impreune cu fameaia-si cumu-i firea, ce prespre fire, pentru

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESPXRTIREA CASARILOR (gl. 17-21) 116

ca atunce besearica-i Imparte pana in putina vreame, pana doard s-are pocai
bä'rbatul de acest pacat spurcat, ce sä dzice sodomiia.
Iara de sa va afla cum acel barbat ce face sodomie, nu face numai Cu
singurä muiarea lui, ce i cu alta streina, sau i cu alt obraz, atunce muiarea
va ceare voe de la besearica numai sa sà despartä.
De sa va afla cum barbatul nu sä impreund cu muiareal deplin,
cumu-i sä' fie, ce sä varsa pre dinnafarä, ce se dzice pentre coapse, sa
sä desparta.
imparte-sa fameaia de bärbat i barbatul de fdmeae, nu numai cind
face bärbatul sodomie cu muiarea sa, sau i cu altä muiare, sau cu copil,
sau muiarea lui, de va face sodomie cu alt barbat, ce inca i muiarea lui de
sa va impreuna trupeaáte cu alta muiare, cumu sà dzice una cu alta ái sä
varsa una la alta, ce sä dzice arunca säminta, pentru ca aceasta iaste ca
sodomiia i atunce, de va vrea bdrbatul, o va imp'arti.
Imparte-sa muiarea de bä'rbat, and va face muiarea cinie, sau niscare
meáteráuguri sà sä' poata freca sa sà varse säminta, sà sä poatä' stimpara de
pofta, ce sa dzice Cu cinie de lemn, sau de her, sau de stecla, sau de pindza,
sau fie ce alta, sa fie lucru ales de aceaia treaba: pentrucà cumu-i aceasta,
iaste tocma ca i sodomiia.
Nu sä va impärti bärbatul de fameae, sau flmeaia de bärbat, cind vor
face vä'rsare de sal-ninth* singuri cu mina sa.
Tmpartirea casaáilor .cind sa va face pentru aceaste vini, ce scrie mai sus,
sa inteleage sä' fie pänä la o vreame, iara nu de totului tot.

CINDU Si VA DESPIRTI BARBATUL DE MUIARE-SI SAU MUIAREA DE BARBAT

PENTRU ERE SE DE VA FI UNUL ERE TIC.
GLAVA 20.
Pentru ereseile bärbatului poate muiarea sa nui desparta bä'rbatul
numai cu besearica, ce ái ea singura Bra de voia nemarui poate sä sä despärtä
de dins ái mai virtos de o va fi el ispitit, sau de o va fi silit sa o intoarcä' despre
credinta ei cea bunä a pravoslaviei spre ereasele lui.
Nu sa poate socoti den doaä lucruri unul, oarecarele va fi mai räu, erea-
sele au preacurviia. De vreame ce un obraz, ce are voe de la besearicä' sä sä
despartä, pentru cä celalalt obraz au facut preacurvie, acmir nu poate obrazul
cela, ce-au facut preacurviia, sà dzicà celuialalt, sotiia lui, cum iaste eretic ;
sà vor masura una cu alta, ce sa dzice eresele cu preacurviia i sä vor tocmi
sa fie una pentru alta ái sa nu sä desparIä: pentru cace de vreame ce obrazul
cel cu erese, de nu sä* va pocäi de tot ái cu totul i sa paraseasca eresele, nu
sa vor erta, ce sä vor despärti i dirept erese i dirept preacurvie.

8*
www.dacoromanica.ro
116 CARTE ROMINEAECX DE INV/1111111a

Cela ce-v va desparti muiarea, pentru cam iaste eretica, nu poate

opreasca dzeastrele, cum are voe sa le opreasca cind o va gasi preacurvä.
Cind sa va timpla bärbat Cu fameae s'A fie amindoi eretici §i unul de din0
sä va Intoarce spre pravoslavie i spre direaptä credinta cre§tineasca §i celalalt
obraz sà ramie tot eretic, atunce obrazul cel cre§tin poate sa sa impreune Cu
alt obraz creqtin §i nunta cea dentai sa sä dezlege; iara de vreame ce sä va
Intoarce spre credinVA un obraz i dup-acea curund &A va intoarce §i celalalt,
atunce nunta acestora nu sa va dezlega, iarà va raminea, de vor fi tot Impreuna,
cumu au fost.
Iara cind va fi dup-acea tirdzie vreame sä. va intoarce 0 cela obraz al
doile spre cre0inatate 0-0 va ceare sotul sá lacuiasca cu dins, atunce giudelul
trebue sa socoteasca acest lucru foarte bine, pentru cace poate sa fie In
multe chipuri.
Dental, poate sä prileji sä. fie 0 Intr-acesta chip, ce sa dzice: daca sä va
Intoarce barbatul spre credinta cea adeväratä, mai apoi dupd multd vreame
s'a va Intoarce §i muiarea §i va gasi barbatululi Insurat, luat muiare cretina,
aceasta, ca o muiare ce-au fost dental, va vrea ia bärbatul, trebue
sa socoteasca giudetail de sä va gäsi cà s-au cununat ba'rbatul cu muiarea cea
cre§tinä mai apoi, dupa ce s-au despartit de muiarea cea ereticä, atunce nunta
cea dentai ramine dezlegatä, iara ceaia a dooa, ce-au facut cu cretina, iaste
Intäritä. §i giudetul nu o va dezlega ; iara de s'A va afla cum bärbatul s-au
cununat cu cretina, mainte de ce s-au fost despartit de muiarea cea eretica
cu giudetul besearicii, atunce nunta dental iaste statatoare, iara nunta a dooa
o va dezlega giudetul §i va indemna pre barbat ja muiarea cea dentai,
carea s-au intors Cara credinta cea adevaratä, cum au facut §i el singur.
A dooa, de vreame ce obrazul cela ce s-au tutors mai apoi, va fi bärbatul
0-0 va gäsi muiarea maritata dupà." cre§tin barbat i acesta, ca un barbat
ce i-au fost dentai, o va ceare, trebue sa cearce giudetul cunt au facut §i cu
cela barbat ce serie mai sus. Iara de sà va afla cum sa cade bärbatul sa ja
pre muiarea sa ce-au Intors spre credinta, mai apoi trebue giudetul sä cearce
foarte mult sà cearce, sä nu sa. fie Intors barbatul acesta cu in§eläciune,
ce sa dzice sä nu cumva facä silä muerii sà sa Intoarca iara0 la erese lor, sau
pentru alte me§ter§uguri, pentru ca atunce nu va da giudetul voe sa o ia,
pentru aceaste prepusuri, ce s'A fie cu bärbatul al doile.
A treia, de vreame ce acel obraz ce s-au intors, fie cine are fi, au barbatul,
au muiarea, de sa va calugäri §i mai apoi, dui:4 citäva vreame, de sa va
Intoarce §i cela obraz den erese spre credinta cea 'Duna §i va gäsi pri cel dental
calugärit 04 va ceare, ca pre un so sä lacuiasca cu dins: atunce trebue sa
socoteasca giudetul, acel obraz de sä va fi calugarit, dupä ce sa vor fi impartit
cu besearica, ce sa dzice sa fie dat mina, pentru cà atunce nu iaste loe de-a

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DESPARTIREA CASARILOR (gl. 17-21) 117

A mai impreunare ; iarà de s'A' va fi calugArit §i sAt nu-i fie despäxtit besearica,
atunce va slobcdzi giudetul sA' sá dezleage cälugäriia i sà sA impreune unul
Cu alalt, lush' de va vrea i obrazul cel cälugärit, iarA de nu va vrea obrazul
cel cälugärit sà lash' cOlugariia, giudetul s'a' nu-i facd nice o sild.
A patra, obrazul cel cälugdrit, de va fi stInd pre vreo stepenä ca aceaia,
ce stint dentru destoiniciia besearicii §i s'A aibä asupra sa hirotonie sau molitve
de preotie, atunce nu va mai putea sä leapede cälugOriia, macar de-are §i
vrea, alegind de nu va fi cälugAr desävir§it, ce-i vor fi cetit numai molitva
raselor, pentru cà atunce nu are nice o smintealä, ce, de va vrea, poate sä.
leapede.

CIND Si VA DE SPIRTI MIIIAREA DE RAMAT PENTRII VRAJMAIIA BIRBATULUI.

GLAVA 21.
Muiarea poate sä cearà voe de la giudetul besearicii sä sà desparta de
bArbatul ei, cindu o va bate fArA de sainA §;-i va face rane de armä.
Inch' poate muiarea singura, cu voia lär'A de giudet, sa BA' despartä
de bärbatul säu, cind o va bate intr-acesta chip sa vie lucrul s'A stea in cumpäna,
cum de n-are fi fugit, o are fi ucis de tot, sau and o va bate in vreun chip
ca acela s'A o faca sä nu poatä grAi CAM giudet s'A'-§ spue jaloba, pentru s4
despartA ; iarä de nu va fi a§ea bdtaia, sä nu s'A' poatà despOrti numai ea
a§ea singurà cu voia ei.
Chid va fugi vreo muiare de vräjing§iia bOrbatului i pentru frica ce are
pentru sh' nu o omoarg, de va aräta acii§, Intr-acea datä, mare vrä'jma§iia
bArbatulu-§i, atunce li desparte leagea ; iard daca nu va aräta intr-acel ceas
rautatea lui, atunce nu-i va despArti leagea.
Cela ce sa va aräta cu vrAjmä§ie i cu groazä asupra muerii sale, nu 84
va numai despärti de dinsa, ce incä sa va certa, dupä cum va fi voe giudetului.
Muiarea de räutatea barbatului va fugi de la dins §i sA va duce intr-altA
casä ; iaste datoriu bArbatul s'A o hrOneasca i sä-i facA toga odihna, ce sä
dzice de nu va avea pArinti, sau frati §i de va fi e§itä singurh cu voia ei.
De va nebuni bArbatul, s'A sa impart6 aceaia cash', pentru cäce iaste
cumpAn6 s'O' nu o cumva vatAme, sau s'A o §i omoarà bArbatul pre muiare.
Cind va fi bOrbatul invätat de pururea almbla tot bat §i sä-§ bata muiarea
tot in betie, atunce muiarea lui cu leage sä va impOrti.
Nu numai pentru vrajmA'§iia §i rAutatea ce are bOrbatul asupra muerii-§i
de o ucide, sd va despOrti, ce §i pentru cuvinte ce va gräi bOrbatul sprintare
§i o va Ingrozi In tot chipul, cA o va ucide de tot, pentru aceastea Inca' sä vor
despArti ; inc4 mai virtos, de cind o are bate §i ales cind va fi om ca acela
sd-i fie de pururea dragd svada.

www.dacoromanica.ro
118 CARTE ROMINEASCA. DE INVA.TXTURA.

De sd va afla In mijlocul a bdrbat si a fämeae, ce s'd dzice intre cdsari,

cum sd.' fie vreo vrajbd ca aceaia de moarte, cumu s-are socoti pentru niscare
lucruri de prepus sd-s prepue andesine carea cumva cu lnseldciune sd nu
omoard unul pre altul, atunce pravila li desparte, sa.' nu l'acuiascd impreunä;
iarä de nu va fi vrajba de moarte, ce va fi Intr-alt chip, sä nu sa despartd.
De n-are avea bärbatul altd nice o villa', ce numai aceasta vedjmäsiia,
cindu-i jestoc i iuti la minie, agiunge atita sà s'a' despartà aceaia casä,
pentru ace sá dzice: cel eau, cela ce iaste o data' rdu, de pururea va fi
tot eau.
Acesta lucru stà pre mina giudetului sä opreascà pre bdrbatul cel vrd.j-
mas, ce sä porneste asupra muerii sale, pentru s'd sä veaghe sä nu cumva sd
o strice intru ceva, macar de-are si face muiarea pre bdrbat sa sd porneascà
asupra ei, trebue sd-s ingkluiascd firei.
Incd sd cade giudqului sà giudece vina muerii, pentru ce au pornit
pre barbat cu minie asupra ei i atunce cumu-i va pärea giudetului, sau sä-i
tocmascä de sä va prinde bArbatIll c'd sd va läsa si nu o va vätäma, iard
de nu, sd-i Impartd.
Cela ce nu va ldsa pre muiare-si sd doarnadIntr-un pat cu dins, sd cheamd
cà de vräjmäsie nu o lasä, Ca' iaste minios pre ding.
Celuia ce nu-i plac bucatele ce-i face muiarea, sau cämesile i alte ca
aceastea, sà cheamä cà are vedjmäsie spre ding.
Cela ce-s va bäga muiarea In hiard., sau o va Inchide undeva ca intr-o
temnità, sd cheamà cä are vräjmäsie spre dinsä.
De sd va inteleage cum vreun chip dentru cdsari, au bdrbatul, au muiarea,
va s'd hicleneascd pre sotu-sdu cu o (Aral* sau cu altä ceva armd, sau farmeci:
aceaia casd s'd sá Impartd cu stire i voia giudetului.
BArbatul cu fämeaia sä despart, nu numai cind sä va afla cum un obraz
va sd hicleneascd pre alt, ce Inca si and pun pre altul sà facd acesta hiclesug.
Cind s'd va lasa bArbatul mai mic i sd va prinde cu chizesie, cum
nu-s va lace muerii nice o räutate i Incd-i va face si zapis, atunce giudetul
sä i-o dea pre mina, lug cind nu va fi vreun prepus la mijlocul lor, cà macar
cà s-au el läsat mai mic, iarä nu va putea rdbda de sà nu-i faca vreo nevoe,
ales de va fi vrajba prea mare: pentru cace atunce, cu toad acea plecare
si de va avea ce chizesie, pravila nu o dd.
Impärteala acestor cdsari sd inteleage panä la o sama de vreame, pana
sä va mai läsa i sä va mai domoli firea barbatului cea sireapd i vedjmase.
Macar Ca si desparte pravila pre cäsasi, pentru frica ce are muiarea
despre bärbat sà nu-i facä vreo ra'utate, iara sa cade sà socoteascd giudetul
aceastä fricd, de va fi cu. cale pentru sd-i despartd, sau de nu va fi, de vreame
ce o fricd, cum are fi un lucru de nemicd., nu va putea sà despartd. cdsasii.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DREPTURILE C.A.SARILOR (gl. 22-26) 119

CUM V IN CE CHIP POATE Si Si ARATE TRIJMIMA BIRBATULUI

I CU CE LUCRU.
GLAVA 22.
Trebue sä fie mdrturiile ce vor vrea sd arate vrAjmdsiia bdrbatului,
fie destoinice de-a sd creaderea, sd nu fie rudd, sau oamenii muerii, nice sà
fie de rls si de batgiocurä, oameni de carii sà nu-i bage nime nice intr-o sanad.
Vedjindsiia aratd vecinii omului, sau veastea cumu sau deacd-1 grdesc
oamenii.
Boacetele muerii itipetele ce sd aud den casd, nu vor putea ardta vedj-
indsiia bärbatului, nice ochii ei ce vor fi vinetit<i>, sau obrazul ce va fi im-
flat: nu pot aceastea sd arate vräjmdsiia bärbatului ; marturi trebuesc la
lucru ca acesta pentru sà cunoascd tot adevdrul.
Mai mult creade giudetal märturiile carii aratä vräjmäsiia bdrbatului,
decit toti ceia ce grdesc improtivd, de dzic cd nu-i asea, ce sd dzice cum nu-i
bärbatul cu vedjmdsiie spre muiare, de vreame ce la toate giudeatele mai
adevdrate simt märturiile carile dzic cdiaste asea, decit ceia ce dzic cd nu-i asea,
ce &A dzice: ceia ce adevereadzä mai de credintä shut, cleat ceia ce tägdduesc.

CUM $1 CIND POATE BIRBATUL BATA. MUIAREA I IN CE CHIP.

G LAVA 23.

Poate sà indirepteadze i sä cearte bdrbatul pre muiare-s, pre lucru ade-

vdrat si pre direptate, iard nu cu inseldciune i färä de cale si inc'd sd o batä
cind va fi cu vinä, dupä deald ce va fi fdcut, i atunce cu mäsurd, sä:
nu o prea treacä, cu blindeate, iard nu cu vrAjmdsie, färä vind i färd
ispravä.
Doad lucruri oarecari sprijinesc pre bdrbat sà nu sd cearte, cindu-s va
bate muiarea: cind o va fi bdtut pre vina ei; a dooa, cind o va bate putinel.
Pentru Ca' de o va bate färä vind sau cind o va bate cu vrdjmäsie, sà va
certa si mai virtos cind va fi vina micsoard; iard de va fi vina mare, ce sä
dzice, de o va afla in vreun lucru de-a preacurviei, sau de o va gdsi Mcind
vreun viclesug spre moartea lui, atunce macar cu ce vrAjmdsie o va bate, nu
sä va certa intru nemicd de la giudet.
Muiarea ce o bate bdrbatul cu vrdjmdsie i mult fail de rndsurd, poate
sd-s cearä la giudet, sà sä despartä ; iarä sä cede sd fie despdrteala cu leage,
sä fie bdtaja asea de mare si intr-acesta chip, cit sä stea lucrul in cumpänd,
de va fi vie, de nu sd va despdrti de &lust; pentru cà de va fi bdtaia
micsoard, nu sà vor despdrti.
Cela ce va fi vräjma i cumplit spre muiarea lui, bdtindu-o färd de vind,
sau o va bate cu vrdjindsie pentru putintea vinä., sà va certa intr-acesta

www.dacoromanica.ro
120 CARTE ROM INEASCA DE INVATAilfla

chip: sa piardza a treia parte den darurile ce-i va fi daruit muiarea ; iaril de
nu-i va fi dat daruri, sà va certa sa dea muerii sale a patra parte de citu-i
va fi dzeastrea. Aceasta iaste, cind nu vor mai treace dzeastrele de trei sute
de galbeni; iara de vor fi dzeastrele mai mult, atunce-i va da numai o suta
de galbeni, qi dzeastrele fie eft gtie.
6. Muiarea poate sà sà desparta' de barbatul sau singura, cu putearea
ei, cind o va bate des §i fdra de via ; §i daca sa vor desparti, sa cade sa o
hrá'neasca barbatul i &A o imbrace, cum sa cade.
Fail de masura §i cum nu sa cade §i cu vrajma§ie sä cheama bataia,
cind sa face cu toiagul §i mai virtos cind sä va svarima lemnul, sau sa
faca cu acesta rane sà marga' singe, sau cind o va lovi cu lemnul In obraz,
sau in cap: atunce de pururea sà va certa barbatul pentru vrajma'§iia lui.
rárbatul poate sàj bata muiarea cu masura pentru vina ei, macar de
are avea §i zapis sa' nu o bata.
Nu sa cheamà barbatul vrajmq muerii sale, de o va bate numai o data.
Iara de o va bate de pururea §i de mai multe ori, fara de villa', atunce
sa dzice ea iaste cu vrajma§ie asupra ei.
De-§ va bate ne§tine muiarea cu pumnul, sau cu palma, nu sa cheama
ca iaste cu vrajma§ie asupra ei, de o are bate cit de mult §i de des.
Barbatul poate sal pue muiarea in Mara, sau sa o inchidza, cum are fi
In temnitä, numai pentru doaa vine: dece, una iaste cindu o va afla facind
preacurvie, iara a dooa cindu o va gasi ca-i face hicle§ug sa-1 omoara; iara
dirept alte vine nu va putè, nice sa o inchidza, nice sa o bage In here.
CND VA TREBUI Si FIE CHIZEAS DREPT BARBAT OAMEN<I> DE CREDDITI
SI INCA Si FACA 51 ZAPIS MUERII LUI
CUM Si NU 0 VATIME YNTRU CEVA, NICE CU UN LUCRU.
GLAVA 24.
Cindu sa va teame muiarea de vro rautate sa nu faca barbatul, fiind
el om jestoc i minios, atunce poate sa ceara de la giudet faca barbatul
zapis cu chize§ie ca aceaia sa nu o vatame intru ceva; §i mai virtos de sa va
fi sin gura dat vinovatä pentru vreun lucru ceva, ce sä dzice de va fi facut
preacurvie.
imparti-sa-va muiarea de barbat, nu numai pentru vrajma§iia lui, ce mai
virtos pentru vrajma§iia parintilor §i a rudelor bärbatului, cind sá vcr cum-
päni sa-i faca nevoe i sä o vatame intru ceva.
Nu agiunge, nice poate sa fie lucru de credinta tocmala i giuramintul
ce-au facut bärbatul, sa' fie cu adevarat, cum nul va vagina muiarea intru
ceva, iarä trebue Inca' sal pue i ni§te chizea§i, pentru sa nu-i faca vreo
Mutate.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DREPTURILE CASARILOR (gl. 22-26) 121

CInd nu va putea gdsi bärbatul chizea§ sal pue, pentru sd nu-§i vatdme
muiarea, acesta lucru stä In putearea giudetului sd socoteascä, sd vadzd cumu
li-e vrajba §i sd legiuiascd. Putea-va agiunge sd fie numai cu acel giurdmint,
ce-au facut bärbatul, de nu va putea sd §tie sd-i despartd, sau sd i-o dea iard§i.
Cind sd va Impdrti rnuiarea de bdrbatu-§ pentru frica vrdjmd§ie<i> lui,
cade-sd giudetului sd intdreasca acest lucru, nu numai cu zapis, sau cu chi-
zea§i, ce Inca trebue sd o pue la un loe ca acela cu credintd, sd. §adzd acolo
Cu cheltuiala bdrbatului, pänd sä va aleage ce cum va fi.
Daca va da bArbatul credintd ca aceaia, cu giurdmint §i Cu zapis §i Cu
chizea§, sd nu-§i vatdme muiarea Intru ceva, pentru cdce au prinsu-o Mcind
preacul (v)e; iard muiarea daca va veni acasd §i iard§ va face altd curvie,
atunce bdrbatul poate sd-i facd toga räutatea §i sd n-aibd nice o certare de la
giudel, §i nu sd smintea§te nemicd pentru ceale tocmeale cu legdturä ce s-au
f Acut.
Nu va putea muiarea sä ceae de la bärbat chize§ie, sau altä, pentru fiece
lucru sd nu o vdtdme, ce trebue sd fie vina mare §i frica ei a§ijdere sd aibd
pentru ce sd teame: atunce sd ceae credintd, §i acest lucru stä pre sama giude-
Imlui sd giudece acel lucru §i acea vind de carea sa teame muiarea, poate sd
fie de chize§ie au ha.
Macar de §e-are pune bärbatul §i chizea§ sd nu-§ vatdme muiarea, pentr-
aceaia tot poate sd o batä cu mdsurd, cindu-i va fi vinovatd, §i sit o Indirep-
teadze pre voia lui §i de la giudet sä n-aibd nice o certare.
Datoriu iaste giudetul sd sileascd pre muiare §i sd o indeamne sd läcuiascd
cu bdrbatul, cind va cunoa§te c'd bdrbatul iaste gata sd dea chize§ie cum sd
nu o vatdme. Numai sd socoteascd, sd nu fie bärbatul foarte vedjma§ §i sd
nu fie avind andesine uriciune, sd-§ fie uriti pind la moarte, pentru cd atunce
giudetiul nu va lndemna sd-i Impreune, c.d. acolea std lucrul In cumpänd sd
nu o cumva omoard, macar de-are da §i chizea§i ; iard de va vrea muiarea a
§adza cu dins, sd o lase giudetul dupd cum va fi voia ei.

PENTRU CITE FEALIURE DE LUCRURI POATE BARRATUL

SA-$ GONEASCA MUIAREA DEN CASA CU PUTEAREA SA,
FiRi DE LEAGE $1 Ella STIREA GIUDLTULUI.
GLAVA 25.
Pentru preacurviia ce va face muiarea, poate bArbatul sd o scoatd §i EA
o goneascd den casd singur cu putearea sa §i mai virtos cind va fi curviia de
fat:a' §i ardtatd ; iard de va fi preacurviia pre ascuns §i trebue ardtare, atunce
nu poate sd o gonescd den casd-§i rand de voia giudetului.
Macar de-are §i fi un martur, destonic §i credincios sd adevereadze prea-
curviia muerii, iard tot nu poate, cu putearea sa, acesta singur sd o goneascd.

www.dacoromanica.ro
122 CARTE ROM INEASCA. DE INVATATURA.

Nu va putea muiarea Cu voia ei sá sä despartä de bärbatu-si i sä. iasä' den

casä-i pentru preacurviia bärbatului ce va fi fäcut i, mai virtos, dud va fi lucrul
pre ascuns i trebue sä o arate nestine ; iara de va fi lucrul de fatà, atunce
poate numai singurà cu voia ei sä sä despartd de bärbat.
Cela ce-s va goni muiarea den cask, fära de villa, acela s'a' va certa dupà
voia giudetului va da toate dzeastrele si ce va fi dobinda dzeastrelor.
Datoriu iaste bärbatul s'a' hräneasc'd pre muiare, dac'ä o va goni den casä ;
iara de sà va afla Intr-acea vreame, ce lipseaste den casa bArbatului, sä facä
preacurvie, atunce bärbatul nu-i va mai da nemicä.
De sa.' va despärti muiarea de Mrbat cu voia ei i bgrbatul va aräta, cum
s-au despärtit färä nice o vinä, atunce nu iaste datoriu bärbatul sä o hräneasc6
dennafarà de casa lui ; iarà de sä va fi despdrtit pentru vreo villa' a bärbatu-
lui, atunce bArbatul va pläti toatä cheltuiala ce va fi fäcut pre hrana ei, fiind
dennafarä de casä.
Cind va räspunde leagea sä fie muiarea la Inchisoare In temnità atita
vreame, atunce bärbatul nu iaste datoriu sä o hräneascd, de vreame ce iaste
la Inchisoare pentru vina ei, ce sä dzice iaste ereticä, dece sä ceartä cumu i
sä cade, pänd sä va Intoarce.
Poate bärbatul sä s'ä despartA de muiare i muiarea asijdere de bärbat,
Cu voia lor i filed' stirea giudetului, cind un obraz va face indemnare i celuia-
lalt sà gresascä.
Chid va da barbatul bani In camätä i încà mai virtos cind va prea asupri
cu camäta, atunce muiarea lui, nipm sä nu aibä voe sä sà despartä de dins,
ce Inc6 iaste datoare Intru tot sä sä intoarcd i sä lipseasc6 de la dins, pänä
chid sä va Intoarce de acest feal de gresalà.
De va face muiarea niscare farmece, carele sä vor afla Intru tot lucrul
sä.' fie de vätämare, atunce bärbatul iaste datoriu sà sä Impartä de ding, sin-
gur cu voia lui färä stirea giudetu/ui.
Muiarea, ce sä va duce de la bärbatu-s cu voia ei, färä stirea bärbatului,
poatea sä roage pre giudet sä indeamne pre bärbat sä o ja iargs in casà-s ; iarà
de nu va vrea sä o ja, atunce iaste datoriu s'ä o hräneascd cità vreame va lipsi
den casa lui.
Muiarea, cind nu se va pleca, nice va asculta de besearic5, cindu-i va
dzice sà margä dupä bärbatu-si, carele o ceare si o cheamä sä vie acasä-s
sä läcuiasc6 impreunä, de vreame ce-au fugit färä.' ispravA, sau de-au fost
Cu vreo ving, bärbatul s-au tutors despre acea gresal(d): atunce bärbatul
are putere sà margä cu giudetal cel mirenesc sä o ja i färd de voe ei, ce sä
dzice cu de-a sila.
De va lua bärbatul pre muiare numai cu voia sa, ce sä dzice s'A o apuce
Mil de veaste, cu arme sau i fdrä de arme, si aceasta iaste muiare lui, carea au

www.dacoromanica.ro
 DESPRE DREPTURILE CASARILOR (gl. 22-26) 123

fost lmpreunat cu (lima sa fie un trup 0 s-au despartit de ding fara vinä, sau 0
Cu vinä ce-au fost micpara, atunce nu sa va certa nemica ; iara de va fi fameaia
numai logoditä. 0 Inca nu sá vor fi impreunatd, §i el o va räpi §i sa va impreuna
cu ding, atunce sa va certa oarice putin lucru, en va fi voia giudetului.
14. Imparte-sa muiarea de la barbat cu voia ei si fära §tirea giudetadlui, cind va
fi barbatul ei eretic i pentru ce va me§ter§ugui sq afle vreame sä o poata omori,
sau sa-i facà alta räutate, sau cace nu o tine cumu sa cade, sau nu o ocir-
mea§te bine, ce sa dzice mx-i dä bucate sa-i fie de agiuns, sau nu-i face haine.

CIND IASTE MUIAREA DATOARE SX IMBLE DUPÀ. BIRBAT

ORI INCITRO 0 VA MEARGE.
GLAVA 26.
Cind va fugi barbatul dentr-un ora sau sat pentru vreo gre§ala mare
ce va fi facut acolo 0 sä teame sa nu-1 prindza giudetul sa-i faca certare, atunce
muiarea iaste datoare sa marga dupä dins ori unde va mearge 0 de are
fi 0 vinovat, tot sa cade sa marga dupa dins sa sa afle la nevoia lui.
Barbatul Inca iaste datoriu sà marga dupa muiare, cind va .fugi de
Inca giudetului pentru vreo gre§ala, ce va fi facut pre direptate ; iara de
va fi vinovata intr-alt chip, sa vie lucrul sa sa cearte pre vina ei, atunce
sá nu marga dupa 1) ding, ca nu iaste barbatul datoriu pentru vina muerei,
cum iaste muiarea datoare pentru vina barbatului de pururea sa imble dui:4
dins ori uncle v-are merge.
Muiarea iaste datoare sa imble dup5 barbat Inca nu numai cind va fi
vinovat, ce 0 nevinovat, sau 0 pentru binele lui, cind va audzi ca i sé.
treace undeva me§terpigul mai bine, sau pentru greutatile §i dajdele ce
simt intr-acel loc, sa va duce aiuri sa-i fie mai bini§or, cd acolo nu poate
terpi, sau 0 dirept alt lucru ; iara numai cind va cunoa§te ca mearge sä facä
vreo rautate, ce sä dzice furtupg, tälhu§ag 0 alte ca aceastea, acolea nu
iaste datoare sa marga.
Cind nu va vrea muiarea sä Imble dupa barbat, ce va imbla cu §uveale,
una alta va gäsi, sà sà poatá mintui dzicind ca nu iaste obiceaiul sa lmble
muerile dupä bärbati, nu i sa vor prinde aceastea §uveale, ce numai ce-i
cauta sa margä dupa bärbat.
Nu iaste datoare muiarea sa marga dupa bärbat, cind va vrea sa marga
barbatul sa lacuiascä intr-alt sat 0 aceasta pentru ce, pentru ea va cUnoa§te
oarece niscare seamne reale ca acealea, cum barbatul va sä o hicleneascä
sa.-i faca vreo Mutate sau märgind pre cale sa va teame sa nu o ineace
undeva: dirept aceaia nu va mearge. '
1) In original a (MO a.

www.dacoromanica.ro
124 CARTE ROMINEASCA. DE INvATA.Tuatit

and sä va tocmi un om Cu o fämeae i sä va logodi si-i va dzice sä.-I

asteapte pang lntr-un an si atunce sä sà cunune cu dinsa ; dup-acea sa
va prileji pä'nä la aceaia vreame sä' purceadz6 sa iasä dentr-acel loe, atunce
acea fdmeae, ce sä dzice logodnica nu va fi datoare sä' frnble dupd logodnic.
Chid va fi bärbatul om räu sprIntar si va imbla den loe In loe si den
sat In sat, si nice la un lucru nu va fi om de stavdr si mai virtos chid va
veni lucrul pentru räutätile lui sa-1 goneascA i sä-1 scoata dentr-acel loe,
atunce nu va fi muiarea datoare sä lmble dupg dins, cumu s-are dzice de
sä' va afla cà acest om s-au fAcut om eau, dac-au luat i s-au cununat cu
aceastä fämeae; iarä de sä va afla cum au fost om räu de clndus au fost,
atunce muiarea iaste datoare sà hnble dupà bärbat oriunde va mearge,
pentru ce sd cheamä c6 1-au stiiut cum iaste.
Chid sd va tocmi un om cu muiarea sa dentäi la logodinta lor, cum sä'
nu aibä voe bärbatul sä-s scoag muiarea de la locul si de la nasterea ei
dup-acea sä' va prileji de va veni lucrul numai sä iasä dentr-acel loe, ce sä
dzice de sä va bolnAvi si nu va putea sä sá tä'mäcluiascA Intr-acel loe sau
de va avea vrajbä' cu oamenii cei mai de frunte, ce vor läcui acolo, sau
cu mai marii lui sau cIndu-1 va scoate giudetul si-1 va goni den sat, atunce
muiarea sá cade sà imble dupa bä'rbat, iarà sä nu poatà suväi cu alte toc-
meale ce vor fi avut.
PENTRU CEILTAREA HOTRITLIII CUM g IN CE CHIP SI CADE SX FIE.
GLAVA 27.
De vreame ce gresala hotrului iaste mai rea decit gresala preacurviei
sä ceartd pre multe locuri cu multe fealiuri de certdri, dupä cum va fi
obiceaiul a fie ce loc.
0 samä de pravile scriu sá sä tae capul hotrului, ales and va lmbla
hotrind de fatä de-1 vor vedea toti si nu o data, ce de pururea.
Alte pravile dzic sä goneascä pre hotru i sä-1 scoatä dentr-acel oras
sau sat unde va fi Mcind hotriia; alte dzic sä si-1 scoatà de tot de pre
locul i eparhiia acelui giudet ce vor fi ascultätori.
Alte pravile dzic sä-1 cearte dupà cum va fi voia giudetu/ui, ce sá dzice
sä'-1 bage In ()ma sau sä'-1 poarte pre ulite i sä-1 ban' cu piialea.
Denafara de aceaste certäri ce sa dau hotrului, Inca' de pururea se mai
adaoga doo lucruri legiuite de isprava: dece una iaste and rämlne färä
de cinste, ce sä dzice de ocard si de rusinea cestii lumi i de-aciia n-are
nice o credintä nice Intr-un loe; a doo oricIte tocmeale va face cu cineva
pentru fie ce lucru ce are fi de dobinda lui, nu shalt nice unele dirept nemicä',
ce la giudet toate slmt stricate i färä de ispravä ca unui om de ocarà ce
nu-i tine nime In samä' cuvintul ce grAiaste, ce iaste tot de rusine, unde mearge.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE IIOTRIE (gl. 27-31) 125

Cela ce va gäsi pre muiarea lui Ricind preacurvie vi-i va rdbda gi va

Fäcui iardgi cu dinsa, macar CO' sá cheamd hotru, iarä acesta feal de hotrie
nu sd va certa cu de acest feal de certdri ce am dzis, Ca' destul vi-i
agiunge cit rdmine cu ruginea In obraz.
Hotrul vreunii mueri cu bdrbat sau a vreunii mueri de cinste, citu-I
vor prinde 1ntdia datd, sä-1 porte pre ulite i s6-1 bath', cu piialea pren
tot tirgul, iarà a do ora sä-i facà iarài agea i sd-i tae i nasul.
CARELE Si CHEAMI HOTRU I CIND Si VA CERTA.
GLAVA 28.
Hotru sä cheamd cela ce are mueri la casa lui de le sine pentru dobinda
lui, carele-gi dau trupurile de le spurcd bärbatii cei rdi i fàrà omenie pentru
putind peerdzdtoare de suflet dobindd.
Nu numai cela ce are mueri slobode In casa lui sà cheamd hotru, ce
incd gi cela ce-g dà roabele i slujnicele de sd dezmiardä bdrbatii pentru
.clobinda.
Cela ce-g va da roaba sà sà dezmiiarde negtine cu dinsa pentru doblnda,
acestali piiarde putearea ce are asupra roabei i rämlne roaba slobodä
mai virtos giudetul sa-1 sirguiascà sd o mdrite, iard de nu o va mdrita cum
mai curund, sd-1 cearte pre stdpin cu ocna.
Cela ce-g va da fata la vreo ddscdlità muiare pentru sd o InveaVO carte
sau i alt megtergug ceva i 1ncd-i va da gi platà sd o inveate va da
gthrand ce-i va trebui, i aceasta, cu invälfaiturile ei ceale reale o va Indemna
gi va tocmi pre vreun bArbat de o va rdpi fàrà tirea pärintilor, atunce
giudetul Ned leage cumu sà cade i sà cearte pre däscälitä sd-i vearse
plumb topit in'gurd pogoard pre grumadzi la inimà, pentru cd pre aceastea
mddulare au egit de la mima ei toate indemndturile featei, de au sclrbit
inima pdrintilor.
Hotru sà cheamä nu numai cela ce indeamnä muerile spre zburdäciune
spre poftä rea, ce Inca gi cela ce le amdgeagte cu alte megterguguri de
le Indeamnä, spre curvie, cumu s-are dzice imbld negutd.torind pre la casele
muerilor, dece le dä tot mai eftin de cumu-i pretul i altele i däruiagte, pand
apucd de le aflä firea i de-aciia le scoate dan minte de le supune supt
cine-i voia ; aceasta face tot pentru dobinda lui.
Hotru sd chearnd gi cela ce indeamnd i amdgeagte pe vrun cucon de-1
spurcà cineva gi face sodomie, dind mizdd vreunui ceta g a lui sau vreunui
slujnic ; i atunce de sä va putea oblici cum s-au pingdrit copilul, cu adevdrat
hotrului numai sd-i tae capul ; iard de sà va timpla sd nu-1 fie spurcat de
tot, pre hotru sd-1 izgoneascO i sä-1 scoatd de tot den toatd eparhiia
giudetului aceluia.

www.dacoromanica.ro
126 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA

Hotru de fatà s cheamd cela eel dd voe muerii sà curvascä, pentru

sd ja el cite oarice dobindà ce va fi.
Aceaste trei seamne agiung hotrului celui de fat'd ; dece dentdi iaste una
cind Indearand cu cuvintul §i cu lucrul pre muiarea lui sà preacurvascd;
iard a doo sá o amdgeasc5, pändi va pleca sIngurd cu sine de sd va da spre
dezmierddciunea bdrb4i1or ; a treia chid va lua acesta ceva platd pentru aceastà
gre§ald.
De va fi o fatd fecioard §i de sà va indemna spre poftd rea pentru cuvin-
tele §i indemndturile hotrului sd. va Impreuna cu vreun bárbat, macar de are
§i lipsi el intr-acel ceas, iard tot pentru cuvintele §i indemndturile lui sà va
certa, pentru cdce agiunge cum cu indemnaturile §i tocmealele lui ceale
reale s-au Mcut räutatea.
Cela ce va face pre vreo fecioard sd gre§ased trupea§te cu vreun bdrbat
§i aceasta nu cu cuvinte dulci, ce cu de-a sila §i fd.rd voia ei, acesta nu sh va
certa ca un hotru, ce ca un rdpitoriu, cum vom spune mai gios.
Cela ce va priimi in casa lui pre vreun hotru sau de-1 va Fdsa sd §adzà
cu chirie s'd hotreascd mueri In casa lui, acestali va piiarde casa §i va fi dom-
neascd vor certa §i cu gloabä, dupd cum va fi voia giudetului.
Cela ce. va svdtui sau va agiuta hotrului s'd hotreascd, acesta sd
va certa tocma ca §i hotrul.
Cela ce va fi cucon mic§or sau feti§oara §i de vor hotri cuiva, nu vor
putea 1411111113a färd de certare nice ace§tia ; numai ce sd vor certa mai putin
decit cum are fi mari.
Nu s'd va certa ca un hotru cela ce va hotri numai o data' muiare streinä
fiind den ruda lui sau altd muiare slobod5.; iarà sd va certa de va hotri pre
vreo muiare slobodd de trei, patru ori sau de va hotri muiare cu bdrbat ; Intdia
data' sä va certa dupà cum va fi voia giudetului, iar'd a do ora i s'd va tdia
capul; iarà de-§ va hotri muiarea sau fata, a§ijdere denthia data', i sà va
tdia. capul.
Nu sä va certa ca un hotru cela ce va hotri muiare streinà sau fdrà
bärbat §i de nu va lua platd; iard de va hotri muiare cu bärbat, sdi va certa
§i acesta ; §i inch' sd va certa mai rdm, cindu-§ va hotri sIngur pre muiarea sa.

CELA CE-S VA ZILOJI CASA SA PENTRU Si Si FACA ACOLO PREACURVIE V

MESTECARE DE SINGE V ALTE FEALIURI DE CURVII V DE LUCRURI SCIRNAVE
CUM NU SI CADE, ACESTA Si Si CEARTE IN TOATE FEALIURILE.
GLAVA 29.
1. Oricine-§ va zdloji casa pentru sd.' sà fac'd acolo curvie- §i alte toate
fealiurile de lucruri reale cum nu s'A cade, acela s'd cheamd hotru §i sd va
certa ca un hotru §i ca un preacurvar §i ca unul di ceia ce fac singe ameste-

www.dacoromanica.ro
 DESPRE HOTRIE (gl. 27-31) 127

cat, ce sä dzice ceia eel curväsc cu rudele i Cu cuscriile i çu cumätrele sau

finele lor; acesta sä cheamà singe amestecat ; acesta, ver va fi bärbat ver
muiare, cu moarte sä sà cearte.
Cela ce-s va zäloji casa pentru sä sà fac4 acolo singe amestecat sau sodomie,
ce sä dzice curvie cu copii,.pre acesta sä.-1 omoarà ori cu ce moarte va fi mai
cumplitä.
In casa celuia ce sà vor face svaturi reale spre curvii i spre alte sciravii
ca aceastea sau i intr-alt loe unde sà vor face päcate, acela sä va certa ca
un hotru; iarä de nu sä vor face acatele deplin, ce numai voroave, atunce
nu sä va certa ca un hotru, ce va lua altä certare mai micsoarä.
Cela ce va nämi casä In chirie pentru sà facä acolea räutati si curvii,
ca un hotru sä sà cearte.
Aceastea certäri sä vor da nu numai cebra ce vor zäloji i vor nämi
case pentru sá sä facá acolo curvii i alte päcate trupesti, ce si alte locuri de
odihnä ce vor fi ori pre la vii ori pre la priseci ori pren pomeate ori alte prim-
bläri aseamenea acestora.

PENTRU PIRINTH CEIA CE-S VOR HOTRI FEATELE SALE CEALE TRITPESTL
GLAVA 30.

Hotria ce sá face cu voe pärintilor iaste mai rea i lucru plin de rusine
si de mai mare ocarà decit ceaia ce sä face Intre streini. Drept a aceaia oricare
tatà eel va hotri fata sa, dentäi-si piiarde putearea cea arinteasca ce au
avut spre fie-sa i sä aibà strinsoare dela giudet cum mai de sirg dea toate
dzeastrele ce i sá vor veni de la tatd-säu i sá sá despartä de dins intr-acesta
chip cum nu-si i-are fi mai fost nice odinioard fatä; a doo, toate bucatele
cite va avea sä sá ia, toate sá fie domnesti, anà chid va fi acesta viu. Daca
va muri, atunce vor fi acelora ce vor räminea mosneani de va fi avind ; a
treia, sä-1 bage in oca, In toatd viata lui acolo sä chinuiascA.
Pravilele ceaste mai noo dau inväTäturä tatalui celuia eel va hotri
fata, ca sä i sá tae capul. Asijdere sá patA aceastá certare si fratii ceia
vor hotri surorile sau si pre alte rude a sale ce vor pogori den singele lor, care
certare sà cade 56 sä tie in samä la un päcat mare ca acesta, dupá cumu
sine si la pravila rimneanilor Onà si in dzua de astädzi, macar cä.. la une
locuri Ii ceartd cu caterga in toatä viata lor sau intr-atItia ai si-i purta pre
mägari cu pieile, bätindu-i pre toate ulitele; iarä certarea lor cea adeväratä
iaste moartea.
Maica ceaia eel va vinde fata pre bani pentru sá curvasc6 nestine cu
dinsa, sá i sä tae nasul ; iarà de sä" va afla cà n-au fäcut tocmalà sä ja bani,

www.dacoromanica.ro
128 CARTE ROMINEASCA DE INVATITURA.

ce numai ce sä va fi plecat dupä voia atunce sä va certa dupä voia

giudetului ; iarä de va fi cädzut maica la o gre§alà mare ca aceaia pentru
vreo nevoe mare ca aceaia sau pentru vreo säräcie, nu sä va certa a§ea cumplit,
de vreame ce sä va milostivi §i giudetul vädzind särkiia §i nevoia ei.
Pärintii ce-§ vor hotri fii lor, macar de le-are fi 0 copii §i de are fi 0
väduo, nu le va folosi aceasta, ce tot sà vor certa cu moarte.
Nu vor putea sä scape pärintii sä nu sä cearte dud vor dzice c-au fAcut
hotriia de nevoe pentru destulä gräcie, iarà de pururea sá vor certa ; dup-
acea trebue sä foarte cerceteadze giudetul i sd socoteasc6 de va fi fost acea
nevoe §i acea säräcie a pärintilor carea sä nu sä fie putut Intr-alt chip ocIrmi
,cu altceva me§ter§ug, Mil de cu hotriia feciorilor sal; i aceasta va fi a§ea
sau sä va mai milostivi giudetur de-i va mai iu§ura sau mai räu sä va Intä-
rita de cumplitu-i va certa.
Acesta feal de certare sä. Inteleage, and vor lua pärintii bani pentru
sä dea feciorilor, iarä de nu vor lua bani, nu sä inteleage aceasta certare ce
poate fi cä sä vor certa Intr-alt chip, dupd cum va fi voia. giudetului.

EENTRIT 1ÄRBATII CE-S WOR HOTRI MITERILE LOR.

GLAVA 31.
Oricare bärbat va hotri pre muiarea sa, sä i sà facä moarte, macar cite-
°data' c'ä pravila pre unii ca ace§tia hotri ii scoate den toatä eparhiea giudetului
altd datä ii poartä pre toate ulitele tirgului cu piialea pre m'ágari i sä fie cu
fata spre coada mägariului i muiarea lui sà tragä nAgariul de dIrlogul cäpes-
trului, cu mInule sale ; §i Intr-acesta chip sä-i batä purtindu-i pren tot tirgul.
Alte date iarg§i ii certa cu caterga In toatä viata lor.
In voia i putearea giudetului sta. acest lucru sä sämä§luiascä certarea
mortii ce sä. cade sä. dea celuia ce-§ va hotri muiarea sa 0 mai virtos and
va aräta giudetului vreo vinA ca aceaia a bärbatului, dentru carea sä va fi
lndemnat sA cadzä Intr-aceastà gre§a14 mare a hotriei.
Cela ce-§ va hotri muiarea pentru sA ja bani, sA va certa cumplit foarte ;
iarä de o va hotri pentru sà nu la bani, sä va certa cu adevdrat §i atunce,
iarà nu a§ea cumplit, cum are fi luat bani.
Cela ce §tie ca-i curvea§te muiarea §i el tot o -tine In mg i sä face a nu
§ti nemica §i o lasä de face preacurvie, atunce sä cheama cumu o are hotri
el slngur i sä va certa ca un hotru.
Cela ce sä face cum sä culcä cu muiareali §i apoi lasä oameni streini
de sä culc6 cu dinsa, sä. va certa dupä voia giudetului.
Cela ce va tinea In cash* pre cela ce curvea§te cu muiarea lui, ca 0 un
hotru muerii sale sa va certa.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE HOTRIE (gI. 27-31) 129

Cela eel va lua muiare pre ceaia ce o au certat pentru preacurvie, acesta
sà cheamá cu adevarat hotru, ce sá dzice fara de cinste i rusinat, iara nu
sa va certa.
Cela ce va tinea In casä-s de nevoe pre muiarea sa ce va fi facind prea-
curvie, pentru cace sà teame de rudele ei sau pentru ce-1 vor face cu deasila
sd o tie, atunce nu sa cheama acesta asea Intr-acela teal; nice poate nime
dzica hotru, pentru ca o tine de nevoe.
Nu sa cheamd hotru cela eel tine in casa pre muiarea sa care face prea-
curvie, cind nu o stie cu adevarat ea' curveaste, ce numai ce are asea oarice
prepus, cum sd fie ardtind seamnele ea face acest lucru.
Numai räbdarea ce are barbatul, ce sa dzice cind face muiarea lui prea-
eurvie si el rabdd, nu dzice nemica ; aceasta-1 face de sd cheamd hotru, cumu
s-ar.e dzice cind va avea aceasta rabdare, pentru cace-i vine dobinda ; iard
de nu-i va fi venind nice o dobindd si o va sti ea curveaste si o line asea In
casa, sä sä cearte dupa voia giudetului.

PENTRU RiPITUL 51 CE CERTARE SÀ CADE Si Si PEA RIPITORILOR.

GLA VA 32.

Rapitoriu sa cheamä ceia ce vor apuca de vor räpi muiarea cuiva cea
de cinste vor ride de dinsa, sau vreo fata fecioara sau vädua sau calugdrita
sau vreun copil, cind vor lua pre fiecarea cu de-a sila si o vor duce dentr-acel
loc, unde le va fi voia, de sa vor mesteca trupeaste.
Certarea rapitorilor iaste numai moartea.
Cela ce va rdpi pe vreo muiare nu s'd va certa numai cu moarte, ce Inca-
va piiarde i bucatele cà le va da giudetail muerii ceii räpite, de va fi muiarea
mireanca, iara de va fi calugarita, da-i-va giudetul puteare sà sá hrdneasca
cu venitul ce va fi dentru acele bucate In toatd viata ei i dupd moartea ei,
le va da giudetul toate aceale bucate la manästire de la carea au räpitu-o.
Nu sà va numai omori rapitoriul nicel va piiarde numai bucatele, ce §i
ceia ce 1-au svaluit sa rapascd sau i-au dat agiutoriu sà rapasca i acestia
sà vor omori vor piiarde si bucatele, iara de-1 vor fi numai svdtuit, iara
de nu-i vor fi dat agiutoriu la vreamea rdpitului, atunce-i vor numai omori,
lard bucatele vor piiarde.
Bucatele rdpitoriului toate sd vor da muerii ceiia ce s-au rapit, macar
c-au fost numai cum are fi negutata nunta intre
Parintii, fratii, rudele, stapinii, ispravnicii muerii, toti acestia pot sä-i
ucigd de tot pre rapitori i sd nu aiba nice unul nici o certare i Inca nu numai
pre räpitori, ce si pre sotiile lor, si pre ceia ce le vor fi lntr-agiutoriu, insä

9 - 0. 1060 www.dacoromanica.ro
130 ' CARTE ROMINEASCA DE INVATITURÀ

numai cindu-i vor gäsi fä'clnd acel lucru, ce ssä dzice clnd vor r5pi, iar5nu
altà data'.
Cela ce va räpi copil pentru zburdä'ciunea trupului sà patä ca i ceia ce
scrie mai sus; cine-1 va ucide, sä fie ucis, nice o certare sä nu aibä.
Nu va scäpa rä'pitoriul ca sä nu sä cearte, dzicind c-au rä'pit muiare
pentru sä sà cunune Cu dinsä*, ce tot sä va certa.
Nunta ce a' va face dupà ce s-au rä'pit, nu-i bunà de nemIcä, ce iaste
un lucru apa cum nu ye-are fi fost, dupà cum dau Invätäturà pravilele Impärä-
te§ti, pentru cä' pravila besearicii iartá acest leal de nunte, and nu vor avea
§i altä sminteala färä de rä'piturä.
Cela ce va apuca, ce sa dzice va räpi vreo muiare ce va fi giuruità altui
bärbat, nicum ca sä sä poatä cununa cu dinsa, iarä Incä' nice cu alta, nice
cu una nu poatd sä' sà mai cunune acesta räpitoriul.
Clnd va räpi ne§tine vreo fameae i iaraq o va läsa, de sä va Intoarce
la pä'rinti §i la casä'-§i i atunci de sä' va Insura i sä sä' cunune Cu dinsa, aceasta
nuntä va fi bung, nu sä va certa ca un räpitoriu; iarà de o va fi rä'pit §i
va fi §i cununat 1), aceaia nuntà nu e buná de nemicä', c5. BA va certa ca
un r5pitoriu.
Certarea räpitorilor nu numai spre cela ce räpea§te fatà fecioarä, ce
Inch' §i spre cela ce r'äpea§te muiare cu bärbat sau i Impärtitä de bärbat
sau vä'duo sau roab5. sau fata de suflet, ver bogata, ver sgracä', ver cinstitä,
ver färä cinste, tot Intr-un chip §i Cu o certare sa vor certa.
Oricare rob sau nämit sau slugoiu de va rä'pi vreo fä'meae, nu sä'
va certa numai cu moartea, ce-1 vor §i arde In foc.
Nu numai rä'pitoriul sä va certa, ce hied §i cine 1-au svätuit i ceia ce-i
vor fi agiutat i ceia ce-i vor fi poslu§it la ceaia treabä la räpit, sà vor certa
toti Intr-un chip ca i räpitoriul.
Oricine va ascunde rdpitoriul In casa sa and va rä'pi muiarea, ca un
rä'pitoriu sä' va certa §i acesta; iarà numai nu-§ va piiarde bucatele.
Oricare muiare va räpi pre vreun bä'rbat pentru dezmi(e)rdaciunea
ei, ca un räpitoriu sä' va certa i aceasta, de vreame ce nu iaste la giudet, altä
nemic6 fä'r'ä tot o certare celuia ce räpea§te, fie bä'rbat fie fämeae.
Muiarea ce va räpi pre altä muiare pentru zburdäciunea trupuhii ca un
rä'pitoriu sä' va certa.
Cela ce va rä'pi copil ca un räpitoriu sä va certa.
Cela ce va räpi pe vreun copil, nu pentru dezmierdäciunea trupului,
ce sä-1 ducäi cu sine In vreo cale sau la oaste, sä sA cearte, dupä' cum va fi
voia giudetului.

1) In original cunanat b.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RXPIRE (gl. 32-34) 131

Oricine va rdpi cucoanä tinerea carea nu va fi Inc de virstd de bdrbat

§i de-i va strica fecioria, sd sä cearte cu cumplitd moarte, ce sd dzice mai
räu decIt pre räpitoriu, macar ed dzic o samä de dascali, cum de va fi fecioara
mica §i säracd, atunce räpitoriul sà sd cearte cu ocna §i toate bucatele lui sä
sd dea fecioarei aceii stricate.
Cela ce va strica fecioriia vreunii cucoane tinere ce nu va fi Inca de
virstä, macar cd nu o au räpit dentr-un loe Intr-alt, iard tot ca pre un rdpi-
toriu -sd-1 cearte.
Cela ce va räpi vreo muiare §i dup-acea o va mdrita dupd alt bArbat,
cu une ca aceastea nu va putea áuvdi acesta, ce tot sd va certa ca un
rdpitoriu.
Rdpitoriul iaste datoriu sä Indzestreadze pre muiarea ce au räpit, dupä
putearea lui §i dui:4 putearea §i desto(i)niciia muerii; a§ijdere §i giudetul BA
cade sd-1 indeamne sa o lndzestreadze dupä deasto(i)niciia aminduror.
Oricare räpitoriu nu va priimi leagea cumu-1 va giudeca giudetul,
ce va alerga la alt giudet mai mare nedejduind de alta ispravä mai bund,
iard aceaia ispravd a doo nu are nice o tdrie.
Mai mare iaste räpitura eind va fi cu sotii multe §.1 cu multe fealuri
de arme §i pentru edee sd rdpea§te fatd de mare boiarin, §i atunce giudetul
va certa mai mult de cum are fi rdpitura mai micd.
Rdpitoriul sd ceartä fie in ce loe unde-1 vor prinde, cumu s-are dzice
un om va rapi pre o muiare de cinste den tirg den Ia§i §i o va lua de o va
duce la Camenitä In tara le§ascd, dup-acea de sd va prileji sa-1 prindzä aicea
supt biruinta Ia§ilor, &a.* va certa dela domnul den Moldova; iard de sd va
prinde supt biruinta Camenitei, sä va certa de la biruitoriul locului aceluia.
*i. nice domnul den Moldova nu iaste datoriu s4-1 trimitä acolo, de va fi leah
rdpitoriul, la domnul de lard le§ascd, nice biruitoriul acelui loe spre domnul
de Moldova, daca va fi moldovan, numai ce sd cade sä adevereadze giudetul
cu märturii oameni de credintä, cum iaste räpitoriu, §i atunce sä va certa
§i nu-1 va mai trimite aiuri. lard de vor serie cdrti domnii unul la alalt §i
sd-i ceard ca pre ni§te oameni de loe, atunce iaste datoriu domnul acela supt
care biruire s-au prins rdpitoriul, sä-1 trimità pre dins cdtrd celalalt.
Toate gre§ealele pänä In cinci ai sä savirgesc, cumu s-are dzice ori
In ce feal gre§ald de va gre§i ne§tine §i de nu-1 va phi nime la giudet, pdrat
In cinci ai, nu mai poate nime de-aciia sd-1 pirascd den 5 ai inainte; iard
numai räpitul nu sä poate svIr§i In cinci ai, ce dupä dzeace ai §i mai mult
poate fiecine pre räpitor sä-I pIrascä §i a§ea sá sä cearte ca un räpitoriu.
Rdpitoriul de sd va ascunde In besearicd, pentru sd nu-1 poata lua
giudetul, §i den besearicd-1 va prinde vi-1 va scoate de-1 va certa cumu
i sd cade.

9*
www.dacoromanica.ro
 132 CARTE ROMINEASCX DE INVATATURX

Rdpitura cea adeväratä sà cade sá aib'd aceaste doo seamne: lntäi

sá rädice muiarea dentr-un loe sá o clued Intr-alt loe; a d,00a faca sag
spre cinstea ei ; iara de va lipsi una dentr-aceaste doo lucruri, atunce nu
iaste rapitura deplin.
Cela ce-s va rapi muiarea den casa pdrintilor ei i sa o clued: la casd-si,
dupa ce sa va fi culcat cu &Irish', nu sa va certa.
Cela ce va räpi pre muiare-si, mainte di ce sa va culca cu clinsa,
aceasta i-au fost gIndul sd sá faca calugdrifd, macar ca o au si md,ritat
iard acesta sá va certa ca un rdpitoriu; iara de sa va fi räpit cu
voia ei vrind pentru sa ldcuiascd cu bdrbat, atunce nu sa va certa; numai
de o va fi rdpit färd voia ei i cindu-i va fi fdcut silà, atunce pentru sila
ce-au fäcut sá va certa dup. ä voia giudetmlui.
Nu va putea suvai rapitoriul dzicind ca iaste mic de dzile, nu i-i vrea-
mea Inca 'de-nsurat, ce tot sä va certa i asea, iara mai putin.
Nunta ce sa va face intre obrazul ce/ rdpitoriu i aceii rdpite suvaiaste
rdpitoriul i scapä' sd nu sa omoar'd, iarä numai piiarde bucatele
le va lua muiarea sa fie ale ei, iarä sveatnicii i agiutalorii rApitoriului nu
sa vor putea mintui asea, ce sd vor certa dupä cum va fi voia giudetului ;
aceasta sá dzice pentru ceia ce vor fi agiutati la rapit, iard nu pentru
ceia ce au agiutat dupd ce s-au rdpit, ce sa dzice ceia ce-i vor fi priimiti
In casele sale vor fi ocrotit pre räpitori.
Rdpitoriul de pururea sa va certa, ver fie cu voia muerii, ver nu fie;
de are fi cu voia muerii, poate fi ea' nu s-are certa rdpitoriul cu moarte;
jail daca nu va vrea muiarea i sd va fi rdpit cu sila, atunce sä va certa
Cu moarte.
Rdpitoriul de sd va prileji sa rapasca calugdrità si pentru sä scape
de certarea vietii lui, va sa arate cum au fost cu voia ei de s-au räpit, nu-i
va folosi nemica voia ei, ce numai ce sa va certa cu moarte.
CInd va mdrturisi muiarea singurd de va dzice cum s-au rapit cu voia
ei, pentru sä scape räpitoriul de certarea mortii, atunce sä cade sd cerce-
teadze bine giudetul sa nu fie tocmala pdrintilor räpitoriului sau a rudelor
lui ; cu dare si cu multe mestersuguri vor fi plecat muiarea sá dzica acest
cuvint, cum iaste cu voia ei; dece sá socoteasca tot lucrul pre-amdnuntul,
de sá va afla cum simt aceastea mestersuguri, rdpitoriul numai eel va piiarde
viata ; iara de sd va afla cum muiarea grdiaste de la sine nelndemnatä de nime,
atunce rapitoriul sd va certa dupd voia giudetului.
De sá va afla cum sd fie dat vreun rdpitoriu bani multi muerii mainte
de ce-au rdpitu-o pentru sa o pleace sd fie cu voia ei i sA m'arturiseasca cum
s-au rapit cu voia ei, atunce trebue sá socoteasca giudetul den afara di ceia
ce i-au dat sá nu-i fie giuruit i alii, pentru cdce de-i va fi giuruit i altii,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RAPIRE (gl. 32-34) 133

piiarde-s-va viata, iard de nu-i va fi giuruit altd nemied, atunce g va certa

dupd voia 1) giudetului.
De vor vrea pdrintii featei si de vor indemna pre räpitoriu sd le räpased
fata i fata nu va vrea, atunce sd va certa räpitoriul cu moarte.
Chid sd vor iubi amindoi, rdpitoriul cu fata cea rdpitä i neputind
intr-alt chip g Bá impreune, pentru dragoste ce au la mijlocul lor sà vor
svätui sd sà rdpascd, atunce cum dzic o samd de dascali, nu sä va certa
rdpitoriul, de vreame ce iaste un lucru cum are fi turbat de dragoste ;
iard altii si mai multi si mai credinciosi dascali dzic cum g sä cearte cu
certare iusoard, dupd cum va fi voia giudetmlui.
Cind vor räpi pre o muiare i rdpitorii vor fi cu svatul i cu stirea ei,
iard nu va vrea g-i facd silà spre cinstea ei, iard rápitoriul o va sili
g va culca eu ding fàrà voia ei, atunce pentru räpitul nu g va omorl,
iard pentru ce i-au fdcut silà, i sá va -Oda capul.
Cind va ardta räpitoriul cum nicum g nu fie tocmil<i> cu fämeaia cind au
räpitu-o, ce inch' vor fi si eununati impreund, atunce nu vor lua nice o certare.
Muiarea macar de are si vrea sau i cu svatul i cu stirea ei s-are
rdpi i sd-si striee si fecioriia, cu aceastea cu toate muiarea nu sd va certa
nicecum, numai rdpitoriul sd ceartä dupà voia giudetului.
Trebue räpitoriul sä arate giudetailui cu marturi aceia oameni de cre-
dint,6 sau i cu gura muerii cum muiarea au vrut cu voia ei sá sà rdpascd,
atunce sä va izbävi räpitoriul de moarte, pentru cdce de nu va pune tot
lucrul g fie de fatd sá cunoascä toti inainte giudetului, and nu va fi, ce
numai eel va piiarde viata.
Cind va avea rdpitoriul marturi multi cum au räpit pre muiare cu voia
ei, lard muiarea are marturie cum au räpitu-o cu sila, atunce giudetul creade
mai mult pre marturii muerii, de are fi numai doi, decit pri cei multi mar-
turi a bärbatului.
lard de nu vor avea mdrturii nice o parte nice and, atunce g arate
rdpitoriul seamne ca acealea cu tdrie, ca sá sá poatd creade cum s-au fdcut
rapitura cu voia ei ; iard seamnele ce vor sd arate simt aceastea: intdi, cum
muiarea iubea foarte pre rdpitoriu ; a doo, cum au trimis de 1-au chemat
sa margä sd o &eased ; a treia, cum la vreame rdpitului n-au strigat sd-i
vie cineva agiutoriu ; a patra, cumu o au gäsit cu haine frumoase imbracatá
fiind gata. i atunce daca va avea aceastea seamne, nu sd va certa cu
moarte, macar de are si dzice ea cu gura ei cum au rdpitu-o cu sila ; iard
de nu va avea marturi muiarea sau seamne sà arate acesta lucru, nu o
va putea creade giudetul.

1) In original vuia ».

www.dacoromanica.ro
134 CARTE ROM INEASCA DE INVATATURX

46. Chid va märturisi muiarea sIngurä cu gura sa, cum mainte di ce s-au
rdpit, au fost fäcutä nunta andesine, atunce de va face aceastä märturie,
gäsindu-sä de putearea sa sau supt ascultarea pärintilor sai, o va creade
giudetul; iarä de va fi In casa §i supt putearea bärbatului, atunce nu o va
creade.

OARE CE CERTARE a VA DA CELUIA CE RXPEASTE MUIARE CURVA.

GLAVA 33.
Nu sä va certa ca un räpitoriu cela ce va rgpi pre vreo muiare curvä,
ce sä va certa dupä voia giudetului.
Pravilele ce dau certare pänä la moarte cebra ce fäpäsc mueri Cu de-a
sila, Intelegind cum sä fie muiarea de cinste sau sä fie sloboda sau maritatä
sau fatà fecioarä.
Iräpitoriul pentru sä fugä de certarea vietii lui, va arata la giudet
cum aceastä muiare mainte de räpit au curvit cu altul §i iaste curl* atunce
giudetul trebue sä caute de va fi fost acea curvie la arAtare, nu sä va certa
räpitoriul, iarä de va fi pre ascuns §i vecinii vor dzice c4 iaste muiare bunä,
atunce räpitoriul 1§i va piiarde viata.
Cela ce va räpi muiare curvä cu voia ei, nu sä va certa nicecum.
Cela ce va räpi vreo muiare de cinste socotind Cu asuprealä cum sä
fie curvä, acela nu-§ va piiarde viiata, ce sä va certa dupä voia giudetului.
Cela ce va räpi muiare curvä carea mai apoi sá va fi tutors den petrea-
cerea ei cea real) §i sä va fi cununat cu vreun bärbat cu leage, atunce va
cerceta giudetul, de sä va afla ca acea curvä, daca s-au cununat, §-au petre-
cut viata cu cinste, va omorl pre räpitoriu, iarà de va fi curvind §i dupá
ce s-au cununat iarài, atunce nu-§i va piiarde viata, ce sä va cdrta dupd
voia giudetului.
Curva sä cunoa§te pre locul ce 15.cuia§te §i. pre haine ce poartà, pocg-
tu-s-au de curvie au ha, dece oricine va räpi curl/ pocäità certa-sä-va cu
moarte.
CInd dzicem ca cela ce va räpi curvA nu sà va certa, aceasta sA Inte-
leage numai cum nu-§i va piiarde viata, iarà Intr-alt chip tot sa va certa
dupà voia giudetului.
Oricine va rgpi muiare curvä §i o va tinea In casä Cu sila, vor numgra
dzeace dzile de and au luatu-o §i o tine In casä-§, dece de nu va da la dom-
nie doo sute de talen i bätuti, i sA va täia o mInä.
Cela ce va räpi muiare curvä §I de va fi §i cu alte sotii cäträ sine
Inc6 dzeace oameni Intrarmati, i sA va tdia capul sau, cum inval4 §i
i) In original rrea*.
4(

www.dacoromanica.ro
 DESPRE RXPIRE (gl. 32-34) 135

dascali, sä sd cearte cum va fi voia giudetmlui, macar c'd aceastä voe a

giudetului sä tinde, cum am si mai dzis pre multe locuri, pänä la moarte
si mai virtos cindu s'a' va rdpi fdrd frica lui Dumnedzdu i fdrd rusine de
oameni.
Cela ce va rdpi pre vreo muiare de cinste i s'a* o poarte den loe in
loe, iard sá nu sä impreune cu dinsa trupeaste, atunce sà cade sä caute giu-
detul i sä ja sama binisor si de va afla cu adevdrat cum, pentru cdce s-au
cdit ce-au fdcut, pentru acea nu s-au impreunat cu dînsà, nu s'a' va certa
cu moarte, ce dupä voia giudetmlui ; iard de sd va afla ca nu s-au impreunat
pentru altä sminteald ce-au avut, atunce sà va certa cu moarte.
Cela ce va mearge in vreo casa pentru sä rdpascà pro vreo muiare, iarä
nu o au rdpit, trebue sd cerceteadze giudetul dece de nu o va fi räpit ;
iaräsi dentru sine pentru cdce sd va fi cäit ce va sd faca' si va fi fugit
de acolea, nu sd va certa acesta cu moarte ; iard de sd va afla c'd nu o
au rdpit, pentru cd.' nu o au gäsit acolea sau cind vor fi alergat oameni
dece nu o vor fi ldsat, sau si pentru alta sminteald, atunce va certa
giudetul pro acesta cu moarte, ca si cindu o are fi räpit.
Cela ce sa cearcd sà räpascä calugäritä, macar de nu o are nice räpi,
acesta totus va piiarde viata, ca ci cind o (a)re räpi c de-i va dzice macar
un cuvint: esi den mänästire ci eu te voiu lua sd-mi fii muiare si mä voiu
cununa cu tine, si numai pentru atita is va piiarde viata.
Toate pravilele impreunä invatä de toate gresealele cum cela ce nu
va face inca de tot gresala ci deplin, acela nu va lila certare deplin, ce numai
ce sä va certa mai pulir' dupä voia giudetmlui ; asea intr-acesta chip iaste
ci gresala räpitului, ce s'a' dzice cind sä va face rapitura la muiare de cinste
sau l'ata sau muiare cu bdrbat sau vddoo si de nu sä va face gresala de
tot de ispravd la acest feal de Mmei, atunce rdpitoriul nu sd va certa cu
moarte, jara mai putin dupä voia giudetului ; jara de s'a' va räpi cälugdrità,
atunce nemicd nu-i va folosi cum dzice pravila altor tuturor sä nu sd omoard,
jara numai de sdi va ispiti sä räpascd cdlugäritä si de nu o are nice räpil
tot s'a' va certa cu moarte, ca si cum o are fi räpit cu adevärat.

OARE CE CERTARE Si VA DA CELIJIA CE VA RiPI MUTARE CALUGARITÀ.

GLAVA 84.

Cela ce va rdpi cAlugdrità de la mAndstire nu s'd va numai omori, ce

inca ci bucatele lui toate sä vor da la mändstire de la carea au räpitu-o.
Cälugärita ce s'a* va rdpi de la mändstire, o vor pune de va ldcui la alta'
mändstire i acolea sa o socoteasch foarte cu pazä mare.

www.dacoromanica.ro
13G CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURX

Cela ce va räpi vreo muiare cdlugarità sau alt obraz ce va fi giuruit

lui Damnedzdu si va fi sedzind In lontru In mänästire si de o va räpi cu
voia ei si el nu sä va afla s5 o fie indemnat sau svdtuit sau sä-i fie däruit
ceva sä o smomasca sau sd-i fie giuruit niscare lucruri sau bani, nice una de
aceastea macar sä. nu fie fäcut, tot sä va certa cu moarte si nice un lucru
nu poate ca sä-i agiute sä nu-s piiardz6 viata.
Cela ce va apuca vreo muiare mireancä de la mänästire si acesta sä
va certa cu moarte.
Pravilä impäräteascä iaste tuturor: cum oricine va face pace cu obrazul
cel asuprit la fiece gresalä, atunce cela ce-au asuprit nu sä. va certa asea
cumplit ; iarä la aceastä gresalä a räpitului aceastä pravild nu sä tine in
samd, pentru cäce cA obrazul cel asuprit iaste Dumnedzdu carele dentai sä
asupreaste cu rdpitul mireasei lui cälugdritei, dece cu Dumnedzäu cine iaste
destoinic sä facä pace. Dirept aceaia nice un lucru nu poate agiuta räpito-
riului calugäritei sä nu-si piiardzä viata.

PRAVILX PENTRU CETA CE FAC CURVIE CIJ CILUGXRITE;

ACEST FEAL DE GREpALE SI CHEAMX ELINEMTE IEROSILIA.
GLAVA 35.

Ierosilia iaste de multe fealiuri. Toate fealiurile de greseale cu cite sä

atinge omul de besearicA, toate acealea sä cheamä ierosilii. Iarä aicea la toc-
mala acestii pravile aceasta ierosilie sd inteleage intr-acesta chip : un mirean
sau fie si diiac, ce sä dzice om den cinul besearicii, sau fie si preotit de
sä va prileji sä sä impreune trupeaste cu vreo cAlugärit4 carea iaste de puru-
rea supt inchisoarea mänästirii sau si dennafarä de mangstire, sau chid sä
va impreuna trupeaste cu vreo muiare mireanc5 in besearicA, sau sä sa
lmpreune cu vreo muiare ce sä va fi giuruit Inca cu giurämint sä fie cälugärità.
Tot omul ce va face ierosilie cu cumplitä moarte sä va certa.
Cela ce va face acest lucru ierosilie face o data trei päcate mari di ceale
de moarte: intäi singe amestecat ; a doo face preacurvie ; a treia face furtu-
sag. Dirept aceaia de vreame ce tot crestinul s-au prilejit de are pre calugd-
ritä adeväratd soil sufleteascä, dece cine o va ruina veri cu voe veri fdrà
voia ei, acela rusineadz6 cu adevärat pre soru-sa, dece iatä cä sä cheamä
c-au fAcut singe amestecat ; si iarà si, cälugärita sä cheamä mireasa lui Dum-
nedau carea iaste cununatd cu Dumnedzäu, dece cine sil impreunä cu dinsa,
sä impreunä cu muiare cu bärbat, dece iatà cd face preacurvie. Aicea simt
doo pacate mari de moarte. A treia, alugärita sä cheamä si iaste vas de
besearic4, dece cine o va streina den besearicA si o va spurca, iatd cd face
ierosilie. Ierosilios sä cheamä mai chiar fur de besearicd, dece acesta sä

www.dacoromanica.ro
 DESPRE IEROSILIE (g). 35) 137

cheamä c-au furat acel vas de besearied ; dece iatd cu un pdcat face trei
päcate de ceale mari de moarte, cum serie mai sus. Drept aceaia acestuia
altd n-au ce-i face, ce poate fi cd-1 vor °mor' numai cu o moarte.
Cela ce sa' va impreuna trupeaste cu alugäritä, altd certare nu pot s5.-i
mai dea fdrd numai o moarte si sà i g ia tot ce va avea s'a s'A dea miinäs-
tirii de unde iaste calugdrità.
Oricare cAlugaritä de va vrea ea singurd cu voia ei sà sà impreune cu
vreun bdrbat trupeaste, g o ducà la alta' mdridstire sd o inchidg acolo si
foarte s'a' fie in pazä tare ; cindai cu canon cu post cu rugä sà va puteo
ceva folosi si va fi si celoralalte Invätäturd bund, ca sd aibd frica s'a sä teamd.
Tara' alta' certare trupascd nu va avea pentru vine ca aceastea, intäi pentru
Cace eh' ea nu iaste nice atita vinovatà cum iaste vinovat bdrbatul, de
vreame ce aceaia seade la mänästire si nu g duce sä cearce pre nime,
cumu-i bdrbatul de mearge de o smomeaste si o prilesteaste ; a doo, putine
cdlugärite sà fac de bund voia ion; mai multe g fac cu de-a sila si cu amägituri
sau mai multe si de nevoe. Drept aceaia giudetul sd fie cu mira spre dinse.
Cela ce s'a va insura, de-s va lua muiarea cdlugdrità, aceaia nuntd nu
e destul ca iaste de ris si de batgiocurd i uritd tuturor, ce incä sà ceart'ä
Cu moarte.
Feciorii ce g vor naste den cdluggritd, aceia sinat copii ; nu vor mosneni
nemicà dentru avearea
Cela ce sä va impreuna cu muiare ce inch' nu va fi cdluggrità, ce numai
ce va fi purtind hainele, atita sd va certa ca i d'Id are fi cälugäritä
de ispravd.
Cela ce sà va impreuna Cu slujnicele calugdritelor carele simt dennafard
de mändstire, nu s'a' va certa ca cela ce sà impreunà cu calugäritd, ce g va
certa dupd voia giudetului ca un curvariu.
Nu vor putea pdrintii nice rudele cälugdritei, ca sá facd pace cu cela
ce g va fi impreunat trupeaste Cu cälugdrita lor ; si de are face si pace,
vinovatul nu-s va folosi nemicd cu aceasta pace, ce sd va certa cu moarte.
Cela ce va gruta cAlugdrità, g va certa dupd cum va vrea
iarà nu cu moarte.

PENTRU CEIA CE FAC SILi FECIOARELOR DE LE STRICI FECIORHA,

OARE CE FEAL DE CERTARE VOR AVEA.
GLAVA 36.

1. Cela ce va face sild vreunii fecioare si-i va strica fecioriia, de va fi

bogat, sd-s piiardzd giumatate den toatd avutiia lui cit va avea; iard de
va fi grac, sd-1 bata' si s6-1 goneascd den locul lui.

www.dacoromanica.ro
138 CARTE ROMINEASCA DE INVXTATURX.

Cela ce va face silä a muiare vkluo, sä va certa cu bani dui:a desto(i)-

niciia acelui obraz.
Cela ce va face sild vreunii fecioare ce i-o vor fi dat pdrintii sä o hrä-
neascä sau la moarte o vor fi läsat pre mina lui sä o grijeascä §i sä o soco-
teased di ce-i vor fi treabele, acesta-§ va piiarde tot ce va avea i sä-1
scoatä sä-1 goneascA 0 den locul lui.
Robul sau nämitul sau sluga de va face silä featei stapinu-säu, sà-1
ardzA in foc de viu, iarà de va fi fost cu voia fetei, sä-i facà moarte i ei.
Cela ce va face silä vreunii feate sau vreunii mueri vkluo 0 de va fi Cu
arme §i cu sotii, sá i sä' facä moarte; iard de va fi fost färá arme, atunce
sà sà cearte, dupä cum va socoti giudetul.
Oare cind nu sä va certa cu moarte cela ce va face silà vreuniia, atunce
cind nu o va muta den casa ei sau den casa pärintilor ei lntr-alt loc.
Oricine va face silä a fecioarä mic§oarä, Inca' sä nu fie de 12 ai, sa
va certa mai räu de cind are fi fost fatä mare de virstä.
Ceia ce fac silä celor mici i incä nu de virstä fecioare, o samä de pravile
pri cei boga%i Ii goniia scotea den tot locul lor, iarä pri cei mai mici
trimitea la ocnä, pänä cind era voia giudetului.
1. Un feal de pravile dzic sà sä.' cearte dupä voia giudetului, altele dzic sä'-i
trimità la ocnä, alte dzic sà li sa faca moarte.
lard' ceaste pravile impä'räte§ti ce shut mai noo, carele sà in in samä' acmu
In toatà lumea, cautà i cerceteadzà, dece de va fi fost acea silà a fecioarei
foarte cu o nevoe mare ca 'aceaia, atunce sä va omori vinovatul, iarä de va
fi fost cu dezmierdäciune i cu zburdäciuni i cu däri i cu giuruinte i WA nice
de o nevoe, atunce sá va certa vinovatul, dupà cum va fi voia giudetului.
Muiarea ce i sä va face silä cu voia ei, unii dzic sä' sä cearte, a1ii dzic
nu sä; iara alte pravile impäräte0i dzic, de va fi muiarea väduo, sä va certa
dupd voia giudetului, iarä de va fi fatä, nu sä va certa nicecum.
Cela ce va sili fatà sau pre vreo muiare fie ce leal va fi, sä va giudeca
cu giudetul besearicii, ce sä dzice sä' afurisea§te §i i sa dä' canon 0 sa giudecä
§i de giudetul cel mirenesc, ce sä." dzice sä ceartà cu moarte sau §i Intr-alt
chip cumu-i voia giudetului.
Cela ce va fi om den clirosul besearicii 0 de va sili vreo muiare sau vreo
fatä, nevoiascä episcopul sä indzestreadze fata, iarä de va fi mirean,
sä'-1 nevoiascä giudetul acelui loe sä o indzestreadze.
Cela ce va face silà muerii celuia ce-i va fi läsat ceva drept suflet la
moartea lui, sä va certa dupà voia giudetului 0-§ va piiarde acel lucru ce
i-au fost dat.
Cuconii ce vor na§te den muiarea ce i sá va fi facut silà, nu vor mo§neni
nemicä dentru avearea mine-sa.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE KLUIRE (gl. 36-38) 139

Cela ce sä va fi certat o datä sau de doo ori dupä cum va fi fost voia
giudetului, §i el nu g va fi pocäit, ce iarà va fi fäcut sil i altiia, atunce
va certa cu moarte.
Cela ce-au fäcut silà, iaste om den clirosul besearicii, g va certa dupä
voia giudetului §i une date sä va globi cu bani, alte date sä leapädä de tot
den mesereare-§i, iarä uneori sà oprea§te de besearicä; iarà cu aceastea cu
toate, sä cade tot sä indzestreadze fata. Atita voe veghiatä au ace§ti oameni
den clirosul besearicii, eft nu sä bat la giudet, nice sä poartä pre ulite, and
fac vreo gre§alä, pentru sä nu facä ru§ine cinului besearicii.
Cela ce va face silä muerii väduo, de va fi om den cliros, sä va inchido
intr-o mänästire sau intr-o temnitä, de va §idea pànà cind va fi voia
giudetului.
Cela ce va sili vreo fa-LI §i dup-acea cu voia ei o va lua de o va -tinea
In casä de-i va fi ca o curvg, nu sà va certa nicecum de pravilele ceale
impäräte§ti, ce numai de la besearicä.
Muiarea ce i sä va face silà §i dup-acea de sà va face curvg, nu va putea
sä-§ cearä dzeastrele de la cela ce i-au fäcut silà.
Oricare muiare, dupà ce o va sili cineva, g va inväla de sa va impreuna
de multe ori cu acela, aceasta nu sä cheamä Mg de cinste nice ru§inatil,
pentru cäce agiunge Ca' au fost dentäi muiare de cinste, iarä sila ce i-au fAcut
dentäia datä biruia§te §i §i prisosea§te; drept aceaia poate sà vie la giudet
sà-§i ceae dzeastrele.
Pentru ce va certa giudetul pre cineva, pentru ce va fi fdcut silà vreunii
mueri, trebue întài sà cerceteadze bine de va fi fost muiarea de cinste, pentru
cäce Cà de va fi fost de mail §i muiare rea curvä., nu sä va certa nemicä cela
i-au fäcut silä.
Cela ce va face silà vreunii feate, pentru g o ja sä-i fie muiare, de va
sirgui sà sà cunune cu dinsa, nu sä va certa nemic4.
Certarea ce sä dà in vacul de-acmu celuia ce va face silä vreunii mueri,
iaste dupä voia giudetului §i giudetul, cum va vrea, a§ea-i va certa.

CIND TASTE DATORIU CELA CE VA FACE SILi VREUNII FEATE Si

O INDZESTREADZE I CiND 0 VA LUA Si-I FIE MUIARE.
GLAVA 37.
1. Cela ce va face silä vreunii feate de o va indzestri i sa va cununa cu
ding sä-i fie Mmeae, nu sä va certa nemicA, iarà de nu va vrea g o ia
muiare, giudetul cel mirenesc va certa-1 dupà voia lui §i-1 va sili sä o indzes-
treadze ; iara giudetul besearicii 11 va aforisi, pànà cind g va pocäi §i-§ va
face canonul.
1) In original e fucut s.

www.dacoromanica.ro
140 CARTE ROM1NEASCX DE INITXTXTURX

De nu vor vrea pärintii featei sä o dea dupä cela ce i-au facut sila, nu
va putea giudetul faca cu sila sä o dea, ce numai ce-1 va sili sä o indzes-
treadze acel vinovat.
Dzeastrele ce s'a' cade sa dea cela ce-au facut silà featei ceii asuprite,
trebue sa fie dupd desto(i)niciia featei i dupa avearea silnicului; si aceasta
sta pre giudet sa raspundza, ce sa dzice numarul i clt va fi dzeastrea,
mult au putin.
Cela ce va face sild vreunii feate si el va fi sarac si nu va putea da dzeas-
tr,le cumu sà cade, atunce sa-1 poarte pren Virg cu piialea i sä-1 bata pre toate
ulitele ; de-aciia sa-1 scoata sA-1 goneascà den toga eparhiia acelui giudet.
6. De va fi nestine cäsariu si va face silä vreunii feate, dece nu poate sd o
ja sa-i fie muiare, atunce giudetul sa-1 sileasca sä' o 1ndzestreadze i sa-1 cearte
cumu-i va fi voia.
De sä va prileji sä sà impart:6 nunta ce s-au fäcut cu fatä ce i-au facut
silä, atunce dzeastrele ce i-au fost dat, cindu i-au fäcut sila, nu sa vor mai
Intoarce la dins, ce le va lua fata i, dupa viata ei, 'Inca i ceia ce vor mostneni
avearea ei.
Cind va därui fata dzeastrele sale celuia ce i-au facut silä, sà cheamd
atunce Ca' i le-au däruit ; iar5 trebue giudetul sa socoteasca i sa cerceteadze
foarte bine sä nu cumva fie facind acest lucru de vreo frica daruiasca
fata dzeastrele, sau cu alta 1nselaciune a cuiva, pentru ca atunce nu va folosi
darul acela, ce sa va nevoi sä o lndzestreadze.
Chid vor fi pärintii featei vii, nice intr-o sama de chip nu va putea fata
ddruiasca dzeastrele celuia ce i-au facut sila.
Gind va sta lucrul in cumpana cum del va darui fata dzeastrele, va sa
sà faca sä fie curvä, atunce giudetul sileaste pre vinovat sa o indzestreadze si
sä o si marite cum mai de shg.
Chid sä va face sila featei cu voia ei, ce sä dzice cind va vrea si ea si
va pofti sa sa 1mpreune cu bärbat, atunce giudetul, pentru sá raspundza
pre direptate pentru rindul dzeastrelor, trebue sa cerceteadze cum au fost
aceasta voe a featei, pentru cace chidai sa va fi Indemnat fata dupa multe
lincote i giuruinte ce-i va fi giuruit i Inca-i va fi si &Ana, pana o va fi
pornit spre Impreunare, atunce silitorul sh nevoiaste numai sä o indzestreadze,
iara de va fi mars fata shigura la barbat, de-1 va fi cercat pana-1 va fi gdsit
nechemata de nime, atunce vinovatul nu o va Indzestra ; i iarasi de va fi
priimit fata fära atitea cuvinte, numai ea' ce-i va fi dzis o data, atunce giudetul
cel mirenesc nu va 1ndemna pre cela ce i-au facut silá sà o indzestreadze;
iara giudetul besearicii de nu o va Indzestra, 11 va aforisi.
Dzeastrele sa cade sá le dea silitoriul featei la vreamea chid sa va marita,
iara sä nu-i dea mainte.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE SILUIRE (gl. 36-8) 141

IN CE CHIP Si VA PUTEA ARXTA CUM Si St FIE FiCUT SILi FIECIRII FEATE.

GLA.VA 38.
Cu glasul si cu tipetele ce va striga, cindu-i va face silä bärbatul cine va
fi, carele sä audzä vecinii si ceia ce vor treace pre drum si sä märturiseascä,
atunce sä va arAta cumu i s-au fäcut 616 featei.
Arat5.-sä cum s-au stricat fecioriia featei pre singe ce sä va aräta pre
ha(i)nele ei si pre cämeasea featei.
Cind va vrea sä arate fata cum au fost fecioarà curatä la vreamea cind
s-au impreunat cu bärbatul, va giura cum au fost fecioarä intreag6; si o
vom creade si aceasta, cind vor mgrturisi si vecinii cum au avut veaste de
fecioarà curatä si s-au petrecut viata cu cinste ; iard de va fi avut veaste
rea 1) si vecinii nu o vor fi Iiind nice intr-o cinste, atunce nu-i vom creade
nice giurämintul.
Veastea cindu sà va audzi c'a* cutarea i-au stricat fecioriia cutarele, nu
iaste aceasta arätare la giudet cum acesta sä-i fie stricat fecioriia cu adevdrat,
iard face prepus mare foarte.
Märturiile den casa featei nu vor putea ardta cum s-au rácut silä featei,
ce vor da numai prepus.
Cind va märturisi moasea cum iaste fata Intreagä, o vom creade si aceasta
chid va fi muiare ca aceaia de cinste moasea si de o va fi vädzut cä iaste
fatä si o va fi socotit bine cum iaste intreag6 si o au pipäit cu minule si Inca
de are fi mai fost cu moasea doo mueri destoinice de o sä creaderea si invätate
bine la acest mestersug.

PENTRU SODOMIE ORICE FEAL VA FI $1 CITE FEALURI DE SODOMIE SIMT

*I CE FEAL DE CERTARE LI Si Di.
GLAVA 39.
1. De vreame ce dzisem pentru ceia ce fac silä featelor celor fecioare si
muerilor vdduo si alte, sä s<i> stäin tot pre aceasta cale si sá spunem si
pentru ceia ce vor face silä a cuconi brudii de-i vor spurca, care päcat sä cheamá
prespre fire. Acest lucru prespre fire sä face in trei chipuri: dental dcindu sä
Impreunä nestine trupeaste cu maica-sa ce l-au näscut sau cu fata-si sau cu
soru-sa, deci acesta pdcat sä cheamä singe amestecat ; al doile cind sä
impreunä nestine prespre fire cu vreun dobitoc, fie ce feal va fi; a treia eind
sd impreunä nestine cu fiece obraz parte bärbäteascä, care lucru mai pre
scurt sä cheamä sodomie, pentru care lucru vrem sà ardtAm cuvint räspuns
intr-acest chip.

1) In original o rrea ».

www.dacoromanica.ro
142 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA.

Sodomleanii nu sä ceartd numai Cu moarte, ce si dupä moarte trupurile

lor le bagd in foc de le ard.
Oamenii cei vechi di demult i elinii pre acestia i-au fost certInd cu o
munc4 mare pre carii fäcea aceastä grozdvie ce sd dzice sodomiia i dup-acea
i-au fost omorInd.
A cesta feal sodomleanii sä cheamä i simt Ma' de cinste i mainte inch'
pänä a-i ocäri Inaintea giudetului.
Sodomleanii mainte inch' pänä nu-i vor ruina inaintea giudetului nu simt
volnici Cu avutiia sa Ja moartea lor sä o dea cui vor vrea. Iara de va läsa nestine
cuiva avearea sa la moarte si de are face si zapis i dup-acea sä va aräta lucrul
cum au fost sodomlean, strica-s'ä-vor acealea tocmeale i sä vor sparge acea-
lea zapise, cum nu i s-are fi fäcut, i avearea lui toatä va fi domneascg.
Cela ce va face sila vreunui copil, poate acesta s5.-1 ucigä de tot si nu va
avea nice o certare de la giudet.
Dupä pravila Impäräteasch nu va putea nime sä fie ispravnic vreunui
sodomlean nice la un lucru ; nice la giudel, nu va indräzni sà grAiasc6 pentru
sodomlean ; aceasta sä inteleage, and va fi greasala lui arätatä inaintea
giudetului, pentru ace c4 de n-are fi ardtatä gresala, fiecine are putea grAi
pentru dins sä-i ispräveasc6 ce va trebui la giudet.
De sä va afla nestine, den clirosul besearicii sä fie sodomlean, BA va s'äräci
de toate, dupä cum scrie pravila besearicii, de tot binele ce va fi avind de
la besearic6 sä va scapa vor opri si de la besearicd si-1 vor duce de-1 vor
Inchide Intr-o m'ändstire departe ; si mai virtos 11 vor lepäda de tot si cu totul
den cinstea sa i atunce sä va da pre mina giudetmlui celui mirenesc certe
cu moarte, ce sd dzice tae capul. 8i aceasta sä va face, and sä va afla
c-au filcut sodomie numai o data' i deplin ; pentru cäce cä de nu va fi fäcut
desälvirsit, ce va fi fäcut numai värsare pre denafard prentre coapse, atunce
nu i sä va täia capul, ce sä va certa Intr-alt chip, pre dupà cum va fi voia
giudetului.
Cela ce 0, cheamä, cA face sodomie, acela iea i certarea, dara nu sä cheamä
cd face sodomie numai cela ce sä impreunä trupeaste cu parte bär-
bäteasch, ce sd dzice cu copii, ce i cela ce s'a va Impreuna cu muiare
prespre fire.
Cela ce sä va impreuna cu singurà muiarea sa intr-alt chip, iarà nu cumu-i
obiceaiul muerilor, räspunsu lui iaste de ispravä facä moarte i nu-i va
folosi de-are eft suväi, de vreme cé iaste mai grea aceasta gresealà, and sä
impreund omul prespre fire cu fämeaia sa decit cu streinä.
Sodomlean sä cheana'h Inca si cela ce cu mina sa face värsare iarà de-1
va vedea cineva i de-1 va prinde, nu sä va certa cu moarte, iarà cum va fi
voia giudetului.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SODOMIE (g1. 39, 40) 143

Orcare muiare va me§ter§ugui de va mearge la altä muiare ca un barbat

Cu cinii ca acealea cum am scris §i mai sus, si frecindu-sä eale acolo, de va
arunca saminta una la alalta, ce sa dzice de vor face acel lucru desavir§it
sa sà stimpere de pofta, atunce pre amindoo g le omoara; iard de nu vor face
lucrul deplin, sà vor certa mai iu§or dupa voia giudetalui.
De sä' vor afla frecindu-sa doo mueri una pre alta, frig fail nice de o
cinie, panä cind sa vor slobodzi amindoo, sa vor certa §i aceastea dupä voia
giudetului.
Care muiare va face In loc de barbat Cu vreun copil, sä-i faca moarte
ca unii sodomleance. Alti dascali dzic sà sa cearte dupa voia giudetului.
Nu va putea giudetul nice intr-un chip sa mai mic§ureadze certarea ce
sä (la la sodomie, ce de pururea le va täia capetele §i-i va arde In foc ; numai
sà socoteascä giudetul, and va fi lucrul degvir§it, ce g dzice in lontru, atunce
sa-i piiardzä, jara clnd va fi dennafará sa-i cearte dupa voia lui, cum scrie
§i mai sus.
Oricare sodomlean va face sodomie cu copil sau §i alt bbraz parte barba-
teas* sä-i facä moarte §i sa-1 arza In foc.
Cela te O. va impreuna Cu vreo muiare prespre fire dormind In somn
§i Inc'ä-i va fi muiarea ruda den singele lui §i ea daca sä va de§tepta, va striga,
acesta sä sä cearte ca un rapitoriu, ce sä dzice sA i sA tae capul.
Sodomia nu na§te rod ; drept aceaia nu g smintea§te sA sá facä' nunta
den rodul sodomleanului.
Gre§ala sodomiei sä giudeca de la doo giudeate ; giudetul besearicii-1
aforisea§te, giudetul cel mirenesc face-i moarte §i dupa moarte trupul lui
il arde In foc.
Cela ce va saruta copil cu rIvne, BA sa cearte dupä voia giudetului.
Gre§ala sodomii sa arata cu seamne §i cu intelesuri.
Aratd-sa Inca §i cu marturii carii vor dzice cum au vadzut pre sodomlean
apucatu-g de copil §i vrea sa-1 Intoarca cu fate in gios cu de-a sila §i ei au
audzit rugucindu-g §-au alergat de 1-au scos §i alte ca aceastea.
Tipetele §i strigarea copilului iaste de fatä samn, cum i-au fäcut sila.
Cind va dormi ne§tine Intr-un pat cu copil tinar, face prepus mare
cum iaste adevarat sodomlean.
Cind va fi camea§ea copilului cu singe, iaste de fata sämn de sodomie.
Sä prindza ne§tine copil cu de-a sila sä-1 grute, face prepus cum iaste
acela sodomlean, alegind and va fi copilul mai gios de dzeace ai.
A giuta foarte multe la aratarea sodomii veastea celui vinovat ce-i
vor dzice ca iaste sodomlean.
Moa§ea §i vraciul pot sa märturiseascä, de vreame ce vor fi vddzut
copilul §i de vor cunoa§te facut-au sodomie au ba.

www.dacoromanica.ro
144 CARTE ROMINEASCA DE INVXTATURA

Cuvintul copilului nu va aräta la giudet gresala sodomiei, iard face

mare prepus cum sä' fie vinovat.
Certarea sodomiei poate giudetail sä o mai micsureadze, cind sä va
face Intre cuconi micsori ce nu vor fi inch' de virstä.
Cind va päti copilul aceastä pacoste, sodomia, de i sä va fi fäcut
silä, nu sä va certa.

PENTRU CELA CE VOR FACE CLTRVIE CU DOBITOACE, CE CERTARE LI Si VA DA.

GLAVA 40.

1. Bärbatul ce sä va impreuna cu dobitoc parte fämeiasca sau muiare ce

sä va impreuna cu dobitoc parte barbäteascd, intai li A' tae capetele si
dup-acea sä ard In foc cu acel dobitoc impreunä cu carele sa va fi impreunat.

PENTRU SINGE AME STECAT CE FEAL TASTE

V CE FEAL DE CERTARE LI Si VA DA CELORA CE VOR FACE
V CND Si VOR CERTA CEIA CE VOR Fi VLNOVATI.
GLAVA 41.

Singe amestecat iaste un pAcat si o gresalä mai rea 1) si mai cumplitä

decit preacurviia ; si sa cheamä singe amestecat, cind sä va impreuna nestine
Cu o muiare ca aceaia cu carea nu sä vor putea impreuna cu nuntä dupä
pravila besearicii.
Amestecarea de singe sä face In doo chipuri: chipul dentäi este cu nuntä,
chid sa va cununa nestine cu vreo muiare carea nu i-o au dat pravila ; iarà a doo
iaste fdrä de nuntd, ce sd dzice sa' Impreunä cu dinsä Inch' mainte de cununie.
Certarea singelui mestecat ce sä face färä nuntä iaste ca si preacurviia,
macar cä si dzic alld dascali, cum cela ce face singe amestecat sä sä cearte
cu moarte ; altii dzic iaräsi sä BA cearte dupä voia giudetului ; iarä cei mai
multi si cei mai mari si mai credinciosi dascali dzic, de sä va face singe
amestecat intre obraze ce vor sui si vor pogori pänd intru a doo stepenä,
atunce certarea lor iaste moartea, iarä de sä va face singe amestecat intru
obrazele ce simt mai sus de a doa stepeng sau cu obraze ce stau de o parte,
certarea iaste dupg. voia giudetului, cumu s-are dzice mestecatoriul cel de
singe s-au impreunat trupeaste Cu maia-sa sau cu imamaicd-sa ce simt
obraze de sä sue In sus spre stepena din sus si a dooa, sau cu fata sa
sau cu fata featei sale ce simt si aceastea obraze carele pogor In gios spre
1) In original rrea I.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE AMESTECAREA DE SINCE (gl. 41, 42) 145

stepena intäi 0 a dooa, atunce 1) sd va omori, iarä de sil va impreuna

trupea0e cu fata mätu§e-sa ce iaste obraz de stä de o parte, ce sil dzice
alaturea, sä va certa dupd voia giudetului.
Cind nu va fi singuri singele amestecat, ce va fi impreunat §i cu prea-
curvie sau cu silä, räspunsu-i acestuia numai sä-1 omoard, cumu s-are dzice
oarecine sd va impreuna trupea0e cu fata sa cea mdritatil sau i nemäritatit
§i acesta o prinde, cu de-a sila, ce sd dzice ii face sild 0 sä impreunä cu
ding, acesta n-are nice o nedeajde de a mai firea viu.
Muiarea ce sd va impreuna trupea0e cu vreo rudä a ei, de va fi di
cealea ce si sue sau di cealea ce pogoard obraze pAnd a dooa stepend,
s'd va moil, iard de va fi de obrazele ce simt de laturi, sd va certa dupd
voia giudetului.
Mai Cu mili sd va certa muiarea decit bärbatul la päcatul singelui ames-
tecat, de vreame ce iaste mai proasti. 0 mai leasne spre eädeare decit
b drb atul.
Cela ce va face mestecare de singe cu vreo rudd a muerii sale, si va
certa cu giudetul 0 de-aciia nu va mai putea sd sd culce cu muiarea lui.
Singe amestecat si cheamä nu numai cind sd va impreuna cu vreo rudd
a sa carea pogoar'd2) den singele lui sau den singele muerii lui, iard Inca
si va impreuna cu vreo rudd a sa ce-i va fi den svintul botedz.
Dezleagd-sii nunta ce sä va face intre ruda cea den svintul botedz §i vor
lua oarice putinä certare, de vreame ce va creade giudetul, cum nu s-au tiut.
Cela ce si va insura 0 va lua muiare vddoo 0 va avea o fan.' cu bär-
batul dent:Ai, de si va cumva impreuna trupea0e cu fata muerii sale, face
singe amestecat §i si va certa cu moarte.
Feciorul, de si. va impreuna cu curva titine-siu sau cu ma0ehti-sa,
face singe amestecat §i si va certa cu moarte, macar ci dzie unii cd si va
certa dupä cum va fi voia giudetului.'
Tatd1 ce sd va impreuna trupemte cu muiarea feciorului sau, si va
certa cu o certare mare, insd numai nu i sd va face moarte.
Fratele, de sa va impreuna cu soru-sa, WA nice de o nedeajde si va omit
Cela ce si va impreuna trupea0e cu fata fratine-sdu sau a surori-sa
sau cu mdtu§e-sa sau cu muiarea frdtine-sau sau cu sora muerii-0, tot singe
amestecat face §i si va certa dupd cum va fi voia giudetului.
Cind sd vor impreuna trupea§te cu vreo muiare tatdl cu feciorul, atunce
si face mestecare de singe 0 sd vor certa amindoi Cu matte. 1
Dennafarä de aceaste certdri ce si ceartä mestecdtoriul de singe, incd-1
aforisea0e i besearica.
2) in ori,zinal *Matinee *.
2) In original s puguara ».

10 o. 1060 www.dacoromanica.ro
146 CARTE ROMINEASU DE INVATXTURA.

PENTRU MF.STECAREA DE SINGE CE Si FACE CU NUNTi.

GLAVA 42.

Mestec6toriul ce face mestecarea de singe cu nuntä, nu s6 va certa cu

moarte, ce numai dupd cum va fi voia giudetului, ce s6 dzice, de va fi
boiarin, numai ce-1 vor goni §i-1 vor scoate de tot den locul lui §i den toatä
eparhiia ce va fi supt mina acelui giudet,; iard de va fi om de gios, intai
s6-1 beta', de-aciia sd-1 izgoneasca gi pre-acesta; §i aceasta va s6 fie cind nu
vor gti cal stint ruda §i s6 vor impreuna cu nuntä; iar6 de sä va afla cum
s-au gtiut c6 simt rudä. §-au f6cut nuntä, s6 s6 cearte mai mult gi mai cumplit,
de cum are fi fäcut aceast6 gregalà f6rà nunt6, ce sä dzice curvie, de vreame
ce n-au bagat in sarn6 taina nuntei ce s6 face pentru besearic6.
Avutiia aminduror obrazele ce vor face mestecare de singe, sä fie toat6
domneasc6; iar6 de vor fi avind cuconi cu altá muiare sau muiarea cu alt
b'ärbat dentäi Ina mainte di ce s6 vor fi impreunati, atunce avearea lor
sä va da acelor cuconi, iarä nu va fi pre sama domniei.
Cind sä va face mestecarea de singe farä de nunt6, mestec6toriul eel
de singe nu-§ va piiarde avearea, ce numai ce sä va certa.
Mestec.6toriul de singe nu va putea la moartea lui s6-§ dea avearea
lui oricui va vrea, macar §i cu zapis, cä nu va fi lucrul stätätoriu; ca de
s6 va erne dup6 moarte cum sä fie fost mestecgoriu de singe, We* vor strica
acealea tocmeale toate §i avutiia luí toat6 sà va lua pre sama domniei.
6. Darurile ce sä vor därui unul pre alt la nunta mestecatorilor de singe
nu vor fi intru nemicä, ce s6 vor lua §i aceastea domne§ti.
ken' feciorii ce s6 vor na§te den mestec6torii cei de singe, nu vor putea
mogneni avearea p6rinti1or sai, nice vor putea nice intr-un chip sä s6 facà
s6 fie cum are fi den pärinti cununati; §i aceasta va fi cind s6 vor fi näscuti
feciorii la vreamea ceaia, cind va fi mestecarea de singe la arnare, de vor
ved ea toti gi s6, vor gti i mestecätorii cei de singe gi vor cunoagte-gi singuri
gregala; iarä de sà vor fi n6scuti cuconii la vreamea inch' pang a nu 86
cunoa§te mestecatorii de singe cum fac aceastä grega.16, atunce feciorii aceia
simt cum are fi den p6rinti cununati, §i. vor mogneni tot ce vor fi avind
Nuntele ce s6 vor face dentru singe amestecat, ce s6 dzice den cuscrii
sau den semintii ce vor pogori dentru singe sau de-n cumätrii ce vor fi
den svintul botedz, aceastea nunte &A' vor desp6rti, cum am gi mai dzis, gi
nu vor putea acealea °braze dup-acea s6 sà mai casätoreasc6 nice cu alte
obraze streine.
8, Tinerii §i ceia ce vor fi incä mici de virst6, de s6 va prileji s6 s6 insoare
gi s6-§ ja vreo rud6, sä nu s6 cearte cu moarte, iarä dupd voia giudetului §i
Cu mult6 mil6; Insà aceasta va fi, cind sil vor face mari sti sà despart6 §i

www.dacoromanica.ro
 DESPRE AMESTECAREA DE SINGE (gl. 41, 42) 147

sà nu mai Ned acest lucru, mestecare de singe, pentru &Ace de vor sta tot
Intr-aceastä Inseldciune, sà vor certa deplin ca i ceialalti dupd voia giude-
tului i tärd nice de o mild.
De vor apuca sd nu sä facd nunta ce va sd fie cu singe amestecat, nu
sd vor certa, cumu s-are dzice de vor fi numai logoditi sau intr-alt chip legati
cu cuvintul i fdcuti tocmalä, acestia sä nu sd cearte.
Nu va putea, fie ce feal de mestecätori de singe, sd suväiascà lnaintea
giudetmlui, cum n-au stiut mestecarea de singe, alegind de va fi tdran di
cei neintelegdtori.
Necunostinta pravilei celui mestecdtoriu de singe nu dä sä aibä certare
mare, Insd nu celuia ce nu va cunoaste nici un feal de pravile, ce numai
celuia ce nu va cunoaste pravila ceaia ce nu o cunosc toti, cumu s-are dzice
un om la moartea sa de va läsa invdtditurä cu scrisoare, ca s'A margd fata
lui sd lAcuiascä In casa cutärui om, care lucru acela sä o hrdneascà i sä-i
tie toate bucatele, pAnd chid va veni vreamea de va fi de virstä de mdritat,
drept aceaia iaste pravilä cum sd nu pc(a)tä nice acesta nice feciorul lui s'd
o ja sie muiare pri ceaia ce o au hrdnit si o au crescut acmu, acestia de nu
vor fi stiut aceastd pravilä i vor fi fdcut aceastä gresald, aicea poate suväi
vinovatul sd nu sä cearte. Iarä ce va fi lucrul intr-alt chip, sd stie i sä
cunoascä toti, atunce nu va putea suvdi vinovatul i s'A dzic'd cum n-au stiut.
Nestiinta mestecdtoriului de singe sprijineaste pre vinovat de certarea
cea mare, iard nu de toate certärile; si mai virtos sprijineaste obrazul cela
carele iaste credincios spre giudet, cum sä nu fie stiut, si sä va certa celalalt
obraz ce s'A socoteaste cum sd fie stiut ; iarä de vor fi stiut aminduo obrazele
sminteala lor i ei tot s-au impreunat, atunce amindoo obrazele sd vor
certa dupä voia giudetului.
Semintiia ce sä face dui-A darul svintului botedz, de vreame ce iaste
o rudd carea nu sd poate cunoaste de toate orile; drept aceaia daca sd face
mestecare de singe Intru aceaste fealiuri de obraze, giudetul creade cum n-au
stiut si nu sd ceartà nicecum, macar cd i dzic o samd de dascali cum s'A cade
sd sà cearte de pururea, citu se-are fi de micsoarä certarea, ce sä dzice cu bani
sau i cu altd.
Cela ce va face nuntd cu smintealä de singe amestecat cu nestiinta,
In vreame ce-s va cunoaste sminteala, indatà sä sd despartd, nu sä va
eerta nicecum.
lard de sd va fi flout mestecarea de singe fdrd de nunt.ä, nu vor putea
sä suväiascä sä dzicd cum n-au stiut, ce sä vor certa.
Muiarea poate suväi cà n-au stiut sminteala nuntei sale si nu sä va
certa nicecum, insd cind va fi sminteala ei smintealä de pravild, iard cind
va fi sminteala ei de prespre fire, atunce sä va certa si ea.

10* www.dacoromanica.ro
148 CARTE ROMINEASCA. DE INVAIITURA

Cela ce va §ti sminteala sementii §i nu va bdga In seam6, ce tot va face

el nunta cu mestecare de singe, de sd va cdi dup-acea §i de s6 va impdrti
de acea nunt6, nu-i va folosi nemic6 acea pocdintd, ce sd va certa dupd
voia giudetului.
Cela ce va lua asupra sa giurdmint cum n-au §tiut cum iaste nunta cu
sminteald, sd-1 creadem. i cindu-1 vom putea creade Cu adevdrat ? Cind va
avea vreun gran, ca sd arate cu adevarat cum n-au §tiut ; sing nu avem alt
mai bun sämn, de cind vom vedea nunta de fatA cu mare pohvald in svinta
besearic6, pentru ce cd atunce arat6 cum n-au §tiut §i creadem atunce qi
giurdmintul lui §i nu sd va certa; iard del va fi fdcut nunta pre ascuns in
casa lui, atunce iaste samn cum au §tiut de sminteala lui, §i nice giurdmintul
nu-i vom creade, ce s6 va certa dupd voia giudetului cu moarte dupd gre§ala
lui i dupd cum va fi §i m3stecarea cea de singe, dup6 cum §i mai sus am
dat cuvint de invdtdturd.
Svir§itul pravilelor impärdtesti pentru toate pdcatele §i grea§elele ceale
trupe§ti i pentru toate certdrile lor.

ritAvni DIPARATEASCA PENTRU CERTAREA CELOR CE SUDUESC,

CLND LI Si VA DA $1 CND NU LI Si VA DA.
GLAVA 43.
Cela ce va sudui pre un om, chid nu va fi de fatd, sd va certa intr-acela
chip ca §i cind are fi suduitul de fatd.
Cela ce va sudui i va ocdri pri cel mort, sA sA cearte, iard nu a§ea tare
cum are fi cind au fost viu.
Cela eel va ride de altul arätind mutea§te, acela sd va certa ca i cindu
1-are fi suduit §i ocärit Cu cuvintul.
Cela ce trimite pre altul sd indeamne pre ne§tine sd suduiascd i sd ocd-
rascd pre cineva, sau sä-1 porneased asupra cuiva de sd-1 suduiascd, de pururea
acesta sd va certa ca §i un suduitoriu.
6. Led s6 va certa ca un suduitoriu §i cela ce s6 va invata a treace de pururea
pre lingd casa vreunii mueri de cinste §i va treace de multe ori tot cintind ;
acesta de-i §i pare nescui lucru mic§or, iard acesta sd ceartd §i cu gloabd
Cu alte certäri trupe§ti.
Cela ce va sudui pri cela ce 1-au suduit, sd sd cearte ca un suduitoriu;
iard putintel mai iu§oru decit cela ce-au suduit
Cela ce va grdi omului cuvinte bune §i le va grdi cu hicle§ug, de-1 va bat-
giocuri, ce sd dzice va gräi indardpt, acesta sä. va certa ca un suduitoriu.
Cela ce va grdi catrá altul cuvinte sprintare cu me§ter§ug spre alt obraz,
ea sd nu sd priceapd cd-§ ride, cumu s-are dzice, cind va dzice cuiva cd eu

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDALME 43-50) 149

nu simt fur sau chid va dzice rnult im pare rdu unde te-au fAcut atita ru9ine
ca unui fur §i alte aceastea, sä sl cearte ca un suduitoriu.
Cind va grdi ne§tine &Ara altul cuvinte de sudalind §i lui nu i-are fi fost
gindul sd-1 suduiascd, ce s'd dzice in chip de glumd, s5' sá cearte ca un sudui-
toriu, pentru cä de pururea creade giudetul cd i gluma iaste cu pima' 0
cind glumea§te, 4 face ris de-1 suduia§te, pentru sà nu sä priceapd cä-1 suduia§te,
alegind and va fi firea omului i invätätura pre fiece cuvint tot sä suduiasca
sau chid va fi ne§tine taran prost.
Cind va giura cela ce au suduit, cum nu 1-au suduit indeadins pre ne§tine,
atunce giudelail va socoti de va fi acel om deprins cu aceale cuvinte de
le grdiqte de pururea 0 nu suduia0e pre nime, va creade giudetul giurdmintul
lui; iar'd de vor fi cuvinte de sudalmä, atunce nu-i va creade giurdmintul,
te-1 va certa ca pre un suduitoriu 0 nu va socoti giurdmintul lui.
De va dzice ne§tine altuia: tu, ai barbd mare, iaste cuvint ce sdprinde
§i drept sudalmä 0 nu drept sudalmd, pentru cd aceastea cuvinte sà chiamd
ca ne§te izvoade i giudetul mai bine creade cum sd fie Mil de sudalmd: drept
aceaia nu sd va certa atunce acela ce-au dzis acealea cuvinte.
Cind nu va fi fost mai de mult vrajbd. Intre cela ce-au suduit i intre
cel suduit, atunce cuvintele s'ä spun mai spre gind bun cleat rdu.
Cind va sudui ne0ine pre altul, glumind amindoi, nu sä va certa ca un
suduitoriu.
Cela ce va face niscare mAscariciuni de sä ridzd ceta0i lui, ca un sudui-
toriu sd va certa.
Giudetul ce va sudui sau va bate pri cela ce va dzice cà nu-i place giudetul
lui cumu 1-au giudecat i sd va giudeca la alt giudecdtoriu ce va fi mai mare
decit dins, acela sd sà cearte ca un suduitoriu.
De va fi ne§tine vreun om ca acela s'd aibd vreo mesereare §i de va dzice
cuiva vreun cuvint de sudalmd, pentru sd tocmascd pri ceia ce sá svddesc ina-
intea lui, acesta nu sä va certa ca un suduitoriu,
Dascalul eel va bate ucenicul, nu sd va certa ca un suduitoriu, cindu-1
va bate cu mdsurd §i spre invdtdturä çi std acest lucru dupä* voia giudetului
sa giudece bdtaia ucenicului, de va fi fost cu mäsurd §i spre invdtdturd sau
de nu va fi fost, pentru c'd, de nu va fi cu mdsurd, sd va certa ca un suduitoriu.
De sä va prileji ne0ine vreun filosof sau vreun numdrätoriu de steale,
cind va cduta in obrazul cuiva §i de-i va dzice fur, nu sd va certa ca un
suduitoriu, pentru cdce de i-au dzis fur, nu i-au dzis pentru sd-1 suduiascd,
ce pentru cà 1-au cunoscut cu me0erpigul säu cum iaste fur.
Nu va putea feciorul nice nepotul pänd a opta stepenä, ca sd ceard
giudet, ca sd cearte pre tatd-säu sau pre mo§u-sdu §i alte obraze ca aceastea,
pentru ce 1-au suduit sau 1-au bdtut, de vreame ce giudetul creade cum tat51

www.dacoromanica.ro
150 CARTE ROMINEASCA DE INVITXTURA

çi mosul i alti ca acestia i-au suduit i i-au bätut spre Invätätura, iara nu
spre Mutate.
Aceasta sä inteleage, clnd va fi bataia i vatamarea cu masura, pentru
cace de vor treace de mäsura, atunce acela ce 1-au bätut sau 1-au vatamat
sa va certa trupeaste i sta aceasta In voia giudet,ului ä legiuiasca de va fi
cu mäsurä sau de nu va fi vätämätura.
Feciorul ce-1 va vatama tatä-sau prespre samä, macar de-are fi si spre
Invätätura, iarä de va vrea, poate sa faca pre tata-säu, i fara de voia
lui, dea ce-i va fi partea i sä sa usebasca de dins.
Tatal poate sà Indeamne pre giudet sa cearte pre fiiu-sau ce-1 va fi suduit,
macar de are fi sudalma at de micsoard.
Domnul fära de certare i fara de cuvinte de sudalma poate sà indirep-
teadze pre robul sàu spre Invätätura.
Priiatelul si ruda de va sudui pre priiatel sau pre ruda, nu sa cheamä
ca 1-au suduit cu Sind Mu, cumu 1-are sudui vreun strein.
Cela ce va fi suduit pre cineva de räpitul miniei sau den sminteala limbii,
sa nu sä cearte ca nn suduitoriu, iarä sà cade Intr-acel ceas ce-au suduit, sal
tocmasca lucrul i sà sa lase mai mic, caindu-sd ce-au facut i pocäinta sa
fie de fata i sä.-s ceara ertäciune la vedeare, pentru cace de va lipsi vreuna
dentr-aceastea, certa-sa-va ca un suduitoriu.
Cela ce va sudui pre nestine i cel suduit va priirni sudalma si va dzice:
eu am vrut, de m-au suduit, atunce cela ce-au suduit nu sa va certa ;
aceasta sä lnteleage and va raminea sudalma asupra obrazului celui suduit,
iara de va treace sudalma si la alt obraz, atunce acela al trei obraz poate sà
vie sa plrasca la giudet räscumpere giudetul ; cumu s-are dzice va sudui
nestine pre vreun copil i sudalma nu rämine asupra copilului ce treace la
tata-säu, atunce macar cá i priimeaste sudalma, iard tat:A-eau poate sa vie
la giudet si sal ceara rdscumparare.
Asijdere de va sudui nestine muiarea cuiva, sudalma va treace spre
barbatul ei ; i, de va sudui nestine pre vreo slug5, sudalma treace la sta.-
pinu-säu.
Cela ce va sudui pre omul cel domnesc sa cheama cum au suduit pre
domn i, de-are si erta cel suduit, iard fiind om domnesc, domnul nu-1 va
erta, ce-1 va certa.
Chid va sudui nestine pre altul mult si el va tacea si va priimi sudalma,
de vreame ce va fi sudalma mare si va fi si cu lucru facuta si cel suduit
va fi si vatamat la trup dentr-acea sudalmä, atunce giudetul va certa pre
cela ce au suduit, macar de are si priimi cel suduit sudalma, pentru ce ea
giudetul creade cum cel suduit, de fried dzice cà priimeaste sudalma, iara
nu cu adevärat.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDALME (gl. 43-50) 161

Cela ce va trimite pre altcineva sa suduiascä pre altul si el nu-1

va sudui, nu sä va certa ca un suduitoriu.
Cela ce va dzice cuiva: eu simt mai de cinste decit tine si mai boiarin,
atunce acela sd suduiaste si sä va certa ca un suduitoriu, iard de-i va dzice:
cinstit shut si eu ca si tine si boiarin ca si tine, atunce nu sd va certa ca
un suduitoriu, de vreame ce nu ja nemicä den cinstea lui sau den boeriia lui
vi pentr-aceaia nu sd va certa ca un suduitoriu. lard de vreame ce acesta
ce va grdi acest cuvint iaste mai mic decit acela ce aude acesta cuvInt, atunce
sd va certa ca un suduitoriu, macar c'd aceastea toate stau dupä voia giude-
tului sd giudece de vor fi aceaste cuvinte de sudalmä sau de nu vor fi.
I:(n) om ce are fi in toatä virsta si va sudui pre cineva cu multe suclälmi
si in multe fealiuri, acesta tot cu un giudet, sà va giudeca si cu o certare sa
va certa pentru toate; iarä cela ce va sudui pre altul In multe vremi si de
multe ori si cu multe fealiuri de sudalme, acela sä va certa cu multe certdri.

PENTRU SUDALME, C IND Si VOR CREMA MICI 51 CINDu Si VOR CREMA MARL
CLAVA 44.
De vreame ce am dzis si mai sus cum suddlmile sä' ceartä dupd voia
giudetului, trebue acmu sd spunem cä voia giudetului la lucruri ca aceastea,
ce sd dzice la sudälmi, In ce chip sä cade sd fie: dace toatd sudalma s'd
giudecä In doo chipuri, sau mare sau mica', de pre aceaste lucruri ce stau
pren pregiur, ce sd dzice pentru vina dentru carea s-au scornit si s-au fäcut
sudalma spre obrazul celui suduit ce feal va fi mare au mic; sau si locul
In care s-au fdcut sudalma; sau In ce vreame si alte ca aceastea; doce
dentr-aceastea lucruri sd ja izvod de sä cunoaste carea-i sudalmä mare si
micä. lard giudetul poate dupd voia lui sd cearte pri cela ce suduiaste.
Sudalmä si °card mare iaste cindu sd face si cu lucrul, intr-acesta chip
cind va täia nestine barba altuia. Sudalmä mare iaste chid va fi nestine
däruit cuiva vreun dar dennaintea a multi oameni si incä-i va fi fäcut
vi zapis sd fie a lui sd-1 tie, nemdrui sa nu-1 dea, incd s'd cheamd sudalmd
mare si °card, pentru carea- s piiarde feciorul mosiia pdrintilor sta.
Cuvintul cel de sudalmä mai rdu Intärild pre om decit cindu 1-ai bate
cu un toiag.
Cela ce sä va atinge de trupul cuiva cu minie de-1 va impenge sau-1
va stringe, sä cheami cd 1-au suduit sudalmd mare.
Cindu-s va sparge nestine hainele de minie si va sudui pre altul, atunce
sil cheamA cd face acela sudalmd mare.
Mai mare iaste sudalma ciad suluasc multi decit cind are sudui
numai unul.

www.dacoromanica.ro
162 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURA

Mai mare sudalmä sa cheama dud va sudui ne§tine pre altul In vreun
loo ca acela de cinste unde vor fi multi oameni still-JO, cumu-i in mijlocul
tIrgului sau la vreo nedeae sau in curtea domneascä sau la vrun praznic.
Sudalma ce sá va lace In tirg iaste mai mare cleat ceaia ce s-are face
la sat.
Mai mare iaste sudalma, cInd suduia§te ne0,ine pre altul Inaintea a
oameni multi cleat clndu 1-are sudui sa fie numai ei slnguri.
Cela ce va sudui pre ne§tine Inaintea giudetului Intr-acel ceas sa va certa.
Cela ce va sudui pre om de besearica, popa sau diacon, face mare
sud alma.
Cela ce suduia§te pre boiarinul ce are boerie, acesta sa socotea§te in
locul giudetului, atunce face mare sudalmä.
Cela ce suduia§te pre omul cel domnesc face mare sudalma.
Chid va sudui ne§tine pre vreo muiare §i cu acea sudalmä Inmic§ureadza
cinstea aceii famei, acesta face sudalma mare.
Sudalma ce se va face In besearicá iaste foarte mare.
De va da ne§tine cuiva o palmä prespre obraz, 'nu sa cheama sudalma
mare ; iarä de va fi in vreun loo mare ca acela cum am dzis mai sus,
atunce iaste mare, cum au fost °data' un boiarin carele fu scos §i gonit
den locul lui doo luni, pentru ce au dat o palma In besearica' unui rob a
giudetului acelui loc, pentru cace i-au dzis: au nu ne vedzi ? Iara de sa va
prileji vreun om de gios sa dea palma vreunui boiarin, atunce va face sudal-
rnä mare.
Cela ce va lovi pre altul cu pumnul sau cu toiag sau cu fune sau cu
varga sau cu alte ca aceastea §i de nu sa' va tuna sau de nu va face vinatae
sau singe, nu sa cheama sudalma mare, alegind de sä face spre vreun obraz
ca acela mare, sau de-1 va fi lovit In besearica la vreamea svintei liturghii,
sau de sa va prileji In curtea domneascä, pentru Ca' atunce sa va cherna
sudalma mare.
Cela ce va mearge la casa altuia de-1 va sudui, acela face sudalma mare.

CIND VA PUTEA SCXPA DE CFRTARE CELA CE SUDUIASTE

CA Si NU Si CEARTE ARVIIND CUM CUII(N)TELE
CE-AU DZ1S DE L-AU SUDU1T SiMT ADEVARATE.
GLAVA li.
1. Cela ce va sudui pre altul dzicIndu-i cuvinte tot adevarate pre cale,
dupa cum va fi facut, acesta va §uväi cum va putea §i. va sca'pa de certarea
sud almii.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDALME (gL 43-50) 153.

Cela ce va dzice vreunii mueri curvd carea cu adevhrat mainte va fi

fost curvä, iarä dupd-acea sä va fi inteleptit 6i va fi atunce muiare de
cinste, nu sa va certe.
Cela ce va dzice cuiva cg-i afurisit sau copil, ne6tiind eh' cel afurisit
1-au ertat 6i 1-au facut cu adevärat fecior dupà leage, nu sä va certa ea
un suduitoriu.
De va dzice ne6tine cuiva hain carele mai de mult cu adevärat va fi
fost hain, ce-1 va fi ertat domnu-sdu 6i-1 va fi priimit iar'ä6i in cinstea
dent5i, atunce acela de-i va fi dzis hain pentru ceaia ce-au fost Intaia vreame,
ce sä dzice de-i va fi dzis: tu ai fost hain, nu sä va certa ca un suduitoriu;
iard dei-i va dzice dentr-acesta an, cumu s-are dzice: tu e6ti hain, atunce
sh' va certa.
Cind va sudui ne6tine pre altul 0-1 va ocäri, de va putea aräta cum
cuvintele cealea ce i-au dzis de ocarä simt adevärate, pentru carele poate
sä ja 6i certare, cela ce 1-au suduit nu sä va certa; cumu s-are dzice, de
va dzíce ne6tine cuiva cum iaste fur sau preacurvar sau 6i. alte ca aceastea
6i le va aräta cum simt adevärate, atunce suduitoriul nu sa va certa, ce
sä va certa cel suduit ; jara' de va dzice ne6tine altuia: frentite, sau girbove,
sau alte, acela de-are 6i arata acest lucru sä fie cu adevdrat, iarä tot sä
va certa cela ce va fi ocärit, ca un suduitoriu, pentru cä nu sä pot certa
nice dinioarà stricaldi 6i beteagii 6i alti ca aceia.
Cind va sudui ne6tine pre altul pre direptate 6i pentru &Ace 1 SI cade
.64-1 suduiascd ca pre un vinovat, atunce nu sd va certa, iarä de-1 va sudui
Mil de vinä, atunce ca un suduitoriu sä va certa, macar de-are fi 6i cum
dzice suduitoriul cu adevärat, iard pentru firea 6i mintea lui cea rea 1) tot
sa sä cearte. .

Cela ce va arAta la giudet cum cutare martur ce marturisea6te improtiva

lui, nu iaste om de credinlä §i-1 va sudui pre martur inaintea giudetului,
dzicind cum märturiia luí nu iaste bunk de vreame ce el iaste preacurvariu
6i iaste minciunos 6.1 om cumu-i mai räu: dece de va aräta aceastea cuvinte
cum slint adevärate, nu sä va certa ca un suduitoriu, iard de nu va aräta,
sá va certa ca un suduitoriu ce face sudalmä mare.
Cela ce va da vreun artic la mina domniei 6i va scrie acolea hulä 6i
ocarä improtiva cuiva, de vor fi aceale cuvinte adevärate 6i de fatä, nu sä
va certa, iarä de nu vor fi adevärate, sä va certa ca un suduitoriu ce lace
sudalmä mare.

1) In original s rrea s.

www.dacoromanica.ro
164 CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURX

OARE CND VA PUTEA Si. VIE SI SI PLINGX LA GIUDET NESTINE

V Si PIRASCI PENTRU SUDALISIS. CE VA FI SUDUIT NESTINE PRE ALTUL.
GLA.VA 46.
I. Sudalma ce va sudui nestine pre cucon mic, sa cheamd c-au suduit pre
tatd-säu ; drept aceaia poate tatd-säu sä vie la giudq sä sà plingä pre dins,
macar de nu 1-are mina fiiu-säu, ce numai pentru sà sà cearte cela ce va fi
suduit pre fiiu-sdu.
Aceasta sä inteleage cind cuconul cel suduit incg nu va fi usebit de tatä-säu ;
iarä de-i va fi fecior de suflet sau de-i va fi copil, atunce nu va putea sà margä
la giudet sä-s plingil sudalma feciorului säu.
Feciorul nu va putea nice dinioard sá pirasc6 la giudet pri cela ce-au
suduit pre tatä-säu.
Chid va sudui nestine pre fecior, nu va treace sudalma pänä la tatä'-sgu,
cind nu va sti cela ce suduiaste cum iaste tatä-sä'u viu.
Sudalma robului iaste sudalmä stilpinu-säu ; drept aceaia poate stäpinul
robului despre chipul lui sä facä Ord la giudet pentru sudalmä robului säu,
macar de are fi cit de micsoarä sudalma ; i aceasta sä inteleage cindu-1 va
sudui in pizma stdpinu-säu, pentru facd lui rusine; iard de-1 va fi suduit
pre rob pentru vina lui si nu sd va atinge nemicA de stälpin, atunce nu
va certa nice unul nice altul.
Dupä voia giudetului stä acest lucru sá legiuiascä acea sudalmä a robului
oare atinge-sä' de stä'pinu-säu au nu sä atinge.
Bilrbatul despre partea lui poate sä pirasc4 la giudet pre cela ce va fi
suduit pre muiarea lui ; asijdere i socrul pentru sudalma nurorii sale si
ginerele pentru sudalma logodnicei sale; si 'hied pentru sudalma unii feate
logodite poate sä pirascä la giudet tatäl ei i logodnicul ei si hied i socru-sdu,
de vreame ce sudalma ei, ce sä dzice featei, treace i panä la ceialalti la toti
poate fiecarele de acesti oameni a featei, tot cite unul, sä margä' sä pirascä
la giudete i sil cearte pre suduitoriu ; i aceasta sa inteleage chid va fi stiind
suduitoriu pre acestia pre totd si cum iaste logoditä.
Muiarea nu va putea sd vie la giude sa pirasc6 pri cela ce va fi suduit
pre bärbatul ei, de vreame ce sudalma bärhatului nu sä cheamä sudalmä
spre muiarea lui.
9. Cela ce va sudui pre ispravnicul cuiva nu sä' cheamd cum au suditu
pre acela ce iaste ispravnic, ce pre stäpinu-sä'u, alegind chid va sudui pre
ispravnic de va fi el de fatA sau de-1 va sudui la vreamea ceaia cind sä va
apuca de sä fie ispravnic sau de va sudui in pizmd, pentru sà facä rusine
stdpinu-sdu.
10. Cela ce va sudui pre ucenic inaintea dascalu-s'Au sä cheamä ca suduiaste
pre dascalu-sdu; drept aceaia dascalul despre partea sa poate veni sil pirase

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDALME (gl. 43-50) 155

la giudet si.-i facä räscumpärare pentru sudalma lui ce va fi luat pentru

ucenicul säu.
Cela ce-§ va sudui pre o rudä'-0, suduia§te pre toate rudele sale cit<i>
vor fi dentr-acel rod §i fiecarele dentr-acel rod poate sä vie sä pirascd la
giudet, pentru sä sä cearte trupeaste suduitoriul ; §i nime dentr-acel rod
nu va putea sä roage pre giudet pentru certarea suduitoriului sä sä cearte cu
bani, numai el singur suduitoriul poate sä facä aceasta sä sä roage si. sä
pläteascä cu bani.
Acela ce va sudui pre om den clirosul besearicii suduia§te pre vlädic
4i pre besearicA i vlädicul poate si. iarte gre§ala lui ce-au fäcut suduind
pre episcop §i pre euros; iarä gre§ala ce-au fäcut suduind besearica, nu-1 va
putea erta, ce sä va certa ca un suduitoriu.
Acela ce va sudui pre cAlugär suduiaste pre egumenul lui §i pre mänäs-
tire §i poate egumenul §i cu mändstirea sä pirascd la giudet, alegind de
va fi calugarul dus pentru inväVätura cärtii cu voia egumenului, pentru
atunce cine-1 va sudui nu suduia§te pre egumenul nice pre mänästire.
Poate cdlugärul si. iarte pri cela ce 1-au suduit pre dins, iarä nu poate
sä iarte pri cela ce au suduit pre egumenul §i pre mä'n'ästirea lui.

CIND Si VA CREMA SUDALMÄ, DE VA DZICE NESTINE ALTUIA:

MLNTI, I (IND NU Si VA CREMA.
GLAVA 47.
Cela ce va sudui pre cineva, pentru cä'ce-1 va fi suduit el intäi, nu sa
va certa; lush' cind va fi sudalma celuia dentäi minciunoasä §i nu va putea
86 arate, iard sudalma celuia al doile iaste adeväratä' ; iarä de are fi sudalma
celui dental adevärata §i celuia al doile minciunos, atunce acela al doile
va certa 0 nu va putea §uväi sä' dzicä, cd: m-au suduit el intäi, de-aciia 1-am
suduit §i eu.
Ccila ce va sudui pre cineva tirdziu dupd ce-1 va fi suduit el, nu va
putea §uväi c5. 1-au suduit, pentru ce 1-au suduit celalalt intäi, ce sä va certa.
Cene va sudui, pre cineva dzicindu-i ci. birfea§te, acest cuvint ce i-au
dzis cä birfeWe, de sd va afla ca iasste adevärat cumu i-au dzis, acesta
nu sd va certa ca un suduitoriu; iarä de-i va fi dzis intru de§ert acest cuvint
si sä va afla c'd iaste el vinovat, atunce acesta ce-au dzis celuia ci. birfea0e
sä va certa ca un suduitoriu.
Cela ce va dzice altuia: sä mä erti c'ä mini, sa va certa §i nu va putea
scäpa cu acest cuvint, cace va fi dzis: s'a' mi. erti.
Z. Cind si. vor prici doi oameni §i va dzi3e unul altuia niscare cuvinte reale
asupra lui cum sä fie fdcut niscare räutäti §i cela-i va dzice de fatä ca

www.dacoromanica.ro
156 CARTE ROMINEASCA DE INV.MTURÀ

birfeWe: de nu vor fi adevärate cuvintele ceale de ocara ce i-au dzis, nu sa

va certa cela ce i-au dzis ca birfea§te, iarä de vor fi adevarate, atunce ca un
suduitoriu sa va certa.
Cela ce va dzice altuia ca. birfea§te §i-i va da §i o palma, macar de are
fi dzis §i minciuni cel lovit, iara cela ce 1-au suduit sa va certa pentru ce
1-au lovit.
Cind va dzice ne§tine altuia ea birfea§te i el va fi graind dirept, atunce
cela ce i-au dzis ca birfea§te iaste datoriu intre toti oamenii s'a dzica c-au
birfit el singur, iara nu cela ce i-au dzis el ca birfea§te.
Cela ce va dzice celuia ce-1 va sudui ca birfea§te, tirdziu dupa sudalma,
birfea§te; acela sa va certa ca un suduitoriu.

FENTRII ERTAREA SIIDALIIM, CUM F IN CE CHIP Si VA FACE.

GLAVA 48.
Sudalma sa iarta uneori Cu cuvintul, iara de multe ori sa iarta §i cu
tacutul.
Sudalma sa cheama ertata, and sa tocm'asc amindoo pärtile §i s5 impaca
fl,i dau mina unii cu altii §i Inca de multe ori fac intaritura i Cu giuramint.
Inca sa iarta sudalma §i cu bani ; iara cela ce iarta pri cela ce 1-au suduit,
pentru cace ii da' bani, acela iaste de ocara §i. de toata ru§inea.
Cu tacearea sa cheama ca sa iarta sudalma, chid cel suduit va face ni§te
seamne oarecarele, intru care lucru va putea cunoa§te cum dentru adincul
inimii lui arat'a cum sa aibd priete§ug spre cela ce 1-au suduit, macar de n-are
nice arata cu cuvintul ; iara seamnele ertaciunii simt aceastea: cind va sudui
nestine pre altul §i el sa va face a nu-1 audzi §i dup-acea eft de tirdziu nu-§
va mai aduce aminte ea' 1-au suduit ; O. mai virtos and vor avea simbrä
Impreuna sau de vor mearge amindoi pre o cale sau de vor minca sau vor
bea impreuna sau de vor dzice bineati unul altuia sau de sa vor desfata §i
vor glumi unul cu alalt.
Cind s'a va prileji ce! suduit §i cu cela ce 1-au suduit 0 dea mina amindoi
§i sa sa särute unul pre altul, cumu-i la pa§ti, chid fac « Hristos vaserase »,
aceasta nu sa va cherna cá s-au impacat, alegind de vor face aceasta intr-alta
vreame.
Ertata sa va cherna sudalma, chid va audzi cel suduit cuvinte bune
§i de cinste den gura celuia ce 1-au suduit.
Chid va sudui ne§tine pre altul §i de sa va atinge de trupul lui, cumu
s-are dzice sa-1 Impinga sau sa-1 tie i sä-1 suduiasca, atunce nu sa va putea
erta cu aceaste cuvinte ce seriu mai sus, ce trebue cindu-1 va erta, sa-1 iarte
cu cuvintul §i dennaintea a multi oameni.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDALME (gl. 43-50) 157

Cela ce va erta sudalma, celuia ce 1-au suduit, au cu cuvintul au cu

tdcearea, acesta Cu adevdrat sä §tie cd nu va mai putea sd pirascd la giudet
sd-i facd rascumpdrare pentru sudalmd ce 1-au suduit, ce-i va .face giudetul
cumu-i s5. cade §i-1 va certa ca pre un vinovat, cumu-i va veni giudetul dupd
pravild, cum dä invätäturd.
Seamnele ce scriu mai sus, aratä cum cel suduit au ertat pri cela ce 1-au
suduit, mainte pänd a nu intra aceal ea cuvinte in urechile giudetailui, iarä de-1 va
erta dupd ce va fi Inteles giudetul, atunce nu sä chearnd ertag aceaia sudalmd.
Cela ce va erta la boala lui sudalma ce-1 va fi suduit ne§tine, acela de
s'd va scula den boala lui, nu va putea sä pirascd la giudet, pri cela ce 1-au
suduit sd-§ räscumpere de pre dins.

PENTRU CELA CE CLEVETESC $1f SUDUESC PRE DONNUL TIRII

SAU PRE 0A31ENII BESEARICII.
GLAVA 49.
Cela ce va grdi rdu de domnul locului aceluia §i-1 va sudui cu mlnie §i
cu tot deadinsul intr-acesta chip, eft de are putea i-are face toatd räutatea,
pre unul ca acela sd cade sä-1 cearte, de vreame ce face lucru ca acela improtiva
legii §i pravilei §i nu sd va certa numai cela ce gräia§te rdu de domn de fag
de aud toti, ce Inca §i cela ce va grdi cit de putin §i mic§or cuvint ce va
fi de ru§ine §i de hul5 asupra domniei, §i acesta sd va certa, de vreame ce
sd arid un lucru mare la toate pravilele: acesta ce va grAi 61 de putin cuvint
rdu Improtiva domniei locului aceluia unde läcuia§te, de are fi once feal de
om, ver fie mirean, ver cdlugär, ver fie ce om den clirosul besearicii.
Cela ce va sudui pre vlddic sau pre duhovnicu-säu, sä cade s'd sd cearte.
Sudalma ce va sudui ne§tine pre vIddic, de s'd va atinge §i de besearicd
Cu vreo hula sau altceva lucru cu ru§ine, atunce singur mitropolitiil, ce sa
dzice vIddicul s'd cade sd-1 cearte pre suduitoriu §i sd-1 aforiseascd, iard de
va fi suduit numai pre vlädic, atunce vinovatul sä va piri la giudetul cel
mirenesc §i acolo sä va certa.
Oricare dascal fäcind vreo invägturd In svinta besearica intre tot ndrodul,
de va sudui sau va ocä'rl pre vreun vlädic dzicindu-i §i pre nume §i ardtindu-i
de fag §i ocdräle lui §i lucrurde ce va fi facut, acesta sd va certa incd
de-are spune §i intr-alt chip cu cuvinte acoperite, ce s5. dzice cu tllcuri ca
acealea pentru sä nu int,eleagà toti, iard numai cei Invälati, aceia sd-i cunoascd
§i pre vIddic §i lucrurele lui, §i atunce iard§i sd va certa.
Cela ce va huli pre patriarhul, de fag sau §i In taind, nu s'd va numai
aforisi sau sd va goni den svinta besearic5. §i va rdminea §i fdrà.' de cinste,
ce Ina, §i ca un eretic sd va certa 1).
1) la original s cerceta it.

www.dacoromanica.ro
158 CARTE ROMMEASCA DE INV.A.TXTURi

Cela ce va sudui pre domnul tarli de va fi nebun sau lipsit de minte salt
bat de bäutura sau de alta nebunie, nu sa va certa, Insa sà cade sä sà
arate lucrul i sa sa cunoasca pre cuvinte ce va fi suduit sau ce feal de
obraz va fi fost sau ce feal de nebunie va fi avind sau de betie; iara de va
fi intr-alt chip sa' va certa foarte cumplit.
Certarea celuia ce suduiaste pre domnul tarli sau pre vlädic sau pre
duhovnic ce iaste ispravnicul lui, iaste dupa voia giudetmlui.
Nu poate fiece giudet sa cearte cum va fi voia lui i cumu-i va parea lui
pri cela ce va sudui pre domnul tärii, ce sà cade sa scrie carte sä-i dea stire
domnului cum si In ce chip l-au suduit i cumu-i va da raspuns i Invatatura,
asea Intr-acela chip sa.-1 cearte i sa-1 pedepseasca.

PENTRU CELA CE SUDUESC I OCÀRISC PRE NE5TINE CU SCRISOAREA.

GLAVA 50.

Lal) capetele ce scriem mai sus, dzis-aar cum sudalma sa face si cu scrisoare,
care sudalma cu scrisoare WA face asea: and va scrie nestine. si va pune
niscare cuvinte de ocara §i de sudalmà improtiva cuiva, scriindu-i si numele
lui si multe cuvinte reale si sudalmi asupra lui, aceaste ocàrà cu scrisoarea
FA' fac In multe fealiuri; uneori scriu hirtii cu sudalme i cu ocari asupra cuiva
si le arunca pre ulite sau In mijlocul Virgului unde simt mai multi oameni
pentru sa citeasca multi si sà Inteleaga ocardle lui; alii scriu i lipase hirtii
pre ziduri sau pre päreti pre unde trec oameni; altii cu mestersug nu scriu
numele omului, ce scriu niscare seamne ca acealea ce nu le au, de told lnteleg
cunosc pentru cine graiaste si pre cine ocareaste.
Cela ce va face polojenii ca acealea cu ocari si cu sudalmi asupra altuia,
aceluia ca sà i sa tae capul, dupä cum dzic multi dascali. Aceasta sä Inteleage
sa face, cind aceale scrisori i aceale polojenii cu sudalmi i cu ocari vor
fi tocmite Cu viclesug ca acela asupra cuiva: ca s'a i sa faca moarte aceluia
om ; iard de nu vor fi asea cumplite, ce vor fi mai iusoare a§ea ca-n chip
de glume, atunce cela ce va fi facut acel feal de scrisori sa va certa, dupá
cum va fi voia giudetului, ce sa dzice cum va fi si omul acesta ce-au fdcut
une ca acealea si cum va fi si cel suduit i °earn; vor socoti dece au-1 vor
goni vor scoate den mosiia lui vor lua toate bucatele domnesti, sau-1
vor trimite la ocnä, sau va ramlnea fara de cinste, care lucru iaste mai Mu
de toate, cá nu-1 creade nime ce graiaste, nice sa' creade necäiuri marturiia
lui, nice iaste volnic sa dea al sau cui va vrea, nice sa facä zapis cuiva, nice

3) In original << Ca».

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SUDALME (gl. 43-50) 159-

s4 mopeneascO ocina cüiva i alte ca aceastea ; sau iarä0 pre unul ca acela
sä-1 poarte pre ulite pren tot tirgul sau s. patà altä pedeaps6, dupà cum
va fi voia giudetului, aVind giudetul de pururea puteare la lucrure ca aceastea
sä. cearte §i cu moarte.
Cela ce va trimite pre altul s'a" fac6 scrisori cu suddlmi l cu ocOri ca
acealea asupra cuiva sau de va svdtui pre altul ca sä" faca acest lucru, sä.
cearte tocma ca §i cela ce are fi fäcut el singur.
Cela ce va face scrisori cu ocOri cu sudälmi asupra cuiva vrind sä
§uväiaseä sà dzic'ä cumu l-au Indemnat cutarele i acela i-au dat svat de-au
filcut acest lucru, iarà el dentru sine n-are fi fdcut nemicA, nu-i va folosi
acestuia, ce sä" vor certa amindoi cu un leal de certare.
Cela ce va gäsi vreo scrisoare cu suddlmi sau cu ocäri asupra cuiva
de nu o va sparge sau sa o ardzä, ce o va arOta priatenilor sAi sau cui-§ va
gäsi, acesta sä va certa ca §i cela ce o va fi facut, alegind de o va fi fäcut vreun
om de cinste §i va fi scrisa cu difiscalie mare, dace o va tinea §i sä va miera
de aceale cuvinte tocmite cu filosofie ; iar6 nice acesta lucru nu iaste ertat
sa-1 facä, de vreame ce iaste scris acolea cuvinte reale carele nu trebuiasc
sä sä arate 'litre oameni.
Cela ce va scrie virpri sau va scoate cintece Intru oearà cuiva, acesta
sä va certa ca §i cela ce va scrie sudalme §i ocAri, cum serie nai sus, Impreunä
§i cu cela ce le va cinta acealea cintece sau alte ca aceastea, told cu o certare
sá vor certa.
Cela ce va unge ferestrile sau upa cuiva cu scIrrià sou cu fiece grozävie,
facindu-§ ris de casa aceluia, sá sá cearte ca i ceialalti.
Cela ce va spindzura la upa cuiva niscare coarne sau altOceva stIrv
imputit, sà sà cearte ca §i ceia ce serie mai sus.
Cela ce va lipi scrisoarea cea cu ocäri la upa sau la fereastra vreunui
om de cinste sau de o va lipi la curtea domneasca sau la besearic4, acela
mai mult sä va certa cleat ceia ce serie mai sus.
Cela ce va zugrdvi chipuri de oameni cu rusine §i cu ocarä asupra lor
§i mai virtos, dud de le va pune la vreun loe sà vadzä mul0, sá sä cearte
ca §i ceialalti.
Cela ce va face räspuns scrisorii ce-au fost scris la dins cu sudalmil
Cu ocará asupra lui 0 macar de n-are adaoge alte cuvinte, ce numai de are
serie cum cite au scris simt toate mineiuni, nu-i vor folosi aceastea sä poatà
scOpa de certare, ce s4 va certa ca §i cela ce serie carte cu ocäri §i sudalme.
Cela ce va vAdi la giudet pri cela ce serie carte cu ocarä asupra cuiva,
acela va lua dar de la giudel, 04 va giudeca giudetul cumu sä cade i dup6
cum va fi fealiul omului cel suduit sau In ce loe 11 va fi suduit sau In
ce vreame.

www.dacoromanica.ro
160 CARTE ROMINEASCX DE INVATATURX

PRIMA TNTIT PENTRU CAREA SI iNDEAMNX GIUDETUL

DE 111A1 1111CKREADZ I CERTAREA.
GLAVA 51.
Acmu sä spunem pricinile pentru care sä indeamnä giudetul de mai
micgureadzA certarea celui vinovat ; gi Intäia pricinä iaste ingeläciunea, viele-
gugul, pentru cäce gregala ce sä face cu Ingelkiune cu hiclegug iaste foarte
mare, iarà gregala ce sä face Mil de Ingeläciune nu sä cheamä nicecum gregalä
numai ce sä ceartä agea putin lucru numai drept leagea.
Dupà chipurile cebra ce vor gregi ce feal vor fi, va cunoagte giudetul
gi va creade de va fi gregit cu IngelAciune sau de nu va fi, pentru dice cela
ce-au gresit, de va fi vreun täran gros i prost sau vreun cucon mic de virstä
sau vreo muiare, atunce nu sä va cherna sä fie gregit cu Ingeläciune sau cu
vreun viclegug.
Care grefeale s'd cheamei Tara de ins:eldciune.
Cind face negtine vreo gregalà i pentru acea gregald nu dobindeagte
nice o cinste sau dud va face de vreo fried sau de vro zburdäciune, atunce
vom creade c-au gregit WA' Ingeläciune gi mai vlrtos clnd va pägubi sau va
päti altä nevoe pentru acea gregald.
Cine va face vreun lucru de fatà de vor vedea toti, care lucru nu va da
pravila sà sà facd, ce-1 va sminti, nu sä cheamä sä fie fäcut gregalà cu Inge-
lAciune.
Cela ce va face gregalà cu inv.-di:Aura mai marelui säu, nu sä cheamá
sä fie fäcut gregalä cu ingelaciune.
Cela ce va gregi priatenului säu cel bun, nu sä cheamä sä fie filcut gregalä
cu IngelAciune.
Cela ce face gregalä de nevoe indemnindu-1 meserearea carea are pre mina
lui, nu sä cheamä c-au gregit cu ingeräciune.
Care grefeale sá cheandi cu infeliíriune.
Cela ce-i Invatat a face räutäti, acesta toate gregealele ce face slmt cu
Ingeläciune.
Cela ce face lucruri prespre fire i dennafara de obiceaele cregtinegti
sä cheamä cä face gregale Cu ingeläciune.
Cela ce va fi ispravnic vreunui cucon micgor, de-i va tinea bucatele pro
urma i dupä moartea pärintilor gi de va läcomi sà ja ceva dentr-aceale bucate
fail de blagoslovenie i fdrä di ce sä vor da la vreo treabd pentru nevoia acelui
cucon, sà cheamd cá face gregalä Cu Ingeläciune.
Cela ce nu face la boeriia lui dupä tocmealele i näravurile ce-au fost
mai de mult aceii boerii, ce face alte obiceae dupd voia sa, acela sà cheama
cá gregeagte cu Ingeläciune.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTARII (gl. 51-66) 161

Cela ce face silä cuiva sa faca vreun lucru fàrà voia lui, acela sà cheama
ca face gresala cu inselaciune.
Cela ce are putea face vreo gresalä de fata si la vedeare, jail el face acea
gresala pre ascuns sa nu-1 vadza nime, acesta face gresala cu inselaciune,
alegInd de va avea cuvint a grai sa dzica c-au facut pentru cutare lucru.
Pre ascuns sà cheamä ì sa face vreun lucru care lucru nu-I spun celuia
ce i s-are cadea stie.
Cela ce va vatama foarte räu pre cineva sau de-i va face alta nevoe
mare, 55 cheama sa fie fäcut acel lucru cu Inselaciune si nu va putea sa suva-
iasca sa dzica cum nu 1-au vätdmat cu Inselaciune.
Cela ce va asculta si va face vreo gresala pre cuvintul altuia, acesta
nu sä cheama ca greseaste cu Inselaciune, alegind de va fi fost acela ce i-au
dzis vreo muiare.

PENTRU A DOA PRICLNi CE MICSUREADZi GIUDETEIL CERTAREA

CELUI VINOVAT.
GLAVA 52.
A doo pricina carea Indeamnä pre giudet -sa mai micsureadze certarea
celui vinovat iaste sa va da, de vreame ce si pravila da Invatatura
cum gresala ce sa va face cu minie sa sa cearte mai iusor.
Direptatea i jaloba vinovatului poate sä-1 sprijineasca la nevoia lui
cind va gresi, cumu s-are dzice fatal cindu-s va gäsi fata curvind sau bärbatul
cindu-s va gasi muiarea facInd preacurvie cu altul, pentru direapta jeale
si de la ininfä dureare de va omorf pre curvariu si.pre curva. Intr-acel ceas,
putea-vor suvai sa sa cearte mai putin.
Cela ce sä va mlniia fiind indemnat de cuvintele altuia sau de lucrul lui
çi acesta Intr-acea minie de-1 va vatama Intru ceva, mai putin sä va certa
ori cu ce vdtamarel-are vatama de cumu 1-are vätama cind nu 1-are fi intaritat
cu mInie asupra lui.
Cela ce va strica pacea ce au fost facut cu vrajmasul säu pentru miniia
scirba .ce s-au sclrbit pre dins, de sa va afla ca s-au mlniiat i s-au sclrbit
pre direptate parte, sa va certa mai putin; iara de sa va afla eS s-au scIrbit
pentru un lucru putin, atunce sà va certa deplin.
Once lucru ce sä va face cu minie i cu scirba nu-i bun de nemica,
atIta iaste cum nu si-are fi fost, alegind numai chid sa va face milostenie,
eS milosteniia rämine in veaci neclatita, macar de s-are face si cu scIrba ; iara
de va fi fost miniia asea de mare, clt sä scoata pro om si den minte, atunce
nice milosteniia nu iaste drept nemica ca si cum nu si s-are fi fäcut.
De are giurui nestine once giuruinta 84 faca, ce sa dzice sa nu sä Insoare
sau sa daruiasca cuiva vreun lucru sau sä sä posteasca sau í alta fiece
11 c.1061
www.dacoromanica.ro
162 CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURI

giuruinta de-are face, de vreame ce giuruinta va fi fost cu minie, nu iaste

datoriu cela ce au giuruit sä fereasca acest lucru, macar de are giurui §i cu
giurämint.
1. De s-are despärti ne§tine de rämeaia sa intru minie §i intr-o scirbä sau
de sa va lei:6:1a de fecioru-§i §i-1 va scoate den toate ocinele lui sau de s-are
face cälugär sau de v-are vinde casa sau viia sau satul §i mai pre scurt de-are
face ce va face In minie, nicecum sä nu sä prindzä In sama cum nu §e-are
fi fcst nemic4.
Aforiseniia ce sä va face cu mInie, numai aceaia sà prinde In samä §i iaste
foarte real) §i cumplit'ä; a§ijdere §i alte ori fiece blästäm.
Care giudet de va fi minios §i va giudeca pre cineva §i de va isprävi in
vreun chip aceaia giudecatä, nu sä cade sä fie desävir§it, pänä nu vor treace
treidzeci de dzile.
Cela ce va fi biruit de Millie §i de va face vreo gre§alä Intr-acea minie,
iarä dupä ce sä va dezminiia, va dzice Ca': ce am fäcut, de-am §i gre§it, bine
am fäcut, sau §i alt cuvint asemenea acestuia, nepärindu-i nice un räu cä-
ce au gre§it, acesta sä va certa pentru acea gre§alà si nu va putea §uväi
sà dzic'ä c-au fost minios.
Cela ce va dzice cd de minie au fdcut vreo gre§a14, nu-1 va creade giude-
tul, ce trebue sä arate acest lucru cu märturie oameni de credintä.

PENTRU A TREIA FRIONA CE SUVIIASTE CEL VINOVAT sA SA. CEARTE

IIAI PUTIN DE CUMU I SA. CADE DUPA. GRESALÀ CE VA FI FACUT.
GLAVA 53.
A treia pricinä ce indeamnä pre giudet sà mai mic§ureadze certarea
celui vinovat iaste virsta, pentru cAce pre bAtrini §i pre cuconii cei nu de
virstà, pre ace§tia mai puldnu-i ceartà pravila. Iarä drept aceaia pentru sä
sä inteleagä bine firea §i tocmala pravilei, trebue sä spunem bine pre amänun-
tul Indltimea §i pogorirea virstei omene§ti, cumu sà cade, pentru sä intelea-
gem §i pravila mai bine, ce sà dzice care virstä sà cheamä cucon §i care tinär
In mäsurà de virstä §i carele iaste mic §i carele bätrin.
Cucon sà cheamä pänd al §eaptele an de Virstä; thin' In mäsurà de v,irstä
sà chearna parte bärbäteasc6 de la dzeace ai i giumätate Oda* la 14 ai, iarä
parte fämeiascä de la 9 ai §i giumätate pänä la 12 ai.
Aceasta sá inteleage chid räutatea tinerilor nu va treace pre virsta lor,
pentru cä de vor fi tinerii foarte rai pänä mainte de 10 ai §i giumätate, atunce
sä vor socoti mai sus de 25 de ai, cum au fost oare cind un cucon cum scrie
svetii Grigorie dvoeslov, cum pentru dease §i multe §i infrico§ate blästämi
1) In original it rrea v,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICWRAREA CERTARII (gl. 51-66) 163

si hule ce räcea, cind era numai de 5 ai, 11 apucarà diavolii den minule Orintilor
lui i perirä cu di(n)s; sau ca i alt cucon ce era de 5 ai i giumätate, dece
pentru blästämile i ocärIle ce Men pärintilor, sa supärase told cetäteanii
Rimului i s-au sculat cu totii de 1-au ucis.
Mic sä cheama pänä In 25 de ai i de-aeolea inainte cheamä mare, sä
poatä face tot lucrul.
Bätrin sä.' cheam'a den 50 de ai pänä la 70 de ai.
Thätfinii clnd fac vreo gresalä pentru carea invalsä pravila sä. sä cearte
trupeaste, acesta sa. ceartä mai puin decit cel tInär; asijdere si la toate gre-
sealale sä ceartà mai putin, alegind de va fi gresala ce va face balfinul dentru
gresealele ce sä ceartä. cu moarte, ce sä. dzice cumu-i 'uciderea, pentru cäce
&A. atunce veri bätrin veri tinär i sä va täia capul, färä nice de o socotintä
cumu-i va fi virsta.
Mai putin sä vor certa cei batrini nu pentru alta:, ce pentru ce li sà impu-
tineadzä sIngele i putearea simtirilor si li sä imputineadeä i mintea, iarä
de vreame ce va fi el cu toate bätfineatele i cu barba alba: si de va fi bärbat
si bun si intreg la simtiri si la minte, atunce de va gresi, sä va certa ca
un tinär.
La gresealele ce sä ceartä cu bani, sä ceartà tocma i cel bätrin ca
cel
Macar ca cei batrIni la o sama: de greseale sä ceartä mai putin, jara: drept
aceaia tot nu poate fi ca sä nu sä cearte oricit de putin.

Certarea celor tineri.

Ceia ce slmt mai mici de 25 de ai, mai putin vor certa la toate
gresealele.
Cuconii de tot si cu totul sä iartà, once greseale are gresi.

Certarea cuconilor.
Carii nu vor fi de masura vIrstei, aceia de vor i gresi, mai putin sal vor
certa, macar c'ä simt ei destoinici sä amAgeasca' pre toti cu lucrurile lor.
Cei färä de virstä, mai putin sä vor certa la toate päcatele ceale trupeasti
aceasta sä. inteleage and le lipseaste putinä vreame sä vie la mäsura virstei,
ce sa dzice sä le vie mintea in cap, ca de le va lipsi vreame multä pänä a
veni la niäsura vIrstei, atunce nu sä vor certa nicecum, cum au fost oare-
unde un cucon carele mainte Oa a sä Implea 9 ani, Ingrose pre m'amca
ce-1 apleca ; i de aceasta nu iaste a sä miera, ca. multi cuconi s-au aflat de
micsori atita de tari la fire, cit au putut lucra ca i cei mari bärbati, cum
märturiseaste de acest lucru i svintul leronim, scriind intr-o istorie cätra

11* www.dacoromanica.ro
 164 CARTE '110MiNEASCA DE INVilITURÀ

un preot de 1-au chemat Vitalie, .cum au fost Solomon de unsprddzeace ai,

clnd au näscut pre fiiu-säu pre Rovoam, i pentru Ahav dzice cum 0
acesta de 12 ai au fost, cind au näscut pre fiiu-sdu Ezechia. lard drept aceaia
aceastä pravild iaste deplin i adevdratd, cum cei mai mici i färd de virstd
sd ceartd mai putin la toate päcatele trupe§ti §i de sä vor impreuna cu
jidovcd sau cu alt copil parte bärbäteascà sau cu vreo rudà carea sä cheamä
mestecare de singe.
Incd 0 la gre§ealele ceale mari, ce sä dzice la ucidere, mai putin sà ceartd
ceia ce nu sImt Ina de mdsura vIrstei.
Cei fdra de virstd de vor face bani rdi calpuzani, nu sd vor certa cu
toate certdrile, dupd cum invatä pravila, iath numai dupä voia giudetului,
find nu cu moarte.
La uciderea ce fac cuconii andesine giucind, iau o certare foarte mic§oard,
cum au fost acei doi cuconi carii giucindu-§i cu giucäreile sale, s-au
unul pre altul, i 1-au lovit cu cutita§ul cel de condeae §i 1-au giunghiat de
1-au omorit ; i pentru certarea 1-au izgonit dentr-acel sat, unde au fost fäcut
moarte cu inväTäturä ca aceaia sá nu sd mai Intoarcd la cela joc, pdnd nu
va face pace cu pdrintii cuconului celui ucis.
Cei nu de virstd, 0 la furtu§ag mai putin sä vor certa, de are fura
den lontru den besearicd.
De va fi ne§tine nu de vIrstd 0 de va face vreo gre§ald i pentru
cdce va fi mic de virstd, sä va certa putinel; iarä el de vreame c.0 nu va fi
de virstd, va face iard§i aceaia gre§ald, atunce sä vá certa mai mult decit
ceaia dentdi, iard tot nu cu moarte, macar de-are 0 certa pravila pentru
aceaia gre§alk cu moarte.
Oricare färd de virstd va face vreo gre§ald. 0 de nu-1 vor phi la giudet
pdnd sä va face mai mare, atunce giudetul nu-1 va certa dupd virstd ce va
fi avind atunce, ce dupd virsta ce va fi avut atunce chid au läcut gre§ald.
De-are vrea de n-are vrea, giude-tul iaste datoriu sä mic§ureadze certarea
celui mic cind va gre§i; sa o mic§ureadze dupd voia lui, pentru cäce cá toate
giudeatele feresc acest lucru, ce sd dzice mic§urarea certärii.
Cumu s'd micfureadzd certarea celuia ce nu-i de pirstii.
De vreame ce cel fd.rd de virstd ce face gre§ald va fi de optspredzeace
ai märgind, atunce sä-1 bage In hiarä 0 in temnitä pd.nä In citdva samd de
vreame ; iarä de va fi de 14 ai, i gre§ala ce va face sä ceartd ca 0 pre
bdrbatii cei mare, ce sä dzice cu moarte, cumu-i intdi furtu§agul sau sodomiia,
atunce-1 va bate pren tot tIrgul 0-1 va Inchide In temnitd Cu obeade in pici-
oare ; iarä de va fi mai sus de 14 ai i nu va agiunge pänd la 25 0 gre§ala ce
va face iaste de cap, atunce iard§i sd va bate pren tirg vor trimite la ()cud,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTARII (g1. 51-66) 165

22. Cel nu de virstä de sä va gäsi cd iaste eretic sau de s-are prileji sd-si
ucigd pre tatd-sdu sau pre imd-sa, atunce nu va putea scdpa Cu virsta, ce
sà va certa ca si un mare, cum au fost tindrul cela ce oträvi pre tatd-säu,
de vreame ce nu era fined nice de 18 ai tdiard capul in cetatea Rimului.

PENTRU A PATRA PRICINX CE 1111CSUREADZX GIUDETUL

CERTAREA CELUI VLNOVAT.
GLAVA 54.
1.. A patra pricind ce indeamnd pre giudet sä micsureadze certarea celui
vinovat, de cumu i sà cade, iaste betia, de vreame ce dd.' Invältdturd pravila
de- dzice cum toatd gresala, de-are fi cum are fi de mare sl de s'd va face
la vreamea de betie, nu sä va certa deplin dupä cum spune pravila, iarà
nunaai dui:4 vola giudetului.
Omul bat de-are gresi tocma i spre chipul domnului àrîi, iardsi tot sd
va certa mai putin.
Omul cel bat de-are sudui, de-are huli, de-are face si giurdmint minciunos
si de-are strica i pacea ce va fi fticut cu vräjmasul sdu, de pururea suvdiaste
scap i sà ceartd tot mai putin dupd voia giudetalui; si mai virtos vinul
ce va fi bäut vddzindu-I limpede i frumos la fail i moale si dulce la gustare,
de are fi si intelept nestine, tot sd amägeaste pärindu-i cd nu sà va imbdta.
Cindu sd -va imbäta nestine cu inseldciune, mai virtos dud va mester-
sugui cineva sd-1 imbeate, atunce once va gresi, nu numai va suvdi pentru
sà scape, ce nu si sä va certa nice cit de putin.
Mai putin sd va certa omul cel bat, and va Ii prea omorit de betie, decit
and are fi numai in vreame, cd atunce sä cheamä c'd nu sti nemicd ce face;
Lard cind sä va cunoaste cà nu-i prea bat si de va gresi, sà va certa mai mult,
iarä tot nu cum are fi treaz.
Batul ce va face vreo gresald si-s va cunoaste lucrul cà de toate ori
cindu sà Imbatd iaste räu la belie si sd svddeaste i sd bate cu toi, acela sä
sà cearte deplin, ca si cum are fi gresit in trezie i dupà cum spun pravilele
dupd gresalä ce va face, pentru cdce sà cade cine- s cunoaste firea cà iaste
zlobiv la betie, sau sd. nu-s bea vin nicecum, sau sà bea putin sä nu sd imbeate.
Cela ce sd va imbäta indeadins, ca s'ä poatA suväi la gresala ce va gresi,
pentru sd sä cearte mai putin, acela nice dinioard nu va scäpa, ce 85. va
certa deplin.
Celuia ce-i va pärea bine dupd betie, eke au facut vreo gresald,
imbdtindu-sa iarà i läudindu-sd dzicind: bine am fAcut, de-am flout
asea, acesta nu sit va certa putin, ce tocma i deplin, dupd cum va fi
scriind pravila.

www.dacoromanica.ro
166 CARTE ROMINEASCA. DE INV.XTXTURA.

9. Cela ce va dzice giudetului ea: am fost bat, clnd am flout aceastä gresaM,
giudetul nu-1 va creade; drept aceaia trebue sa arate cu mgrturii care mär-
turii sä märturiseasa cuinu 1-au vädzut bind Intr-acea dzi si cum au fost
borind si au fost Metric' toate nebuniile betii i alte searnne ca de om bat.

PENTRU A ,CINCEA FRIONA. CE MICFREADZI GIUDETUL CERTAREA.

OLA VA 55.

A cincea pricinä pentru carea sä. Indeamnä giudetail a mai micsura cer-
tarea celui vinovat, iaste aceasta, cind nu-i omul cu toatà mintea, ce 86
dzice esit den fire-i, nebun, de vreame ce invatà i pravila: omul ce va fi
dennafarà de minte, macar ce gresalä are face, nu sä va certa.
Nebunul i cel dennafarä de minte de &a' va Intelepti cindva, nu sà va
certa pentru greseale ce-au fäcut la nebuniia lui.
Cela ce-i cind i and nebun, jai% nu In toate dzile, cumu s-are dzice
patru luni iaste nebun si cinci, ease luni iaste intelept, acesta leal de va
face vreo gresalä In vreamea 'nebunii lui, nu sä va certa, iarà de va gresi
la vreamea ce iaste Intelept, atunce sä va certa tocma, dupà cum serie pra-
vila, ca i fiecine ; iarä de va fi lucrul Impärechiat, oare nebun au fost au
ha, and au Mcut acea gresalà, atunce stä. In mintea giudetului sà cunoasc4
de pre lucrurile ce vor fi fost pren pregiurul acei greseale.
Cela ce va fi cu minte si va face vreo gresalä i pentr-acea gresalä sà va
phi la giude i giudecindu-1 i gräind märturiile, iarä el intr-acel ceas va
nebuni, atunce giudetail 11 va certa cu bani sau cu dobitoc ; iarä de va
nebuni el, daca va isprävi giudetul Ora si va vrea dea i vreo certare
pre trup, atunce de vreame ce pre nebun nu-1 pot certa trupeaste, va schirnba
certarea lui pre bani ; si aceasta sä va face and nu va mai fi nice o nedeajde
de-a sä mai inteleptirea cel nebun ; iarä de va fi nedeajde
teas* atunce giudetul 11 va pune la pazä, pinä sä va intilepti sä-1 cearte.
Nebunul de are ucide si pre tata-säu, nu sä va certa nicecum.
Seamnele nebunalui.
Cela ce sä va face si säl va aräta cum iaste nebun, pentru &Ai scape
de certare, iarà el nu iaste cu adevärat nebun, acela sà va certa deplin
dupä pravilä, iarä pentru sä-1 cunoascsä giudetul au doarä sä" lace au cu adevärat
iaste nebun, trebue sà-1 Intreabe giudetul multe intrebäri si in multe fealiuri
si Cu multe mestersuguri i sä.' Intreabe si pre vraci, carii foarte lesne vor
cunoaste de va fi nebun cu adevärat.
Cela ce va svätui pri cel nebun sä facà vreo gresalä sau agiute, cumu
s-are dzice dea sabie goalà i arätindu-i pre cineva sa-1 ucigä, nu va putea

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTXRII (0. 51-66) 167

suväi acesta pentru ce au fost el nebun i au fäcut gresala, pentru sä nu sä

cearte dupg pravilà cela ce-1 va fi svdtuit.
7. Cel nebun macar cA nu sä' va certa la nebuniile lui, de va face vreo
gresalä, iarà tot nu sä cade sä'-1 slobodzeascä de tot sä Imble pre drumuri
slobod, ce sä alb-a pazä sà fie pre lingà omenii sä'i, Ong. sä va intilepti.

A EASEA PRICINI CE MICKREADZI GIUDETUL CERTAREA CELIA VINOVAT.

GLAVA 56.
A easea pricinä carea indeamnä pre giudet s'ä mai micsureadze certarea
celui vinovat, de cum Invatä pravila, iaste obiceaiul locului, dupà care obiceaiu
cine va gresi nu sà va certa nicecum; cum dau InvätAturà toti dascalii, toe-
mindu-sä. told Intr-un cuvInt.
Clnd va fi un lucru cu cale sä. SS. cearte carele-1 va face, iarä acel lucru
de vreame ce va fi obiceaiul locului sä SS. facä, atunce acela ce-1, va face nu
säl va certa nicecum.
Giudetul giudecä cIteodata i Improtiva pravilei pentru acest obiceaiu
a locului si de multe ori face cumu-i voia lui.
lucrurile ce sä.' fac dupä cum iaste obiceaiul locului, macar de-are si
fi Improtiva firei si a pravilei, iarà drept aceaia tot nu va certa giudetul
pre ceia ce fac acel obiceaiu, macar cal aicea-i ceartä besearica ; iarä la « vtoroe
prisestvie » va certa Dumnedz6u. cu munca de vac, pre citi vor face Improtiva
dumnedzäestilor pravile lucrure färä leage.

PENTRII A EAPTEA PRICLNI CE 1111C5UREADZA. CERTAREA.

GLAVA 57.
Âseaptea pricinä ce lnmicsureadzà certarea celui vinovat iaste multime
de oameni, unde sä pornesc cu totii sä facä vreo Mutate, atunce giudetul
nu poate sä. aleagä cine au fäcut räutatea, dup-acea nu poate pre toti
cearte pentru unul ; i pentru ce ? CS. aceaste sotii multe sä fac In doo fealuri;
drept aceaia trebue sä stim cum une date shut Impreunati multi i fac toti
o gresalä i iaräs altà dat'ä shut multi impreuhati Intr-una i numai unul
dentr-!ni face o gresalà, Intr-acea nime nice dentru soiile lui n-au Inteles,
nice 1-au vädzut, nice giude-tul poate sà-1 cunoasca i Intr-aceastä fapta simt
doo pravile ; intäla pravilh' iaste aceasta.
Chid shut niste oameni multi strinsi la un loe i fac vreo gresalsä, drept
aceastä gresalä sà Indeamnà giudetul sa mai micsureadze certarea, dupa
cuin serie pravila ; si mai virtos gresala ce vdr fi fäcut acei multi sä ceartá
dupà pravilä' cu moarte, atunce asijdere sä indeamna giudetul sä mai mic-
sureadze certarea pentru sä nu omoarä pre multi drept o gresald.
www.dacoromanica.ro
168 CARTE ROMINEASCX DE DINIUTURÀ

Cind sd va prileji in mijlocul a multi de vor fi unii dentr-Insi mai capete,

cumu s-are dzice ispravnici, atunce la unii ca aceia nu va mic§ura giudetul
certarea acei greseale pentru cei multi, pentru ace cd fie la ce gre§ald ceia
ce simt capete dupd pravild sd ceart'd de pururea deplin, numai ce Inmicsu-
readzd certarea cebra ce simt toti intr-un chip de vinovati §i nice unul
dentr-Insi nu iaste mare sau mic.
A doo pravild dzice: cInd s'd va tImpla dentre ni§te oameni multi sä
gresascd unul dentr-i(n)si §i atunce nice aceia nice giudetul poate sà stie
carele au flcut gresala, atunce pre toti sd-i slobodzeascd de toatd certarea
trupeasc'd §i s'd vor certa numai cu bani, cumu s-are dzice de pre o fereastrd
a unii case, unde au fost strInsi niste oameni multi, s-au aruncat o piiatrd
§-au ucis pre un om ce-au fost treclnd pre ulitd §i acestia ce slmt In casa
nu §tiu cine s'A fie aruncat acea pliatrd, cum nu poate sd fie intr-alt chip,
ce unul dentr-lnsi au aruncat piiatra si el nu va spune, atunce toti sä fie
slobodzi si numai cu bani sá sd. cearte.
(Jlnd vor fi Intr-o casd niste oameni multi Mcuitori §i s'd va gäsi intre
dinsi unul ucis si vor ardta seamnele cum sd-1 fie ucis unul dentr-insi, iará
nu multi, de vreame ce &A va afla Ca' are numai o rand, iard nu mai multe,
iard nu s'd sti carele dentru dinsi sd fie fácut aceastd ucidere, atunce vor fi
toti slobodzi de certarea uciderii, numai ce sd vor certa dupd voia giudetului
§i nu sd va certa nice unul cu moarte ; asijdere de-are avea clt de multe rane
cel ucis, macar de are 1) fi atitea de multe pre cit<i> oamen<i> vor fi lntr-acea
casd si sd nu stie ,nime cine sd i le fie fAcut acelui ucis, atunce tolxi> vor fi
slobodzi de moarte, numai ce s'd vor certa dupd voia giudetului.
Cind sä va prileji sd aibd price niste oameni §i vor sari told cu arme asupra
unuia si-1 vor omorl Cu multe rane, iar'd sà nu fie nici aicea lucrul de fatd
oare cine 1-au ränit si cine nu 1-au, atunce tot<i> sá vor certa dupd voia
giudetului; iard de s'd va cunoaste carii 1-au rdnit si carii nu 1-au, atunce
ucigdtorii sd vor omorI, iard ceialalti ce le-au fost agiutoriu s'A vor certa dup'd
voia giudetului ; iard de nu le vor fi agiutat, ce numai fiind acolea de faVA
vor fi grit si ei cu arme, atunce acestia nu &A vor certa.
Niste oameni multi vor ucide pre vrunul cu rane de moarte, carele
una dentr-Inse sIngurd putea sd-1 omoard, iara sä nu s'A poatd adevära la
giudet carele 1-au omorlt, atunce, pentru cdce simt multi, nu sá va omort
nice unul, iard s'A vor certa dupd voia giudefului.
Cind vor ucide multi pre unul cu rane nu de moarte, care lucru una
dentr-acealea nu I-are fi putut omorf, ce toate lmpreunä 1-au omorlt §i giudetal
nu sti carele-i va fi fdcut rana cea de moarte, numai ce s'A adevere§te lucrul,

2) In original derea ).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTXRII (gl. 51-66) 169

cum I-au ucis toti Impreund, atunce pentru multimea sä vor certa toti dupA
voia giudetului.
Cel ucis de multi de va avea §i. rane multe §i dentr-aceastea unele simt
de moarte, altele nu slnt de moarte, iarA s'A nu poatd giudetul sd adeve-
readze cine i-au fdcut rana cea de moarte §i cine i-au fäcut cealealalte ce
nu-s de moarte, atunce pentru multimea toti sd vor certa dupd voia giudetului ;
iara de va cunoa§te giudetul pri ceia ce-au fdcut ranele ceale de moarte,
li va certa ca pre ni§te ucigätori, iarä ceia ce n-au fdcut rane de moarte, va
certa-i giudetul dup'd cumu-i va fi voia lui.
Mai marele ce va fi cap intre multe sotii §i de va fi fdcut ranA de moarte
celui ucis §i ceialalti sotiile sd-1 fie vdtdmat cu rane nu de moarte, atunce
cel mai mare sd va certa ca un ucigatoriu cu moarte, iarä ceialalti dupd voia
giudelmlui §i dupd rane ce vor fi fAcut fiecarele, Irish' §i atunce sd cade A.
foarte cerceteadze giudetul pre-amdnuntul In ce parte de trup au rdnit fies-
carele de din§i, pentru cace macar de n-are fi fdcut toti rane de moarte,
alegind Mil di cel mai mare ;. iarä drept aceaia mai mult sd va certa cela ce
va fi lovit In piept deal cela ce-1 va fi lovit intr-un deaget §i mai mult sá
va certa cela ce-au fAcut rana de i-au scos sufletul decIt ceialalti, dece oricIti
vor fi facul<i> rane de moarte, told s'A vor omort, iara ceialalti sd sd cearte
dupd voia giudetului.
Cind sd va ucide ne§tine de multi §i giudetul nu va §ti carele dentr-acei
multi 1-au ucis, atunce told s'A vor certa cu bani sau-i 1) vor scoate den mo§ie
sau la ocnd.
Poate giudetul s'd munceascd pre acela sau pri ceia ce vor avea niscare
seamne ca acealea cum sd fie ucis aceia pri cel mort, macar de-are fi smomit
§i pro al-1,H prè multi lntr-aceastd ucidere ; a§ijdere de va arunca ne§tine
vreo piiatrd den vreo cask unde vor fi oameni multi §i 'va ucide pre cineva,
nu-i va munci pre toti giudetul, nice-i va putea sä-i munceascä, pentru
&A §tie carele iaste dentru toti cela ce-au aruncat piiatra. lard de va fi care
cumva dentru ace§ti multi de sd vor gdsi vreunii carii sa ad niscare seamne,
cum ace§tia sd fie aruncat piiatra, acela sau ace§tia numai ce va munci
giudetal sd spue cum va fi cu adevdrat.

PENTRU A OPTA PRICINA. CE INNICSUREADZI GIUDETUL CERTAREA.

GLAVA 58.
1. A opta pricinä carea Indeamnd giudetul s'A Inmicqureadze certarea celui
vinovat la gre§ala ce-au fdcut iaste ascultarea carea va face ne§tine spre
domnul tärli sau spre stapinul carele-i va sluji. $i cum dzice cartea cea
1) In original sau ui D.

www.dacoromanica.ro
170 CARTE ROMMEASCX DE rNVÀTXTURÀ

veache la vtorii zacon », 17 capete, cela ce nu a va pleca, ce sa dzice ce

nu va asculta de giudetul ce-au ales Dumnedzdu cu moarte voiu sà moard;
macar cd acest cuvInt a scripturii cei vechi dzice asea, iarä s inteleage
pentru Invätätura giudetului celuia ce giudecä pre leage 0 pre dumnedzaestile
pravile si pre pravilele cealea ce simt dupd fire, pentru cdce carele nu sA va
pleca supt täriia lnvdtäturii legii i giudetului nu sa va certa cu moarte
pre direptate i dupd pravild.
Cade-sä s'A asculte i sà s'ä pleace boiarinului si mai marelui ndrodului,
Ina and va da inväitAturd spre lucrurile carele vor fi mdrturisite de pravilele
ceale impAratesti sau de obiceaele locului sau de singurd firea omenea(s)c.ä,
care lucru sà lnteleage, cInd va lmbla nestine pre aceaia ascultare, putind
vdtdmare va face spre de-aproapele au; iard de vreame ce cu aceastà ascultare
ce va face nestine spre mai marele &du, ce a dzice spre domnu-sdu, imblind
de toate pre voia lui, va gresi si va vdtdma forte mult pre de aproapele fiescui,
atunce nu sä cade ascultätoriul sd fereascä aceastd ascultare.
Cela ce va ucide pro cineva fiind trimis de boiarinul sgborului, ce s'A
dzice di cel mai mare a gloatelor, poate suvdi a nu sd cearte, dupä cum
serie pravila, care lucru sà Inteleage Intr-acesta chip: cindu-1 va trimite cel
mai mare, 11 va Ingrozi de-i va dzice cd de nu va omorl el pro acela, giudetul
va omori pre dins; si mai virtos mai marele gloatelor va fi deprins a omorl
pro unii ca aceia ce nu-I vor asculta ; iard de vreame ce nu-1 va Ingrozi mai
marele gloatelor i sà nu-i dzicd asea: cd de nu-1 va omori, va muri el in locul
lui, i fried ciind nu va fi invdtat a omori pri ceia ce nu-1 áscultd, atunce cela
ce va face uciderea nu va putea suväi sà dzicd cd 1-au minat mai marele
ce sd va certa dupd cum serie pravila.
RugAmintea domnilor iaste ca i clnd are Ingrozi pre nestine.
Oricare muiare de fried si de sild ce-i va face domnul sd va pleca si va
face pre voia lui, aceàia nu a va certa nicecum.
Un giudecdtoriu de la un tirg, ce s'A dzice un diregätoriu, nu iaste datoriu
sA' asculte pre domnul tärli s'ä munceascd sau sà spIndzure pre nestine,
cunoscind el cä nu-i vinovat i iaste lucru cu asupreald aceaia muncd sau
aceaia moarte, ce mai bine-i iaste lui sd-s lase scaunul cel de giudet ce tine
decit sà sä. pleacea InvAtAturii domnu-sdu -tea cu asupreald; iard de nu sä
Indurd s'd facd pdrAsire Scaunului au, trebue sá serie s'A dea stire domnu-säu
de acea tocmald ce i-au poruncit, cum iaste lucru cu näpaste §i sd socoteascd
sà mai cerceteadze i dup-aceasta s'A asteapte räspuns. lard giudetul de va
räspunde si al doile rind 0 de va dzice: de nu veri asculta, tu stii, sau sá faci
cumu-ti dau invdtdturd, sd nu mai cerci alt lucru sau altä vin'ä ; sau de va
dzice i intr-alt chip: citit-am scrisoarea ce ne-ai trimis si am Inteles de
tot; iard drept aceaia sà faci cumu te-am dat invdtdturd; intr-alt chip a

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTARII (gl. 51-66) 171

nu fie., atunce de va asculta de invkAtura mai marelui sAu, va putea suvgi

si nu sä. va certa dupä pravile pentru gresala ce va fi fAcut pentru ascultare.
Cind va dzice giudetul cutare lucru 1-am fAcut, pentru c'A mi-au dat
invAtAturá domnu-mieu carele iaste mai mare pre o tarA, nu-i vom creade
acest cuvint, numai trebue BA arate acea invätäturA a celui domn, au cu
marturi au cu scrisoare de mina domnului
Un giudet ce va isprAvi si va svirsi leagea altui giudet, altii eparhii nu
sA va certa, nice iaste datoriu acesta sä* cerceteadze tocmala aceaia direaptä-i
au cu asuprealA, alegind de sa va pune improtivA ce! Idnovat, de va dzice
cum aceastA leage nu-i 'Duna de nemicA, de vreame ce s-au fAcut de un giudet
strein si cum nu i s-au cAdzut sà legiuiascA el gresalä ca aceasta, cumu s-are
dzice: starostea de Camenità n-au putut prinde -breun vinovat la minule
lui, au fa'cut leage s'A fie izgonit den toate cetälile cite simt supt oblastiia
craiului lesesc ; i asea au isprAvit: cum de va incApea in minule vreunui scaun
crAesc, ca sà aibg a-i tAia capul. i asi-au dat stire pre la toate cetätile
lesesti, iarà vinovatul s-au prilejit de s-au prins la mina starostei de Liov;
dece avind starostea la mina lui isprava celuia staroste de Camenità, cum ori
unde-1 vor prinde tae capul, acmu poate intr-acel ceas WA nice de o
certare, ce pre giudetul celuia s'A-i tae capul. IarA de va fi giudetail acestuia
strimb, acesta ce i-au tAiat capul, nu sA va certa nicecum, alegind cind va
dzice vinovatul acelui staroste de Liov: ce treabA are starostea de Camenig
cu mine sau ce putearnicu-i asupra mea, sA-m tae capul, de vreame ce eu nu
simt leah, ce &lint frine i omul cela ce 1-am ucis iaste den tara frinceascA
1-am ucis la Franta, crece ce treabA are starostea de CamenitA cu gresealele
de s'A fac in WA frinceascA? Dece atunce acel staroste 11 va tinea la inchisoare
si va serie la craiul lesesc, ce vor putea aleage pentru acest lucru; i dupg
cum va veni rdspuns de acolo, ase-a va ocirmi.
Patriarhul de va serie la vreun poslusnic al ski i de-i va dzice: sà faci
cutare lucru, iar'A de nu veri face, de greu te aforisesc, si acest lucru ce-i
dzici sà facà iaste cu nApaste i cu asuprealà, atunce acest poslusnic nu iaste
datoriu sà-1 asculte pre patriarhul, nice aforiseniia lui, iarà s'A cade sä-i dea
stire Cu scrisoarea cum iaste nApaste i s'A face asuprealA pre inväläturd ce
i-au dat ; i dupä-acea sà asteapte rAspuns.
Giudetml cel mirenesc s'A cade sà isprAveascA i sà savirsascii. o leage
ce va fi legiuit giudetul besearicii, de-i va pärea c-au legiuit dirept, mnsà poate
acesta giudet mirenesc s'A cerceteadze tocmala cu märturii, s'A poatà cunoaste
leagea*ce-au legiuit, poate fi de s'ä facA svirsit, ce s'A dzice certare au cu moarte
au intr-alt chip, alegind numai de va fi tocmala pentru erease, pentru c'ä

1) In original e

www.dacoromanica.ro
172 CARTE ROMINEASCX DE INVATXTURA.

atunce giudetul cel mirenesc nu mai cerceteadzd nemicd, ce atunce 9i once

feal de eretic Ii vor da de la giudetal besearicii, 11 va omorl fdrä de nemicd
altd ingdduinta i fdrd nici de o intrebare, cum au fost tocmala.
Oamenii cei domnesti, ce sd dzice armasii i armdseii i alti ca
and vor munci, and vor spIndzura sau vor tale capul cuiva i altd ce vor face
cu invätdtura domnului tärli, de-are fi invdtdtura domnului la ardtare &à
vadzd told cd iaste cu asuprealä i cu mare ndpaste, acestia nice dlnloard
nu sä vor corta nicecum nice drept un lucru.
Plugarii i alti lucrAtori de vor ara in pämlnt strein sau de vor culeage
In vie cu invdtdtura cuiva, clnd le va fi dzis cà iaste a lui, nu sd vor certa
nicecum, alegind atunce cind vor sti lucrätorii, cà nu iaste a celuia ce i-au
pus sd lucreadze acolea acel pämint sau alt ce va fi, sau alegind and i-are
pune sd seacere Inca fiind cr-ud, sau sa stringd alte poame Intr-acesta chip,.
sau and le-are dzice sa mute vreun hotar den locul sdu, sau unde-i vor pune
sd lucreadze si-i vor socoti cu oameni cu arme, sau cind le vor dzice sä lucreadze
noaptea, ce sd dzice sd fure, pentru cace cà atunce de pururea sà vor certa
si nu vor putea suväi.
Feciorul ce va face vreo gresald pre invätätura tätine-sdu sau a mine-sap
sau muiarea pre inväldtura bärbatului säu, sau robul pre invdtatura domnu-
sail, nu sd vor certa nicecum, de va fi gresala micsoarä; iarA de va fi gresala
mare, atunce BA vor certa, insd nu deplin, cum serie pravila, ce dupä voia
giudetului.

PENTRU A NOA PRICINI CE INNfICSUREADZA. GIUDETUL

CERTAREA CELUI VINOVAT
GLAVA 59.
A noa pricinä pentru carea sa indeamnä giudetul sá mai micsureadze
certarea celui vinovat, de cum ceartd pravilele, iaste neputinia i släliciunea
firei pentru carea mai putin sA vor certa muerile decit bdrbatii la greseale
ce vor face..
Muiarea sä va certa mai putin decit bärbatul, cind in casa ei sd vor face
bani rài, calpuzani, sau cind va cumpdra ceva vreun lucru eftin, pentru sä'-1
vindzd mai scump, sau and va sparge carte domneasa. i Inca' i de sä. va
mesteca in tocmala ereticilor, sau la giurdmint minciunos; iard and va gresi
la lucruri ce sä fac improtiva dumnedgestii pravile si a pravilei firei omenesti,
atunce nu sa va certa muiarea mai putin, ce tocma ca i bdrbatul.
Täranul cel gros poate suvdi sd nu sä cearte, ales and va fi märturie
cuiva si de va grdi cuvinte fdrd de ispravd i fdrä cale, de sà va cunoaste
lucrul cà gräiaste de prostimea lui, iarà de va gräi de inväldtura lui cea rea,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTXRII (gl. 51-66) 173

atunce sä va certa tocma ca §i alalti. A§ijderea §i la alte la toate gre§ealele

.ce va face táranul cel gros, de va face de grosimea lui, mai putin sä va certa,
iard de va face den räutatea §i fealul lui cel r'äu, atunce sà va certa tocma
ca §i alalti ; §i aceasta iaste In putearea giudetului sä-1 giudece de va fi de gro-
simea lui sau de nu va fi, alegind de va fi gre§ala spre dumnedzgiasca pravilä
sau spre pravila cea de fire, cdce Cal atunce grosimea lui nemica nu-i va folosi,
nice va quväi sà scape de certare.

PENTRU A DZEACEA PRICLNI CE INMICSUREADZi CERTAREA.

GLAVA 60.
A dzeacea pricina carea Indeamnd pre giudet sä mai mic§ureadze certarea
vinovatului iaste somnul, de vreame ce multi s-au gäsit de-au fäcut multe
§i minunate lucruri in somn ; §i daca s'd de§tepta, nu tinea minte nemicd ce-au
fäcut, cum au fost odatä unul de-au fost dormind la besearica lui svetii Benedict
la Ora frinceasc'd §i au fost e§it den besearicd adormit, de-au imblat doo mile de
loc §i acolea au gäsit pre un copil i l-au ucis, de-au murit, neavind nice un lucru
cu dins, nice l-au §tiut, nice l-au cunoscut ; §i iarä§ a§ea adormit s-au intors
§i s-au dus de-au intrat In besearia, iarä demaneatä n-au §tiut nemicA, e§it-au
afarä au n-au e§it. Altä data' iard'§i au fost intr-un ora § ce s-au chemat Pizan,
unul dea aceia carele de multe ori e§iia noaptea den casäii cu arme §i incun-
giura tirgul tot cintind §i iard§ dormind s'd intorcea de veniia acasd §i nu sä
mai de§tepta. Si de multè ori priiatenii lui daca-1 gäsiia imblind pre drum,
11 de§tepta intorcea de§teptat la casa lui, den carea e§ise dormind. Sau
cum au fost o muiare carea sä scula noaptea framinta plinea §i o punea
de o Invälea §i o gala de tot, numai sä o bage in cuptor ; §i iarà§i adormità sä
ducea de sä. culca In patu-§ §i demäneatA nu §tiia cine i-au tocmit a§ea plinea
§i a§ea de pururea Ii pdrea cä-i fac acesta vecinile ei, drept sä ridza cu
mu4i s-au aflat ca ace§tia, dece pentr-acea s-au fäcut aceaste pravile.
Acest feal de oameni, dormind In sornn, de vor bate sau vor rAni sau vor
ucide pre cineva, nu sä vor certa dupd pravilà, ce dupä voia giudetului, de
vreame ce §i somnul sä asamänä cu moartea. lard' dennafard de aceasta
cade sä aibà giudetail mild la gre§ealele ce simt den fire.
Un om cu rámeaia sa dormind intr-un a§ternut vor Impresurali pruncul
lntre sine vi-1 vor omori, acesta lucru nu BA va cherna c-au fäcut ei de mintea
lor cea rea, ce le-au fost gre§ald, de vreame ce §i giudetul de pururea creade
cum pärintii mai bine-§i socotesc feciorii decit singuri pre sine; sau maim
nu s'd va cherna sä-ái poatd uita pre fiiu-säu, fiindu-i den mänuntaele ei:
drept aceaia nu sä vor certa dup'd pravila ca ni§te ucigätori, iard pentru neso-
cotinta lor, sA. \Tom certa dupl voia giudetului.
www.dacoromanica.ro
174 CARTE ROMINEASC.X. DE INVITITURA.

Cela ce va gre§i dormind sa va certa dupä pravila Insa, cInd sa va face

ea doarme, iara el cu adevarat va fi de§teptat.
Cela ce va gre§i dormind §i daca sa va de§tepta, nu sa va &Ai ce-au facut,
ce Inca va dzice: bine-am facutr de am fäcut a§ea In somn, acesta sä va certa
dupa pravilä §i nu va putea s'A §uvaiasca.
Cind va dormi ne§tine §i de va mearge s'A faca vreo rautate sau de va
vatama pre cineva, poate celalalt sä-1 ucigk pentru sa scape dennaintea lui
cu viata, §i nu s'a va certa, care lucru sa Inteleage chid nu va putea intr-alt
chip sa scape den mlnule lui, ce numai ce-i.- cauta sa-1 uciga.

PENTRU A UNSPRID ZEACEA PRICINI CE VA 1111C$ITRA G113DETUL CERTAREA.

°LAVA 61.
A unspradzeacea pricina ce mai Inmic§ureadza giudetul certarea celui
vinovat iaste dragostea, de vreame ce dragostea sa asamänä ell betiia, a§ijdere
§i cu nebuniia §i mai vIrtos iaste si mai rea chinuire decit acealea, decit toate:
drept aceaia s-au fäcut aceasta pravild.
Cela ce face vreo gre§ala fiind Indemnat de dragoste, mai putin sa va certa
de cum spune pravila.
Cela ce va fi biruit de dragoste §.1 de va timpina vreo fata märgind pe
drum §i o va saruta, nu A. va certa nicecum; cum au facut un muncitoriu
de la Athina ce 1-au chemat PisistratoO) carele au dzis muerii-si. cindu-1
Indemna sä nu fie Intr-alt chip, ce s'A omoarä pri cela ce-au sarutat pre o
fata fecioara a lor margind pre drum, dzicindu-i acest cuvint: cuirii, de vreame
ce pri ceia ce ne iubäsc §i ne särutä tu dzici sä-i omortm, (Tara Inca ce Inväla-
turd ver da sa facem cebra ce ne vor un l qi ne vor fi .cu vrajmasie.
Oricare muiare pentru multa dragoste ce va avea catra ibovnicul ei,
va priimi In casa ei furtu§agul ce va fi el furat, mai putin sa va certa, de
cum iaste scris la pravilä.
Dragostea §uvaia§te preacurviia §i rapitul featei §i alte gre§eale ca aceastea,
ce sä dzice chid are pune scari la ferestri sa sa' sue sa Intre la ibovnica-§
§i alte ca aceastea.

PENTR1J A D 0 OA SPRID ZEACE PRICINI CE IN1111C$UREAD Zit GIUDETIIL CERTAREA.

-GUAVA 62. .

1. A doaspradzeace pricina ce Indeamna pre giudet sainmic§ureadze certarea

celui vinovat, de cum scriu pravilele, iaste ruda cea alea* ce sa dzice boeriia,
de vreame ce nice cei de ruda bunk nice boiarii, nice feciorii lor sa vor certa
1) In original cu articolul grecesc o o Pisistratos ».

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MIC$ORAREA CERTIRII (g1. 51-66) 175

Cu caterga sau Cu ocna, ce pentru aceastea ad' vor goni den mosiia sa clava
vreame, iarä nu sä nice spindzur'd 1n furci ca alti fäcdtori räi, nice ad Intapa,
ce drept aceastea drept toate li sà tae capetele; nice pre ulità pren tirg nu
sä poarta unii ca acestia.
Gind ceartà giudetul sau pravila pre cineva Cu bani, tocma sä ceartä
boiarinul ca i ce! särac.
Certarea cea trupascä ce (IA pravila pentru greseale, de-are fi eft de mic-
soarä, aceaia certare daca sä va da vreunui boiarin, ad' cheamä prea mare
cleat, clndu s-are da fiiecui di cei mai mici. i iaräsi vine lucrul unul drept alt,
cit are fi de mic6 certarea ce va fi cu bani la vreun om di cesti mai mici
prosti, la acestia iaste mai mare cleat s-are da la un boiarin. Drept aceaia
pravila schi9-1b4 certarea cea trupasca cu bahi eind iaste vreun boiarin si-1
ceartä Cu certare de bani, iard" de iaste vreun ora de gios i micsor i särac,
sä va certa cu certare trupascä.
La greseale ca acealea ce gnat la pravilä mai rnari sà dau boiarilor decit
säracilor si mai mult sá vor certa boiarii decIt cei mai mici si mai sdraci,
cum s-are dzice de ad va afla vreun boiarin hiclean unui domn si hain
si de s-are aräta 1ntr-acesta chip si unul di cei mai mici, mai mult s-are certa
cel mai mare boiarin decit cel mai mic i om de mai gios. Asijdere i omul cel
mai de gios de-1 vor prinde la räzboiu viu, Ii vor tdia capul, iarä de vor prinde
vreun boiarin, 11 vor spindzura.
Gresealele ce fac rusine boiarii boiarilor, mai mult sá ceartà boiarii decit
cei mai mici i oameni mai de gios, cum s-are dzice la gresala hotriei sä va
certa mai mult boiarinul decit cel mai micsor.
La gresealele ce II-Iva-VA pravila furci, cumu-i hainiia i viclesugul cind
hicleneaste pre domnu-säu, ad' va spindzura i boiarinul ca i cel mai prost,
iard furcile boiarinului sá fac mai InaIte decit a celui mai mic.
Cind va märturisi nestine minciuni sau va fi eretic i cind nu va asculta
de domnu-adu si la lucrul ce-1 vor sudui pre impäratul sau pro domnul locului,
Intr-un chip sä vor certa i boiarii i cei mai prosti.
Cela ce va face o gresalä nedejduind c'd nu ad va certa, pentru cäce iaste
boiarin si de va fi scos cuvint sä fie Int,eles cineva, cum ad fie dzIs acest cuvint
si cum sä fie fäcut- aceastä gresará cu acesta gind, atunce boiarinul s'd va certa
de-a tocma cu cei mai adraci.
Cind s'ai va cddea unui boiarin pentru gresal'd ce-au Mcut, ad-1 trimiVal
la °end sau sà-1 batà pren tlrg sau altä certare sä patà, iarä giudetul ca pre
un boiarin va certa-1 cu bani, aceasta ad face o datà sau de doo ori, iara
a treia orä de-1 vor mai prinde pre boiarin fäcInd iargsi acea gresalà, atunce
ad' va certa tocma ca i cel mic i om mai prost.

www.dacoromanica.ro
 176 CARTE ROMINEASCA. DE INVÀTXTURX.

La certärile cealea ce da pravila dupa voia giudetului, la acealea poate

giudetul BA' mai imputineadze certarea boiarinului; iara la cealea certäri ce
de fata lnvata leagea §i pravila certarea cum va fi, nu poate giudetul sä
cearte mai putin pre boiarin decit pre cel alai mic §i mai de gios om.
Pentru preacurvie tocma sa ceartä boiarinul ca §i cel mai mic.

PENTRU A TREIASPRiDZEACE PRICLNI CE MICSUREADZi GIUDETUL CERTAREA.

GLAVA 63.
Giudetul BA indeamnä sa mai mic§ureadze certarea celui vinovat pentru
iscusirea §i desto(i)niciia lui, cumu s-are dzice de vreame ce ne§tine va §ti
vreun me§ter§ug ca acela frumos §i scump §i atita sä-I §tie de bine cit sil nu
sa afle altul aseamenea lui, atunce acesta de va face vreo gre§a14, mai putin
sa va certa, cum au fost odatä un sinetariu bun carele pentru uciderea ce
Meuse, nu 1-au °morn, ce 1-au izgonit den locul lui §i den mo§iia lui §i iara§
la vreamea de oaste 1-au adus. Aceasta sä face clndu sa va aräta me§ter§ugul
lui de fatä de vor vedea toti carele va fi tuturor de treabä ; §i gre§ala lui trebue
sä nu fie hainit cumva mo§iia sa sau sä fie fost -LaMar de drum, pentru cäce
atunce nice un me§ter§ug nu-i va folosi.
Cind va fi facut ne§tine un bine mare locului aceluia unde lacuia§te, care
bine sa sa pomeneasca de pururea, dup-acea de sa va prileji sä facä vreo
gre§a14, atunce giudetul pentru acel bine ce sä pomenea§te, va. certa-1 mai
putin de cumu sä cade, alegind chid va fi acel bine ce-au facut locului iucru
putin, jail gre§ala lui va fi mare, atunce acel bine ce-au facut nu-i va fi
drept nemica.
Binele ce va face neOine locului §i mo§iei lui, au el au mo§ii lui, ti va
folosi ca sä s'a cearte mai putin sau sa nu §i sä cearte nicecum la gre§ala ce
va fi facut ; §i aceasta poate fi chid va fi trecut vreame multa de chid va fi
facut acel bine 'Ana cind au flea gre§ala, pentru cace de sa va face acel
bine In vreamea ce sa va face §i gre§ala, atunce acel bine nu-i va folosi nemicä,
ca §i chid nu v-are fi fost, de are fi ell de mare, ce sa cheama ca va mai mic§ura
orece, cumu s-are dzice full oarecine de la un boiarin un secriia§ cu bani §i
gasea§te acolo In lontru ni§te cdrti hickane carele scriia la ni§te vrajma§i
sa vie cu oste sa ja acel loe, §i daca le-au gasit, le-au arätat domnului acelui
loe §i s-au pazit de-au ocirmit cum au §tiut acel lucru, acesta cu adevärat
mare bine au fAcut acelui loe; iarä nu 1-au facut cu svat bun §i cu gind bun,,
cumu sä cade sä sä facá binele, ce i-au venit acest bine mare den furtu§agul
lui §i drept aceaia ca un fur sa va certa, iarä mai marii acelui loe vor face
milostenie feciorilor lui §i pre dins Inca-1 vor certa mai iu§or once putin lucru
pentru acel bine ce i s-au nemerit.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE MICSORAREA CERTARD (gl. 51, 66) 177

PENTRII A PATRASPREDZEACE PRICINX CE MICFREADZI GIUDETUL CERTAREA.

GLAVA 64.
Schimbindu-si nestine urea i viata cea rea ce-au fast avind i plecindu-sa
catra Dumnedzäu, indeamna pre giudet de-i mai micsureadza certarea, de
cum spune pravila pentru gresala ce-au fdcut ; drept aceaia s-au facut aceastä
pravilä.
Jidovul de va face o gresalä i dup-acea va veni spre credintä cresti-
neascd i sä va botedza, sau nu sa va certa nicecum, sau sä va certa mai putin
pentru acea gresald, de cum invata pravila ; si acesta lucru stà cu totul in
voia giudetului sa-1 cearte sau sa nu cearte veri mult veri putin.
Jidovul ce s-au botedzat, de va fi luat cevasi cit de putinä certare pentru
gresalä ce-au gresit Inca mainte de botedz, atunce giudetal nice intr-un chip
nu va putea sa-1 cearte, cum spune pravila.
Jidovul daca sa va botedza, de-are fi facut cite päcate i scirnavii, pentru
darul botedzului toate sa vor curati si va raminea, cum ar fi nascut a do ora.
Atunce poate sd fie si preot färä nice de o smintealä.
Toate aceastea vor fi cindu sa va face si crestinul calugär.

PENTRU A CINCEASPREDZEACE PRICIN. A. CE MICSUREADZA. CERTAREA.

°LAVA 65.
Giudetul sa indeamna a mai micsura certarea celui vinovat, de cum
spune pravila, cind cel vinovat iaste surd sau mut, de vreame ce unul de
acestia iaste ca si un prune micsor i ca unul de cei /Ira minte nebun.
Surdut i mutul cindu-i va fi mintea intreaga i deplín si va putea cu
maditul sä. arate fiestecdruia firea-si i vrearea-si, atunce sä va certa tocma
ca i alalti. AFi dascali dzic cum mutul sA sA cearte mai putin, pentru cace
marturiia ce face mutul cu mdhaitul poate sä fie si cu gresald, alegind acest
mut si surd de va sti serie i sä citeasca, pentru cace ea' atunce giudetul 11
va intreba cu scisisoare si el va väspunde iarä. cu scrisoare; i atunce poate
sa-1 i munceasca pentru sa spue i sa-1 cearte dupd. pravild.

PENTRII A $EASEASPREDZEACE PRIMA. CE iN1/IICFREADZA. CERTAREA.

GLAVA 66.
Cind va phi tatal pre fiiu-sdu cel trupäsc la giudet pentru vreo gresalä
ce va fi fäcut, atunce i sd va face mild giudetmlui si-i va micsura-certarea ce
i s-are cadea dupä gresala lui, cum serie pravila.
Feciorul ce are fi fugit i i s-are fi fdcut leagea dupa vina luí, unde-1 vor
gäsi acolea faca moarte, iarä tatä-säu de-1 va prinde i sä-1 dea giudetului,

12 o. 1060 www.dacoromanica.ro
1178 CARTE ROMINEASCI EE INVIITA.TURÀ

giudetul va mai micsura certarea- lui, ce sà dzice nu-1 va nmori, ce-1 va certa
intr-al(t) chip.
De va fi feciorul fugit, pentru &Ace va fi gresit improtiva impärätii sau
a domnii si au fäcut pagubä ca aceaia tärii, pre acesta de-1 va prinde tatä'-säu
si de-1 va trimite la giudet, atunce mai putin sä va certa de la giudet decit
de 1-are prinde omul domnesc.
De vreame ce se-are prinde nestine feciorul i 1-are duce de 1-are da pre
mina giudetului, nu cace doarà iaste om bun, ce pentru cace sä teame sà nu-1
cumva prindzà oamenii cei domnesti, atunce Inca sä va certa mai putin de
cum sä cade si de cum invatä pravilele pentru aceaia gresalà.
Acela ce- s va da feciorul lui pre mina giudetului ca pre un vinovat,
de-are fi tattl-sä'u i jidov, tot mai putin sä va certa.
Asijdere i feciorul de va da pre tatä-sdu la giudet ca pre un vinovat,
ca sä sä' cearte dupà gresalä, atunce mai putin sä va certa.
Ima de-s va da feciorul sau fata la giude ca pri niste vinovati, mai putin
va certa-i giudetul, iard nu-i va slobodzi de tot.
Aceastea toate ce-am dzis pentru darea tatälui pre fecior i feciorul pre
tatä-gu, iaste adeväratä i neclätità dupä pravilele impärä'testi i dupg cum
scriu toti dascalii, tocmindu-sä toti intr-un cuvint Mil nice de o price si
carele au fost si mai prost si mai mic, nemicä nu s-au pus improtivä acestora
nice unele de cite am dzis. Tara drept aceaia, aceastä dare de tatä pre
fecior sau fecior pre tatä, nu s-au prilejit nice dinioarä sä fie acesta
lucru sä dea tatä pre fecior i fecior pre tatä', pä'nä. la vreamea unui dascal
mare si tocmitoriu de pravile; numele lui era Farinascu, carele au strins
toate pravilele ceale impä'rätesti i inc6 sA ispiti i sA nevoi cu invätätura
ca aceaia sä cunoasca care pravile i obiceae sA socotesc la oblastiile
crestinesti in toatä lumea; acest dascal au fost dupà Hristos 1598 de
ai i pänä intr-aceasta vreame nu s-au prilejit, nice dinioarà vinä:
faptä ca aceasta sA sä legiuiasca la giudet, ce sA dzice tatAl sA-si dea
feciorul ca pre un vinovat la giudet, numaida Polonia 1) supt oblastiia papei
de Rim, ce-au dat asea un tatä pre fecioru-si, care fecior au fost izgonit den
mosiia lui, pentru cäce era gresit impä'rätii. JarA aicea nu sä tinu in sama,
pravila cea de milostivire pentru sä cearte mai putin pre fecior, pentru ce
1-au dat tatd-säu, ce cumplit dupä pravile 1-au certat, pentru &Ace gresala
era sudalmä pre impärätie ; i giudeatele la greseale ca aceastea nu deschid
pravila cea de milostivire, ce numai pravila cea de certare cumplitä, pentru
cgce sä nu tumva ceard milà nice tatäl nice feciorul de la giudeate, ce cum au
fost numai o datä s-au prilejit acest feal de giudeate.

1) In Farinaccius, Praxis et theoricae eriminalis: Bolonia s.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE LEPiDAREA C.ILUGXRIEI (gl. 67-68) 179

PENTRIJ CEIA CE HICLENESC p CALCA CTNUL CEL 1NGERESC CE SI DZICE

CALUGARESC, CE Si DZICE PENTRU CELA CE-S LEAPIDA CALUGARIA.
GLAVA 67.
Hiclean si vräjmas cinului cäluggresc sä cheamä cela ce s-au fäcut &Mu&
si nu de tot, ce numai ce-au fost imbrOcat hainele, i dup-acea va lepAda rasele
sa va face iaràs mirean.
Cela ce va esi den mOnästire fard de voia i tirea egumenului si de sä
va fi lmbräcat Intr-alte haine mirenesti si-s va fi ascuns potcapocul i cheme-
lavha si alte ca aceastea, acesta sa cheam6 hiclean i hain cinutui i obrazului
cOlugäresc.
COlugäritele ce vor esi den mAnastire i vor Inabla pren lume fáràstirea
vladicului locului aceluia i aceastea simt ca i cAlugärii.
Cela ce-si leapOdà haine cOlugäresti, vrind sa suväiascA s'a" dzicacà imbld
pentru invätälura, ca un hiclean sä sä aforiseascä.
Popa i diaconul, de FA vor insura, dupä ce le vor muri fàmeile simt ca
si cela ce leapOdá cOlugAriia i fac prepus cum s4 fie eretic. Drept aceaia
trebue sO sä cerceteadze dece, de 'V a fi credzind cum are puteare preotul sau dia-
conul sa BO insoare, atunce ca pe un eretic sà-1 cearte, iara de nu va avea
acesta gind, sA va pedepsi numai ca si cela ce leapOdä calugOriia. i iaräs
del va lepäda muiarea si va pleca, iaräsi la besearica sà-1 legiuiascä cu blin-
deatä i cu milO, care lucru de nu va face de buná voia lui, atunce i cu sila
si Meà de voia lui va s6-1 facä besearica si-1 vor bOga In temnitO sau-1 vor
Inchide Intr-o manästire, de va sidea Intru toatä viata lui.
Caluggrul de nu-s va purta mäntiia In sau clnd va mearge la
feredeu sau i intr-alt loe ascuns, nu sä va certa nice sa va cherna ca cela ce
leapädä hainele augäresti.
Cela ce va scoate den mAnästire pre vreunul di ceia ce cearcg sà sä faca
cOlugär, aceluia capul sä i sá tae.
Cela ce va lndemna pre altu/ sà leapede rasele, capul sä i sá tae.
Cade-sä In toatO vreamea sá priimascO besearica pri cela ce va lepäda
cälugOriia, iarä cu adevarat nice odialoar6 nu va putea fi egumen, alegInd
cindu-1 va blagoslovi patriarhul.
COlugOrul sau popa sau diaconul de s'a' va imbrOca cu haine mirenesiti, chid
va mearge pro un drum, nu sa cheam5 c-au lepädat cälugOriia, nici sä* va certa.
Caluggrul ce va esi din mAnästire si va lOcui la pentru sO-s hra-
neasca pOrintii, nu sà cheam4 c sO leapklä de cälugärie, chid nu-i va putea
heáni intr-alt chip si cind va fi cu voia mai marelui mOnOstirii.
Cela ce-s va läsa cinul säu i sä va apuca de alt cin mai cu nevoe
mai cu grea petreacere, nu sa va cherna cà hicleneaste mOnOstirea i besearica,
cumu s-are dzice cind sä va face cOlugärul schimnic sau snastru in pustii.

12* www.dacoromanica.ro
180 CARTE ROMINEASCX DE INVXTATURX

PENTRU CERTAREA CELORA CE SA. LEAPIDA DE CFNUL INGERESC, CE SA DZICE

CE-S LEAPIDI CILUGARIIA, CE CERTARE LI SI VA DA.
0 LAVA 68.
Cela ce va hicleni cinul §i obrazul cälugäresc, ce sä dzice va lepäda
cälugäriia, de nu va fi avind asupra lui cetite molitve de cälugärie, nu sà
va aforisi; iarà de va fi purtind hainele, ce sa dzice rasele cu molitve, atunce
sä-1 aforiseasc4 §i de va sta un an Intr-acea aforisenie §i nu sa va intoarce
catrà mänästire, atunce face prepus sä fie eretic: drept aceaia sa sä cerce-
teadze §i sà-1 munceascd §i sd-1 cearte ca pre un eretic; § i rämlne qi färä
cinste §i cela ce-i va strica ceva, nu-1 va putea phi la giudq; nice i sä prinde
märturiia, unde gräia§te, ce iarg.§i sä aforisea§te §i de va sta cu pizmä
intr-acea aforisenie, sa-1 dea la giudetul cel mirenesc sa-1 cearte.
Cind sä va pocä'i cela ce va fi lepä'dat-eálugdriia §i. de-1 va 'priimi vlädicul
sau egumenul lui, de va fi avut cinste de la besearicg, ce sä dzice preotie, nu
va putea sä sà mai apuce de cinstea ce-au avut, doarä numai cu voia §i cu
blagoslovenia patriarhului.
Toatä avearea celuia ce-au lepädat cälugäriia va räminea la mänästirea
de la carea au fugit, cindu §-au lepädat cälugäriia.

PRAVILE I1l1IPARATE$T1. PENTRU CETA CE INDFAIVENI

V AGIUTA CUIVA SAU-L SVATUESC SPRE RAU SAU CIND VA TRIMITE
PRE ALTUL SI FACA VREO RIUTATE.
GLAVA 69.

Ce folos are avea ne§tine, cind svätuia§te pre altcineva sau-i agiutä
sau-1 trimite sä facd vreo räutate.
Cind va indemna ne§tine pre altul §i-1 Intäritä de-1 minie sau-1 descä-
lea§te de-1 invatä sä. Nog vreo räutate, acela 85. cheamä svätuitoriu 1'411011
A giutä ne§tine cuiva sä sfacd gre§a15, clnd dà bani sau oameni sau cai
sau arme sau scgri &A fie de suit sau alte lucruri de acea treabá, pentru EA
fad. gre§ald cum au socotit §i mai virtosu-i agiutä, cind mearge el singur
cu capul säu de-i sotie §i singur 1) cu sine sä facä gre§ala Impreunä cu celalalt.
Multe fealuri de svaturi simt §i la agiutoriu asijdere, de vreame ce svatul
sä face numai cu cuvintul, iard agiutoriul sä face §i cu lucrul. Drept aceaia
nu sä vor certa intr-un chip svätuitoriul cu agiutätoriul.
6. Alta íaste sä svdtuiasc6 ne§tine sä sä facä gre§ala §i alta iaste sä. trimitä
sä facd, pentru cäce cela ce svätuia§te socote§te folosul celuia ce-1 svätuia§te,
jara cela ce trimite sä facä gresala, socotea§te numai folosul säu, iard nu
1) In original e sungur r,

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RXU (gl. 69-78) 181

a celuia ce-1 trimite. Drept aceaia giudetul nu sa cade sà socoteasca cuvintele

cindu sa va face vreo gre§a14, pentru &Ace cum graiaste cu cuvintul cela
ce svatuia§te, ape gräia0e cu cuvintul §i cela ce trimite; iara sà cade sa
cerceteadze la carile au ramas folosul qi dobinda ce-au venit de pre acea
greplä, pentru sa poatà inteleage carele iaste adevärat §i mai intdi vinovat.
Inca mai iaste un lucru intre svatuitoriu i lntre trimitätoriu, pentru ce
cela ce svätuia§te nu ramirte datoriu celuia ce 1-au svatuit, iara cela ce trimite
pre altul sá faca gre§ala, rAmine datoriu lui, ce sa dzice celuia ce-1 trimite.
Mai mare lucru iaste sa trimili pre cineva -sA faca gre§ala decit sä-1
svatue§ti sa fac'A.
Pri cela ce-1 vor cleveti c-au trimis pre altul sa faca o greplä, iarä el
de va arata cum nu 1-au trimis, iard numai ce 1-au svatuit sà faca acest lucru,
sa fie slobod de pira ce 1-au clevetit intai i i de certare.
Cela ce va dzice cuiva vreunui priatel sa uciga pre yrunul ce le va fi
aminduror vrajma§, atunce sa cade sa socoteasca i sA cerceteadze giudetul
acest cuvint ce-au dzis, svat au fost au invatatura, au cuvint de ascultare,
sa facA, cumu-i va dzice i färä de voia lui, ce sa dzice sä-1 uciga, carele
cunoa§te intr-acesta chip ; de sa va afla acesta ce s-au indemnat a mearge
spre ucidere, cum n-au fäcut nice dinioara ucidere §i nice atunce n-are fi
fäcute, de nu 1-are fi indemnat acela, atunce s'A cheamA' cA i-au dat invätä-
tura, ce sa dzice i-au dzis: pasä sä ucidzi pre catare om, el s-au dus i 1-au
ucis pre cuvintul acelui om. 'ail de BA va afla cum acesta 1-au vrut pcide
farä de dzisa §.1 indeminarea aceluia, atunce acel cuvint au fost numai de
1-au ssvatuit ; iarä de va fi izvod cum de nu i-au vrut dzice acela, sau 1-au
vrut ucide sau ba, atunce giudetul creade ca 1-are fi ucis, macar de nu i-are
fi dzis nemica.
Al doile saran pentru sä cunoasca giudetul pri acela ce 1-au trimis sa
uciga pri celalalt, ()are svatuitu-l-au au dzisu-i-au sa marga ucig4
fara voia lui, care sánin iaste acesta: pentru sA cerceteadze giudetul
cunoascA pri cel ucis, caruia au fost mai mare vrajma§, pentru cace de va
fi fost ucigatoriu lui, atunce acea indemnare au fost numai svat, iara de va
fi fost cel ucis mai mare yrajma§ celuia ce 1-au svatuit dectt celuia ce I-au
ucis, atunce acea indemnare au fost invatatur'a cum am dzis mai sus, ce sä
dzice: ascultä cum dzic §i fa cum te Inv* peg de-1 ucide färä voia ta 1 Eu
voiu da -samd 1 Aceasta sä. cheamA invätäturä §i pre-aceasta invätätura au
mars de 1-au ucis.
and nu va putea giudetul sa cunoascA intr-alt chip mai cu adevarat
acea indemnare svätuire au fost au invatatura, atunce va munci pre svätui-
toriul sA spue cu adevarat §i sä dzica: svaluitu-l-au au invAlatu-l-au
facA acea gre§ala.
www.dacoromanica.ro
 182 -CARTE ROMINEASCA. DE INVA.T.X.TURÀ

CE CERTARE VOR LUA CETA CE SVATUESC SPRE RAU Si FACA CINEVA.

GLAVA 70.

Cela ce va svätui pre altul s'ä facg vreo gregalä, BO va certa cu aceaia
certare, cumu sO va certa i cela ce va face gregala.
Cine va Indemna sau va..Inväta sau va svätui pre altul sä faca vreun lucru
vro gregalä, s'A va certa ca i cel vinovat ce va face grega16.
Cela ce va arAta cuiva folosul i doblnda ce va avea, daca va face vreo
gregalá gi de-1 va asculta acela gi va face gregala, acesta ce 1-au svAtuit s'A
cheamä svatuitoriu spre rautate i s'a" va certa, cum am dzis.
Cela ce va läuda vreun lucru räu i cu gregalä i negtine audzind sA va
räni la inimà gi nu s'A va lOsa pdn'A' nu-1 va face acel lucru, acesta sä cheamà
sveatnic r'äu i s'A va certa cum serie gi mai sus.
Chid va vorovi negtine catrà altul gi va spune cumva sa facO o rOutate
gi cela ii va rAspunde de-i va dzice: bine va fi agea s'd faci i Sà nu zälä-
vegti, ce sà faci acest lucru, acela-1 svOtuiagte spre rau: sä sä cearte ca
cela ce va face acea gregall
Old va duce negtine altuia ce va vrea sà ucigA pre cineva: de ver vrea
s'A-1 ucidzi, ucide-1, acesta nu sà cheamA svAtuitcriu Mu, nice s'A va certa,
de vreame ce nu i-au dzis: ucide-I, ce i-au dzis: de ver vrea s4-1 ucidzi, ucide-1,
iatO c5. nu-1 IndeamnA, ce-1 las5. In voä-sa.
Ceia ce vor fi intr-un end cu ceia ce vor face o gregalä, sà sä." cearte toti
Cu o certare i teja ce n-au fäcut, ce pentru eke au fost Intr-una toti;
aceasta va fi, chid va fi gi gregala mare, cumu s-are dzice, chid are hicleni
domniia sau locul unde 15.cuiagte sau alt lucru ca acesta, iar6 de va fi lucru
mai putin gregala, nu s'ä va certa cela ce nu face ca cela ce face gregala.
Cela ce va da niscare lucruri de carele vor trebui celuia ce va s5, facI
vreo grealà, BO va certa tocma ca gi cela ce-au fAcut gregala, ver mica
ver mare.
9,, Cela ce va svAtui sä. sà facA vreo grega15., nu va lua numai aceaia certare
ce s4 va da vinovatului, ce incä va plati i pagubele toate ce va pAgubi
va piiarde cela ce-au pAtit rAu; i aceasta va fi cind aceale pagube sA vor
face tot pentru acea gregalà ce s-au Mcut cu svatul lui.
Cela ce va svätui pre altul sau-1 va indemna sá. fure, s5 va certa ca
un fur, Ing cu adevärat clnd n-are fi furat furul MIA de svatul i indemnarea
lui, iarä de s'ä va afla cum acel fur au fost Invätat gi de altä. datä. sA fure,
atunce cela ce-1 va fi svältuit nu s4 va certa.
Cela ce va svatui sA s'A tacO furtusag, s'A fie datoriu acel lucru ce s-au
furat sA-1 dea sau s'A-1 pläteascA stdpinului a cui au fost, macar de nu 1-are
fi furat el, ce numai pentru cOce au sviltuit sA sA facä acel furtugag. Aicea
www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78)

sä cade giudqului sä socoteasca de-1 va fi svätuit acel sveatnic ce sa dzice

sä fure numai o Rita' de talen, iara el va fura doo sute si daca va fi asea,
atunce sveatnicul nu va plati mai mull, de acea suta de talen i stapinului a
cui vor fi fost banii, pre cita sama sa va afla ea I-au svatuit.
Cind va svatui ne§tine pre altul sa facá vreo gre§alà si el nu va face,
atunce§ curund, ce va rasa de va treace vreame multa päna va veni vreame
de va face acel lucru, tot intr-un chip sa vor certa sveatnicul cu furul.
Cuvintele ceale de svat mai mult sä tilcuesc spre bine decit spre räu;
si aceasta sa va face si sal va creade, chid intre svatuitori §i Stare pagubasi
nu va fi fost nice o vrajba mai dennainte vreame, pentru cace ca de vor fi
aVut mai de mult andesine vrajba, atunci cuvintele ceale de svat mai muit
sä vor socoti spre rau cleat spre bine.
Cela ce va svatui sà sá faca vreo gresa1á i gresala sa nu sa faca, atunce
sveatnicul nu sa va certa; si aceasta va fi cind gresala va fi mic§oarä, iar5
de va fi gresala- mare, cumu s-are dzice de hiclesug si de VA-Camara spre
tarä sau spre domnie, atunce sveatnicul sä va certa tocma ca si cind s-are
fi fäcut acel lucru desavirsit si säl va certa ca §i cela ce are fi fäcut acea gre§alä.
Cela ce va svätui s5 sá faca vreo gresa1á si chid sa va &di ce-au fäcut
va intoarce svatul intr-al(t) chip, nu sal va certa, hag nu va putea fi
numai cu atita, ce trebuiaste sa-1 svätuiascä alt svat improtiva celuia dentä'i;
§i nice atita nu agiunge, ce trebue sa adevereadze acel sveatnic cum nu va
face acel om pre svatul lui, cumu l-au fost svatuit intäi ; iara de nu va putea
sä-1 facà sa sa paraseasca de-acel svat ce 1-au svätuit intai, sal cade sá mar-
turiseascä de fatä sä audza multi viclesugul ce-au vrut sa faca; §i incá nu
va fi destul nice de i-are dzice: fereaste-te de cutare lucru sa nu-I face, a ver
pài räu; dup-acea trebue s5 arate si omului celuia ce va si-i faca ràu i
sa-1 pägubeasca §.1 spue anume §i omul si numele lui sa s5 pazeasca de
dins; dece daca va face aceastea toate ce am dzis mai sus, nu sa va certa
sveatnicul, macar de are si face celalalt gresala carea l-au fost svatuit. Iara
de va lipsi vreuna de aceastea pe am dzis si sa va face si gresala, atunce sa
va certa ca si cela ce va face gresala.
Cela ce va da invätatura si va dzice nescui sà faca cutare gresala §i
dup-acea-i va dzice sa nu fad, iar5 el tot va face, acesta sa sá cearte numai
el singur, iara cela ce 1-au fost trimis intäi s5 nu sä cearte; si la acesta lucru
nu mai trebuesc alta certäri.
Cela ce va svatui pre altul sá sá invrajbeasca cu cineva i acela sá va
indemna dentru sine §i va mearge sä-1 ucigä, atunce sveatnicul nu s'a va
certa ca un ucigatoriu, ce sä va certa, dupä cum va fi voia giudetului.
Cela ce va svätui pre ne§tine sa uciga pre Costantin, iarä el va ucide
pre Ion, atunce sveatnicul nu sá va certa ca un ucigatoriu.
www.dacoromanica.ro
184 CARTE ROMINEASCA. DE INVATITURA

Cela ce va svAtui pre altul g faca vreo gre§alä §i el va face gre§ala,

dupà cumu 1-au InvMat §i, de s-are prileji sA-1 iarte giudetul sA nu-1 cearte
pentru acea gre§alä, atunce nice sveatnicul nu g va certa.
Cela ce va svälui pre altul sä ucigA pre ne§tine, iarà el nu-I va numai
ucide, ce Inch' dentg-1 va munci, ce sä dzice ti va tAia nasul sau-i va scoate
ochii sau Intr-alt chip 11 va sluti, dup-acea-1 va §i omort, atunce sveatnicul
nu sA va certa Intr-un chip cu vinovatul, de vreame ce vinovatul g cade
sä sä cearte cu o moarte cumplità, jag sveatnicul numai ce-i vor tAia capul.

SEAMNELE CU CARILE SA. CUNOAFIE VINOVATUL DE VA FT GREIT

PUPA. SVATUL §I AGIUTORIUL CE.! VA FI DAT SVEATNICUL.
GLAVA 71.
intAi gain iaste cum vinovatul au vrut face acea gre§alä §i Mg de
svatul ce i-au dat, clnd va fi ingrozindu-1 pri cela ce 1-au vAtAmat, Inca*
mainte di ce-au fAcut gre§ala.
Al doile sämn cum nu iaste fAcutA gre§ala cu svatul nemärui, ce sIngur
vinovatul va fi fAcut den voia lui, ales clnd va fi fost mainte de svat g fie
avut amIndoi vrajbä ucigAtoriul §i cu ce! ucis.
Al treile gmn iaste cumu 1-are fi ucis §i Mg de svatul nescui, and va
fi gAtind arme mainte de svAtuit.
Al patruli ginn iaste and mainte de svat va dzice cAtrA cineva: eu
voiu g ucig pre cutarele §i nu poate fi lntr-alt chip.
Al cincele gmn iaste and va face gre§ala tlrdziu, treand multa vreame
dupd ce 1-au fost svdtuit, pentru cA atunce aratA cum au fäcut el gre§ala,
iarA nu pre Indeminarea sveatnicului, ce den sIngurA voia lui.

CE CERTARE VOR LUA CEIA CE AGIUTORESC PRE ALTU SI FACA GRqA14i.

GLAVA 72.

1, Cela ce va da altuia arme sau cai sau bani, pentru sd margA g ucigA
pre altul, sau de va da scAri sau funi, pentru .sA facA vrun furtu§ag, g va
certa ca un ucigatoriu §i ca un fur, pentru cä sd cheamA sotie cu dln§i.
Si aceasta va fi, and va da aceastea agiutoriul, §tiind cumu le trebuesc
g facA lucru gu, pentru cAce cA de va da aceale lucruri pentru alte tocmeale
bune §i acela le va trebui spre alte lucruri reale, atunce sveatnicul nu sä va
certa ca cel vinovat, ce mai tle multe ori creade giudetul cum acealea cinii
s-au dat pentru alte treabe, iarä nu g facA lucruri ca acealea reale.
$i aceasta g face de pururea la toate tocmealele.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78) 185

4. Cela eel va zdloja casa sa la om ucig6toriu, pentru sä sà pue aleq<i> acolo

sä p'6zeasc61 pre vrdjmasul su chid va treace sä iasd inainte-i sä-1 1.160,
acesta sä va certa ca si un ucigätoriu.
6. Cela ce va petreace pri cela ce va mearge sà ucigd pre cineva sau s'd facä
altd Mutate si-1 va petreace 1), pentru sà nu-1 Invaluiascd cineva märgind
pre cale, sd s6 cearte ca i cel vinovat, insä cind sd va afla de fat4 la acel
loe, unde sä va face acea gresalä, sau and va fi mdrs indeadins drept acesta
lucru, pentru cace cä de-1 va petreace ca un priatel si mdrgind sd va prileji
intr-acea gresald, nu sd va certa; sau de 1-are petreace pentru sä facä acea
gresald i chid sd va fi fricut, nu sd va fi prilejit acolea de fatd, asijdere nu
s6 va certa, c'd giudetul mai creade cum s6 nu-1 fie petrecut pentru acea
gresald. lard' mai pre scurt pentru prietesugul de nu vor fi si alte seamne
ca acealea sd facä pre giudet s6 creadzä cum pentru gresala 1-au petrecut.
Cela ce va ardta casa sau ldcdsul cuiva, unde sá va fi ascuns vrdjmasul
cuiva pentru sd-1 ucigd, sau va strdjui, chid va veni vrdjmasul lui sä-1 ucigd,
acesta sd s6. cearte tocma ca i cel vinovat ; i aceasta va fi cind ucig6toriul
n-are fi ucis, de nu i-are fi ardtat acesta casa sau de n-are fi sträjuit, pentru
cace cd de vreame ce si färd de aceasta are fi f6cut acesta gresala, cela ce
i-au ardtat casa sau va fi sträjuit, nu sd va certa ca acel ucigätoriu, ce mai
putin, dupd voia giudetului.
Cela ce va tinea pre nestine cu cuvinte si-1 va zdbdvi pentru sa vie mai
curind vräjmasul lui ucigd, sd sd cearte ca i ucigAtoriul; sau cindu-1
va zähavi cu cuvinte sau Cu alte mestersuguri, pdnd-i va curvi altul Cu
muiarea, sA va certa ca i un preacurvariu. Intr-acesta chip si la alte greseale
aceasta sä va face cl,tid sä va afla cd 1-au zdbdvit cu cuvintele lui indeadins,
pentru cA de-1 va fi zäbdvit cu cuvinte färä nice de o 1nseläciune i sd va
ptileji atunce de va nemeri vrdjmasul asupra lui si-1 va ucide, atunce acela
nu sä va certa nicecum.
Cela ce va pazi hainele celuia ce s6 va duce s6 ucig6 pand va veni acela,
sA sä cearte ca i ucigdtoriul.
Cela ce va duce niscare cdrti vreunui om fiind trimis de altul pentru
sä fac6 vreo rdutate si de va sti i acesta ce poartd cartile de acest lucru ce
vor sd facd, sd va certa ca si eel vinovat.
Atunce s6 va certa cela ce va agruta la vreo gresald cu aceasta certare
ce sd va certa i vinovatul, clnd agiutoriul ce va da iaste pricina aceii greseale,
pentru c6. de s-are fi putut face acea gresald i Mil de agiutoriul aceluia,
atunce agiutdtoriul nu s-are certa cu certarea vinovatului, ce numai puldn;
pricina ce va da, de va fi lucru mare si cap, pentru cd de va fi mai micsoard,

1) In original pentreace o.
www.dacoromanica.ro
186 CARTE ROMINEASCX. DE INVATXTURA.

sä va certa mai putin ; iara de va da pricinä mare ca aceaia fail de carea n-are
fi putut sä sä fad' acea gregala, atunce sä va certa tocma ca i cel vinovat.
Nu iaste datoriu ne§tine sä sminteasd sä nu sä fad gregala, nice sä
spue celuia ce vor fad nevoe, nice sà sä pue in svadä pentru cela ce
vor sä-i facà paguba, macar de are putea sà sminteasd sä nu sä fad acea
gregald numai cu un glas, ce sä dzice numai de-are striga gi incá clnd are
sminti sä nu sä fad, are fi gi de binele lui, gi de nu o va sminti, nu sa va certa.
Stäpinul gi tatäl gi domnul gi vlädicul stmt datori In tot chipul sà nevoiasd
sá sminteasd fiece gregalá sá nu sä cumva fad', cind vor lnteleage cá vor
sä facd vreunii di cei mai mici cumu-i feciorul sau sluga sau diugärul;
agijdere iarägi dlugärul gi sluga §i feciorul i nämitul s'imt datori, dud vor
inteleage cä va sä sà facá vreo gregalà gi vreo rautate asupra vlädicului sau
domnului sau asupra tatälui sau a stäpinului, sä spue sá sà sminteasd sá
nu sä fad sau s4-1 sminteasd ; gi ei sInguri ori In ce chip vor putea sä nevoiasd,
pentru sá nu fad fiegcine dupà voia sa; gi clnd va [ti vrunul de acegtia ce
am dzis mai sus, cä va sä sá facä vreo gregalä gi de nu va spune, sá va certa
dupä voia giudetului.

CARE CERTAR,E VOR LUA CEIA CE Si VOR ACOLEA DE FATI,

UNDE Si VA FI FiCIND VREO SVADi, FIEND CU ARME
$1 Si VA TThIPLA DE Si VA FACE UCIDERE.
GLAVA 73.
De sä va afla negtine de fata' unde sä va face ucidere, mai vIrtos fiind
cu arme, trebue sä cerceteadze giudetul au doarä pentru venirea acestuia
sä va fi bliznit i sa va fi späriat cel ucis §i sä va fi läsat de-1 vor fi ucis;
de sä afla acest lucru sä fie cu adevärat, sä va.certa tocma ca gi cela ce
fi fäcut uciderea; gi mai Virtos clndu-1 va fi gtiut mai de mult cum iaste
ucigätoriu gi mai mult pentr-acea sä va fi Ingrozit, daca-1 va fi vadzut
acolea de fatä ; iara de sä va fi numai -Limp/at acolea i nu va fi gtiut nemid
cum va sä sd facá ucidere gi cace au venit el acolea nemid n-au fäcut, atunce
nu sä va certa.
Cela ce EA' va gäsi la un loe de fatä cu arme, unde se va timpla ucidere,
sä va certa ca gi ucigätoriul ; sau de va fi märs Cu ucigätoriul dupg ucidere,
de-i va fi fost sotie Ong la lacagul lui, macar de n-are fi fAcut altá nemid,
doe au fost acolo de fata.
Cela ce va svälui pre ucigátoriu sä nu facä ucidere, iarä cind sä va afla
acolo de fatä, unde sä va face uciderea, nu va nevoi di ce va putea sh-i
despartä sä nu sä fad ucidere, acela 86 sä cearte tocma ca gi cela ce va fi
fa:cut uciderea.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78) 187

SEAMNELE CU CARILE Si CUNOAFFE CEL CU ARME

CE S-AU PRILEJIT ACOLO LA SVADA, OARE INDEADINS AU VENIT ACOLEA,
AU TIMPLATU-S-AU PARA. VEASTE.
GLAVA 74.
De sa va afla ne§tine acolea de fata Cu arme, unde sa va face ucidere,
giudetul nu va putea acea lesne sä' cunoasca, indeadins au venit au Vim-
platu-s-au de s-au nemerit acolea, atunce sa cade sä fie ingäduitoriu §i cu
milà§i sa creadzä ca s-au gasit acolo de fatä, ne§tiind nemica, Ca' sa va face
ucidere: derept aceaia nicecum nu sa va certa acesta.
De sä.. va afla la giudet mai mult de doo seamne, sà sä arate cum acesta
ce s-au gäsit acolea la ucidere, au fost venit indeadins sä agiute de va trebui,
atunce-I va certa ca pre un fur ; iara de nu sa va gasi s'ämn nicecum, sa-1
slobodzeasca; iarä de vor fi numai doo seamne, sa-1 munceasc5 sa spue cu
adevärat, iará de va fi numai un sdmn, atunce sa-i dea giurdmint sä martu-
riseasca cum va qti ca iaste mai cu adevärat.
Un om cu arme cind are putea face sa lipseascä de la acel loc unde s-are
lace ucidere, 0 el nu va sä lipseasca, atunce lace saran cum s-au gasit acolea
de fat'a' indeadins: sa sa cearte ca un ucigätoriu.
Cind va fi ne§tine cu arme 0 va face sämn cum s-au timplat la acea
ucidere, iarä n-au venit Indeadins çi Inca la aceaia vreame va ardta cä-m
lipsea§te de la acel loe, tot sa va certa, de sä va afla ca acea ucidere s-au
facut putinel mai apoi di ce au lipsit el 0 Inca and sä va fi bucurat, pentru
ca ce sä va fi facut acea ucidere.
Ucigatoriul de va fi om strein carele nu va fi cunoscut nice dinioara
pre acel om cu arme ce s-au gasit acolea de fata la acea ucidere, atunce
nu sa va certa.
Cela ce sa ya prileji la vreo ucidere c va fi cu arme 0 va nevoi sa-i
imparta c sa-i faca sa sä impace, 0 daca nu va putea, nu sa va certa nicecuni.
and sa va afla ne§tine la vreo ucidere fära arme, iara armele va fi dat
la altul sà i le tie, pentru sä poata §uväi sà dzicä c-au fost Mil arme, atunce
trebue sä cerceteadze giudetul, de A' va afla cum cela ce-au tinut armele au
stdtut tot aproape de dins, ca de-1 vor trebui sa fie indemina a le apuca,
atunce-1 vor certa ca pre un ucig'ätoriu, iara de sa va afla cum cela ce-au
tinut armele, au std.-tut departe, va §uvai 0 nu sä va certa.
Cind sä va prileji ne§tine cu arme sd nemereascä la un loc, dupa ce sa
va fi inceput svada 0 mai virtos cind va veni dupä ce sa va fi f5.cut ci uciderea,
ci dupd ce sa vor fi rdnit, e1 el nu va fi nemicd ranit la acea ucidere sau
sa fie zervit ceva, atunce nu va avea nice o certare ; sau iarä0 de va fi venit
mai apoi c va fi ceva mestecat 0 va fi zdrvit acolo la acea ucidere, nu sä
va certa ca un ucigatoriu, ce atita sa va certa, pre cita zarvä ci gre§ala va
fi fäcut, dupä voia giudetului.

www.dacoromanica.ro
188 CARTE ROm1NEASCA. DE INVATATURL

CERTAREA CE VOR LUA CETA CE VOR AGMTA VILNOVATULUI

'Ma CE VA FACE GRE$ALA.
-GLAVA 75.
Cela ce va petreace pri cel vinovat, dupä ce va face gre§ala, pentru sa-q.
poata a mistui capul, sa va certa dupa voia giudetului, 'ma nu ca cel vinovat ;
iard de-1 va petreace, pentru sà nu-1 prindza oamenii cei domne§ti carii vor
fi trimisi Indeadins sa-1 prindza, atunce sá va certa cu moarte.
Muiarea ce-§ va agiuta barbatului ce va fi vinovat, dupa ce va fi fäcut
gre§ala, pentru sa nu-1 omoara, nu sa va certa nice intr-un chip.
Cela ce va petreace pri cel vinovat, dupa ce va face gre§ala §i de-1 va
petreace putin lucru, pana-i va arata calea §i va fi fara arme, nu sa va
certa nicecum.
Cela ce va petreace pre ucigatoriu, dupa ce va face uciderea, ne§tiindu-1
iaste ucigätoriu nicecum au ucis, atunce intr-acea data nu sa va certa nicecum.
Cela ce va petreace pe vrun vinovat, dupa ce va face vreo räutate,
sa va certa ca §i cel vinovat, macar a dzic o sama de dascali cum sa
nu sa cearte, ce numai dupä voia giudetului ; iara de-1 va fi petrecut mai
tirdziu prespre citeva dzile, atunce nu sä." va certa.
Cela 1) ce va §ti pre ne§tine c-au fäcut vreo räutate §i, dupa ce au
facut acea räutate, i-au nämit -calul sAu sau i-1 va fi dat sa fuga sä scape
de certare, sä sa cearte dupa voia giudetului.
Cela ce va ascunde furul sau fiece vinovat, dupä ce va fi fäcut vreo
räutate, pentru sà nu-1 prindza paguba§ii sau oamenii cei domne§ti, sau de-i
va da cale sä fuga, sa sa cearte dupä voia giudetului, macar a dzic unii
sä sä cearte ca §i vinovatul.
Cela ce va ascunde trupul omului celui ucis, sa nu sä ivasca, sä sà. cearte
ca §i ucigatoriul.
Cela ce va priimi sau va ascunde lucru de furat, de sa va gasi cum au
§tiut cà iaste furtu§ag, sa va certa dupa voia giudetului ; iara de nu va fi
§tiut, nu sd va certa ; iara de va fi lucrul lmparechiat, §tiut-au au n-au §tiut,
atunce creade giudetul sa nu fie §tiut.
Cela ce va läuda pri cel vinovat §i de va dzice: bine au facut de-au
fäcut aceasta, dam invatatura, de va fi gresala ce-au fäcut gre§alä di ceale
mari ce simt de cap, sä va certa mai mult declt cel vinovat ; §i aceasta sa
va face cind va fi räudat pri cel vinovat mainte di ce va fi fäcut gre§ala,
pentru cace de-1 va fi räudat dupä ce-au fäcut gre§ala, sa va certa tocma ca
§i cel vinovat ; iara de nu va fi gre§ala ce-au facut din ceale mad §i de-1 va
lauda mainte di ce va fi fäcut gre§ala, nu va lua mai multä certare, ce ca
§i ce! vinovat.
1) In original 4 Cele s.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78) 189

Cela ce sä va giurui eelui vinovat, dupà ce va face "gre§ala, sä-i agiute

la ceva i de-i va da ceva agiutoriu, sä va certa tocma ca i cel vinovat.
Cela ce va petreace pri cel vinovat, pentru sä poatà scApa sau sà-lpoatA
aseunde undeva sau facA cale sä fugä sau i intr-alt chip cumva s5.-1
agiutoreascd, face prepus cum 0 el iaste sotie cu dins la gre§ala ce-au facut
eel vinovat: drept aceaia sä.-1 munceascä sà spue cu direptul, alegind de
nu va fi agiutat atunce intr-acel ceas ce-au ta'eut rAutatea, ce mai tirdziu
prespre citeva dzile; sau alegind sä sA arate de pre alte seamne cum acesta
va fi §tiut oarice de acea gre§a15.; sau alegind de va fi fost rudà vinovatului
cela ce i-au agiutat: drept aceaia sà cheamd cA" i-au agiutat pentru cà 1)

i-au fost omul lui, iarä nu i-au fost o sotie la gre§alä.

CERTAREA CE VOR LUA CEIA CE PRILIIISC IN CASELE SALE FURI I TALHARI.

CLAVA 76.
Cela ce va priimi In casa lui fur sau tàlhariu cu lucrure de furtu§ag,
sA va certa ca i furul ; iarà de va priimi numai pre om sau furtu§agul numai
a§ea singur, sä va certa dupä voia giudetului.
Cela ce va priimi in casa sa tAlhari de drum, ca pre Un tälhariu sà-1 cearte
cu moarte.
Tot omul iaste datoriu daca va prinde tälhariul sA-1 dea pre mina
giudettilui ; §i de va §ti ne§tine pre vreun tälhariu undeva, §i de nu-1 va spune
giudetului 0 pre acela, sau de va lua de la dins ceva bani sau alte lucruri §i
de-1 slobodzi eindu-1 va tinea legat, acela sä sà cearte ca un tälhariu.
Cela ce va priimi in casa lui tälhari, sä va certa nu numai cindu-1 va priimi
hi casä-§, ce Inca de-1 va §i ascunde sau-1 va petreace §i-i 'va fi sotie sä nu-1
invAlUiaseä cineva, atunce sA va certa ca §i tAlhariul ; iarä de-1 va fi numai
ascuns, atunce nu sà va certa ca un ttilhariu, ce dupä voia giudetului.
Cela ce va priimi lueru de furtu§ag, ce sà dzice numai furtu§agul, de va
priimi de multe ori, pentru cAce va fi legat priete§ug cu giurämint cu furul,
acela furul sà fure, iarà celalalt sà aseundzd In casa sa, atunce ca pre un fur
sd-1 spindzure, fie cine ar fi, fie barbat fie muiare.
Cela ce va priimi bani sau alte lucruri de furat de la vreun om slujitoriu
sau §i intr-alt chip ce va fi avind pre mina sa bani domne§ti sau alte lucruri,
pre acesta-1 vor certa ca §i pre un fur.
Cela ce va priimi furtu§ag in casa lui 0 de nu va 0i, sä nu sä cearte.
Atunce sä va certa ca un fur cela ce va priimi lucru de furat in casa sa,
cind va lua ceva, pentru sA aseundza sau sá dobindeascä ceva dentr-inse.
1) In original e cu

www.dacoromanica.ro
190 CARTE ROMINEASCA. DE iNv.XTAITunX

CE CERTARE VA LUA CELA CE Di PUTEARE

iNVITiTURI CUIVA Si MARGA Si FACA VREO RiUTATE CUIVA.
GLAVA 77.
Cind d ne§tine puteare altuia sá mare sd feed vreo gre§ald, acesta
lucru sá face in multe chipuri, pentru cace sd face §i cu cuvinte de inväiäturd,
cumu s-are dzice invatd intr-acesta chip: pasä sä ucidzi pre cutare om sau
sd bald pre cutarele ; Incá sd face acest lucru §i cu cuvinte de rugdminte, cumu
s-are dzice: rogu-te sä scoti pre cutarele den cutare mesereare, sau alte ca
aceastea.
Cela ce va dzice cuiva: de-a§ avea ceneva sd uciga pre cutarele, foarte
i-a§ multemi, sau de va dzice: de-a§ putea face in vreun chip sà gäsesc cineva
vreun om sau §i doi sä ucigd pre cutarele, le-a§ pldti foarte bine §i inch' i-a§
ddrui, acesta dä puteare §i trimite pre acel om sd fag acea ucidere, drept
aceaia ca un ucigdtoriu sd. -va certa.
Cela ce va dzice cätrd slugd-§i sau ndmit ce va fi: ru§ine §i ocard §i Mutate
ca aceasta ce mi i-au fdeut cutare om, nu trebue sd ldsdm sà nu ne rdscumpiirdm,
acela §-au dat puteare slugei-§i cu aceaste cuvinte, pentru cd va mearge
sluga §i sd va nevoi de va face acea gre§ald: drept aceaia sä va certa pentru
acea gre§ald ce-i va fi fdcut sluga-i, ca §i cind are fi fäcut el singur.
Cela ce-i' va fi dat ne§tine o palmä prespre obraz sau un pumn §i de
va dzice catrd cineva: cutarele m-au suduit §i m-au bdtut tot prespre obraz
§i mi i-au fäcut atita ru§ine, dece te rog sä-m räscumperi de pre dins,
sau §i alte cuvinte ca aceastea de-i va dzice, pentru sä-1 poatd indemna sd-i
Tdscumpere, §i acela sd va scula §i-1 va ucide, atunce cela ce 1-au indemnat
§i 1-au trimis nu sd va certa ca un ucigdtoriu, pentru cdce cà drept o palmä
§i drept un puma ce va da ne§tine altuia, nu sd cade sá sá cearte sau
Ea* räscumpere cu ucidere; alta, acesta 1-au rugat §i i-au dzis sd-i feed rdscum-
pärare drept palmd. §i drept pumn, iarä nu ucidere §i atunce numai singur
cela ce va fi fault uciderea sá va certa ca un ucigdtoriu.
Cind nu sä vor putea aleage cuvintele sd EA' §tie puteare i-au dat cindu
1-au trimis au InväVätufd, cumu s-are dzice: acea puteare §i acea Invdtd-
turd spre bine 1-au fost Invdtat au spre räu, atunce serie sá sd mai creadzd
cum sd fie fost mai mult spre bine cleat spre rd.u.
Cela, ce va dzice card cineva: de veri sä." ucidzi pre cutarele, ucide-1,
atunce nu sà cheamd cd 1-au trimis el sad ucigd, pentru cdce asupra lui
au ldsat putearea sá feed cumu-i va fi voia.
Cela ce va dzice cuiva: pasd de intreabd pre Andrei de va vrea sd-ti
dzicd sà mergi sä ucidzi pre Ioan §i, daca va vrea el, ucide-1, atunce cela
ce 1-au trimis, §i Andrei §i- ucigatoriul, toti intr-un chip sd vor certa ca
ni§te ucigätori.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78) 191

Cela eel va dzice slugii: M. nu te vädz Inaintea ochilor miei pána

nu voiu audzi ca-i fäcut ceva vreun lucru ca acela, pentru sa-m poi Ms-
cumpara rautatea i rusinea ce ne-au facut cutarele, i atunce de va inearge
sluga si-1 va ucide, trebue sá cearce giudetul, oarece leal de Mutate i-au
facut i cui au facut, slugii au giupinu-säu, pentru sä stie caruia dentru
acei doi; sau de va fi fost vreo Mutate mare ca aceaia, sa fie lucrul In cum-
Odd de moarte, pentru ea de va fi fost intr-alt chip, lucru de nemica,
cumu sd va certa sluga c-au ucis, asea sa va certa si cela ce 1-au trimis;
dece de va fi facut räutatea stapinului si va fi lucrul putin si de va fi si
omul de gios i micsor, atunce iaste Mimi, cum i-au fost gindul stapInului
sa-1 uciga, cindu s-au trimis sluga: drept aceaia Intr-un chip sà va certa
sluga ce-au ucis ca i stapinul ce 1-au trimis. lard' de va fi fäcut acea Mu-
tate slugii, atunce arata seamnele, cum stapInui, and au trimis pre slugä,.
n-au avut gind ca-1 va ucide, ce s-au gindit cà numai ce-1 va sudui sau-i
va face altä nevoe Improtiva ce le va fi facut i acela: dirept aceaia nu
sa va certa stapinul cu moarte ca sluga, ce va fi fdcut, uciderea, ce sa va
certa dupg voia giudetalui.
Stapinul ce va da puteare sä uciga pre cineva si nu-1 va audzi
nime, cIndu-1 va Invata, pentru ca-i va sopti la ureache si el sä va duce-
va ucide pre vräsmasul stapInu-sau, aicea trebue sa cerceteadze acela
giudet Intai cindu i-au dat acea puteare sd marga sà ucigà, n-au audzit,
nime; a doo, cel ucis de-i va fi fost stäpinu-sau cu vrajmdsie de moarte;
a treia, de va fi sirguit sluga si va fi ucis omul Intr-acea data, cumusi i-au
dzis stapinu-sau, pentru cace ca atunce va creade giudetul cum stapinul
au dat puteare slugiiji sa-1 uciga i va certa pre stapinul slugii ca si pre
un ucigätoriu; iard de va lipsi vreuna de aceastea, ce dzisem mai sus, atunce
creade giudetul cum sa nu-i fie dat stapinul puteare intr-acesta chip cum
ca sa-1 uciga si nu-1 va certa ca pre un ucigätoriu, ce numai dupd cum va
fi voia giudetului; i aceasta sà va face, clnd va da stä',pinul puteare slugii-
si pre ascuns, ce sa dzice li va sopti la ureache. lath de-i va fi dat aceasta
puteare unui ispravnic al Mu, pentru sà imble sa pirageä la giudet, pre acel
vrajmas al lui i sa nevoiasca sa-1 omoara, atunce sä Inteleage lucrul, cà
i-au dat puteare sa imble faca rascumparare, pentru rautate ce-i va fi
facut, dupa cum va aleage giudetul. Iarä de sa va grabi si-s va rdscumpara
el singur Mrà de giudet, ce sa dzice 11 va ucide singur cu mina sa, sa va
certa atunce ca si un ucigätoriu.
Cela ce va dzice slugii sale: ia-ti un toiag i sa nu mai vii la aceasta
-casa, pang. nu-mi veri face rascumparare pentru rusine ce mi-au facut cuta-
rele, sau i cu alte cuvinte de-i va gräi sa-1 poata Indemna spre rascum-
parare si Inca mai virtos cindu-i va dzice de multe ori sa-s ja toiagul, atunce

www.dacoromanica.ro
192 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA.

sluga, de va mearge va ucide pre acela, nu sà va certa stäpInul slugii

ce 1-au tritnis, ca un ucigátoriu, ce numai dupà voia giudetului, de vreame
ce-i va fi dzis numai sà-§ ja toiagul ; aicea aratá sämnul, cum fie dzis
bat& iará sä." nu-1 ucigä.
11. Feciorul sau sluga sau ruda sau priatenul va ucide pri gela ce va fi
Meut vreo räutate tatälui sau stápInului sau ructei sau priatenului, nu sá va
cherna sà fie fäcut acea ucidere cu putearea tatälui sau a stápInului sau
a rudei sau a priatenului; drept aceaia tatál, stápinul, ruda, priatenul,
acastora s-au fäcut räutatea çi sudalma dece nu sá vor certa ucigatori;
§i aceasta va fi, and feciorul, sluga, ruda, priatenul vor fi oameni buni
§i vor avea veaste de oameni buni si Inch' cind vor fi Melui ráscumpárarea
atunce§i curund, dupä ce le vor fi fäcut acea vátämare ce cum va fi, nea-
And vreame sà sá svátuiasca Cu cei sclndáliti i vätämati, ce sä dzice Cu
cei suduil<i> ; pentru cáce feciorul, sluga, stápInul, ruda, priatenul vor fi
oameni Ili i vor avea veaste de räi §i de vor fi facuti uciderea tirdziu prespre
citeva dzile dupä svadä, atunce iaste sámn cum cei suduiti au §tiut de
tocmala uciderii §i n-au nevoit sá nu sä facá: drept aceaia sá va certa tata!,
stápinul, ruda, priatenul carii s-au suduit ca i feciorul i sluga 0 ruda 0
priatenul ce-au fäcut uciderea; i aceasta va fi sa nu sä" cearte ucigátorii
cei suduiti, cumu s-are dzice tatál cindu-1 vor fi suduit, svádindu-sa' den
cuvinte andesine, iard nu pentru vreun lucru ce au avut sä." ia sau sá dea
unul altuia ; pentru cáce de va sudui ne§tine pre tatál cuiva pentru niscare
lucruri i feciorul sa va scula de-1 va ucide pri cela ce-au suduit pre tatd-sáu,
pentru sà dobindeasca aceale lucruri tatá-s6u, i uciderea s-au facut pentru
folosul tätIne-säu, atunce iaste grim cum sä fie §tiut i tatá-säu: drept aceaia
§i tatál i feciorul ca ni§te ucigatori sá vor certa; aceastea toate
pentru slugä spre stápIn i pentru rudd spre rudd §i pentru priatel pentru
priatel. Inca de sä va afla cä feciorul la uciderea celuia Le-au suduit pre tatd-
sdu va li fäcut cheltuialä, iaste gnarl cum 0 tatál §i altii au §tiut de acea
ucidere i drept aceaia ca ni§te ucigátori sà vor certa. inch' sä va certa
tatäll ca un ucigátoriu, cind va fi Inceput el a sudui Intäi pri cela ce 1-au
suduit sau 1-au Intr-alt chip vátämat, feciorul lui 1-au ucis, de-au murit,
pre suduitoriu ; iara de nu va fi tatál inceput svada, ce sIngur suduitoriul,
atunce sá va certa numai feciorul ; a§ijdere vor fi 0 ceiala4i. Cind va ucide
feciorul pri cela ce va fi suduit pre tatá-sáu i de-i va pärea räu tátine-sáu,
iaste sámn cum n-au fost cu voia lui uciderea; iarä de sa va bucura tatäl,
pentru cace au ucis feciorul lui prin cela ce 1-au suduit, atunce iaste
sämn cum sá fie fost cu §tirea lui §i ca ni§te ucigatori amIndoi sá vor certa.

1) In original o feciorlu o.

www.dacoromanica.ro
 -DESPRE SFATUL SAU AJUTORUL SPRE RAU (gl. 69-78) 193

Cind va fi lucrul impdrechiat, oare §tiut-au §i fost-au cu voia lui au

n-au fost, ce sd dzice tatal, stdpinul, ruda, priatenul cum va sä ucigä pre
suduitoriu, feciorul, sluga, ruda, priatenul, atunce giudetail de va avea ni§te
seamne oarecarile cum sd fie §tiut, iard seamnele vor fi mici, sd-i mun-
ceascä sá spue cu direptul ; iard de nu vor fi seamne nicecum, atunce agiun-
ge de sd-i pue numai sd giure.
Datoriu iaste tat41, stdpInul, ruda, priatenul sd nevoiascd In tot chipul
sd sminteascd sd nu sd poatd face ucidere de la fecior, de la slugd, de la
rudd, §i de la priatel; iard de nu vor putea face nice lntr-un chip sd smin-
teascä 0, nu sä fuà ucidere, atunce de sd va face, nu sd vor certa ca
ucignorii, ce dupd cum va fi voia giudetului.
Sluga giudetului de va bate pri cela ce va dzice: leagea ce legiuia§te
acest giudet nu-m place, drept aceaia voiu sá mdrg la alt giudet, iaste gam
cum sä-1 fie bdtut cu voia giudetului.
Cela ce va trimite pre -altul sd facd vreo gre§ald §i acela va mearge
§i va face, amIndoi sd vor certa dupd certarea aceii gre§eale.
Aceia carii vor trimite sá facd vreo gre§ald la vréun loe §i de vor fi
Intr-acel loe oameni multi §i acei trimi§i iard§i vor fi multi, atunce de va
fi gre§ala mare, atunce Ma nice de un leal de §uveale, toti clti vor fi,
sä vor certa de la giudet, dupd cum va fi gre§ala: drept gre§alä di ceale
mari cu moarte, iard de nu vor face gre§ald di ceale mari, atunce va cerceta
giudetul carele dentr-aceia va fi mai cap §i carele va fi Inceput lntdi gre§ala
§i cela ce va fi trimis Intdi sá sá facd gre§ala §i pre-aceia va certa cu moarte,
iard prin ceialalti vor certa dupä voia giudetmlui.
Cela ce va dzice acolo unde vor fi strin§i piste oameni de-a§
putea gdsi pre cineva sd-m ucigd pre cuearele sau sd Led cutare gre§alä,
da-i-a§i atîia bani, §i oarecarele dentr-acei oameni are mearge §i are face
acea gre§ald, atunce amIndoi sá vor certa, dupd cum va fi gre§ala, de vreame
ce sd cheamä cd 1-au trimis.
Cela ce va trimite pre alt om sd facd vreo gre§ald, nu sa va certa
mai mult cleat 1-au lnvdtat sà facd once leal de gre§alä cind 1-au trimis ;
iard acel trimis, de va face mai mult de cumu i-au fost Invdtdtura, acela
singur sd va certa drept cel mai mult ce-au fdcut.
Cela ce va trimite pre ne§tine sá facd. cuiva .rdutate §i dup-acea
iarà sá facä In vreun chip sd dzicd sä nu facd §i acela tot sd-§ facd
pre cuvintul dentdi, atunce sd va certa el singurl iard nu cela ce 1-au
trimis.
Celuia ce-i vor da InvdtAturä sä facd vreo gre§alä §i va priimi sá facd
§i dup-acea sà dzicä celuia ce 1-au trimis: nu voiu face acea gre§ald ce m-ai
Invdtat sd. fac, §i dup-acea iarà sà margd sä o facd, atunce acela singur

13 o. 1060 www.dacoromanica.ro
194 CARIE ROMINEASCA DE 11\17.XTATURA

BA va certa, dupa cum va fi munca aceii gresale i cela ce 1-au trimis nice-
cum nu sà va certa.
Cela ce va trimite, cumu s-are dzice pre loan sa uciga pre Petri,
iara Petri va ucide pe Ioan, atunce cela ce 1-au trimis nu sà va certa ca
un ucigatoriu, numai dupa voia giudetului.
Cela ce va trimite pre Consta sa uciga pre Ioan si el nu va ucide
pre loan, ce va 'wide pre Pavel, atunce cela ce 1-au trimis nu sa va certa.
Cel trimis bind va face arätare, cum nu-i vinovat la gresala ce 1-au
clevetit si de va fi acea mdrturie sa arate numai singur pre dins, atunce
acela ce 1-au trimis sà faca gresala, nu va fi slobod de acea gresalä ce 1-au
clevetit cu marturiile ce arata celuialalt, iara de va da raspuns cel clevetit
pentru amindoi, atuncea vor fi amindoi slobodzi.
De va slobodzi giudetul pri cel vinovat ce-au fäcut gresala, nu sà
va cherna drept aceasta slobod si cela ce 1-au trimis sà faca gresala; asij-
dere de va slobodzi pre cela ce 1-au trimis, nu sa va cherna slobod si cela
ce-au fäcut gresala.
Carele va putea face vreo gresala de carele iarta i slobodzesc pravi-
lele, cumu s-are dzice sa-si uciga fata eind va face preacurvie, iara el sa
trimita pre altul strein sà o uciga, atunce nice unul nice altul nu sa vor
certa pentru ucidere ce s-au fäcut.
Cela ce va trimite pre altul sa faca preacurvie, nu sa va certa ca un
preacurvariu, ce asea mai pre iusoara certare i sä va da.
Oreare cucon ce va fi Inca nu de virstà ce sa va gasi tot supt ascul-
tarea parintilor, de va trimite vreunul sa fie marturie minciunoasa, atunce
pentru cace iaste Inca nu de virsta tinar, nu sä va putea certa certare
deplin, cumu sa cade la märturiia minciunoasä, ce numai i acesta, cum va
vrea giudetul, de vreame ce nu iaste putintä cel trimis sà ja mai multa cer-
tare decit cela ce-1 va fi trimis.

CE CERTARE Si VA DA ACELORA CE MULTIMISC VINOVATULUI

PUPA. CE FACE GRESALA.

GLAVA 78.

Cela ce va multemi nescui dupä ce va face vreo gresald, atita iaste

vinovat ca si cela ce va trimite de va face gresala: drept aceaia ca i cel
vinovat sa va certa, macar ea n-are avea acesta ce multämeaste nice un
folos, nice o dobinda de la acea gresala ce s-au facut.
Multamire sa cheama, daca face gresala cel vinovat, cindu i-are darui
nestine vreun dar, ceva bani sau alt lucru sau cu cuvinte de multä'mire
www.dacoromanica.ro
 DESPRE SFATUL SAU AJL TORUL SPRE RAU gl. 69-78) 195

multämeasc6 sau sä-i giuruiascä ceva sau s sä cucereascà lui sau de

i-are Om bine de acea gre§alà.
Cela ce va priimi sau va ascunde pre cela ce face gre§ala, iaste sämn
cumu-i mulpmea§te, pentru cace au fäcut acea räutate, §i a§ea iaste ca §i
cindu 1-are fi trimis sä o facä: s'ä va certa ca §i vinovatul.
Cela ce va täcea §i nu va dzice nemicd celuia ce-i va spune cum au
f5cut cutare rautare, atunce iaste sämn cumu-i multämp§te §i sä va certa
ea un vinovat.
Cela ce va da invätäturà cuiva sà facä vreo gresald §i dup-acea iarä§i
Ii va dzice sä nu facä §i acela va face gre§ala, §i daca o va face, cela ce
1-au fost invätat ii va multemi, sà cheamä cumu 1-are trimite §i sä" va
certa tocma ca §i cel vinovat.
Cela ce sä va prinde chizea§i dennaintea giudetalui pentru cel vinovat,
nu sä cheamd cumu-i multämea§te.
Cela ce va dzice: de vreame ce n-are fi fäcut cutarele cutare gre§alä,
eu a§ fi fäcutu-o, cá a§ea mi-au fost &dui, sä cheamä multämea§te.
Cela ce sä va bucura de preacurviia ce va face altul, nu sá va certa
ca un preacurvariu, de va fi Milt preacurviia pentru zburdäciunea si pofta
lui, iarä de sa va fi indemnat de pizmä, pentru sä fac5. ru§ine §i ocarä
bärba,tului muerii, atunce §i cela ce sa va bucura face sämn, cum multà-
mea§te preacurvarului §i atita iaste ca §i chid 1-are fi trimis el sä facä
preacurvie: drept aceaia ca §i preacurvariul sä va certa.
, 9. Giudetul de nu va amu putea cunoa§te cu seamne In ce chip au
facut ne§tine preacurvie, de zburdäciune au numai pentru sà faeà ru§ine
bärbatului aceii mueri, atunce creade giudetul c-au f5.cut de zburdäciune.
Cela ce va trimite sá batá pre altul sä va certa ca un vinovat, alegind
de-1 va bate In besearicA sau In mijloqul tIrgului, pentru Ca' atunce sä va
certa numai el singur.
Cela ce va trimite sä batä pre cineva, iara acela nu-1 va numai bate,
ce-1 va ucide de tot. §i, cInd cel trimis va bate §i-1 va ucide de tot, §i va
fi de fatä §i cela ce 1-au trimis, atunce sä vor certa amindoi ucigAtori, iarà
de hu va fi de fatá, cIndu-1 va ucide cel trimis, atunce numai ucigätoriul sä va
certa ca un ucigätoriu, iarä cela ce 1-au trimis sä va certa dupà voia giudetului.
Cela ce va, trimite pre cineva sä ucigä pre altul §i el numai ce-1 va
bate sau-1 va rani, atunce amindoi sä vor certa dupà certare bätäi sau a
ränitului, iarà nu mai mult.
Cela ce va inväta pre ne§tine sá facä o gre§alä §i mai apoi sá vor
Impäca sau-§ va fi vreo rudà cu vräjma§ul, atunce cel trimis, de va
1) In original a potea

13* www.dacoromanica.ro
196 CARTE ROMiNEASCA. DE INVATITURA

face gresala, sa' va certa el singur, pentru eke cela ce 1-au trimis sa."
chearra ca §-au luat invätätura Inapoi pentru rudeniia eel vor fi Cu vr5j-
masul säu.
Cela ce va dzice: pasä de ucide pre Ioan, si prespre un cescut
dzic5: pasä de bate pre Ioan, atunce de-1 va ucide pre Ioan, amindoi ca
niste ucigatori sà vor certa.
Cela ce da* Invalaturä cuiva sà facä vreo gresa1à si va treace vreame
multà si dup-acea o va face, atunce amindoi sal vor certa Intr-un chip
ucigAtori, macar cita vreame are fi trecut.
De pururea sä.' va certa cela ce Invatà pre altul s'a fac'd vreo gresalä,
macar de-are si dzice dup-acea sà nu o facd, iar5 de vreame ce-i va fi dzis:
sà nu faci cutare gresalà, si el de o va face, atunce acela ce 1-au trimis
sa va certa mai putin dupà voia giudetului; iara" de nu-i va fi dzis sa' nu
o fac5, atunce sa" vor certa amindoi dupà certarea aceii gresale, once gre-
pia' va fi.
A
MIKA ChM]lilliliTFAIO ES AAKIHMS H AGBALIlitAla H KOHERIt. ga(T) xspHA, MAH A1).

4) Adica: Slava luí Dumnezeu savir§itorul, carele dupa Inceput a dat i sfir§ít.
Anul 7154, mai 4 *.
www.dacoromanica.ro
ANEXE

www.dacoromanica.ro
 A. KE4PAAAIA NO1VIOY TES2PTIKOY KAT' EKAOTIIN
EK TOY IOYETINIANOY BIBAIOY
A. TEXTE DIN LEGEA PENTRTJ PLITGARI ALESE DIN CARTEA
LUI IUSTINIAN
T I TAO E A'. TIEPI rEL)PrLN
T I TLUL I. DESPRE PLUGARI

1. Xpij 16v yecapy6v kpyaótievov -r6v tScov tiyp6v etv ac Sixacov xat 1.01 rcapogetv
aiiXaxaç Tor.," rAlatou káv TLq rcapoptcov napoptal xat xo?toßWern 1.cepíaa Tip" gyyta-ra cc6Toi3,
c LèV 1-v vekscp ToíiTo nercot-tpcev, ecn6XXec vicacnv a6-coi3, £ è scat orcópcp Toeynp
napoplav bsocirraro, á7r6XXec -r6v arrópov scat Thy ympyiav a&roi5 xat Thy inexceprctow 6 napo-
ptaaç yewpyóg.
Plugarul care-si lucreazä pamtntul, trebuie sa fie cu dreptate i sä nu treaca
peste hotarele megiesului ; daca ins'a cineva, tot trecind, a trecut peste hotar si a micsorat
partea vecinului sau, daca a facut aceasta la arat, pierde aratura lui, daca insa aceasta
impresurare a facut-o la semanat, pierde saminta i lucrul pamintului i roada, plugaru
care a impresurat (compara 1) zac. 1 §i 2. Pentru plugari).
'Eáv s.cç yeo3py6ç civeu et&-ticsecoç To5 xuptou Tijç xdvaç staeX0aw vctha iolretpm
Xati.Pav6-ro.) frrc ipya.retaç únip T.* vedxsecoç p.irre incxapstav 6rcep Tor) anópou, dX),'
Otja TÒV x6xxov T6v xaTaPo)06v.sa.
2. Dacä vreun plugar, farg stirea stapinului locului, a intrat si a arat sau a
semanat, s'a' nu ja nici rasplata 2), pentru aratura, nici roadá pentru semanaturti, i nici
bobul ce a fost aruncat jos (vezi zaceala 3).
3. 'Eecv 86o cruilcpcovircoac yecopyot laCTOCXX(gMt xd)paç 7rpòç xacp6v Toilí aicei:pac xat
Stacrrpit.Pec t-v tdpoç, i1..civ 6 x6xxoç xorref3)401, Scao-cp&ckoacv et Si 06 xceref3X.01, Sca-
crrp4coacv et U 6 8tacrcpipcov an( Evkaaev, 6 U trepo; ivkacrev, vedmec xat 6 &caerrpicpcov.

and paragrafele din 1\16gog recopycx6ç corespund in totul cu cele din Cartea
romineasck de invalatura, s-a facut trimiterea prin cuvintul vezi iar dacä nu grit
intocmai, prin cuvintul o compara ».
sa nu ja nici pentru locul lui, niel... (versiunea ArmenOpol).

www.dacoromanica.ro
200 CARTE ROMINEASCX DE INV.X.T.A.TURA.

3. Dacd doi plugari s-au tocmit sd schimbe pdmirrturi la vremel) de semAnat 0 o

parte va fritoarce, sd nu intoarcd, dacd bobul a fost aruncat; dacd Insd nu a fost aruncat,
sd Intoarcd; dacd Insd cela ce voie§te sd intoarcd n-a arat, iar celälalt a arat, va ara 0
acela ce voie§te sa Intoarcd 2) (vezi zac. 4).
4. 'Eecv crut.tcpcoVimACTG 860 yecopyot [LET' &XXV,(010 XCCTOXcgcct, xd)poc; ecvccv.erccV)
xcd. Tpteov 1.tccpv'ipcov, xcct.ctç ò 8L7pEXig O-uvecp4vlaccv, [Levi-cco Toírccov 13o1Alatç xcd To&rcov
xcercenchyil xupEcc xoct Pepocíce xcd. eurccpccacaetyrog.

4. Dacà do i plugari s-au tocmit dinaintea a doi i trei martori sd schimbe fntre ei
nkte pdmInturi §i s-au tocmit pentru vecie, vointa acestora i schimbul acestora
rdmInd Intregi i adevdrate §i neclintite (vezi zac. 6).
5. 'Eckv Súo yccopyot XXTCCXXiEcoat. xe)pocc sVcs rcpòç xoccp6v eVre etç ,Tò Stivexig, xcct
cúpeet iv iLipog xoXo(ilciv 7rpòçrò 4EXXo, xai oti croveyd1V17700) oti.r<og, S6T4.1 CIVTI.TOITEMI 6 T6
7rXiov ixcov 1-4) ?Acyoa-r4S el. Si o5.rcog aoveyd.w1crccv, incScS6Tcoaccv.

Dacd doi plugari vor schimba pdmIntul, fie pentru un timp, fie de veci §i se va
fi aflat o parte §tirbitä fatd de cealaltd §i nu s-au tocmit a§a, cel ce are mai mult sa
dea loe In schimb celui cu mai putin; dacd Ins& s-au tocmit a§a, sà nu mai dea nimic
(comp. zac. 5).
'Eecv yccopyòç ixcov SExlv iv ciype!..) cIcsiXOT) nap& yvc4L-qv Tor) crlsctpcorrog xcd oacpta-n,
iecv t.civ cixc SExoccov, cE Si xcct iStxatoX6ylacv, iv Sciat Tcocremycc-rcapc-
Tecç irccxceprcEccç Tircq .8.cptcrOetaccg.

6. Dacd un plugar avInd pricind pentru un ogor, a intrat §i a secefat 3) lard Invoirea
celui care a semänat, dacd avea dreptate, sd nu aibli nimic dintr-aceasta; dacd Insa s-a
judecat, sd dea lndoit roadele secerate (comp. zac. 7).
7. '0 X67TTOW ecXXoTpEccv 5À1v &Imo cESilaccog TO5 xupiou ccircil; xcet ipyccC61.cevog
arceEpcov "A.1.36 ixi-ro) Tijg brococprciccg.

7. Acela care taie pAdure strdind färd §tirea stdpfnului ei i lucreazd i samdnd,
sd nu ja nimic din roadd (comp. zac. 8).
8. 'Eecv 1.tcpcuilòç 'yev61...cvog x rcvccç iv axccptcpEocçì iv T6TC01.q, ciSccocv ixivocrocv
civocXúccv Tip yevoi.tiv)Iv ii.cpecrtocv.

8. Dacd la facerea unei ImpArfeli unii au fost nedreptafiti, fie la delimitdri, fie
la Impdrtirea locurilor, sd aThà voie sä strice Imparfirea fAcutd (comp. zac. 9).
9. 'Eecv oXO-lptOt tl. &XovTccr. nept Spou j ecypoii, Tlipef,-ccoaccv Ot CiXpOCCTCCt xcet T6,3 &cc-
xpourilaccv.rc 7cXclovcc ecrcoMcrouac Scxcctoy.cc cE Si xal p o ç &pxcaog icrrEv, ivipxocEo:
Storrilplatç io-co) cinctpaccreactrrog.
9. Dacd cloud sate se ceartd pentru hotar sau ogor, judecdtorii sgi cerceteze i sà dea
carte de dreptate celuia care a tinut nefntrerupt mai multi ani; dacd. Insd este 0 hotar
vechi, stdpfnirea cea veche sà rgimingi neclintitd (comp. zac. 10).

2) fnaintea vremii (versiunea Armenopol).

§i sd intoarcd (mai adaugg Armenopol).
a secerat cu de la sine putere (versiunea Arm., I, 6).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI 201

10. 'Eciv Tcç yi¡v Xcich nape( dump-tray-cog yeo)pyo5 xcd crrot.xEcrn veLicrocc p.6vov xoc
vepEsoco-Oocc, xpocretro)crav re( aúli.cpcovcc et Si met auvecpd)vlaccv arcoptclo, xxreic cr@cpo.woc
xporretT(.)csocv.

Dacd cineva a luat pan-lint de la un plugar fdra mijloace vi a stabilit numai

s6-1 are vi sgi le fie In parte, tocmelile sa aiba putere; daca Ins& au tocmit i sema-
natura, sa aiba putere potrivit tocmelilor (vezi zac. 11).
Teo) yecapy6g ixX4361.c.evoç yeo)pyíccv clvoreXCpvoç xcápocç arotrhaceç verà xupEou
a6roii xcet dcppc(136.)vcc Xceßc'av clerccl(pErjrc(c xoct 3cocarp64iccç ciccp-han o(6r6v, Thv TE.I.Lir.) &May TOG
dcypoi3 86TCO xul TV exypbv ixiTco x6pLoç oc6ro3.
11. Dacd un plugar a luat asupra-vi lucratul unei vii sau al unui pamtnt, a stabilit
conditiile cu stdpinul lui i luind arvund, a inceput lucrul i revenind, 1-a pdrasit 1), sa.
dea pretul cIt face ogorul i ogorul 2) sa-1 aibä stapinul lui (comp. zac. 12).
12. 'Bea, yecopyk etaeX0a)v ipycionTrcu. gvuXov x6pocv kT&pou yecppyoü, .rpEoc gr-t) cbroxup-
netíact. iccurcT) xcet duco86crct. nclacv rips x6pccv .rcT) xupEcp c(6rijç.
12. Dacd un plugar, intrind In pdmint impadurit al altui agricultor, 1-a lucrat, va
stringe roada trei ani pentru sine vi va da inapoi pamintul stapinului 1ui (comp. zac. 13).
13. 'Eriv chcop-hcrocç yecopyk 7rp6ç r6 ipriCea0ca r6v tatov clyp6v xcct Eevt-reúa7) xc(I
accccp6rn, ot Tec S1gt6crtce eaccevro6v.evoc rpuy-hrcpaccv r6).; ciyp6v, gxovreç álaccocv knoz.vepxo-
I.LiVOU TO5 yeo.)pyo5 C7111105V 7TEZV Cdraw o(ovoüv.
13. Daca un plugar, neavind mijloace sd-vi lucreze ogorul propriu3), s-a 1nstrainat
vi a fugit, perceptorii statului sa culeaga ogorul, neavInd voie, daca agricultorul se
intoarce, sa-1 amendeze sau ceara once altceva 4) (comp. zac. 14).
14. 'EC(%) yecppy6; cbrop&a x ProS tatou TEXeETwartv xu-e groç ixorrpoc6pacvoc
ToS am.LoaEou X6ycp ot Tpur5vreg xcet ot VevótLevot. Tbv tiypów c&i [Lib C11j..co6a0coaccv v &rat
7TOCT6T7FL.

14. Daca un plugar vi-a pdräsit ogorul, sa pläteasca In fiecare an ddjdiile pretinse
de stat cei ce culeg vi se hrtinesc din acel ogor ; iar de nu, sa fie amendati cu o sumgi
indoitti6). (comp. zac. 15).
15. OE ,r6xou )(expo, Xce(36vreç it1p6), xoct TcXeícp TE5V ETCTet xpóvo)v cpccv(7)ar. xceprgótLevoc,
tinIcp(crclero) 6 cl(xpoocriN eacó ircr cm-Aug XCC1 Tip) átvo) nataccv XCCI v xclercp xaree Thy -kclue(av
etcycpopáv GTOLX7)CrciTCO etç xecracccov.

15. Cei ce pentru camdta au luat un ogor vi se vor vddi luind roadele mai mult
de vapte ani, sd calculeze judecatorul venitul i sa socoteasca la capital de la cei vapte
ani In sus totul, iar In jos, pe jumatate (comp. zac. 16).

le-a neglijat pe acestea (versiunea Arm., I, 11).

ogorul sau via (vers. Arm., I, 11).
via-i proprie (Ashburner).
sa culeaga ceva, once (Armenopol): sd o culeagd, agricultorul, daca se
Intoarce, nemai avind voie sa-1 pagubeasca de yin. (Ashburner, 18): sa-i pdgubeascà
cu ceva once (Zachariae von Lingenthal, Jus Graecoromanum, IV, p.122, 13 vi Ferrini in
4 Byzantinische Zeitschrift*, an. 1898, p. 561, 13).
6) Daca un agricultor fugind din ogorul sau, platevte In fiecare an dajdiile pretinse
de stat, cei ce culeg vi se hränesc din acel ogor, sa fie amendati cu o suma indoita
(Ashburner, 19).

www.dacoromanica.ro
202 CARTE ROMINEASCX DE INV.XT.I.CURX

16. 'Eacv 7T0Epivyrott -ccg iv 68Co xacE íp xexXocatcivov ecrcoXXISILevov x-ci¡vog, xoct orcXocyx-
vua0elg tcrivúaec, 6 Si xúpcoç XT./11)00g 6rcotlAccv gXEL Tòv rcercovuefiaOccc, 61.coacfcco.)
rcept Tijç xXcksecoç, rrept Si c:ijç derto.)Xetccç 1/7]&Eiq &vocxptvka0co.
Daca cineva trece pe drum §i a gdsit o vita ologita sau murind gi fdcindu-i-se
mini, va da de gtire, insa stäpfinul vitei are banuiala ca acela ce i-a dat de gtire a facut
vreun viclegug, sa jure pentru ologire, dar pentru moarte sa nu fie cercetat nimeni
(vezi zac. 17).
1\4-/Setç &XX6Tpcov yecopy6v úrroSexicsOco et Si 6rcoSgercec, cbro86-rco cerc6v -cep xcoptcp
rcciXcv, 67sep xce-ciXtrcev scut el .rcvcc )i.6yov Ixec rcept mina). oc&r6; 6 úrcoSeciptevoq, Toincp xexpilcreo)
nocp& Ti;) eipxovv. el Si rccepott), SóTco etç Tò TaRtdov 86Sexoc ecpyuptou XtTpocç, Straccatccç Si
'cupic ro3 xcoptou, xoct o6orcoç 67r6 -roo dipxov.r.oç &vccyx461.cevoç cbroSo5vccc ¶61.9 yecopy6v
rccicrlç Crgctocç )(act 13X&Prlç xcct 7rElcouXtou

17. Nimeni sa nu primeasca un plugar strain ; iar daca-1 va primi, sa-1 inapoieze
satului pe care 1-a parasit; gi daca acela care 1-a primit are vreo pricina Cu el, sa fie
deslegata In fata boierului; dacä Insa s-a abatut de la aceasta, sa dea vistieriei doulspre-
zece litre de argint, iar domnului saului indoit gi aga sa fie silit sa dea Inapoi pe
plagar cu toata paguba gi stricaciunea gi cu peculiul lui (comp. zac. 18)1).
18. 'Eriv Xecf3-1) ccç poiiv 7cp6ç ipreatav xat árroOckr), Trwetccoaocv ot cixpocerca, scat el
tav iv 4) gpyco iCiyclaev creyr6v ixetvco cirriOccvev, gin.ccoç gaTCO el Si ire &Jac+) gpyco
&rci.accvev, 86CSEG T61013o5v 6X6xXlpov.

18. Daca cineva a luat boul la lucru gi a murit, judecatorii sà cerceteze i, daca a
murit la lucrul pentru care 1-a luat, sa fie fara pagubä; daca lima a murit la alt lucru, va
da boul In intregime (vezi zac. 19).
19. 'Eciv ,ccç oi3v vov do), oiSv xTiiVOg dEyV005VT0q Tor) xuptou dp-11 xoct iv
rcpcircan dcrriXOn, 86-cco .r6v 1.cccr04v ocirroi3 iv ScrrXt 7ros6Tvry el Si iirco0cfcvn iv -c-T16S5 ScInsec.
SISo &v.rt ivóç El TE V cl.
19. Daca a luat cineva un bou sau un asin sau once alta vita, fara sa gtie stapInul
ei i s-a dus sa-1 foloseasca 2), sa dea In suma indoita china lui; daca insà a murit pe
drum, va da douI In loe de una, once vita ar fi (comp. zac. 20).
20. 'Eav yecopyk asptcrocç tLOpTET'hq &vet) yvc4c.1; 'roo xcopo86-cou xca xouptAtcrn Tec
Specnccerce &tir013, xXirrrqç caXo-cpco)011avccec rccfccslç Tijç inmapniag cercor.).
20. Daca un plugar secerind ca parta fära invoirea celui care da pamintul, a gi
carat snopii va fi lipsit de toata roada lui, ca un fur (comp. zac. 21).
21. Mop-cf.-col.) tckpoç Sev.dertoc TOr.) XcapoUrrou Si (Lipoç SEIJATLOV gv 6 Si ixr6ç
Tam))) tcepco,flievoç Z-E0X0ETC'EpOCTOq.

21. Partea parta§ului, noua snopi, iar partea celuia ce dä' pamintul, un snop ; cel
ce va imparti Intr-alt chip, blestemat de Dumnezeu (comp. zac. 22).
22. 'Eócv yecopyk Xceficlov x(Lpocv TO5 arcel'poct 4.Eaetav xat To-6 xacpo.6 xcaotiv'coç
o vecácsec, &XX' etç 6 cPcv ¡ittl,ec ¶6v x6xxov, (Lriaiv rilç irrocceprcEccç Xcg.i.PocviTo), 6'rc 4nucr4tevoç
ScexXelkccre Tip) Trilg xc4ccç x6pcov.
Comp. §i Ferrini In « Byzantinische Zeitschrift # an VII (1898), p. 570, 84. In
Ashburner lipse§te.
la o indeletnicire (Ashburner).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUfARI 203

22. Daca un plugar, luind un loe s1-1 semene In parte pe jumätate i venind
timpul, nu va ara, ci va arunca bobul la suprafatd, sä nu ja nimic din roadä, deoarece
batut joc cu minciuni de stäpinul locului (comp. zac. 23).
23. 'Eecv yecppyk Xo'cl3T) 7cap& TLVOg yecopyai cIrrop-haccvsog -c))v lucíaecccv dipcellov rcpòç
kRyccatocv xcci. o xXocaelían CCirriv eag Tò TOITONI CrXecliq TE xixt xapccxepaocq ataaxoctptan, 11713iV
ircutaprEocç Xa1/13ccv&c.co.

23. Dacd un plugar a luat de la un alt plugar, lipsit de mijloace, via sa o lucreze
pe din doud i nu a curdtat-o cum se cade i n-a sdpat-o 11611dt-o si nu i-a tras
thrina, sä* nu la nimic din roadä (comp. zac. 24).
24. 'Eecv 6 -rilv kaancev Xo43c`ov 7cp6 Toi.5 xcctpai T-71ç ipyccaEag tcercy.eX7)0elç tcylv6a4 Tcp
xuptcp roi dcypc15 c`pç 1.th tax/kov, xal, 6 xtíptog ckypoi5 gill.t.tog gant) 6 iwurccc-c-;15.

Dacä acela care a luat In parte 1), S-a cäit inainte de timpul lucrului si a anuntat
pe stäpfnul ogorului, cd nu e In stare, i stäpinul ogorului a neglijat, cel ce a luat In
parte sd fie färd pagubd (comp. zac. 25).
'Eecv 6 Tiv illcEaecocv Xccf3ed.v roi3 ecypoii To5 dcrrópou yecopyo5 ecrmalitc-haocv-cog (Uta-
tialeetg ox 6priCiVCChL ròv clyp6v, v Scrat 7socr671-rc, exç irrocapnEctç ecnoac86.76).
25. Daca acela care a luat in parte pe jumätate ogorul plugarului färd mijloace
plecat In vreo cdrátorie, s-a cAit i n-a lucrat ogorul, sà dea In sumä indoitä roadele
(comp. zac. 26).

T ITAO E IIEPI KAOHHE

T I TLUL II. DESPRE FURT
1. 'Eócv yecopyk xXitirnv axeccpcp XEcryov StxeXXccv xoct p.e.rck xp6vov Stccyvcoaet, rps-
X&rc ròfivcrilacov cerroili cp6XXecg Saexa 6l.coEcog xcel 6 XXiTCTWV kv xacpc7p xXocaetocç xXochu-
TlIptov i)v xoccpc7) 4eptat.t.o5 apinocvov v xeccpc7) 15Xoxon(ccç 7riXexuv xcci. Tec iitcococ.

Daca un plugar a furat hirlet sau sapa de la säpat i dupä un timp va fi dovedit,
sä dea de fiecare zi bani doisprezece ; de asemenea i acela care furà cosor in timpul
curdtatului viei, sau secerä In timpul secerisului sau secure si altele asemenea 2) In
timpul de tdiat lemne (comp. zac. 27).
'Echo TI,q X680.1VOC ix 13o6g l x rrpopcfcrou &XXou otouaipso.se c'pou xXkik xcci,
StocyvcocsOfj, c`pg xXbrniç [cceartycolirrco- el U licrevig y6vvract Sc86-cco ccirrò 6 Thv xXorrilv
nocilaccç TO5 XWaCOVOg.

2. Daca cineva a furat 3) clopotul de la bou, sau oaie, sau de la ori si ce altä
vitä. 4) si a fost dovedit, sä fie biciuit ca hbt ; daca Insd vita a dispärut, sà o dea cel
care a furat clopotul (comp. zac. 28).

Daca plugarul care a luat in parte ogor de la cel lipsit de mijloace... (vers.
Arm., 24).
i altele asemenea (omite Ashburner, 22).
a tdiat (Ashburnet, 30).
sau de la ori §i ce alta vitä (omite Ashburner, 30).

www.dacoromanica.ro
204 CARTE ROM1NEASC.X. DE INVATATURA.

3. 'Eecv eLpe07) 67rcopocpúXçcE xXirrscav Eli cpuXci.rxec T6ncp, crrepeta0o) vccr0o.6 camoti
xcd. acp6Spoc TurrretcrOca.
DacI paznicul de pomet a fost descoperit furind In locul unde pazqte, g i so
opreasca simbria i sa fie batut foarte (vezi zac. 29).
'Eacv eúpen notvilv [ctcreco-ròç filLaycav Tee pooxisoc-cce error) Xo'cOpcc Tor) xupEou carrc7.)v
xcel 7CL7rpetaXO.W, TUrT61,1,EVOg Toti 1/1,600 CLLT05 atepeta0o).

4. Daca pti.storul naemit a fost gasit mulgind animalele ce le pa§te, pe furi, de

stapitnul lor i Arland, sa fie bdtut i sa i se opreasca simbria (vezi zac. 30).
5. 'Eciv Ttg eúpz0?-1 xXinTwv &XXoTpEocv xcacimv, kv nocs6Tryrt ecnoSe)crec.

5. Daca a fost gasit cineva furind pai strain, in suma tndoità va da Inapoi (vezi
zac. 31).
6. 'Eáv -rcg xXik í3oi3v vov xcel neyx0¡j, iv &rail nocs6nrc taccrscycoOeig &Lam cdyrò
xceldv ipyccoiccv cc&ro6 rcercaccv.
6. Dacd a furat cineva bou sail. asin 0 a fost dovedit, va fi biciuit va da In
suma indoita i toata munca lui (vezi zac. 32).
7. 'Edo, TL; 014,ca 3iXo)v 6vcc f3oi3vkE dcyDolg, emeXccaOdacc clyiX.7) 6.1pc6f3p(rrog yivvcca,
-rucpXo6a0o.).

7. Daca cineva vrtnd sa fure un bou din cireada i cireada fiind pusä pe goana,
fiarele au mtncat din ea, sa fie orbit (comp. zac. 33).
8. 01T',O-3 xca,pc7.) 6.epLap.oi3 ekrepx6r.cevoc iv caXoTpEq ociSÀocxc xcci. x67rrov.veç Sil.tovrcc
CTT&XUCK j 6ctrcpwc Tc7)v xvrcvcov aTepeEs0o)accv 1.toca-g6v.evoc.
8. Cei ce In timpul seceriplui infra In brazda straina i taie snopi, sau spice, sau
legume, sa li se ja hainele i sa fie biciuiti1) (comp. zac. 34).
9. OE iv ectocaoLg CTUILCCT.q ecXXoTpEcccç etaspx61.1.evoc, c ivfipemeoig Evexev, ecOcT)ot
6aTcoaccv eE Si xXorrijg Turc-reivevoc )cc.rd.wcov crrepeEa0coaccv.

9. Cei ce intra In vii sau la smochini 2) straini numai pentru mtncare 3), sa fie
fag vina; daca Itnsa intrd pentru furt 4), sa fie batuti i sa li se ja hainele (comp. zac. 35).
10. OE xXbrrov-reg Ipo.rpov úvip Coy6, kepcx C7)p.LOtia0OXIOLV XIXTeC rv7C0a6T7ITCL
TZ5V xXkiliza kyive-ro, xce0' kxearrylv cp6XXtcç 868excc.
10. Cei ce furl plug, sau fier de plug, sau jug, sau celelalte, sa fie pedepsiti dupa
suma zilelor din ziva in care s-a facut furtul, de fiecare zi cu doisprezece bani (comp.
zac. 36).
11. OE xccEovTeq (11./.4ccv ecXXoTpEcev XXOCTOVTEqrv ocr6T-trrac Carov.vvíncoaccv.
11. Cei ce ard car strain sau 11 furl, sa plateasca suma Indoita (vezi zac. 37).

Cel ce In timp de verà intra g fure snopi sau legume, sa i se ja hainele i sa

fie biciuit (versiunea Arm., II, 8).
sau pomete (versiunea Armen. II, 9).
pentru mIncarea poamelor (vers. Armen., II, 9).
Ing ar fi surprin0 asupra furtului ( erst Arm., II, 9).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI 205

12. '0 iv 6pEcp eLtataxótsevK xXirc-raw crt'rov Turctio06.) 1./.ckaTEtv iv Tcpcfrrot.g ixorròv xat
&Utt./.Eov ¶45 xoply rccnetrco el Si bcSeu-ripou(rd.-h., iv ausXfj Trocr6T-hTE C-ht.uo6a0co -T6 xXi[Lva-
st Si ix TpErou, TucpXo6c(06).
Cel ce sd gdseste furtnd pline din hotar, sd fie bdtut Intlia oard cu o sutd de
lovituri de bici si sd despdgubeascd pe stdptn ; lar daca se va fi dovddit si a doua oard,
sd Intoarcd In sumd indoitd paguba; a treia oard ad fie orbit (comp. zac. 38).
'0 ¿V VUXTL XXi7TTCilV 01V OV &X TTE0ou ix X-hvoi7) ciTr6 pcnytEou rt úrco(3Xhcr-
xia:Oco noorh, meek kv Tc7) ckvorripcp xecraceEy yiyparcrocE.
13. Cel ce furl noaptea vin din chiup, sau de la cramd, sau din bute, sd fie supus
aceleiasi pedepse, precum s-a scris In articolul de mai sus 1) (comp. zac. 39).

TITAOE r. IIEPI ArEAAPISIN

TITLUL III. DESPRE VA.CARi
1. 4ECe» &ycXrkpi.o 3o3yrcapcaaßar./ circoXial xod, rjcart illiipa, 6 r305; ciTrc,SXe-ro,
Oò xceratrilvú(rh xupEcp rO3 13o6g 5-7E- r6v flo5v icK ir)Se scat t.T2e idvaxa, TE Si yiyovev
0/8a, laro) gi(.EEK, eE 86 xce-r-ev.-hvu(sev, gcrtca ciUkEEK.
Dacd un vdcar lutnd asupra lui un bou, l-a pierdut si In ac easi zi In care s-a
pierdut bou/, nu a anuntat stApfnului boului cd: # am vdzut boul pInd aici i aici, dar ce
s-a fdcut nu stiu »,. sd nu fie 'Ara pagubd; dacd Ins& a anuntat, sd fie ftird pagubd
¡comp. zac. 41).
'Eed dEyeXcipEK ficK7.)v io.)0ev 7capaXc436v ITCC pet ympyor) (305v cruyxceratign oc1rc6v
ve-rá xat crupfit r6v Xux(o0ijvceE, SeEEec-ro.)r6 lc-T(74m ori.); xuptcp voii xat ecUltEEK
cc676g icrrat.
2. Dacd dimineata un vdcar luind In grija sa boul unui plugar, l-a amestecat cu
.cireada i s-a tntimplat ca boul sd fie mIncat de lupi, sd arate stdpinului lui stIrvul si nu
va rdspunde de pagubd (comp. zac. 40).
3. 'Eckv ciyeXcEpEK (3 ON 7Tocpcace3eov yecopyoti gc.o0ev eariXO-h xat xcopLaOck 6 f3ok
ix Toil 7TX410oug Tv 13o(7)v circeXO(Lv etaiXen iv xcopoccpEoEg dcp.TriXot,g xat Tcraccv rc(whap,
¶O afrrotip. crrepeEcr003, Tip/ è rcraccv SE86-r(o.
3. Dacd dimineata un vdcar lulnd in grija sa boul unui plugar, a plecat i boul despar-
lindu-se de cireadd, a intrat In tarini sau vii si a flout pagubd, simbria sà nu i se opreascd
dar paguba sa o dea (vezi zac. 42).
4. 'Ely ciyeXcipEK i(o0ev ncepcOak 7Tcepet yecopyor) xat &cpav1/4 yivvrac 6 Pok,
61.1.ocsoercb 6v6v.cert KupEou 1.61 aL-c6v. rcercovuei5a0aE 6TL ot'lx ¿xor.vdvra r (IrcoXeta
Po6ç xat dc,Uw.EK &rm.
4. Dacd dimineata un vdcar a luat In grija sa boul unui pingar si boul a dispdrut,
sd jure In numele Domnului cd el n-a uneltit i cd nu e Oita§ la pieirea boului si nu
va rdspunde de pagubd (vezi zar. 43).

1) Cel ce furl noaptea yin din chiup sau untdelemn va fi supus pedepsei pentru
fun (versiunea Arm., II, 13).

www.dacoromanica.ro
206 CARTL ROMINEASCA. DE INVATA.TURA.

5. 'Eocv ecyeXcipto4 6coOev Trapcacrif3p 'napa yecapyo5 13o6v xat autLPt oc6-r6v xXacrOi)vat
Pj kx-rucpXcoOlvocc, ó¡Loaktca 6 ecyeXecptoç cerr6v nercov-IpensOca, xat g4)1..u.; geno).

Dacd dimineata un väcar a luat In grija sa boull) unui plugar i s-a intImplat
fie ologit sau orbit, sd jure vdcarul cd nu el a uneltit i nu va raspunde de paguba
(comp. zac. 44).
'Ea), ecyeXcipEoç, cbroAdc,c f3o6ç i int.xXacrecog j ix-rutpX6creo4 6[1,6crag, 6crrepov
OTCLC1T aeyx0-7) errt. incópxlaev, yXcoacroxonleetç Tò ecCilluov Tc7) xoptcp To5 f3o6g noLe(Tco.
6. Dacä un vacar a jurat despre peirea boului, sau ologire, sau orbire i mai pe urma
a fost dovedit cu vrednicd incredintare 2) cd a jurat strimb, s'a i se taie limba i sd
intoarcd paguba stdpinului boului (comp. zac. 45).
7. 'E&%) ecyeXcipcoç p.e.rex To5 Tac% xepatv aúT05 t'.)Xou eacoMay) xXeccrn 13o5v ix-ru-
cp7Ao-n, o/Sx go-nv ec06ío5, &AA& Clp.t.coliyro.r et Si tce-rec XE0ou xpo6crn, deVw.Log gerrco.
7. Daca un vacar a ucis sau a ologit un bou, sau l-a orbit cu ciomagul din miinile
sale, este vinovat i sd despdgubeascä; daca Insd a lovit cu o piatrd, sd nu despdgubeasca
(comp. zac. 46).

T IT A O E A. UEPI rIPAIAAEZWN
TITLUL IV. DESPRE PAGUBA DOBITOACELOR
'Eclv SiSpn r3o5v iv ecp.neXc7)vr. ciyp;c5"7) iv k-ripcp Tórccp vpaT,Sav notouvra xoct o6
7sapozacácsei ca5r6v .sc? xupEcp airrob cbg 1.1.0Xcav ce6-r6v closowrch nicsocv TEiv xacprci;lv rindAuctv
ticXXec cpoveúan xXecan, 8 6r() pok xat 6vov civd. 6vou lrcp6f3aTov npopcfcrou.
t. Dacd cineva a aflat un bou In vie, sau pe ogor, sau In alt loc, fäcind pagubd
nu-1 va da stäpinului lui, ca unul ce are sa ceara toatá pierderea roadelor, ci 1-a ucis sau
1-a ologit, sá dea bou pentru bou i asin pentru asin, sau oaie pentru oaie 8) (comp.
zac. 47).
Tv cpopriocaoc p.ou poaxolikylv e6p6vkv Tel.) acji -rón.cp irciplacrag xat .1143Ào)crev,
káv ircX-Iceq ircurnaiç erpoap6ig fiXacsag, Zykrn Tc.73 'Axoulatcp 6 Tip &XX6.7.43Lov 6EXoyov ßoax6-
p.evov iv tatot4 e6palv o5Te circoxXetecv crcpo&pc74 iXa6vetv 6cpeact, &XX' k rStov
6xeLv gzet yecp olycoyilv xaTec roi38earc6TOU, rcept etx6ç glizEorrar..
2. Gdsind vita mea pdscind In locul Van, ai gonit-o s't a lepddat, dacd ai lovit-o sau
lnadins ai fugdrit-o tare, esti vinovat dupd legea Aquilia; cAci cine gdseste dobitoc strain
pdscind in locurile sale, nu trebuie nici sd-1 inchidd, nici sd-1 fugäreascd tare, ci sa-1 tind
ca pe al san propriu; cdci are drept de pIrd In contra stdpInului, precum este cu dreptate
pentru paguba ce a suferit 4) (comp. zac. 48).
'Eo'cv Ttg CiSpn Pov npatBe6ovra xat o6 SexTet, odyr6v xuptcp a6To5 ecicoXav,Po'cvow
T6 PX&Plog, &XX' dyroxoTrhan a&r6v TucpXWayi oúpoxorrl)an, oö Xap.13clvet odyr6v 6 x6pco4
cdrroii, clX7vi Xoc[Lßávei (5.XXov cIVT' airro13.

bou (Ashburner, 27): bou neologit, ci sänatos (versiunea Arm., III, 5).
Cu vrednica incredintare (Ashburner, 28): cu doi sau trei martori vrednici de
credintd (versiunea Arm., III, 6).
In loc de « oaie pentru oaie », in textul Ashburner, 38 gdsim vitd la fel
pentru vità la fel ».
In textul Ashburner, acest articol lipseste.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI 207

3. Dacti cineva a gasit un bou facind paguba si nu-1 va da stapinului lui, primind
despägubirea 1), ci i-a täiat urechile sau 1-a orbit, sau i-a täiat coada, stapInul lui nu-1
primeste, ci i se dä. altul In locul lui 8) (comp. zac. 49).
4. 'háv st.; apn xotpov iv 7rpcac,cì np6Pasov x6va, 7rcepci8Wact. °cirri?) iv rcpdyroL; sq.)
xup Òro Isa xat napaadJaag seírrepov, napayycXeITc.7) xupEcp a6soill. T6 Si spEsov o6po-
)(one. -1) erroxolselìjTOWEL a6T6 liveyxXirro);.
4. Daca cineva a gasit un pore facInd paguba, sau oaie, sau cine, mai IntYi 11 va
preda stapInului lui; apoi predindu-1 si a doua oarä, va avertiza pe stapinul lui; a
treia oara Insa Ii taie coada sau urechile 8) sau 11 sägeteaza, färà sà poata fi Invinovatit.
(comp. zac. 50).
5. 'Edo) f3oi5g 73voc etaeXectv.aiXo)viv ácsrEV...ivt. 11 iv xipscp ic.7sianiçT6v T-7); ác.niXou
Tácppov j TO5 wipsoo xat doroOdarn, glilltog gaso.) 6 x6pLog Tor) állneXc7)vog sob' xiFcou.
Dacà bou sau asin vrInd sa intre in vie sau In pomet, a cazut in groapa de vie
sau de pomet i a murit, sä fie Mra pagub.á stäpfnul viei sau al pometului (comp.
zac. 51).
'RI), poik Svog 14Xcov dacX0dv iv ác.neXaívt. ij iv wimp icAsapt iv Tag Tor) cppayc.ou
rmaoK, ciVH.Leoq laTCO 6 TO5 xiI7LOU x6pLo4.

6. Dael bou sau asin vrtnd sa intre In vie sau In pomet i s-a Infipt In parii gardului,
sa fie fara paguba stapInul pometului (comp. zac. 52).
7. 'Eáv 'rt.; c.teig xat aeusipaq xasaf3oXTN Ispataag Tcpat.actiaav povc?ia oôrcapaaWan
Tò Ci.¡Sov Tc7) xuptcp a6sci3, Iva árcoXáßn Tin) 7spaíSav a6Tor), ata6To3 iírcep icp6vcoaev.

7. Daca cineva dintr-o aruncatura i a doua a ucis animalul care a facut paguba
nu 1-a predat stäpinului lui, ca sa-si primeasca paguba, sa dea ceea ce a ucis (comp.
zac. 53).
8. 'Edo yecopyk cf.Svnf3oiv ZA6Tptov iv át.trciXy daXospf.(;) npatae6ovsa xat o6 HOCTCC-

1.t.lvúcrn Tc7) xuptcp a6so.6, &AA& SLE4at, (3ouXlectg cpove6act. xXáacc ij rmfacc icisepd, 711.t.to.)-
01yro.) 6XoxXilpou.
8. Daca plugar a gäsit In vie straina 4) bou strain facInd paguba si nu 1-a anuntat
stapinului lui, ci voind sa-1 alunge 11 va omorl, sau ologi, sau 11 va Infige Intr-un par, sä-1
despagubeasca deplin (comp. zac. 54).

TITAOE E'. IIEPI ZI-IMIAZ

T IT LUL V. DESPRE PAGURA.
1. 'Eáv »cptaag viocUTO5 ilept8ce Tow railatov a6Tor) ti.epf.Sop .9.cptzeivscov,
daayárn Tá xsIlv-r) xat fiadtPnv Tag TOcidov OLliT05 ipyiansaL, Tunsia0o) 1./.á5TLyaG
TpLáxovsa xat Tò &C'hc.t.ov Tc7) (3Xa[3ivst. not.stso.).

primindu-si paguba (Ashburner, 48): In versiunea Armenopol lipseste.

lui (Ashburner, 48): lui sanatos (versiunea Arm.).
sau urechile (Ashburner, 49): omite versiunea Arm., IV, 4.
In vie straing (Ashburner, 85): In via sa (versiunea Arm., IV, 8).

www.dacoromanica.ro
208 CARTE ROMINESCX DE INVXTXTURX

1. Daca secerind cineva partea sa, pdrtile megiesilor lui nefiind Incd secerate, a
bAgat vitele sale si a facut megiesilor lui stricAciune, sd fie bdtut cu treizeci lovituri
de bici si sd dea despdgubire celui pägubit (vezi zac. 55).
2. 'Eón, Tcç Tpoyirrn T6v IScov cdyroii eq.crceXclIvcc xca 6vTov &Tpurirccov p.spEacav Tcvav
etaccrfern Tec Bccc xT-hvyb s-un-Tko0o) tacrTLyag TptcbcovTcc xott T6 ecCilli.cov T4) PocPiv-rc noteETco.
2. Dacd a cules cineva propria-i vie fiind unii cU pdrtile neculese, a bAgat vitele
sale 1), sd fie bdtut Cu trei zeci de lovituri de bici si sd dea despdgubire celui pdgubit
(comp. zac. 56).
3. '0 f36crxcov ciaExcog v caXoTpEqy 0[24.taTcc Tcji 'Axotit:XEcp ivxeTccc, TouT6aTcv etç
T6 acraoilv.
Cel care paste pe nedrept dobitoace pe pdmint strdin, este vinovat dupd legea
Aquilia, adicd la Indoit 2).
OE p.i.rpov atTou xcci, otvou xoXor3bv Ex OVTEg XCet gocxoXou0o5vTeg T-T) tipxccEc ncrrpo-
Trapcc86ast., eam 81.ec tticapoxepSEccv Tcapá Tec ata.TETaytzkvot. 12.6Tpcc &Suca gxovTeg, Tun-Tkawaccv
ecsepleig.

4. Cei ce au mdsurd de ptine sau vin stirbig si nu urmeazd traditiei vechi din parintis)
ci pentru c1tig urit au 4) mdsuri nedrepte In loc de cele orinduite, sa fie bdtuti 5) ca
niste oameni neevlaviosi (comp. zac. 57).

TITAOE E'. IIEPI (DONS-2N ZSIS2N

TITLUL VI. DESPRE UCIDEREA VITELOR

1. 'Etiv TEg x6maav iv apu1tc7.) kúXov o rcpoakx-n, ecXXec Iskap xca &rox'rdv o3v 6vov
&XXo Ti otov oi5v, &San tPurijq.
Dacd cineva taind un lemn din pddure nu ia seama, ci lemnul cade i ucide 6) bou
sau asin, sau once altceva, va da suflet pentru suflet (comp. zac. 58).
'Eh -rt.ç xdrcTwv 8kvapov avcaan etyvo)atc isf.01 Tbv rcaexuv xcct cpoveúaec ecXX6Tpcov
xTi¡vog, Scácrec cv5T6.
2. Dacd cineva tdind un copac, a aruncat securea In nestiing de sus si va ucide o
vitti strdind, o va da (comp. zac. 59).
3. 'Eo'cv -rt.ç géX07) Itpòç crovecycayilv 'roe Eatou Poòç To5 tivou xcci, Stdmow auvStc4-n
(Lee atina) )(ad grepov xod, ox interovgn cdyrò !lee OLÚT05, &AVe cbtoXelraL Xuxco0t, 86.ro)
civTELPuxov Tc7) xopEcp odyro5 f3o5v 6vov eE è ./.1vticov iv.-hvuot xcei,..rby T67rov úniSetev, CacoXo-
naciv.evog c eauvetrog eixev coSTO inwpovriN yevio0ca, 6aTo.

dupd sale (Ashburner, 79) adaugd §i a fAcut pagubd megiesilor.

Acest articol lipseste i In textul Ashburner i In Pravila Moldovei de la 1646.
traditiei vechi din parinti (Ashburner, 70): masurdrii apucate din vechime
(versiun ea Arm., V, 4).
fac (vers. Arm.).
6) bAtuti tare (vers. Arm.).
6) ci a cazut i ucide (Ashburner, 39) : ci cdzind copacul ucide (versiunea Arm., VI,1).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI 209

3. Daca. a mers cineva sa-si aduca boul sau asinul si mintndu-I a mtnat cu el si un
altul si nu 1-a adus impreuna, ciÎl va pierde sau va fi a-ducat de lupi, sa dea stapinului
lui un hou sau asin de acelasi fel; dacd Insa 1-a anuntat staruitor si i-a indicat si locul,
aparindu-se ca nu I-a putut aduce, sa nu rdspunda (comp. zac. 60).
4. 'Ecív TLg e6piov Ev Can (3013V crcp&n carr6v xat &pi] TeC xpia mirror), xeLp0xorret004).
4. Daca aflind cineva bou in padure, 1-a tdiat i i-a luat carnea, sa i se taie mina 1).
5. 'Ecív ..ct4 .8.1)an ticiy-yavov iv -cif) xcapq) vv xapv xal ito ixotpoç
l cbroOávn, cg.hi/Log gore.) 6 To&rou x6pLog.
Daca cineva a pus capcana in timpul roadelor si a cazut intr-insa vreun cine sou
pore si a murit, stapinul acestuia sd nu fie despagubit (comp. zac. 61).
'Eciv(..730V gTEpov ipee(an xat TrapoUvn xal rcapaxtArhan xat Ex Toírrou av
ear?, ,r(.7)v no c.:)cov TeXetrr-han yens.= (Doifitn &XXcp rvl evroXiaavv. ,rux6v TL Tc.73v oixeLow
Ex Tijg 'ray c;.)o.)v p.c'exnç, 6 Sea7r6Tng To-6 EpeOlocarrog Evixerca.
6. Daca o vita a intaritat alta vita, a atitat-o si a pus-o in miscare i dintr-aceasta
sau una din cele doua vita a murit, sau s-a tntimplat paguba altcuiva care intimplator a
pierdut ceva din ale sale de pe urma luptei acelor vita, stapinul vitei care a intaritat
se Invinovdteste 2) (comp. zac. 62).
7. 'Eeev Ce7)ov E.rEpcp c;.)(.7) [Lipp) aty.f3caXn, cl ily rò XCLTa. TO5 (1XXOU 6pvijactv TEXELMilael,
o68elzta &yarn) xLveehav et 86 'r6 E-repov 47roXeo0, )(wet 6 Secr7r6orng rend.) xa-cic TO5 gX0VTOÇ
TÒ "(.;3'0V TÒ Ispdyrcog EEG 'ON tairnv Spv.ijaav, xat a6T6 rò rpdrro.K xtvijaav c'")Sov ExeEvou
Xat.t.Pcivei cleXXo.rp6Tro4 Ent 111- -mover) )n.L.Ea Tip .9.epdaretav livcaoyov SexeTCCI.
7. Daca o vita se incaiera la lupta cu allá vita, daca va muri aceea care a navalit
asupra celeilalte, nu se face nici o Ord; daca insd a murit cealalta, face pira stdpinul ei
contra celuia cu vita care a navalit Intli la lupta, i, sau in locul aceleia ja vita care a
pornit intii, sau primeste pentru paguba facutd o reparatie asemdnatoare (comp. zac. 63).
8. 'Ea., Ilaxollivon)6So xuvav 6 T0i5 Evòç xúptog 8ac r CaXo-rpEcp t.t.s.ret f.cpoug
f3aou f m& Mew.) xcel brrilg 7LX.Iyijg ExeEvnç rucpXo.)0f) ecrroecivn dEXXo TL 67TLXEVaUVOV
7C&071, Tò ciVII.LLOV TCT) xupEw CLúT013 7r0Lirrag XCCIL.:3ccv6-rco t.tianyag 8d)Sexa.

8. Chid se luptd doi clini, daca stapinul unuia va da In cel strain cu sabia, sau cu
ciomagul, sau cu piatra si de pe urma acelei rani a orbit, sau murit, sau a piltit vreo
al ta vdtdmare grea, sa dmpagubeascd pe stdpInul lui i sti primeasca doudsprezece lovituri
de bici 3) (comp. zac. 64).
9. 'Ely Teç Ixeov x6va auvearrnv xa.reTratp6p.evov To6g o-uvv6p.oug a6Toj3 67rayypEan 1.6v
XÚVOC Tòv Sovciarqv XCCTeX. TCJV acrOevecrripow xuvi3v xcd aut.i.;37) x).0)Xwevou. x6va Twee. &Troeaver.v,
rò eCVH.LLOV TC73 xupEcp carrot') notilcrag Xa1.0aviro) I.Lianyag Se53exce.
9. Daca cineva avind cine tare si rail, care se napusteste asupra ctinilor de turma
ea §I el, 1-a asmutit In contra clinilor mai slabi si s-a intimplat ca vreun cine sa fie
schilo lit sin sa mard, sa daspagubeascd pe stdpinul lui si, sA primeascd doubprezece
lovituri de bici (comp. zac. 65).

in Pravila Moldovei de la 1646 acest articol lipseste.

in textul Ashburner acest articol lipse§te.
3)i sd primeasca. ... bici (Ashburner, 76): omite (versiunea Arm., VI, 8).

14 - o. 1060 www.dacoromanica.ro
210 CARTE ROMINEASC.A. DE INVAIITURX

10. 'Eckv xúvoc notp.odvovT& ng cpove6accç o 61.toXoyirrn, &XXcl yivvrca. alptcov gpoSoç
Tfi lavapg, 1.teTércevrce Si SLocyvoxset 6 Tbv x6vcc cpove6acq, 7r&accv Tijç notpolg
86Tco veTck xod Tijç niilAg ot xuv6g.
Dacg cineva a ucis un cine ciobgnesc i n-a mArturisit 0 au nAvglit fiare in sting,
dupg aceea insg a lost dovedit acela care a ucis clinele, sg dea toatg pierderea turmei
precum i pretul ciinelui (vezi zac. 66).
'0 Stctcpeetpow xúva nottivrig knErnaet&rryn. pccpluixou Xocii.13ocviTo.) ildeanyceç ixocT6v
xat ò StscXciat,ov Tijç TO5 xuv6g StS6To) ti pty &roiiet Si xod eardAet.cc Tijç
ykyovev, rccivTow Tip 711.1E00,1 6 cpoveúç 8LS6To) c1.4 cernog Ti SLoccp0opercq TO5 xuviog yeyovoív
(La vropetaeca Si 6 x6cov xcci, el .9.739.1.,&xog npoelnottev, gaTco el Si d7ac74 xat fruye,
TunT61.tevog ni.t.i)v 'rob' xuvig xcd v6vov Sa6TCJ.
11. Cel ce ucide cine de turmg prin tntrebuintarea otrAvii, sà primeasca o sutg de
lovituri de bici 0 sg dea indoit stApinului clinelui pretul lui; iar dacg s-au intimplat
pierden i in turmg, uciga.5u1 sl intoarcg paguba pentru toate, ca unul ce s-a fgcut vinovat
de omorirea ciinelui1); dar sg se aducg mgrturii asupra clinelui i daca era unul ce se
lupta cu fiarele, sg. fie precum am spus; daca insg era un cine de rind 0 la intimplare,
sA fie bAtut i sA dea numai pretul ctinelui (comp. zac. 67).
12. '0 SLoccpeetpow &XX6TpLov wvog olocaSircoTe ropocp&aecog Staytvo.)ax61.Levoç
rcoLetTo) TcT) xuptcp carroil
12. Cel ce stricA vita strging sub ori5ice pretext, fijad dovedit, sä despAgubeascA
pe stgpinul ei (vezi zac. 68).

TITAOE Z'. IIEPI AENAP SIN

TITL U L VII. DESPRE POMI
1. 'Eicv SivSpov civocTpeccpt úrcó nvog iv Tórccp tip.eptaTcp, sol lleTdc irttepLavo5 yevo-
gym) 1Xcexev kx ILepE8oç 6/XXcp, W-rco rv gEoualav Tor; SivSpou et p.i) 6 ckvocOpotç oc&r6
p.6vog el Si xorrc434, 6 To5 T6TCOU xtSpLog &sr t dcSt.xot3i.tou 6m) TO kvapou*, S6Tcoaccv &vrt
SivSpou Sivapov gTepov TE? tivocepillmcvn octiT6 met 6xiTcoaocv fitúT 6.
Dacg un pom a fost tngrijit de cineva intr-un loe neimpArtit i dupg aceea
fAcindu-se ImpArtealg, a cgzut In partea altuia, sg nu aibg stgpinirea pomului decit singur
cel ce 1-a ingrijit ; daca ins& stAptnul locului strigg: a sufgr neajunsuri de pe urma pomului*
sg dea celuia ce 1-a ingrijit pentru pom alt pom i sg-1 aibg (vezi zac. 69).
'Eckv Sgv8pov tcprocrott. Iv ilipet. xcaplou, el I.tiv xijrck &any h alfweryug p.fing xcet tinoa-
XtgETCCL 67T6 TO5 a6veryug Sivapou, sacovoxorcilaeL cent, 6 xlipt,og minor,' el 'Si gan xijrcog,
1.th xxcov oxonetaeco.
2. Dacg un pom se af15. la margine de mo0e, chid partea tnvecinatA este grgding
umbrità de pomul vecin, stgpinul lui sg-i taie cradle ; dacg ins& nu este grading, sl nu i
se taie crdcile (comp. zac. 70).

1) de omorirea ciinelui (Ashburner, 75) : de stricarea pazei ciinelui (vers. Arm.,

VI, 11).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI 211

3. 'Div Tt.g tivipxorg Strop) g-zwy ve.rci Two; x64 ciparaoug .1) &XXo ..n °toy o5v 86v8poY,
xet.poxorretcreco.

Dacd cineva avind fdrt temei judecata cu altul, a tdiat butuci de vie sau vreun
pom de once fel, sd i se taie mina (comp. zac. 71).
'0 x6rrsory civrraoug c1XXoTpEag kyx&prcouç f) ckvaarccliv xel.poxorceía0co ../1/1,06Eyog.
4. Aceluia ce taie vii strdine cu rod, sau le smulge, sd i se taie mina §i sd intoarcd
paguba (comp. zac. 72).
5. OE 86v3pa =1 vc'eXtcrra cip.rriXoug -rél.t.vowreg eog Xyrrat xoXgovtat.- 86y6poy ai Xi-ye-cat.
xat II div.rrEXog xat 6 xosak xat 6 xo'cXav.og xat il tlia 1.6 Si (.1.7V.13 KcoOL-v o6x gcrri aivapov,
o68& arnyog at gat, glOverpav, xay tcrra-ray et Si ixgoreiv 86ya-rat. cpwreuefivat., 86vSpov
X6yerat, xat at (SE4at Tijg &XXatag xat lea a&rec. Tic_wormy, gxcca-r 0; a6.-rclv 1-váycsat, etç 6X6xXrpoy.
5. Aceia care taie pomi §i mai ales vii, se pedepsesc ca Mari; pom insd se chiamd
§i butucul de vie §i iedera §i trestia §i salcia; dar acela ce n-a prins insd raddcind nu este
pom, nici acela ale cdrui rdcldcini s-au uscat, dei exista filed; dacd insd fiind scos din
rAddcind, poate fi rdsadit, se chiamd pom, ca §i rdddcinile mdslinului; §i dacd le taie,
fiecare din aceia se pird§te pentru totu11) (comp. zac. 73-7(i).
6. EliLetcocrat. K 8-rt, o6 1.t6yov 6 Lv xepat Tivyaw otxdaLg kv6xcrat,, &XXerc. xai 6 irwrpircont
8o6Xcl.) Dteueépcp clç ¶6 StarXotiv 81,xge.rat..
6. Dar inseamnd-ti di nu numai acela care cu inse§i miinile sale taie, ci §i cel care
indeamnd pe un rob sau slobod, §.1 acela se pedepse§te indoit 2) (comp. zac. 75).

TITAOE H'. IIEPI EMHPHEMOT

TITLUL VIII. DESPRE INCENDIU
1. 'Eck), 'rig rrep il.t.P&X.n IN t'ar) MET kv &yp',6 ma auvfit 3Lcc8poweiV T6 rrep xat xa6(rn
orxoug kyxcEprroug ecypok, o6 MXTCL8Lx&Ccract, kear o6x iv TroXXii,1 &Amp TOT() 7m-cot-rpm.
Daca a fäcut cineva foc in propria-i pAdure sau pe ogor g'i s-a fntimplat ca
focul sà se ldteascd §i au ars case §i ogoare cu roade, nu este osindit, dacti n-a flcut
aceasta pe Ant mare (comp. zac. 76).
'0 xaLwv 6popov &XX6Tpcoy x6rmono Sivapa &XX6-rpLa crcparCbrOco r) xelp minor)
xat 11).to6aeco .rhy eXc'ef3./v StarVilv.

2. Acela care arde pdpuri§ strain, sau taie copac strain, sa fie infierat la mind §i sti
fie osindit la paguba indoità (comp. zac. 77).
3. '0 xakov ál.trriXou cppayv6v TurrTóveyog acparUaeco -21 xelp a6Toe xat tli.m.o6a0or
81.7sX-'0 'rip (3X437)y.

3. Cela ce arde gardul viei, sd fie bdtut §i sa fie infierat la mind §i sd fie
osindit la paguba indoitd (vezi zac. 78).

Vezi §i Ferrini in oByz. Zeit.», an VII (1898), p. 570, 85; in textul Ashburner
lipse§te.
Vezi §i Ferrini in Byz. Zeit.o, an VII (1898), p. 571, 86; in textul Ashburner
lipse§te.

14* www.dacoromanica.ro
212 CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURL

4. 01 iv &Xonn, v8111.covEatç f3ánov-reg rp Isp6g tlizuvav ixOpiáv TrupExauaTot, laTcoaav.

Cei ce pun foc la arie sau la cldi spre a se rdzbuna pe vrAjmasi, sd fie arsi In
foc (comp. zac. 79).
OE &y otxcp x6p.sou erx6pou r3cXAovve iri3p xeipoxonclatoaav.
5. Cei ce pun foc la casd cu fin sau paie, sd li se taie mlinile (comp. zac. 80).
6. '0 culpov aE-rou otxtav Sewrixilv at-rou nXriatgouaav ofxcp &ripio iv1-6ç n6Xecoç
xa&raç Turrról.tevog nupwaucrrk yEverat el 8i Ti,ç geo 5c6Xecoç -votivo 7TOLIM, XELp0-
xonarat.
6. Acela care a aprins In ora § eu stiing o grdmadd sau un hambar de cereale, apropiat
de alta casd, este bdtut si ars In foe; iar dael cineva a fdeut aceasta afarä de oras,
i se taie mina 2).

TITAOE OD. IIEPI AOTAS/N

TITLUL IX. DESPRE ROBI
1. 'Echo ..rtç 8oi5Xog acperchi Eva Potiv 6vov xpEov vISX7), 6 x6pLoç mima.; ecnoMaet, a&r6.
I. Daca vreun rob a tdiat In pAdure un bou, sau asin 2), sau berbee, staptnul lui
va da Inapoi (comp. zac. 81).
2. 'Eriv TcG &A...A(3g, .9-EXcav circeXecaec x sijg nolv.v-tig Tee OpiNiccra, Sed4ac
ix Tijç ti.civ8paç, xal ecrufAcawraL -91pL6Pporra yiVCOVZIL, cpoupxt,Ciaeo.) eaç povek.
2. Daca vreun rob, voind sd furo noaptea, va fuggri oile din turma mintndu-le din
stInd si s-au pierdut, sau fiarele au mineat din ele, sa fie spinzurat ca un ueigas (comp.
zac. 82).
3. 'Edcv 1-cq 8o5X6ç v.vog 7roXX4xtg xXktl,ceg x-rhvi) kv vuxTE CoreXacrEaç 7roXXcixt.ç novhap
notvvEcov, Cll.tt.o.)011aeTat. 6 x6pLog CVSTO5 Te£ eCTGOXCJX6TO: cbg yiyvd)o-xo)v 67-caEnov 1.6v Sonov,
a6T6ç SE cpoupxtCia0o.).
Dacd vreun rob al euiva a furat deseori vite noaptea, sau a fdeut deseori jafuri
In turmd, stdpfnul lui va despdgubi cele pierdute ca unul ce-1 stia vinovat pe rob, iar
robul sa fie spinzurat (comp. zac. 83).
°O TrIXpCCaOk rcp6ç vov sotAcp dveu ela-Irsecog TO5 xupEou airrofi xal 6 8oi3Xog
Tro3X-han aúTec l6,XXo4 no)g clxpethcrn, goG gema 6 Soi3Xoç xal 6 x6pLog aúToir).
4. Cel ce a dat vite la pascut unui rob, fdrd stirea stdpinului acestuia si robul le-a
vtndut sau le-a vdtdmat alteumva, robul si stdpInul lui sd nu desprigubeased (comp. zac. 84).
5. 'Eecv csúv ela-haec TO5 xupEou 6 8oi3XK nocpccX4n oEccalyco-re .50p.v.wroc xcci xcctizpin
cerrec &XXc&K 7swg ctcpocvEcrn, 6 x6pcog 8o6Xou vò ecf3XcePiç noce(ro) Tc7.) xuptcp cc6sc73v.
5. Daed robul, co stirea stdpinului, a luat asupra lui niste oi de once fel si le-a Mincat
sau le-a fdeut dispar& alteumva, stdpinul robului sd despdgubeased pe stdpinul lor
(comp. zac. 85).

2,) Acest artieol lipseste si In Pravila Moldovei de la 1646, si In textul Ashburner.

2) asin (Ashburner, 81): porc (versiunea Arm., IX, 1).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: DIN LEGEA PENTRU PLUGARI 213

TITAOE I'. IIEPI KAINOTOMISZN

T I T LUL X. DESPRE ZIDIRI NOI
1. 'Eicv yeolpy6ç otxoSop.-hcrn otxov lad (pyrex:FT) cip.rceXLiva. clyp-c;) caÀoTptcp T67ccp
met !let& rvocxpóvov gX0c.ocnv ot Tor) TeITCOU xúpLot., oinc gxoucnv 61SeLccv Tòv oIxov xaTccaneiv
XIX1 Tecç &i.aciXou; bcpc4oi3v, ecXXec Xcc(43atvetv clvTcTontccv aúVCCVTOLL. et Si dtvocveúcav LiVCCVMSEL 6
cç T6v dcXX6Tpeov ciyp6v xTterccç cpuTeúaceç p.h 805VCCL eNTITonEccv, dismay gxeLv Tay Tor) Tánou
xt5pLov Tag &pram); civccarceiv, Tip Si °Nov xccTocanav.
Dacd un plugar a clddit casd si a sddit vie pe ogor sat loe') strain si dupd un timp
oarecare au venit stdpinii locului, nu au voie sd ddrime casa si sd scoa A via din rad'acind,
ci si ja loe tn schimb; dacil insd acela care a clddit sau a sddit In ogor strain nu vrea cu
nici un chip sd dea alt loc In schimb, stdpfnul locului sd aibd voie sd smulgd via, lar casa
fa o diirime (comp. zac. 86).
'0 v ecXXoTptcp iSeccpet, x.4cov cpuTeifnov arcetpcav &XXO TL ipyceC6tzevo; bums-
TiTo.) Tijg SecnroTetccç [LIS& Tee Scosccvly.ocTcc Xcel.t. otvcav.

2. Acela care zideste pe teren strdin, sau stideste, sau seamdnd, saulucreazd altceva,
sA piardd stdpinirea, nelulnd nici cheltuielile 9 (comp. zac. 87).
3. '0 etç &XXorptocv 1COLTacputet5o3v yijv Cerc6XXet. aúv Text'rrn xcct qmrec.

3. Acela care sddeste pe pdmint strain, pierde cu acesta si sadirile 3) (comp. zac. 88).
4. OE XCCTCYCC7TEWTEq OrHOUq eCXXOTptOUg dcvezpxcaç eipxeLoi3vreç ppotwolk, c7.4 etç
SEct cppcKcevTeç x-rtaavTeg, xetpoxonsEGOcacrocv.
4. Cei ce ddrlind case strdine cu de la sine putere, sau stricd gardurile ca sa-si ingrd-
deascd sau zideascd pe ale lor proprii, sd li se taie mfinile (comp. zac. 89).
5. 'Eáv -rt.g v CaXoTptcp iScicpei otxetouç i.SXcet,ç °Nov XCLTOCO-xeucicrm 6 Toii lactcpouç x6pLoç
xoct Tor) OEXINLOCTOg gaTOLL Sea7C6T1G TbV XIX.V6VOL T6v Xiyowroc, ENELV Tee irnXetileVOG Tok 67C0-
xectLivoLg LíaTe crùv r circoXcif37) met Tip SearcoTetccv ac7lvexc74 6 Tor) acipouç xúpLog, v.h
8uvegzevoy 'rob' T6v eaxov XCLTCLaxeudogocv-rog mvetv Tijç Tc7)v iXv StaTLF.ilcrecoç.
5. Dacti cineva a facut din materialele sale o cast( pe teren strdin, stdpfnul terenului
va fi proprietar i al clddirilor din cauza regulei care zice: cele de sus se supun celor de jos.
De aceea stdpinul terenului devine proprietar asupra materialului pentru toLdeauna, acola
care a fdcut casa neputind sA actioneze pentru valoarea materialelorl) (comp. zac. 90).
6. 'Ely Tt.ç otxc7n xcoptcp SLayvd.)crn T6nov xoLv6v &mac incTilSeLOV Elq gpycLaTi)pLov
ro 5 xcoptou
(.1.6X00 XCCZ TO5TOV TCpoxcerXcr-xyl, g7LELTCC Si 1.4.vree 'shy TO5 ipyccarqptou TEXCELLVTLV kecv
xoLvóTlç xocTocfloc7)cn xceTec 'rob' gprcaTutou xuptou c`oç taLOV Tbv XOLVÒV T67COV 7poxceTccerx6vTL,
netaccv rv 6tpetlot.tiv1lv ccirtql StS6TOXICEV XCLTCCf3OVI)V etç Tip Tor) ipycecrrriptou go&ov wet gerTcoaccv
xoLvcavot Tc) Trpoepycccrocilivcp.
6. Dacd cineva fiind locuitor intr-un sat a cunoscut un loe care este obstesc, potrivit
pentru instalatie de moard si a apucat sa-1 ocupe, mai pe urmd Ins& dupd ternainarea

I) ogor sau loe (Ashburner, 21): teren neproductiv (vers. Arm., X, 1).
Acest articol lipseste in textul Ashburner.
Acest articol lipseste in textul Ashburner.
Acest articol lipseste In textul Ashburner.

www.dacoromanica.ro
214 CARTE ROMINEASCX DE INVA.T.XTURX

instalatiei, dacd. ob§tea satului strigd Impotriva stdptnului instalatiei ca unul ce a apucat sd
ocupe ca al sdu loc ob§tesc, sd-i dea toatd plata ce i se dato eazd cu cheltuiala instalatiei
§i sa fie devAlma§i cu cel ce a construit-o mai Inainte (comp. zac. 91).
7. 'Rim ilepLa0elarig Tijg VilpEOU yijq etSpyi Tt.ç Tf) tSto,c ttepESL ¶61rov ircvslISeLov Et;
ipyccaTilptov 1./..6Xou xact tintLeXívreToci o6x Ixouolv ál8euxv ot Troy &XXcov ti.eptacov yeavyot
Xiyet,vri =pt. Tor3 TO10/5TOU OXOD.
Dac5., dupd ce s-a impdrtit pamitntul satului, a gd.sit cineva In partea sa loe potrivit
pentru instalatie de moard §i se va Ingriji de el, plugarii celorlalte parti nu au voie sd spunà
ceva despre o astfel de moard (vezi zac. 92).
'Eav rò 68cop kpro l xo)perecpLa &y.neXcZvocç ,r6 iv T6,S I.L6Xcp gpx6iLevov, T6 ckpXocßig
To6Tow IsocelTo) el 86 v.1), elpyeETco 6 1i6Xog.
8. Dacd apa ce vine la moard pustie§te tarini sau vii, sd se pldteascd stricaciunea;
In caz contrar, sd fie opritd. moara (vezi zac. 93).
9. 'Eckv ot ocLOgv'SCU TCISV xcopacpkov .0.iXo.)cav Eva Stipx-Trai Tò ESSop SLec Tcliv airrilív
xovacptow, &Semi kci-mocrav.
9. Dacd stdpInii tarinilor nu voiesc ca apa sd treacd prin tarinile lor, sá aibd voie
<sd se opund> (comp. zac. 94).
10. '0 XOLTSt PEccv (iypoi3 Twog kmpalvow, xtiv Ex TO5 otxeEou mirror) isipouç civacpeet TLq,
XaV TO5 ivavtEou, tx6T6g (7,4 cIv8pocp6vog rfr xecraip eacoTev.vio0o).
10. Acela care intrd cu puterea In ogorul cuiva, §i dacd va fi fost ucis cineva din chiar
pornirea sa, fie din a potrivnicului, aceluia sä i se taie capul ca unuia ce ar fi fdcut
moarte de om.
11. '0 vol./IC(4v T6v dcyp6v l Tepov npäiw.ce 7ra.p' 6Tipou vei.t6v.evov icarroii Stacpipeiv,
npocrEl-o) Te) dpxovu et Si (Hay xaTlyopc-ov [1.-h CosoSeEE-n airroti Ti Ispetwa, nizcopEav insolzeviTo.).
EL 8k 7repuppovirraç Toii 8Lxoccrniplou (3Lalog knayán, Tio4 ply Tijg vo(Lijg kxrunTkorol, =TA.-
xceCka0o) 8k xal rcepl Tijg (Rag bacETCTCOV 1-X Tf.7)V obeetcov.

11. Cel ce crede ca ogorul sau alt lucru posedat de altul, i se cuvine lui, sà facd plinge-e
la dregdtor; daca Insd a fdcut Ord de violare §i n-a dovedit cä lucrul e al sdu, sd sufere
pedeapsd. Dacd insà a nesocotit judecdtoria §i a mers cu puterea, atunci sd cadd din posesie,
lar pentru violentd sd fie Inca osindit, cazInd dintru ale sale 1).
v8'. 'Eciv kyxXelern xolpov x6vcc xal &aped() iv atrayl Tcoa6T)Tri..irro8Waei.
54. Dacà a inchis cineva un pore sau cine §i 1-a ucis, va Intoarce paguba In suing.
Indoità.

1) Articolele 10 §i 11 se af15. In versiunea Armenopol, lipsesc Msà din textul Ashburner

§i din Pravila Moldovei de la 1646. In editia lui Ashburner se mai gdse§te articolul tirmdtor
care Insa lipse§te atIt In versiunea Armenopol clt §i In Pravila Moldovei de la 1646.

www.dacoromanica.ro
B. NOMOI BAEIAIKOI AIA EKEINOYE OHOY EYMBOYAEYOYEI KAI
OIIOY EYMBOHOOM KAI OHOY ETEAAOYEI NA TENH TIHOTEE
EcioAAMA

KECIAAA.ION A'
TE Scacpipec vet crup.pouXe6ap Tcvercç vec (3610:6 vec raprniì 6pcal.t6v vck TETCOTEq
acpOtiza.
Evis3ouXe6ec rcvecç xavkva átvepcorcov, 67rocav 6pav r6v rcapaxcverc, .c.6v rcapopytCec, r6v
civ&Irret, r6v 8ocaxaXe6ec xcd ,r6v ipiripe6ec ye& xo'cl.cy) Ttrco.reç crcpcava, &mail 31 7Tapaxtvlatç, 6
isapopycalLk, -2) dvag,K, Scacccrxcatce xcct pmveta &Nat, Iva xat a616 npErtylia 1./1 Thv
cru143oukip.
Zu1/13o-,104. nvecç xav6va, tircocav &pay TO 8W= acmpa, civApcfmouç, 6EXoya, &plum,
crxdcXacçl) &XXa rcpckywcra incTI)Seta etç r6 vet xciwn acpcalia, 6Troi3 iXoytaae xat cbc6paui436-1)(4
rov praccrm xaXXcdyrepa, 6nocav &pay ¶6v cruvrpopcoicset tcovax6ç vac xcitrn TEITOTEq apo'cXtca.
Atacpopecv Exouac Xocrc6v at413oX)) dart) Tilv fiolleecav, vr o-up43ouX41 ytveTai
X6yca [tóvov, 3o-110m ytve.rac Lè pya xod HCCVAIIIITCC.

B. LEGI MIPARATESTI PENTRU CEI CARE SFATUIESC SI CARE AJUTA

5I CARE TRIMIT SA SE FACA VREO GRESEALA
CAPITOLUL I
Ce interes are cineva sd sfAtuiasca sau sd ajute, sau s trimitd cu poruncd sd se facä
vreo greseald (vezi gl. 69 zac. 1; comp. Farinaccius, Questio 129. Pars I, nr. 1).
Sfdtuieste cineva pe un om, atunci clnd Il tndeamnd, tl face sd se minie, tl Intärttd,
11 ddscdleste tnvatd sd facd vreo greseald, deoarece lndemnarea, tmpingerea la mtnie,
tntdritarea, ddscdlirea i invagtura este acela.5i lucru ca i sfatul (comp. gl. 69, zac. 2;
Far. Qu. 129. P. I, nr. 4).
Cineva ajutd pe altul, atunci eind ti va da bani, oameni, cai, arme, scdri sau alte
lucruri potrivite pentru acea treabd, ca sd faca greseala, pe care a pus-o la cale; i incl
ajutd mai vtrtos, atunci ctnd singur tl tnsoteste sd facd vreo greseall (vezi gl. 69, zac. 3;
comp. Far. Qu. 129, P. I, nr. 1, 2, 4).
Deci este o deosebire tntre sfat i ajutor, deoarece sfatul se face numai cu vorbe,
ajutorul tnsd se face cu lucruri i fapte (vezi gl. 69, zac. 4; Far. Qu. 129, P. I, nr. 3, 4, 7).

1) Am pdstrat ortografia manuscrisului care de obicei redd terminatia neogreacd

e4prin caç.

www.dacoromanica.ro
216 CARTE ROMINEASCA. DE INVÀTXTUFtX

'0 v4tog &roil 11.ttcopile- Tbv 3o106v, v ypowekcci vee Tilscoperc T6v cr6i4oXov.
Atazpopecv, ixet vez crup.pouXeiScrn wag vat ykr)TErco.reg acpealla eerc6 rò vec niturn vec ytvcrom,
BLOM/ ixeZvog 6nor5 cruv.3ouXe6eL, crToxecCeTca.rvWcpanocv ixetvou, -c6v 6isotov crutlfiouXelSet.,
Ixeivog, 6not3 74.Trer., CTTOXgETCC1 T-hv taíctv cácpactav xcel 6xt, Tip 6=05 nivirei,
crozcfcCeTca, Tip) /Slav ccirror.) WcpaeLocv xoct eopiXeLow ixetvou, .r6v órroZov rcitircer.
Trpinst Xcarc6v 6 xplx1/4 vet aTozgeTat Tee X6yLa, 6,rca ,MX-n ykvn TEITOTCq crcpdAvoc, avvri 1-6crov
Xiyei Xóyt.cc bcdvog 6rcol5 auv.PouXeún, Waecv xcet IxeZvog órcoa nilacet, Tcpénet vet gescfccrn
et; Ttvcc ixoct&vnIcrev 1 6cpiXeLoc, 6rcoi3 X(iev tin6 ò crcpiXtLx ixavo, at& vec iN.tirop-71 vac yvcoptcrn
nolog &Nat, 6 xccOoXrack xat 7Tp8T0g 71-1-MtcrrIg.
'Ax61.u. StatpipeLr vec crui.e5olas-0) nvecç circ6 ò vec n61.1.7rn, autrt 67rolog crup.PouXeúa,
8iv tbrovivet. xpe6crrflç gzetvou, T6v 67roZov crottPooXeún, ixel:voç órcoll rcivizet., eacovivet,
xped)crnig ixeLvou, Tbv 67sotov 74.7TEL.
Merairepov acpaavcc xcipet. ixetvog, 67co5 7rivireL xcevkvoc vec xcicAn Ttno'rec. crfp&XV.AC, 77ccpc1
ixetvov órcor.) T6v cutiPouXeún vec xeq./.7).
e'07LOLO 8LCCPCCXOTI,7r vee g7rev4ev /aXov xcivn Tbro.req crapeatioc, tivEacog xat &noSeEil
yak 86 ..r6v grreg,ev, c/p31 nclg Tbv io-uv.PoúXeuaev, EXeueepWvercci dos6 T4p; rcpdyroo 8raPoXilv.
"OrcoLog 61.m.X-hcrei .nvòç T01.; cpEXou Stec vá crxtrreaan gvoc xot.v6v TOUÇ ix0p6v, TuxceEver, vec
asoxacret xod ye( ge.recaT) 6 xpt.r1/4, Stec vet yvmpEcrn clvEcscog xaci, 6Rt.M.a. &oeLvi ovcrup.PouXh
li)Jov 6pLalt6ç scat gnelztg Toy, vex 1.6v qnveúcrn, 157C01:0V yvcageTcu. TeroLag Xoyç,ótvEcrolg
xcei, crait6g 8vijOeXe xo'cizn no.ri 1.6v Ovov, nap& 11,6vov 8t6TL ccú-r6ç T6v 67rapaxlvvss,
6v.LXEce bsetvl i'yrov óptalAg wet cerrk 'an) grcev.ck vee xcn .r6v Ovov iivEaug xoct mink
Vac cpovelSal =1. xcopi; 'shy 61.1.Atccv ixstvv, T6st -11 61.uXEct. iiTOV CrUp.:30)lh Rovaxh. Kod
civEcrcog xoci etym. c'evcptfiloXov -nixce -r6v ioxerrcovev 9 xt. XCJetq 6vAtav, T6Te 6 xpl..rh; Trcts-reún

and legea pedepseste pe cel ce ajutd, nu se tntelege s pedepseascd pe sfiltuitor

(vezi gl. 69, zac. 4; Far. Qu. 129, nr. P. I, nr. 7).
Este deosebire tntre a sfiltui cineva sa se fact( vreo greseald si tntre a trimite sà se
facd, pen tru cA acela care sfatuieste, are In vedere folosul aceluia pe care-1 sfiltueste, lar
acela care trimite, are In vedere folosul sdu propriu, lar nu folosul acelui pe care-1 trirnite;
prin urmare judetlitorul nu trebuie sA socoteasca cuvintele, chid s-a Meta vreo greseald,
pentrucd tot asa spune cuvinte acela care sfiltueste ca si acela care trimite, ci trebuie sd
cerceteze la cine a ajuns folosul care a provenit de la greseala aceea, pentru ca sA poatd
cunoaste mai Intti care este vinovatul principal (vezi gl. 69, zac. 5; comp. Far. Qu. 129,
P. I, nr. 8-10).
Mai este tncd o deosebire tntre a sfdtui si tntre a trimite, pentru cd acela ce sfdtueste
nu rdmIne lndatorat aceluia pe care-1 sf5tueste, iar acela care trimite, rAmtne Indatorat
aceluia pe care-1 trimite (vezi gl. 69, zac. 6; comp. Far. Qu. 129 P. I. nr. 6).
Mai mare greseald face acela care trimite pe cineva sA facd. vreo grepald, dectt .acela
care-1 sfatueste s'a facd (vezi, gl. 69, zar. 7; Far. Qu. 129, P. I. nr. 11).
Acel care va fi fost clevetit cd a trimis pe altul s5 facd vreo greseald, dacd a dovedit
cd nu 1-a trimis, dar cd 1-a sfdtuit, se apard de clevetirea intlia (vezi, gl. 69, zac. 8; comp.
Far. Qu. 129, P. I, nr. 12).
Acel care va spune unui prieten sd ucidd pe un dusman comun al lor, judecdtorul
trebuie sd socoteasc5 i sA cerceteze, ca s5 runoascd dad. area convorbire a fost sfat sau a
fost poruncd si 1-a trimis sd-1 ucidd; ceea ce se cunoaste Intr-acest chip: dacd si el n-a
voil sd [bed niciodat5 ucidere, deat numai pentru cd. acela 1-a Impins, atunci convorbirea
a fost poruncd si acela I-a trimis sa facd uciderea; dar dacd si el a voit sd-1 ucid5 i fdrti
de convorbirea aceea, atunci convorbirea a fost numai sfat; i dacd poate este si

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS, CREC. nr. 532 gi 588, p, 227-342 217

trepEcsa&repa Irc74 -r6v i¡OeXe cpoveúan xat xcaplç Tiro 61.uXf.av Exeivv. Kat 1.6v Tp6Irov TO5TOV
Exec, 6 xpvr1/4 Tip 611t.Xiav ixELv-ip cru14031v xat 6xt Stec 6ptcriz6v.
'Axót.0 yvcap(Ccrat, civEacog xat cerrh hT0V CMVPOWA 6pEat.1.6g, 6notav 6pav
kU-rearer, 6 xpcTiN xat yvcaptcreL T6v cpovety.évov dv0pcorcov, TEvoç frrov raiov 1-x0p6g, SEccyl ávtcrcag
xat frrov TcXkov kx0p6; ¶05 povicag, ..r6Te h 61.1.1.Xta ixetvl 'COV 01J[43OUXII (i[L'h atv 6 cpovevylvoç
livepwrcog . TOV rakov ixOpòç crup.PouXot.rofoç, -terre 1 6izata .rov xaOciptog 6pLav.6g xat
aúT6ç &cep* ¶6v 61XXov ve4 xecvn ¶6v yóvov.
"OnoLay /Spay Siv 151.1.7ropii 6 xpe.whç vec yvcoptcrn cpavepet 1.2A dnov&soy, ecvtcrcag xat -17)
6p.tXta &XEEV1 ijTOV crurzf3ouX-h 6pLap.6ç, T6TE gpxern etç Thy Tt.i.t.captav xat rcaas/5er, ¶6v csúlz-
flouXov vec 61.toXoyirrn Thy eckhOnav, lad vec etrct auvf3ouXilv To5 g8c4aev 6pLolt,6v vet xdp.n
acpiXvz.

Indoiald el I-a ucis sau nu, fbird sd fi avut loe convorbirea, atunci judeditorul crede mai
mult cd a voit sd-1 ucidd i Mil de convorbirea ace a. Si co acest chip judecdtorul
socote*te convorbirea aceea drept sfat §i nu poruncd (vezi gl. 69, zac. 9; comp. Far. Qu.
129, P. I, nr. 13, 14, 16).
Se cunoa*te de asemenea dacd acea convorbire a fost sfat sau poruncti, atunci and
va cerceta judecdtorul *i va afla omul ucis al cui vrAjmal mai mare a fost, pentru cd dacà
a fost mai mare vrAjma* al uciga*ului, atunci convorbirea ace a a fost sfat; dacd insd omul
ucis a fost vrdjma* mai mare al sfiltuitorului, atunci convorbirea a fost curata poruncd
*i el 1-a Lrimis pe celtilalt zA facd uciderea.
Chid judecdtorul nu poate cunoa*te vddit cu alt chip, dacd convorbirea aceea a fost
sfat sau poruncil, atunci merge la caznd chinuie*te pe sfdtuitor sd mdrturiseascd ade-
vdrul i sd spund dacd i-a dat sfat sau porunca sA. facd gre*eala.

KEIDA.AAION B-ov
MA TON ETMBOTAATOPA TOT E(DAAMATOE IIOIAN TIMS/PIAN IIEPNEI
"Onocog autiPouXeúeL &XXov vck xecvn TETCOTCK acpcalicc, TL(1.0.1pErrat1thThy ESEav 'Cl¡Lcoptav,
¿ro il Ty.copeiTct. xat ati.r6g 6 IScog 6/coi3 xcitivetTò crpoiXv.a.
"Onotoç napaxae, napopytCeL, avdarret., 8t,SaaxaXeúet xat Epirtiveún xavkva xectql
TETCOTCq apdra4/.04, TI.I.LCapaTCCG, cLatiV TIV.Wpc7c-rat XCCi 6 crup.3ouXot-ropag, you Tip ESL= TLILCO-
ptav, 67r0i3 Eépvm xat ixelvog 67-co5 xcip.ver.rò acpiXiza.
"QrcoLog SeExvec xavev6ç Thy WcpiXetav, 6noii rrápi) dac6 ¶6 &Iva acpoava, ixeIvog
..r6v auttpouXelkt, vet ¶6 xciirn aú-r6 acpcava.

CAPITOLUL II
PENTRU SFATUITORUL GRESELII, CE PEDEAPSA IA?
Cela ce sfAtue*te pe altul sd facd vreo greseald, se pedepse*te cu aceea*i pedeapsd
cu care se pedepse*te i acela care face gre*eala (vezi gl. 70, zac. 1; Farinaccius, Quaestio
129, Pars. IT, nr. 23).
Cel ce trideamnd,11 face sd se minie,11 intdrltd, 11 ddscdle*te*i invatd pe alicin(va sd facd
vreo gre*eald, se pedepse*te precum se pedepsekte *i sfdtuitorul, anume cu aceea*i pedeapsd
pe care o ja j acela care face grepala (vezi gl. 70, zac. 2; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 26).
Cela ce aratd cuiva folosul ce-1 va avea de la cutare gre*eald, acela 11 sfAtue*te sA facd
grepala aceea (comp. gl. 70, zac. 3; Far. Qu. 129, P. 11, nr. 3).

www.dacoromanica.ro
 218 CARTE ROMMEASCA. DE INVATATURX

'07rocoç ¿7TV&a ò crcpcava, 67co5 Tcvalç &XXoç Tor) XiTec, nc7.); Exec vec xc'en, I-sae-Nog 1-6v
aup43ooXe6ec vec ,r6
"Olsocoç circoxpc07) ixetvou, 67ao5 Tor) V-yet, nc74 gx-n vec rò Setvcc acpakta x&i.ce
6VoNoperrepov &sty°, 67roii gxecç vec xcii.c.nç wet xii[te ykhyopa, ckXX6coç ròipyov TeXeccf.)-
ves-ac xcaci, 1-xetvoç 1-6v ovi4ouXe6ec vec T6 xciwn a6T6 T6 apecXilac wet nii.copEisca, eaaecv xoct
bcd.vov .r6v t8cov, 67oll xec[cvet.
"Onocoç ant ixetvou, 67rocoç 0.0,ec v cpove6crn xavkvcc vec t6v povelkrm, cp6veuerk
Toy, 6v Xoy&Tat, raclíç vec gacoxe cruRpotairr Scez .roa X&ye th 67.c60eacv etv xat
oicptvec 6Xlv T-hv Louatav etç Toi3 X6you TOU.
'ExeIvoc, 67coi3 1XOUaL Tip? 18tav yvcf)mv ic.i hcetvouç, 6rao5 xcipouac ò acp&Xl.ca, Tc1.0.)-
poilwrac Tip; Waal Tcl.tcoptav, &racy xat &divot, órao5 Tò ixecilaac xat Toryro ypotxiirocc, &ray
cscpeap.a ervat cin6 ixel:vac 1.ceyaXdrravra acp&Xt.tauc, IX., cLactv etym. vec npo&Lacoac ,r6v
T67rov xat 1-1)v xc'opav vec (3Xac4go-crc T6v acúetwalv, 67coi3 -ro6ç 6gec, &XXo 6p.ocov.
avtacoç xcd. ENGEL tiTCÒ Tet napact.ctxpec apeawera, Siv TLILCOOTCCI T6a0V L-ICEZVOg, 67r 013 X&I.LVELrò
ccp&Xtca, &ray xat 1-xer.voç, 67Cd; gxec yvcf)trilv va T6 sawn, &IA] vec Tò exocv.ev.
"Onotot Mcroucscv k.rostiaataK, 8tec vet yivp xaviva acpecX[ca, xat 67T010t. tv tç Thy ear&
cpaatv vec ykvp airr6 rò opeAl.ca, -r6crov rtp.copoNTat, eocrecv xat ixelvoç 6 r8coç, 67T05 TeXeccf.wec
rò crcpcav.a, 6,rt. Xoyijç acpciXila xat av eivac, imacp6v Ileycaov.
"Onocoç aut/PouXe6aec xavkva vec xectil Ttrawraç crcpeckca xat vec tòLTOLIACin xat 6'44 vi
ytv-n xat va cruvrpocpc&al xat ixeZvov, &cot; ,aacr. vec xdq.cyl acp&Xiza, Sèv nkpvet nepcacrorkpav
Tc.p.copEav, dcXXec p.6vov ixetvlv Tip tacow, 67roii népvec xat ixelvog, 67roC) wipe' t6 apdal.ta.

Cel ce a ldudat greseala pe care altcineva i spune a are sä o feed, acela Il sfdtueste
sd o feed (comp. gl. 70, zac. 4; Far. Qu. 129, P. II, nr. 4).
Cel ce va rdspunde aceluia care li spune cd are sd facd cutare greseald: fd mai repede
ceea ce ai sà fad l fd-o repede, pentru cd de altfel lucrul se termind bine, acela Il sfdtueste
sd facd greseala si se pedepseste ca i cel care o sävirseste (vezi gl. 70, zac. 5; comp. Far.
Qu. 129, P. II, nr. 30).
Gel ce va spune aceluia care voieste sä ucidd pe cineva: daca vrei sd I ucizi,
ucide-1, nu se socoteste cd i-a dat sfat, nici nu se pedepseste pentru faptul cd-i spune
ipotetic: dacd vrei, i lasd toatd puterea pe seama lui (vezi gl. 70, zac. 6; comp. Far.
Qu. 129, P. II, nr. 31).
Gel ce au aceeasi pdrere cu acei ce fac greseala, se pedepsesc cu aceeasi pedeapsd
ca i aceia care au fAcut-o i aceasta se intelege, and greseala este dintre cele mai mari,
de ex. ca si cum este sä trddeze locul i Ora, sau sd vataine pe domnul care-i clrmueste,
sau alta asemenea. lar dacd este din grcselile mai mici, nu se pedepseste atita acela care
face greseala, clt acela care are gind sd o facia, dar n-a fdcut-o (comp. gl. 70, zac. 7;
Far, Qu. 129, P. II, nr. 32 si 34).
Cei ce vor da lucruri pregAtitoare pentru ca sa se facd vreo greseald si cei se stilt
hotdriti sd se facd acea greseald se pedepsesc ca çi insusi acela care sdvirseste greseala,
de once fel ar fi aceasta, mica sau mare (comp. gl. 70, zaa. 8; Far. Qu. 129, P. II,
nr. 40 si 41).
Gel ce va sfdtui pe cineva sA facd vreo greseald çi sa o pregateascd çi sd fie la toate
çi sa intoväräseascd pe acela care voeste sd facd greseala nu ja mai mare pedeapsa, ci
aceeasi pe care o ia çi acela care face greseala.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. nr. 532 qi 588, p. 227-342 219

'0=5 autz9ouXelScret Stec vec yen TETCOTC acpcal.ta, v ripvci tt6vov vTtl.tovIav T05 acpca-
V.CLTOg etç ¶6 xoppl TOU, &AA& etvat xpanyivog, vet etva7cX1p6v7) 6Xottg Tat% flL
ixeEvoy,
1-VCCIPTE0V ¶05 67roE0u kyLvlxe ¶6 acpciXiAa, &ray gytvlixacrtv at Et[tcopEat Stec ¶.6 acp&Xlmt
"Orotoc cruu.r3ouXeLaet rcapaxtviret xaviva vec xXgth, cbaecv xXgrmig 1-t[tcopFerat, kav
6 xXgre-clç xcoptç 1-xeLvlv truglouXilv wet Thy rcapaxEvlatv Sev i¡OeXev xXith &IA fivEatog
xat ceirsk 6 xXgrrslç .hT0V ttaeltLivog xott ecrrò &XXca4 cpopoci:G vec xXrr, T6..ce 1-xetvog, &roil
¶6v crut49ouXe6et, v Tquopei-cca rcoXXec &crew 6 xXirrnw.
`0 trutLipouXdtcopag Tijç xXetlActq itvcct xpotorTHAvog vet crupgtirn Tef. rcpántaca -rec. xXe4)4.tta
T05 otxoxupo5, 67co5 Tee gxaaev, v xaXec xat vet IA Tee gxXetPev a&rk, &XX& ttóvov Surd, gSo»ce
13ouXhv vet T05 xXecpErolat. Torrro tc6vov daletvec rcpercet vec cpuXckEn 6 xpt-cilg, civEscog xcel 6
aulipouXcfecopag Laut.tr3olAsuae -Ow xXinTyp va. xV4,1 ExaTbv -ypdatt xttptv X6you, xat mink vex
xXgtirn Stax6ata, 6 crupouXciTopag Siv &oat xparlOvog vec crrpeth nape( 1.1.6vov gxot.r6v,
6=5 icru43o6Xeutre ye( xXecp0c7xxv.
"O'rav aut.tßouXeixrn rtvetç xaviva, vet xcili.7) TErco.reg acpca[ta, xat mink ail.; Tò x&I.tet T6TE,
&IA oicrhaet vet =pecan xatp6; rcoMg xat ¶6-ce vet ¶6 xec[t-n, Ttp.coptirat 6 auvriouXtiToptcç Tóaov,
&rear xaci ixelvog, 6rco5 xectivet acp&Xisa, xaXec >cat vec tc-h &MILE xat 7racpeuek, xa0eog
Tbv go-qt90tAeuae.
Tee X6yta Tijg (suti.fiouXijç yX7Noperrepa i-tyyo5v.rat. elg xaX6v rcapec etç ¶6 xax6v, ¶6
órcoZov ypontet-rat, 6.rav dtviii.teacc elg ¶6v cru49ouXotTopa xat etç bcetvov, 6aco5 grcaee pottlxv.ov
ecrcò TY»; CTUVPOUMIV Siv liTOV rcpoTirrepa gxepa. StaTE, etvEacog xat a&cot rcpwciyrepa ixOpeúouvrav,
TErre Tee X6yitt T.* au[tPouXii% grryotiv-cat yX1yopercepa elg ¶6 xax6v nape( etç ¶6 xaX6v.
"Orcotog o-uv.PouXeúcset, Stec vec yevn TEnoTeç crogalitc, ecvEcro4 xott ipayp. èvyin, 6
cru143ouXec-copag KA) Tii.ccopFcrocc, 6notov ypooteiTat, 6.sav acpcalza, ó7co5 au49ouXeúet, etvat

Gel ce va sfdtui sd se fad. o greseall nu ja numai pedeapsa greselei pe trupul sdu, ci

este tin ut sa pldteascd toate pagubele aceluia impotriva cdruia s-a facut greseala, deed s-au
executat pedepsele pentru gre§eala aceea (comp. gl. 70, zac. 9; Far. Qu. 129, P. II, nr. 58).
Gel ce va sfatui sau va Indemna pe cineva sd fure, se pedepseste ca un fur, dui furul
fárá acel sfat si Indemnane n-ar fi furat, lar daca acel fur era Invdtat §i de alte ddti sa furo,
atunci acela care-1 sfdtue§te nu se pedepse§te tot ca furul (vezi gl. 70, zac. 10; Far. Qu. 129,
P. II, nr. 60 si 62).
Sf&tuitorul furti§agului este tinut sd itntoarca lucrurile cele furate stapinului care le-a
pierdut, mdcar ca nu le-a furat el, ci numai pentru ca a dat sfatul sd-i fie furate. Nu-
mai trebuie judecdtorul sà päzeascd aceasta cu adevdrat, dacd sfdtuitorul I-a Indemnat
pe fur a fure 100 de grosi §i el a furat 200, sfdtuitorul nu este tinut sd intoarcd cleat suta
pe care 1-a sfAtuit sa o fure (vezi gl. 70, zac. 11 ; Far. Qu. 129, P. II, nr. 63).
Chid va sfdtui cineva pe altul sd feed vreo greseald §i el nu o face atunci ci va lasa
sd treacd vreme multa ptnd sa o sdvir§eascd, se pedepse§te sfAtuitorul la fel cu acela care
face greseala, dei n-a fdcut-o Indatd, precum 1-a sfdtuit (vezi gl. 70, zac. 12; Far. Qu.
129, P. II, nr. 68).
Cuvintele de sfat mai degrabd se interpreteazd spre bine decIt spre ráu, ceea ce se
Intelege clnd Intre sfAtuitor si acela ce a pdtit stricaciunea de pe urma sfatului, nu era
de mai Inainte o dusmAnie, pentru cd daca erau In du§mdnie mai de tnainte, atunci cuvintele
de sfat se interpreteazd mai degrabd spre rdu decit spre bine (vezi gl. 70, zac. 13; Far.
Qu. 129, P. II, nr. 72 si 75).
Cela ce va sfdtui sd se feed vreo greseald, daca lucrul nu s-a fdcut, sfAtuitorul nu se
pedepseste, ceea ce se fntelege, cind greseala la care sfatueste este o greseald foarte mica;
iar de este gre§eald mare, precum este tradarea de tara, sau netinerea In seam& a lucrurilor

www.dacoromanica.ro
220 CARTE ROMINEASCA. DE INVXTXTURA

7capa4Lixp6v crcpcili/a tivfacaç xoct Elva' acpcaRoc Reycaov, eocrecv etym. TcpoSooicc Tijç xdvaç
xacTacppóvlii.a Tc73v 7TpoLyvisaw xat 7rpocrramiTcav xat thror XijToi3 ai)OevT6g,
coMileVTLX(5V
61ro5 61Aec, T6Te 6 o-u0ouXecTopag TLI.1.0.)peiTat Tócrov, eoaecv vac ijOeXe ybnxcdTto acp/Xl.ca, xat
Tcp.copól-rac1th xeNly Ty.coptav, 61Tor) -350eXe TIV.O./plejj ixetvog, 67T05[1.7) crcpcava,
"07rocog 0114 OUX,E6CL TL7COTK apeaV.M, vTcp.ove-c-rac, 6Tccv 04X-rj 67ríaco
TOU, 86 cpecivec 'roar° 1.1.6vov, &XX& TuxccEveL vet autif3otasúcrn Tec kvav-rEce xat Ireacv TO5TO
yOávec, &iv)) TuxceLvec vec ßePaccoOt, 7cc7.4 ai)Tóg, TÒV 67co'Cov EcrugloúXeucre 8.1-v 0iXst xecni
Tip aUtLPOUXip Tip TC(DCLT7p XCd ecvEacog xat èv &rya' xcxXck filißacog, 7rc74 8èv .0iXec T6 xec4o.1,
TOO Tuxatvec vec T6 61.coXoyi)a-n hceEvou, 1-vavTEov to 6notou eixe vec yin) cerr6 T6 acpecXcla xat
Siv peckvEL isóvov vec Tor) ebr-Ty cpuXiyou &7c6 T6 Sava TcpEcylia, vac (3Xc43ys, &XXI Tuxccivet
vec Tor) ebrt xat T6v racov átv0pcorrov xoct óvova, duct) T6v 67rotov rcp6Irec vet cpuXiyeTocc. "OTccv
Xour6v 6 cruRPouXecTopcc; incTeXatckyi Vat.; Tal% Treptcrroang, 6rcoi3 etrcavev, LILCO pea-coci,
elv ykv-n xat 6X64 T6 acpeckta, 67roí5 rìv7Tpúrniv cpopecv ai)T6ç &cruiLpoí)Xeucrev- eq.0) ecckan
p.Lctv ovccxip TreptaTccatv tiarò TOLTCELq, óiroi3 kl.ceTpilaccv.ev, xoct vec yin T6 apcaticc, Ty.copec-Toct
6 crutif3ouVeropag eacretv xat ixeirvog, 6=5 Ixotize T6 acpcalsa.
"Orcocoç TcpoaTecCei xaviva vet inrcirri vec xciirn TbroTeg acpralla xat 6arepov vc'e Tor) cErcyr
vv 67ro'crng vee T6 xectrfiq, vivtorcog xat airr6ç T6 lap), Ttl.ccopekrac cerrk ILOVCLX6g TOU, tiA
LY.EIVOq, 67[05 Tbv &curt cperfcvet. TOU vet rco'crn 67rtcro) T6v 6pLcsi.o.6v, órcor) T6v gacaxe, xat
xpecee eTac vet Tor) TcpoaTgil Tee ivavrEcc vec 13430(10-h, 7ri7ç ocirrk 8v)(expel, T6v Tcpc7.yrov
6ptap.6v, ob'Te vet T6v cpavepd)rry) ixeLvou, 61ro5 etxe vet 13Xacpet &no!) T6 apcalza ixer,vo, xa084
xpetgeTac vet T6 xfrn -roara 8Xa L-xeivog, 61roi3 crulL3otAcif)ec.
"Orcocog auRPoWatícrcc xaviva vec ixOpeúeTat. TVA diXXov xat rerrk ear6 Tip cerrip aug-
13ouXilv ecvánTEL X0C/ 1!)Tcciyet, xat Tòv cpoveún, 6r 6 aul.cf3o0a-ropa; 8vTI.V.0.)peiTau. Waal, cpcoviaç,
&AA& 1.1.6vov Ty.o.)percTac xaTec Tip 06?ar1tv Toi3 xpLoroii.

gi poruncilor domnegti, sau i vreo vatamare a Domnului care cfrmuegte, atunci sfatuitorul
se pedepsegte ea gi chid s-ar fi facut gregeala gi se pedepsegte Cu acea pedeapsa cu care
s-ar fi pedepsit acela care voia sa savIrgeasca gregeala (vezi gl. 70, zac..14; Far. Qu. 129,
P. II, nr. 81 gi 87).
Cel ce va sfatui sa se faca vreo gregealli, nu se pedepsegte cfnd va reveni asupra sfa-
tului, !ma nu ajunge numai aceasta, ci trebuie sa-lsfrituiasca dimpotriva ; i iaragi nu ajunge
aceasta, ci trebuie sgi fi sigur ca acela pe care 1-a sfatuit nu va face dupa sfatul ;

daca nu este sigur ca nu o va face, el trebuie sd o marturiseasca aceluia Impotriva

avea sa se faca aceagregeala ; gi nu ajunge numai fi spus: pazegte-te de cutare lucru ca sa
nu suferi o \TAU-mare, ci trebuie spuna chiar pe nume omul, de care trebuie sa se pazeasca.
CInd deci sfatuitorul va savIrgi toate aceste lucruri pc care le-am spus, nu este pedepsit, chiar
daca s-a facut Intocmai gregeala la care el a sfatuit In ilia ()ark iar daca va omite numai un
lucru din acestea pe care le-am enumerat i gregeala s-a facut, se pedepsegte sfatuitorul ca
gi acela care a fa'cut gregeala (vezi gl. 70, zac. 15; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 90-93).
Cel ce poruncegte cuiva sa mearga sa faca vreo gregeala gi mai pe urma Ii spune:
sa nu mergi sa o faci, daca acela a facut-o, se pedepsegte el singur, Insa nu acela care 1-a
triniis, penLru c5-i ajunge sà la Inapoi porunca pe care i-a dat-o, gi nu este nevoie sa-i
dea porunca dimpotriva sau sa se asigure cà acela nu executa prima porunca, nici sa o
arate aceluia care avea sa sufere o vatamare de pe urma gregelii, precum este dator sa
faca acela ce sfatuegte (comp. gl. 70, zac. 16; Far. Qu. 129, P. IL nr. 92).
Cel ce va sfatui pe altul sa se dugmaneasca cu altcineva i acela In urma sfatului
dat se aprinde gi merge de-1 ucide, atunci sfatuitorul nu se pedepsegte ca un ucigag, ci
numai dupa voia judecatorului (vezi gl. 70, zae. 17; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 97).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 gi 588, p. 227-342 221

"Conoco; aui..43ouXe6csec xavkva vi. cpove6crii T6v 116Tpov xecpcv X6you, xcct cc6T6g pove6cret
T6v 'Avapiav, cruv.PouXec-copaç aiv Tcp.copeil-ac eocrecv cpovgag.
"Orcocoç crucuv..5ouXe6crec xavgva vi X4L7 TETCOTEg acpeckca xat ce6T6g Tb 81v Tcv.co-
p&Tac, 6Tav xpEcreg iXeueepd)an ecTc6 raccrav TI+CcopEocv T.6v 7C.rocía-rtp, 6=06 ixave T6 r8LOV crcpXXi.ca.
"Orrotog ciru[A.PouXe6aec xavgva vi cpove6a1 efaXov, xal a6T6g v T6v cpove6ec erc7rX64, c1XXec
-rcpc7Tov Tor) xón-rec v c6T7Iv Tou xecpcv X6you, e6ygec Tee 6[.caTa Too xoct 6tcoca o3 xittvec
xcci. 6crrepov T6v ttavaTd)vec, Tóre auti.pouXiTopaç aiv TLI.LCOpeiTca thTip Eatccv Tcli.cuptav 67soii
Tcp.coperiTac 6 n-Tatcyclig, brecSil 6 6.civaTog xxl a6Touvoi3 TuxuEvec vi gym crxX1p6Tepog,
T6v aup43ouXciTopa cpalvec 4j eacoxecpeckilacg.

Cel ce va siltui pe cineva sAL ucidä pe Petru de ex., §i el va ucide pe Andrei, sfätui-
torul nu se pedepse§te ca uciga§ (vezi gl. 70, zac. 18; comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 99).
Cel ce va sfAtui pe cineva sd facA vreo gre§eald §i acela o face, nu se pedepse§te, and
judeatorul izbffve§te de toatA pedeapsa pe vinovatul care a fAcut chiar acea gre§eald
(vezi gl. 70, zac. 19; Far. Qu. 129, P. II, nr. 100).
Cel ce va sfAtui pe cineva sa ucidA pe altul §i acesta nu-1 ucide pur §i simplu, ci
li taie nasul de ex., li scoate ochii §i altele asemenea Ii face §i pe urna 41 omoarA, atunci
sfAtuitorul nu se pedepse§te cu aceea§i pedeapsA ca §i vinovatul, deoarece moartea acestuia
trebuie sd fie mai asprA, iar pentru sfAtuitor ajunge tAierea capului (vezi gl. 70, zac. 20;
comp. Far. Qu. 129, P. II, nr. 101).

KE(DAAAION P-0v
AI.A. EKEINOTE OHOT ETMBOTAE TO TEIN AAA° TE NA KAMNOTEIN THIOTEE
ES1AAMA, OI 0110I0I KAI X12PIE THN ETMBOTAHN EKEINHN HOEAAEI
KAMH TO IAION EIDAA.MA, HOIAN TIMSIP1AN IIEPNOrEIN
"07COLOg CTUVPOUXEÚCSEL XOLV6VCC VeC XÓCR) 'strE o-reg acrapc, T6 67roiov ct6T6q .VeXe xecIrn
xal. xcoptg *TV CTUV.POUXi)V ixeívlv, Tcl.twpiTai clmetv xal T6v rcTxtcrniv, 6Tav a6T6g v iDeXe vec
T6 xo'cl.c.ii TáTE, creyrk T6v icrui.43o6Xeuaev, Siv vi T6 xcip.-nth ixiivov 1-6v Tp6nov,
67roi3 mink Tor) kpv.hveucrev.
"Av xcal xcel TLVecg gnivì xc TtrcoTec; 1.f.syciXov crcp/Xl.ca ecn6 X6you 'roo, xal xcoptgvI
T6v crui/PouXe6crn 6EXXog, vi npoScácsii x.X. xc'opav elg To6g &Opoò j vi xaTacppovilan Tct
cicpevuxi rpc'emccToc npoaTecyvaToc, [xi 6Xov TO5TO XCC1 6TCOCK dXXOG VEXE T6V CIDOOUXEI5Cri)
vec T6 xeccrn, xa/ a6T6g 6 o-up.ßouXciTopag xaTec T6v tatov Tpórcov TqlcupFcrac (bail) xal 6

CAPITOLUL III
PENTRU ACEIA CARE SFATUIESC PE ALTI! SX FACA VREO GRE5EALX
PE CARE AR Fi FACUT-0 $1 FA.RA. UN ASEMENEA SFAT, CE PEDEAPSA IAU?

Cel ce va sfatui pe altul s facl vreo gre§eall, pe care el ar fi fticut-o §i fdrä sfatul
acela, se ped tpse§te ca §i vinuvatul, clnd el nu voia so facd atunci clnd 1-a sfAtuit, sau nu
voia s-o facA In chipul pe care i 1-a explicat.
Di cinava ara si facl vreo gra§aald mare de la sine §i filrA sfiltuiasc5 altui,
de ex. si tri13ca di §n %altar tara, sau sl nu baga In seama lucrurile au poruncile domne§ii,
cu toate acestea daca oricare altul 1-a sfdtuit sä o facd, atunci §i sfatuitorul se pedepse§te

www.dacoromanica.ro
222 CARTE ROMINEASCA. DE INVATATIJRA.

TCTOCECITTig, 7CXilV CiVECI*44 xìTò acpcikca etvccc Tracpactitxpbv xoci. tx.6,r6g eixe vet Tò )(dew() xcd xcoptç
f3ouXip, 67cocog Tbv auvriouXeúan vec Tó Itdcirn, &iv Tqlcoptirat p,6 Tip May Tcp.copEccv, 61To6 Two-
piTac airck.
°Gray ou43ouXe6crn 'CLvereg =vivo: vat Xcitrn TLICOTeg cry&X[coc, rò lardeov mink eixe vc1 T6
xelizn xat xovtç Tip crutzflouXip 1-xcEv7p, 4 8Xov TO5TO TóTerògxati.ev, 8xt, c'ocav ecrcò X6you roo,
&i.th g.)crecv kx rcpoadarcou Toi3 autzPouXecTopog, T6Te 6 cruvriouXriTopag Tcp.copiic-Tca TV t8Lav Two).-
p(ctv, cbcrecv xat 6 tScog rcTcdaT71q, SECCTI Xoyet.rca, Trek &iv 'Ow icru¡c(ioúXeuaev ecnXik, ecXXec rck
Tòv ga-reae vec T6 xecp).
"Orcocoç &Lam poi)Occav xavevk &Cc vec TETCOTOCq CrCp04tX, 81v Tctccop&Tocc Ili Tip ESEav
Tivcoptav, 67To5 TticcopeiTac 6 rcTodaTlg, 8TOCV X0a Vilptg L1CCEV7V TV (3crilElecav mink rò . 0eXe
xecirn, &IA CcvEacog xat otóTi) j flo-heeca etym. 'seTolag Xoyijç, &cot" xcaptç ixetvip rò acpcai.cce
ileeXe ?ivy), T6TE 67TOLOq 8WCIEL CLtiniN rv 130110ELCCV, T6GOV TLI.uopeiToce. &crew xcel 6 TCLOCECTTlq.
"Oncnog cru43ouX6aer, xavbcc vec xectrn Tt7TOTEq acpcalla, rò 67ToZov acpcikta vet [zip Tclcco-
peiTca 1) IA .8-dcvaTov, &AA& 1.1.6V011 FLIdcrirpa xcct ccirck etxe vet T6 xciwn airrò rò crcpcalcoc xat xcaptg
Tip PooXip iXELV1V, T6TE 6 crup.PouXo'cTopag 81v TticcopEcrac Sç Tec dcrrcpa, 67To3 Ty.copEcTai 6
TrscdcrT/g.
"Ormcoç crv-PouXetScrec xcct cru4o71011aec Twee ye( ,awn Ttrccrrag °craw( 1), TLI.1.0.)peis-cci. xat
ce.yròç Tip; iStocv Tcl.ccoplav oScrecv xat 6 C8cog rcTadaTIN, xccXec xat cciyck VeXe Tò xcip.71 min?)
acpcOgscs xat xcaptg Thy (3ouXip xat Tip r3crhescav 1-xeEvou.
"Chsocog crTaXeL xav6va vec xcictcy) TETCOTEg cscpcav.a, TÒ 67roZov dirk ròiVfleXexc xcel
xcoptg vec ..c6v cs-ccE)q), uticopet-cat rhy BEM.' TtlitopEctv, &say xat mink 6 7ZTOLECYT7K. 'AvEscog
xcct kxeIvog, 67roll xciwn TC7r.OTC(g crpc'eXp.a, Tò x&R) xcaptç Tip! 0141.POUXiN XMI XCOpig
flolleecocv, 6Tcor5 TO kacf)xocacv, Elva' 86crxoXov vec ecro8etx0-hili pAp.rupag, Stec Tam° broktxverat
IA awe& xat tinetaaicriza.ro(.

in acelasi fel ca i vinovatul; daca Irma greseala este foarte mica si el avea sà o faca i fara
sfat, sfatuitorul nu se pedepseste cu aceeasi pedeapsa cu care se pedepseste el.
Cind va sfatui cineva pe altul s savirseasca vreo greseala, pe care acesta avea s-o
lac& i fara un asemenea slat, cu toate acestea a facut-o atunci, nu ca de la sine, ci ca de
la persoana sfatuitorului, in acest caz sfatuitorul se pedepseste cu aceeasi pedeapsa ca
vinovatul, pentru ca se socoteste ca nu 1-a sfatuit numai, ci 1-a i trimis s-o faca.
Cel ce va da cuiva ajutor sà faca vreo greseala, nu se pedepseste cu aceea.5i pedeapsa
cu care se pedepseste vinovatul, cind i el MI% acel ajutor ar fi facut-o, insa daca i acel
ajutor este de asa fel, ca. MI% el greseala nu s-ar fi facut, atunci cel ce va da ajutorul, se
pedepseste ca i vinovatul.
Cel ce va sfatui pe altul sa faca vreo greseala care nu se pedepseste cu moartea, ci
numai cu bani, i acesta avea sà faca greseala i fall un asemenea sfat, atunci sfdtuitorul
nu se pedepseste cu banii cu care se pedepseste vinovatul.
Cel ce va sfatui si va ajuta pe altul sa faca vreo greseala se pedepseste cu aceeasi
pedeapsa ca i vinovatul, desi acela ar fi facut 'greseala i farà sfatul i ajuroul lui.
Cel ce trimite pe altul sà faca vreo greseala, pe care el ar fi fäcut-o i fara sd-1 fi trimis,
se pedepseste cu aceeasi pedeapsa ca i vinovatul. Este greu de dovedit cu martori daca
acela care a facut vreo greseald, ar fi facut-o fara sfatul i fArà ajutorul pe care i I-a dat,
de aceea se dovedeste cu semne i cu prezumlii.

1) Dela vec 1.4 TtILcupetTat pina la Ttncyraç exp&Xl.ca sare ms. gr. 688.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342 223

Ilpi:STov xod, eeneExceatece etvaL Trek 6 7rrocEcrnig . 0eXe xciwn T6 acp&Xp.a xat xcoptç
T-hv 13ouX-hv 6noi3 To5 vto5T6g 7spiv Tijç 13ouXijg Lnatvéelxe xat icpop&pEcre, ntlç sakXe
x&p.1 aúT6 T6 crevalLa.
Aeirrepov. "Gray &Xj jaO Opa tivect.tecscc Te6 cpovicog xat Tor) cpoveupl-vou npoTirrepa
napec T0i5 6Wawat. T1)V 003111 veC T6v epoveúa-n, T6 sty= getíTepov alp.&81. xcet eareExceatece, TCCISq
CO5TÒq T6v VeXe cpoveúa-n xat xcoptg f3otaip Ixetvlv.
TpETov crvciat. xat &neExacrp.a etym., nik ceys6g T6v i¡OeXe cpcoveúan xat xavig T-hv pouXino,
6Tav voth dipp.aTa, nptv nap& vee 8c v flouViv.
Thaprov alp.ecac etym. 6Tav 6 cpoviag -94Xel, err?) xavev6q, 'spiv nap& vec ncipn T1)v PouXliv-
1-y6 »aft)
vec T6v cpovzúan xcoptg eaXo.
aLc.3 CIVm, 6Tav 6.6X.n xo'cp,p T6 acpc'eXp.a 6aTepov ecn6 no)oiv xaLp6v, &cp' o6
neip-n PouXilv, 8aTt T6Te 8sExver. rck IV-Mk gxceile T6 acpciXp.a, 6xL napaxtvoúp.evog &TO) T))v
13ouViv, c1XX4 cre7V6 TOU.

Intliul .semn i prezumtie cd vinovatul a voit sd faca greseala i fdrd sfatul ce i 1-au
dat, este dacd dInsul Inainte de sfat s-a lAudat si a Ingrozit, cd va face acea greseald
(comp. gl. 71, zac. ; Far. Qu. 129, P. Ill, nr. 142, 143).
Al doilea, chid va fi dusnanie tare ucigas si cel ucis, mai Inainte de a-i fi dat sfatul
sd-1 ucidd, acesta este al doilea semn i prezumtie cd el a vrut sa-1 ucidd Mx% Sfatul acela
(vezi gl. 71, zac. 2; Far. Qu. 129, P. III, nr. 145).
Al treilea semn i prezumtie cd el a vrut s1-1 ucidd i fArd sfat, este chid pregd-
teste arme Inainte de a i se fi dat sfatul (vezi gl. 71, zac. 3; Far. Qu. 129, P. III,
nr. 147).
Al patrulea semn este and uciga.sul va fi spus cuiva, mai tnainte de a fi primit
sfatul: eu vreau sd-1 ucid fárá nici o vorbd (vezi gl. 71, zac. 4; comp. Far. Qu. 129,
P. III, nr. 144 si 148).
Al cincilea semn este and va fi fdcut greseala mai pe urind, dupä multd vreme de
cfnd a primit sfatul, pentru cá atunci aratd cd dinsul a fdcut greseala nu indemat fijad
de sfat, ci de capul lui (vezi gl. 71, zac. 5; comp. Far. Qu. 129, P. III, nr. 151).

KE(DAAAION 6.-0v
AIA EKEINOTE OHOT ETM.BOHOOTEI KANENA NA KAMA THIOTEE ZOAAMA,
IIPIN HAPA NA KAMH TO EcDAAMA EKEINO
"OnoLog &Lam cruvrp6epoug app.aTa noya j danpa Te,v6g, vdc cpovelkrn
xaviva, axclaaK axoLvta, BLee vec únárn vac xXkti.rn, TE+LcopeiTaL xat aúTòç Waal, cpoviag Wacky
xXinT-IN. T6 6notov ypoweiTaL, 6Tav 68awav airratç Tatç 13crheetaK, igeúpovTag, 7V irT6g Vac

CAPITOLUL IV
PENTRU CM CARE AJUTA. PE ALTUL SA FACA VREO GRESEALA. INAINTE
DE A SE FACE ACEA GRESEALA
Cel ce va da cuiva tovardsi sau arme sau cai sau bani, pentru ca sd meargd
sà ucidd pe cineva, sau scdri sau funii, pentru ca sà meargd sà iure, se pedepseste
ca un ucigas sau ca un fur ; aceasta se tutelage, cInd i-a dat acele ajutoare, stiind cd

www.dacoromanica.ro
224 CARTE ROMINEASCA. DE INVAUTURI

vec )(tin a6T6 T6 apoap.oc, Start, TO &San Toúç auvrp6cpouç Tec gptcarcc xat Tec fIXoyce St'
c1XXlv 61r60eatv xat cfc6r6ç vet TX VETaxeLptcret et; T6 vert cpove6an, SLAI Tti.ccopeirca. cdyrk eocrZv
cpovkaç c`oaav xXén-T-IN. Ka/ 6 xptriK &Nat xpccrwivoç vec TCLo-reún rcik TO5 iScAlxccv Tez Pol-
e-4=ra St.' (1XXlv ins60ecrtv xat 6xt Stec acpcalLa. Ka/ TO5TO ypotxEcrat MET& T6v ccúr6v Tp67rov
xat etç 6Xatç TaTç &XXatç 67r613eaeç.
"Orcotoç Savetaet T6 (=in 'roo rob' cpovicoç, St& va arbc-n vec cpuXecrn, 7s6Te vac =peon 6
1-x0p6ç vec T6v cpove6ayb Ttv.caparat cbaecv xal 6 Cato; cpoviaç.
"Onotoç cruvrpocptaket xccvkvcc, 67roi3 vac rclyatvn vet xciwn TETCOTCK cr.:peat/A, scat T6v auvrpo-
cptc'eset Stec vec 1.ch PXotcpOt &Tc6 etXXov, róre rttccopetrat cLariv xcd a6r6ç 6 7T-trctcrr7lç, 67rotav 6pccv
e6pi01xe nocp6v, &ray &liver° a6r6 T6 acpikem, Snot= 6pccv eurocpocatartx(7.); T6v kauvrpoptge
Scrit 1-xetvlv 57r60eatv- Start ecvEc5o4 xat T6v kauvspocptgev &seal qaoç 'roo ethaze 1.tc4t
exam XCKTót TISTIN T6v kauvrpocptae [36Patoc Stec Tip 67c60eatv ixetvlv TO5 acpiXl.txToç, 151.tcoç
e6p60-,Ixev rcap6v, &ray kytvero T6 apiXv.a, TOTE ot6T6ç 8v Tti.to3pErat xal 6 xptrilç mare6et
xacXXt&repa, rak ot6T6; T6v icruvrpocptgeILViAe6povraç, nc7); eixe vet XXIAT) car6 T6 acpiXi.m.
STccv v etym. 6EXXot all.cciatcc va xcipouat T6v xptrhv vet mare6an 7rek 1.tiXtaroc Stec Thv 67r60eatv
izetv7)v T6v icruvrpocpt4ev.
"07rotoç Set-n T6 mart T6v Tóirov TIN6g, &sou xpúrrrerat 6 ixOp6ç 'roo, Sterc vec 'Ow cpove6an,
vet x&tin ßtyXecv, Tcóre gpxerat 6 1-x0p6ç 'roo vec ro5 T6 etnyi vec T6v cpove6a7), TGIJ.COprcrou xcci
ce6r6ç &Teal cpovkag scat ypoodirat, 5Tccv ce6r6ç Siv T6v ileac cpove6crn, xcoplç va 'roo Sef. 11
ixetvo; T6 mart .71 r6v T67rov vec 'roe )(Cep) 13EyXav, Start ecvtacoç xcd xo.)pt; °err& cc6T6ç T6v
OeXe cpove6crn, &iv Tquopetrat, OITOLK TOti r6v Set-n T6v L-x0p6v TOU [Li Tip taíccv Ty.coptccv eoaecv
xcd 6 Trratarriç, ecXXec luxporipav =Tee TIN .94X-qatv xptroü.

acela voia sil sdvtr§eascd gre§eala, pentru cd, dacil ti va da tovard§ii sau armele §i caii
pentru altd treabd §i el li va Intrebuinta rdu, ca sil ucidd, nu se pedepse§te ca un uciga§
sau ca un fur. *i judecAtorul este tinut sil creadd cd i-a dat acele ajutoare pentru altd
treabd §i nu pentru gre§eald. i aceasta se tntelege In acela§i chip §i la toate celelalte
chestiuni (vezi. gl. 72, zac. 1-3; comp. Far. Qu. 130, nr. 4, 5, 7, 8, 13, 20, 23, 58).
Cel ce va Imprumuta casa sa unui uciga§, pentru ca sil stea sil pdzeascd spre a-1
ucide pe du§man cInd va trece, se pedepse§te ca §i uciga.5u1 (vezi gl. 72, zac. 4; comp.
Far. Qu. 130, nr. 25).
Cel ce va intoviird§i pe cineva ca sil meargd. sil Led vreo gre§eald, §i-1 va Intovard§i,
spre a nu suferi vreo vdtdmare de la altul, e pedepsit ca §i vinovatul, atunci cind s-a
aflat de fatil In timpul chid se stivIr§ea acea gre§eald, sau cInd Inadins 41 IntovArd§ea
pentru acea treabd; pentru cd dacd-1 tntovdrd§ea ca prieten al lui sau s-a cu el
din IntImplare §i 11 Intovdrd§ea, totu§i nu s-a aflat de fata clnd se Mon gre§eala,
atunci el nu se pedepse§te; §i judecdtorul crede mai 'bine, cd el 11 IntovArd§ea fdrd
sil §tie cd avea sil facd acea gre§eald, and nu stilt alte semne ca sA-1 facá pe judecnor
sil creadd cd 11 Intovard§ea mai ales pentru acea treabd. (vezi gl. 72, zac. 5; comp.
Far. Qu. 130, nr. 27, 29, 30).
Cel ce va ardta cuiva casa sau locul unde se ascunde du§manul sdu ca s5-1 ucidd,
sau va sta de veghe, cInd vine du§manul sdu, ca sd-i spund sd-1 ucidd, se pedepse§te §i
acela ca uciga§; aceasta se Intelege cInd nu 1-ar fi omorit, dacd acela nu i-ar fi ariitat casa
sau locul sau nu ar fi stat de veghe; pentru cil daca §i [AM aceea, el 1-ar fi ucis, nu
se pedepse§te cel ce i-a ardtat pe du§manul sdu, cu aceea§i pedeapsii ca §i vinovatul,
ci cu una mai mica dupil voia judecd.torului (vezi gl. 72, zac. 6; comp. Far Qu. 130,
nr. 32, 35).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 fi 588, p. 227-342 225

"Orrotog tLi Tee X6rci 'roo xpovret 'MCC, gcag vac gX0-n 6 1-x0p6g Tot) vac,r6v cpovc6an, Tqco)pTccc
(lab cpoviocv ávtacog xoct T6v xpoc-r-711.ti Tac X6yui 'roo, Lícrre 6EXXog Tcvacç vac Izocxe6a-n Tip yuvcaxoc
'roo, Tcp.oapai-cca cbcracv [cocx6g. Ko )(cm& ccirrbv Tp6nov sac/ eiç -re( 6EXXce acpo4cc-roc 6nolov
ypouarccc, &sow Tbv &gam (Li X6yco'c Tau irct TaLTo5, &taxi. av c.S[clace IA X6you Tot) facnXclç
xco pig 86Xov, scat sEg oast) vicrov X13E-v 61-x0 p6g TOU sad TbV kcp6veuacv, mink ail) Tcl.co) pEcTocc nocrk.
"Orcocog cpuXo'ccracc 'sac npciwccrec cpovicog, expre vac &min) vac cpove6crn, Xoye'crocc 7rag
if3o1101o.ev sE4 T6V cp6vov, we/ Tt.i.ccopel.rca c'ag cpoviccg.
"Orcotog 57racycc ypoccrag crrockcivoç am?, &XXov &Cc vac xaci.cy) TErco-reg crcpeatcoc ige6povrcig,
X6yrrac 7rik f3o7)06? wet cc61-6g cEg ocú-c.6 .r6 acperalloc xcets-tizcopeiTocc cLoicv xoct 6 7rrcetallig.
T6Te 6 o-up.Polek xccvevk acpoat.tomog TEVO3pETCCI [Li -rip tatocv Ty.coptccv, &coil Tcp.copaTocc
6 mrcdcrri)g, &sow 31 papecoc, 67C013éXc &km, etym. cctlicc vac yin) acpcavoc, &cm/ &vtacog xcct
xcopiq ixeEvlvIv f3ohescocv iwasópte vac -Own acpcap,cc, 1-6.re 6 cruucßolOk8v Tci.ccopei-cccc
Latocv Tcl.ccoptccv, &XXII 6Xtyoyripccv xcd TEcc XoyeiTca. apcal.covrog vac etyi octrEcc cap.&
sad Zixc ochicc tcaxpci, 8LCCTL 67rot.o; iLocxpacv ccETEccv at-v, Tc[ccopeiToce cLaarcv xcci 6 Irma=lç
Toi3 tatou cscpcalLocroç.
Lèv etvccc Tcvacç xpernudvog, 8cet vac ip.noStan vac v..i) ykrn Ttrco'reg acp&X[to:, vac T6 6tcoXo-
y-hcry) ixetvou 67coi; Ixec vac fAccflij, &XX& o5-rz etvocc xpwrinilvog nvecç vac ISTc-episccxila-n Scec ixetvov
61.coU km vac fiXocr3t met av =X& wd vac illi.rcopt vac iproStan vac (.1..)) -Own acp&Xva [ci isovocrilv
T-No cpcovhv 'roo, rccfacv Bèv ewe' xpocTlylvoq vac TÒ xactrir xoct -cò xofq.c.n, etym. &Cc xceXcocniv-tro
Tot), xcctav &iv TÒ xcfp.-n, Si» mtccopaiTccc.
'0 oixox6m, 6 nocrkpccg, 6 TcpEyyL7Laq, 6 ocaliv-rlç Tot,' ..rfacou scat 6 dcpxcepkccç &sac xp-
rVo vdc ipcoStaouot, [Li xcfc0e -rpórcov vac 14 -a) acpc'cktcc, 67coi.5 .1)acc vac xcki.c-n 6 Sou-
Xeuvhg, 6 utk, 6 5Tcolvrocyttivog xoci 6 xocX6ylpog. Kcerck .r6v ocliTòv Tp67rov xoct 6 xca6p)pog,

Cel ce tine cu vorba pe altul, pina ce vine du§manul su sa-I ucida, se pedepse§te
ca §i un uciga§; sau dac5-1 sine cu vorba, inctt altcineva s. corupa pe femeia lui, se
pedepse§te ca §i un preacurvar. i Intr-acest chip §i la alte gre§eli ; aceasta se !tutelage
chid 11 tinea cu vorbele sale cu asemenea scop ; pentru ca daca stdtea pur §i simplu
de vorba fárà viclenie §i intre timp a venit du§manul sàu i I-a ucis, acela nu se pedep-
se§te nicidecum (comp. gl. 72, zac. 7; Far. Qu. 130, nr. 36-38).
Gel ce paze§te 1 e u i'e uciga§ului ca sa mearga sa ucida, se socote§te ca ajutat
la ucidere §i se pedepse§te ca un uciga§ (vezi gl. 72, zac. 8; Far. Qu. 130, nr. 39).
Cel ce duce scrisori, trimis de altul, ca sa faca vreo gre§eala, §i §tie, se socote§te
ca ajuta §i dinsuI la acea gre§eala, §i se pedepse§te ca §i vinovatul (vezi gl. 72, zac. 9;
Far. Qu. 130, nr. 41).
Ajutorul la vreo gre§eala se pedepse§te cu aceea§i pedeapsa cu care se pedepse§te
vinovatul, atunci and ajutorul pe care-1 va da, este cauza savir§irii gre§elii, pentru ca daca
§i fara acel ajutor putea sa se fi facut gre§eala, atunci ajutatorul nu se pedepse§te cu aceea§i
pedeapsa ci cu mai putin ; §i cauza se socote§te a fi o cauza laturalnica iar nu o cauza mare,
pentru ca cel ce a produs cauza mare sau nu, se pedepse§te ca §i vinovatul aceleia§i gre§eli
(comp. gl. 72, zac. 10; Far. Qu. 130, nr. 42, 60).
Nu este tinut nimeni sa impiedice a se faca vreo gre§eala, sa o marturiseasca aceluia
care are sa sufere vreo vatämare, §i nici nu este tinut nimeni sa se lupte pentru acela care
are sa sufere vreo vatamare ; §i chiar daca ar putea numai cu strigatul sau sä impiedice
sa se faca gre§eala, iara§i nu este tinut O. o faca; dacti o face, este din bunatatea lui, §.1
daca nu o face, nu se pedepse§te (vezi gl. 72, zac. 11; comp. Far. Qu. 130, nr. 61 §i 66).
Stapinul casei, tatal, principele, domnul locului §i arhiereul slut tinuti sa impiedice
cu once chip a nu faca gre§eala pe care vrea sa o faca sluga, feciorul, supusul §i calugarul.

15 o. 1060
www.dacoromanica.ro
226 CARTE ROM1NEASCX DE 1NVXTXTURX

6 157ro'reTetyl.tivog, 6 u16; xat 6 SouXeuTilq, 6Tav 1146pouac., 7cc74 vec yivn xavkva acpeav.a etç
T6v &pxtepka Tou, et; T6v &cpivTlv TOU, et; T6v rcaTkpa TOU xat etç T6v otxox6pnv TOU, etym. xpaT1-
1.avoç St.à vác T6 itucoSíay) và yévn, vec TOÚ T6 6oXoy-han xat vac ituroStan1th x&Oe Tp6nov
vee yivn. Kat 67rotoç C7r6 To6Toug Toúç 67roTeTayl1&)ouç -1Actíper. TtnoTaç arap.a wet nv
T6 61.coXoyn, TEI.ccopatTat xaTecAnatv Toi3 xpcToi3.

In acelasi chip, si aluggrul, supusul, feciorul i sluga, chid stiu a are sd se faca vreo gre-
paid asupra arhiereului, domnului, tatdlui i stdpinului lor, Out tinuti sd o impiedice,
sd i-o mdrturiseascd i sti o impiedice cu once chip sä nu se facd. i acela care dintre acesti
supusi stie vreo greseald si nu a mArturisit-o, se pedepseste dupd voia judecatorului (vezi
gl. 72, zac. 12; comp. Far. Qu. 130, nr. 67).

KEOAAAION E-0v
EKEINOTE OIIOT ETMBOHOOTEI TINA NA KAMH TIIIOTAE
:MAMA EIE TON IAION KAIPON OHOT KAMNEI TO AAMA
"Onocoç cruvr3onellael. %Iv& vac xcitrn Tt7TOTag acpeava et; T6v xal.p6v, 67soi3 x&v.veL atiTcl
T6 acptikta, TqLcopai.Tou tatav Ti4u.optav, 61soi3 TLILweircet. xat a&r6ç 6 TcTataTiK ecp) ecvta04
xat eivar. 7TOXX0/ 6XCIVOL, &cob' au143oneilaouar. vec ybn T6 acpcal.ta, T6TE 6 xpt.Tilç ar.óc vet 1.til Toúq
XCCX&011 5Xouç, EEETget. 1th incp.iXeLav Eva 67rori và kacf)xocat 1.teyaXorraiTnv (3o-heetav cl;
aúT6 T6 acpriXv.a, xcel »mom-cc:wet. ¶0 ¿o3 T6v t8LOV 71-TccEaT7V xat TOUg Xot.rcok Tok Titzcope:i
xaTec »ancyr.v TOU 6 xpt.TIK.
"OrcoLog aulif3on0-hacr. xat crut43ouXe6cret, TIVert Vic law TtnoTe; apciXi.ta, Ty.copFcTai
tStav Tqleoptav, &coil Tr4copaiTat xat 6 ITTataTnç.
"OnoLog pa)vo'covTaç OiXet. Man 86vatilv Tor) cpovicoç vec cpove6an T6v IX0p6V TOU
Man 96[3ov Toi:i cpoveutAvou, LíaTe và Xdarn 'Vag 86vai.i.kg Toy xat vec &vim) vac poveu0-7), T6Te
XkyeTat nc74 và floVnaev c1 Tòv Ovov, xat &sea, cpovkaq
"Onotoç o-uvrpocpc&Cet. Twee 67roi5 Ikcciyei vec cpove6an 6.XXov, xat auvTpocpcgei TOV, 812(
p. ..r6v pAck4rn TLVecq a6vrpopo; cpoveuvivou, XoyeZTac 7rc74 vec ifiollOncrev etç T6v cp6vov xat.
Ty.o.)peiTat /am T6v cpovka.

CAPITOLUL V
PENTRU ACEI CARE AJUTA PE CINEVA SA. FACA VREO GREPALA. CHIAR
IN TIMPUL CIND SAVIR*E*TE GREEALA
Cel ce va ajuta cuiva sa facd vreo greseald In timpul and o sdvtrseste, se pedepseste
cu aceeasi pedeapsd ca i vinovatul; 1ns daca slut multi acei care vor ajuta sd se Led
greseala, atunci judecdtorul, pentru ca sA nu-i piarzd pe toti, cerceteazd cu grijd unul sau
doi, care sa fi dat ajutorul cel mai mare la greseald, si pe aceia Ii dà mortii deodatd cu
insusi vinovatul; si pe ceilalti ti pedepseste judeciltorul dupd voia sa.
Cel ce va ajuta si va sfdtul pe cineva sa faca vreo greseala, se pedepseste cu aceeasi
pedeapsa ca i vinovatul.
Ce! ce 8trigind va da putere ucigasului sd-si ucidd dusmanul, sau va inspdiminta
pe cel ce este ucis, Inca sd-si piardd puterile si sd se lase ucis, atunci se zice cd a ajutat
la ucidere si se pedepseste ca un ucigas.
Cel ce intovdrdseste pe cineva care merge 0, ucidd pe altul intovdräseste pentru
ca sd nu-i facA vreo vätämare vreun tovards de-al celui ce este ucis, se socoteste cd I-a
ajutat la ucidere si se pedepseste la fel cu ucigasul.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342 227

"Orcotoç cruglo11071cset nvec vec xXich, -cy.copiirac &rev xXkirrng, 6TCCV XCOptg tv polieecav
ixetv7p a6r6g v xXemrev, &vtacag xat a6T6g 8v OV xXkrrr7K pave*, &cal tivEacog xat
cciag TOV XXi7ST1g pavepóç xat xcoptg litetvriv rv (3o710ecav a6T6g 19eXe xXécirn, 6 crutzpo7106g
TC[LcopeiTat.
"Orcocoç crutzr3o7Plicrec TLVek XGCRI Tt7TOTOCq apdaq.c.a xx rò xect.c.Ec, 8(144 xpEcrt5 vTclAcapetc
Exer.vov Snob' gxcep.e -r6 cspeal.tcc, .r6v Ueueep6vec &vEcrcoç 1.6v kX.suOcpWcrn, acCeTt airr6
acpcal.ca, 67T05 gxcqiev, . TOV drI&LOV wet SExacov vet ,r6 d, T6TE 05TE TÒV crut.c5crq06v PA/ ,r6v
11,1.ccopci?.. 'Air)) civtacag wet T6v aeOepcácr71,Tt 35-rov TpeXX6ç xat Sca-rt TOV 1.ccxp6v Waal., Terre
Tet.ewpac: T6v crulzPo7106v ¡Lovccx6v TOU, (laity vec . 9eXe Ttl.cc.oplian xcel LlteZvov, 67so5 gxav.s.: vò atov
acpciXi.ca.
"Orcocoç auv.(3o7P-haEc Twee vex xX64-n, 81.v TE[..copaTat. 4.1cTecv xXimr7K, eaccv 6 xUrs7); Tor)
1Xeye, ira; rò7spaima 1-xetvo, &rob' . 0eXe yes xXkch, 'TOV rrp-ciyte.% &Sot& roo.
"Onmog e6peet napew, 6socv ytvvrat xccv6va acpcat.ca, xat 1.t.i)ccara lept.txrcophvoç, 88cc
67r4Eav, nc74 scat oc&r6g vec icrui43o6Xeuas xat vec kcrutcf3oilelcrev cc a6T6 rò scpiXtc.a, 8c& Totiro
cs)ceve6e-cco. vet 6oAoyìa vv ea-hOetccv. Kat ccTOtiTO TUXCLiVel 6 xpt.TIN gsrecall xocX&)
8taTt fivEcccog wet dip) xecii.tocv eiXX-qv 6rcoVccv, ce6r6g vec kcrui43o6Xeuaev vec iPcnYhicrev e a6s6
vò acpdcXv.cc, xat airr6ç cc T6 axbrrt euvoc 6p.oXoyilay), TOTE T6v op gmav KCCI Tbv rrrata-clv
Toi5 tatou cscpcal.c.a.roç. 'AO) (ivEacag xat etç Tr!, cr,c6v-rCety.cc T6 ecpv7)0y) 6Xcag ac6Xou, Terre Tccatv
-r6vTtp.cope:i Stec .Tcag imotkcet.g, 67roi3 6 xpyriig txec elg TO5 X6you TOO, ectzh [363aca Sta., Tou
xporripav TWO) pEocv.
'07rocov ScaßecUoucrc, 7r(74 vet if3o1)07)aev etç XciTCOLOV apc'eXt.cx, Tuxcciver. 6 xpcTilg vec
álaccav vec cbTOME7), 7r6ig v icrty43o-h071cre, 7rXip ot Ro'cp-ropzç, 67coi3 .5iXec cp6p7), Stec vie
T6 earoasE-n, ToxccEver. vet Xiyouac TeTotccg Xoyijg cçip.eacre6acci.cev gcct fni.eaflocv 7sccp6v-reg erg
T6v cp6vov X.X. xat eracci.tev 7roZog 196veucte xal not'oç if3o7107)aev, '4A &caw; 8h1(30-071crev,

Cel ce va ajuta pe cineva sà fure, se pedepseste ca un fur chid acesta MA un asemenea

ajutor nu fura, sau dacd nu era un fur cunoscut ; pentru cà dacd era cunoscut ca fur sau
fdrä acel ajutor ar fi furat, ajutatorul nu se pedepseste.
Cel ce va ajuta pe altul sd faca vreo greseald si o face, totusi judecata nu 11 pedepseste
pe acela care a fticut greseala, ci 11 izbäveste; dacd 11 izbdveste, pentru cd greseala pe care
a fAcut-o, era bine §i cu dreptate sd o facd, atunci nu-I pedepseste nici pe ajut'ator, dar
dad, 11 izbdveste, pentru cd era nebun si pentru cd era mic copil, atunci 11 pedepseste numai
pe ajutdtorul lui, precum 1-ar fi pedepsit si pe acela care a fdcut însài greseala.
Cel ce va ajuta pe altul sd fure, nu se pedepse§te ca un fur, and furul i-a spus cd
lucrul pe care vrea fure era lucrul sdu propriu.
Cel ce se va afla de fatd and se face vreo greseald, si mai ales tnarmat, dd de banuit
si el 1-a sfdtuit si 1-a ajutat la acea greseald, de aceea se pune la caznd sti marturiseascl
adevdrul. i la aceasta trebuie judecdtorul sit cerceteze bine, pentru cá dacd a aflat si alt1
bAnuiald oarecare, cd el I-a sfatuit sau 1-a ajutat la acea greseald, si el a marturisit-o sub
cazna, atunci 11 pedepseste ca si pe cel vinovat de acea gresealii. Dar dacá si la torturd
o va tAgddui cu totul, atunci tot 11 pedepseste pentru prezumtiile pe care judeatorul
le are fatd de persoana lui, dar negresit li dà o pedeapsd mai micd.
Pe acela ce-1 clevetesc cd a ajutat la vreo greseald, trebuie judeatorul sd-I lase
sd aducd dovezi cd nu a ajutat, afara numai dacà martorii pe care-i va aduce ca sd dove-
deascd, se intimplä sd spun& in acest chip: noi am venit si am fost de fatd, la ucidere de
ex., si am vdzut cine a ucis si cine a ajutat, dar acela n-a ajutat, nici nu putea sii ajute,

www.dacoromanica.ro
15*
228 CARTE ROMINEASCI DE INVATATURX.

oíSTe vez 13o7)81)crn 41127r6pts,xcDp14 Inlet% Tòv laolitz.ev,SLaTt Te'rota; Xoyijç aseep6veTai &no!)
deXXio); TtgavelTat,.
"OTav ixelVog 67Oíí xclvii T6 acpcavcc 6.acc arch' Rik 6 Ser.vag Tbv korovrio/lOilae vec
614co; 81vgxec, &XXaLç cicrcó&et. e; vet T6 pavepcLav, 81v To5 TM:MEL/ETU!.
"OTav 6 xpt.T1/4 81v chro8etx8f) dv WercePaXatccv xccl .recç arcoSelet,g &coil OiXoucrt,yv
&wonky Tc.v6; nik Ixave xeartov acpcava, T6Te 8ev ill.mropel vet cicno8etx0-h (Are xaTaflalatav
057C chraette; 8124 Tbv oiv.3ouX1Topfx.
'Avlaw; xat 6 xpLT* árocpaolcrn 'Ow n-TalaTlv Mc T6 acpec),[1a ¿7o vet. Tòv xaVean,
xat vec p.v óvogáccrn el; T.))v cin6cpacnv Tòv aut43or)06v T ou , Bev ypoixatTar. ocirsk vec TLI.t.coplet
th a6Tip emócpaolv.

Irá ca noi sd nu-I vedem, deoarece in acest fel se izbAve§te de clevetire; altfel se pedepse§te.
Chid cel ce a fAcut gre§eala va spune cd 1-a ajutat cutare ca sd o feed, totu§i nu are
alte dovezi a o dovedeascd vadit, nu i se dd crezare.
Chid judeatorul n-a fost convins de clevetirea §i dovezile care voiesc sa se fad. in
contra cuiva cd a facut vreo grepaId, atunci nu se poate sa fie convins nici de clevetirea,
nici de dovezile pentru sfatuitor.
Dec& judecdtorul a dat o hotdrire ca sd-1 piardd pe vinovat pentru gre§eala pe
care a fdcut-o, §i n-a numit in hotdrire pe ajutdtorul lui, nu se Intelege ca el sd fie pedepsit
Cu aceea§i hotdrire.

KECIAAA.ION E-co
AIA EKEINOTE 01101' ETPEOSIEIN EIE KAMIAN MAXHN APMATS/MENOI,
EJE THN 0110IAN NA ETMBH (1)0N0E, TIOIAN TIMS2PIAN TIMOPOTNTAI
ATTOI;
'Avtacog xat TLVacq aiXEL eúpe0-7) liplICETCOVIVOg 7rcepcbv el; xaviva cp6vov, -Ige6povTag nclq
Ixec, vec yin 6 p6voq, xcd &TO) T-hv napoucsEav ixelvou 1-ytv-t]xev 6 cpoviag 7TXiov ai.)0&87); j 6
cpoveuisivoç TrXiov cpolikailivog xat lercò T6v p6Pov 'ro» cicplxe xat povdOxc, Tivcop4 xcci,
6aciv xat TM, epovkce eck &vicrto; xat etSpiOnxev xcl xaTec T6r2v, >to)* vec ge6pn, niò; Exet
vec yivy) cp6vog, xat &Trò Thy napouotav ro» oúTe 6 ek 86valuv, olíTe 6 t3tXXoç gxccae,
T6Te Siv TI+LCO pekom iroack.
"Orcotog e6peet napiov el; xaviva cp6vov icp[LaTon.tivo;, TwcopeiTac. Wacky xect 6 povkccs,
6Tav 6aTepa cirrò T6v cp6vov csovTpopLeaser. T6v Tova xact vec iscaetíaouac p..4C, icy xaXec xat tint!)

CAPITOLUL VI
PENTRU ACEI CARE S-AU GASIT INARMATI LA VREO CEARTA LA CARE SA
SE FI INTIMPLAT UCIDERE, CU CE PEDEAPSA SE PEDEPSESC El?
Dacd se va afla cineva inarmat de fata la vreo ucidere, §tiind a are sd se facd ucidere,
§i pentru cd era de fag acela, uciga§ul s-a fAcut semet sau cel ce e ucis mai speriat
§i de spaimd s-a läsat §i a fost ucis, 41 pedepse§te §i pe dinsul ca §i pe uciga§; insa deed
s-a &it acolo din intimplare, fdrd sA§tie cd. are sd se feed ueidere, §i pentru cd. era de
fatd, nici unul n-a luat putere, nici cefelalt n-a pierdut-o, atunci nu se pedepse,§te (comp.
gl. 73, zac. 1; Far Qu. 131, P. II, nr. 67-68).
Cel ce se va glsi de fatd inarmat la vreo ucidere, este pedepsit ca §i uciga§ul, and
dupd ucidere va intovard§i §i pe uciga§ §i vor pleca Impreund, chiar dacd fiind

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 §i 588, p. 227-342 229

.r-hv Tcapouatav Tou aúTouvoi5 olve 6 etç vec ircijpe rcepcaacrripav Nvcci.c.cv, oG.re 6 tIXXoç vec
-cipo Ixccaev.
"Onocoç autiflotaeúan ..c6v cp0VkOC Vee 90VE6On, 6Xov TO5TO ei,peet napcáv
etç Tóv cp6vov, vec in)v ii.taroatan 6aov livrcopeZ, Tqlcapelorcu. c v u)-hv Tm.), &mear xat 6
cpoviaç.
"Grav elSpe0-7) Tevecç 7sccpeov et; xav6voc cp6vov xect 6 xpc-riK -hl/Tropel'. 1.6crov e5xoXa
.yvcoptcrn, elvtcrcoç xat el5p601xe napcáv int TOLÚT0i3 1.1 eúpierixe X0eTee T6X7p, T6TE xpaTet Tò TrXiov
eúanXayxvcxbv Répoç xat Trca.reún xaXXLcfrrepa, Tcc74 etip601xe napeav xo.)ptç vec igeSpii Tak Ixec
vec ykv-n cp6voç xat iXeueepd)vec Tov xu.)plç Ty.captav.
'Avtacaç xat ô xpc.rhç etívn nepcaa6s-epa rcapec 6ocrycecaca xat yvco ()talla.= vec cpavepdwouac,
niaç aú.ròç 6noi3 e4601xe Irap4v etç Tòv cp6vov, eiSpkelxev int TairsoíS, &Cc vec 13093-han, 1,0
x&t.c-n xpeta, 'COTO .rbv 1-14.ccogc &crea, povia eúpn noak alt.t.aca, 'Lb» aeuespeplec c;c1.1.1
e/VCCL argiciSca tc6vov a6o, Tòv axav-rWyei, vec 6i.coXoyllan Ti») ciXileecav- xat dvac gva
p.ovaxSv crwee8c, -r&re Toi3 &Set 6pxov vc/ 6oAoyia v call9ecav.
'Ora» gva; IcKtaTcogvoç ilp.nopet ve4 rcapaxwilay) ec7c6 TÒV T6TCOV, órco5 gxec vec y&vp
6 cp6voq, xat airc6ç Siv rcapaxcap-hcrec,Terre atad alithar. nek e4601xe napcl)v gxei: Ira TaúToii
xcel 6xc xtrrec Túxlv, &A 'M'OTO Teizcopec"-roci cLcrecv xat Tbv cpov6a.
"OTav 6 ercpt.twrotsivo átv0poncoç &Cc vc1 cpavepckrn 7rik etSpkelxe napeov iq Tòv cp6vov
XC(Tee Túrfp, circoaeln ick ocirsk inapaxcLplaev &Tu!, ..r6v Tónov &xetvov, 6o 0eXe vec yt-vn
6 cp6voq, neacv Tcl.tcoperiTac, ckvtacoç xat 6 cE6voç tycvev 6Xtyov 6crrepov circò 1-6v paeuisáv TOU
XOCI edlTkv ax& p weev ccirrbv ,r6v cp6vov.

el de fatd, nici unui n-a luat mai multd putere nici celdlalt n-a pierdut-o (vezi gl. 73,
zac. 2; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 74).
Cel ce va sfdtui pe ucigag sd nu ucidd, cu toate acestea sd se fi aflat de fatd la
ucidere i sa nu fi impiedicat pe cit putea, se pedepsegte cu pierderea vietii ca i ucigagul
(vezi gl. 73, zac. 3; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 75).
Cfnd se va afla cineva de fatà la vreo ucidere i judecdtorul nu poate sA cunoascd
ugor dacd. s-a aflat de fatd pentru aceasta, sau daca s-a aflat din Intimplare, atunci are
mai mare putere laturea milostivd i poate sa creadd mai bine cd. s-a aflat de fata ara sd
gtie cd are sd. se faca ucidere libereze fArà pedeapsd (vezi gl. 74, zac. 1.; comp. Far.
Qu. 131, P. II, nr. 80).
Dacd judecdtorul a aflat mai mult de doug semne i constatdri care sa arate vddit
cd acela ce s-a gdsit de fatd la ucidere, era acolo fnadins sd ajute de va trebui, atunci
pedepsegte ca pe un ucigag; dacd n-a gdsit semne nici de cum, fl libereazd; clac& insd
sint numai doud semne, 41 muncegte, ca sd mArturiseascti adevdrul; i dacd. este numai
un semn, atunci fi dd jurdmint sd mdrturiseasca adevdrul (vezi gl. 74, zac. 2; comp.
Far. Qu. 131, P. II, nr. 84-86).
Cind un om inarmat ar putea sd se ducd. de la locul unde are sd se facd uciderea
gi nu se va duce, atunci dd semn cd. s-a gdsit acolo de fatd pentru aceasta gi nu din
Intimplare, de aceea se pedepsegte ca i ucigagul (vezi gl. 74, zac. 3; Far. Qu. 131,
P. II, nr. 87).
Cind omul fnarmat, pentru ca sd arate cd s-a aflat de fatd la ucidere din Intimplare,
va dovedi a a plecat de la local unde era sd se faca uciderea, tot se pedepsegte, daca
uciderea s-a Ricut putin mai pe urmti dupd plecarea lui gi el s-a bucurat de acea ucidere
(vezi gl. 74, zac. 4; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 88-89).

www.dacoromanica.ro
230 CARTE ROMINEASCA DE INVATATURA

"Gay 6 cpoviceg etym. 6tv0pomog -c6v &nolov èv gyvelptCe no-ri ixetvog, &cog
eúpi01xe ncepeov cl; -c6v cp6vov eipp.a.reategvog, otú-t-6g 6vTLIJ.WpaTca.
'Ax6IAL 86v TetteopeiTote ixavog, 67coi3 vee etSpeet Tcape7.)v Cep[mrcote6vog el; xcevgva p6vov,
6-cav Tok kEexefvtae.v etTe CeXXIIXcov Toug xat Pave xaX6v et; -c6 vicrov.
'Axkee8v reiscopiirceL 1-xeivog &rob' vet e6peet nocpedv el; xotvgvce p6vov xeoptg &Kuzma,
eevfacog xcet (3cea-c1'hrrag app.a-cee .roo Tei DiXeL. Mari deXXori, Seee vie rcpocreatzet otú-c6g,
T6= ..e-uxceEvee 6 xpe-ciig yes ge-ccia-n, devEacog xcet gxeIvog, T0i3 órcotoo gMas elpl.ece-rce, gçrrexe
att.tci TOU ..r6aov, 6a.re vet iiisrcopyi 7ccfatv vee Tee rce&a.n, gTocv Tee xpeeacrOyi, Sectrt T6-re &XLV Tòv
Titzeopee:. (Waco; xcet bee-Nog, roi 6notou gacocre Tac apt.tarot, gaTEXE vaxpee Curb X6you 'you,
-r6Te 7spoepacríCe-cat. xat Siv TLI/copirerat.
'Avtacog seat TINk Cepi.tocT.covivog OiXet gX0.n Garepov oti etym. &pxLaiiivl tam, cl;
rv 67roEcev kytv7peev 6 cp6vog xat imam= gX01 Gcrcepov, deep' oiS OiXoucrev cr0o:e Sogvaeg
.

met ralyoag, 86v alp.cevert.scee 'soak, civEacog xat 86v Po-O./lay)=Tag eig 1.6v cp6vov. Kat redc.Xev
tivtacog xat gpx6i.tevog úa-cepov 0aet flo10-han cl; Tto) cp6vov, 86v -re[tcopärae Tóaov eoadev 6 cpovgag,
eaXee 116vov .1.6aov Ttizcoptirae, 8crov gxceixe xat &soy ga-rcoVTag XCa wc givat2jgouaLce
V7); TOLCCI5T% TLI-lcapEceç elg -c6 ,3X7H.ta -coi3 xpeTo15.

Chid ucigasul este un strdin pe care nu l-a cunoscut niciodatd acela care s-a aflat
de fatä la ucidere fnarmat, atunci acela nu se pedepseste (vezi gl. 74, zac. 5; comp.
Far. Qu. 131, P. II, nr. 96).
De asemenea nu se pedepseste acela care se va fi aflat de fatd fnarmat la vreo
ucidere, cfnd i-a despdrtit pe unul de altul i s-a aruncat bine fntre ei (comp. gl. 74,
zac. 6; vezi Far. Qu. 131, P. II, nr. 97).
De asemenea nu se pedepse§te acela ce se va ana de fat6 färd arme, la vreo ucidere;
dacd fnsti, al4nd arme, le va da altuia ca sd aibd pretexte, atunci judecdtorul trebuie sd
cerceteze dacd i acela cäruia i-a dat armele a stat aproape de dinsul in asa fel ca sa le
poatd iard*i apuca de-i vor trebui, pentru cd atunci tot 11 pedepseste. Daca frig i acela
cdruia i-a dat armele a stat departe de dinsul, atunci invoacd aceasta si nu se pedepseste
(vezi gl. 74, zac. 7; comp. Far. Qu. 131, P. II, nr. 98-99).
Dacd cineva fnarmat va veni mai pe urmd, dupd ce a tnceput cearta in cursul cdreia
s-a fricut uciderea, i mai ales dacd a venit dupd ce se vor fi rdnit, nu se pedepseste, dacá
n-a dat nici un ajutor la ucidere. i daca venind si mai tfrziu, va ajuta la ucidere, nu
se pedepseste ca ucigasul, ci numai atita cft a fdcut i eft a ajutat, dat fiind cd puterea
asupra unei astfel de pedepse sà stea In voia judecdtorului (vezi gl. 74, zac. 8; Far. Qu.
131, P. II, nr. 100).

KEOAAAION Z-0"
EIA EKEINOTE OIIOT BOHOOTEI EKEINOT OHOT OEAEI KAMH THIOTEZ
DDAAMA TETEPON A OT TO KAMH
"Orcoeog crurrpocptciaeL 1.xetvov 67coí3 vee gxave TETCOTEg acpo'04ce 5a-cep0v, deep' o ò xeeiteL,
Mt vac yXu-ccLa-n Tip Co) TOU, -cti.exopet-rae xa-ree. Tip &Dopey Toil') xpe-coii, T6crov euadev

CAPITOLUL VII
PENTRU ACEI CARE ARITA. ACELUIA CARE VA SA FACA. VREO GRESEALA
DUPA CE A FACUT-0
del ce 41 va Intovdrd§i pe acela care a facut vreo gre§eald, dupd ce o face, pentru
ca scape viata, se pedepseste dupd voia judeatorului, dar nu atfta ca vinovatul;

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 qi 588, P. 227-342 231

T6v Trratcrrnv &vtacoç xat T6v cruvrpoyLcicrn, SE& v& T6v ameep6crn circ6 Tec Ana Tc7.)v a6Oev-
TixiLv &v0p67cons, 67roi3 6 ai)06v-rn; Tot)" Tánou Tok gcrreclev LIT/ Ta6 v& TOV TCLcicrovat., T6Te
TLI.tcop&Tat. etç 'Hp TOU.
yuvalxce 6iro oOíai T6v &v3pa T.nç, &cp' o3 )(Awn T6 acp&Xpa, & v& Vayrexrn
Tip t coip TOU, Ty,capc1Tat, HOLT' 06Siva Tp6n0v.
"Ono 0; auvTpocpt&ast. itaceIvov, 6=5 vi gxave TtnoTeç acpiXt.ecc, Gcrrepov &y' 05 TO YAM
xcd v& T6v auvTpery &crn kg 6Xtyov Sp6v.ov xat xcoptç dEptLaTa, vTtlicop&Tat. Isoac74.
"Orrocoç auvrpogn&aet. xav&vcc 7rratcrrly e6Ok Tip /Spay( Snob' gxap.e T6 acpiXp.a, Two-
p&TaL xaT& 40cncnv To-6 xpt,Toii- &p.31 &A, T610 a Arrpocptcrecrn (SaTepov circ6 in.tipacç, ¶6'r
"07rotoç crovTpocptciaer. T6v cpovia 6crrepov, &y' oi cpove6aec, vige6p0vTaç, =64 vec EN=
yoviaç, xat rcik T6TE eL06; gxave T6v yóvov, vTr+tcapeiTcct nocrc7);.
"OrroLog SavetaeL &Xoyov ¶O 5crrepa c'en6 T6 acpiXi.ta, .1%4°64 xat ige6peTo,
TrEoç gxat.te T6 cryákta, Tivo)pc1Tai xaTck D'Ocirmv &vtacoç xat UN) T6 geope,
Ty.copetTaL.
"Orcotoç xp64m. T6v rrratcrrlv 5aTepa ci7c6 T6-crcp&Xva &IT6 Tck livepckcouç Toúç a60evTExo6;
vec Toòç arcaTirrn v& T6v etípcdat, TLp..cop&Tat, xaTil Tip 2.iknolv T05 xpr.Toti, xoclec xrxi,
&XXot. &cam, rak TLizcop&Tac &say xat 6 r3Loq n-Tataniç.
"Orcotoç xp6I,EL T6 XettPavov cpoveugvou, v& ivhv tiyee.h, TLIA,cop&Tar. Lè T.hv t&tav
Ty.coptav, &cob' Ty.cop&Tat xat 6 cpoviaç.
"Onotoç circoaet.x07) xat xp64et. Tee Tcp&waTa 6noii ixX6yelxav, rivtacaç xat eupe 7Vc7.4
TV OILInga, Tt.p.copatTat. xaTá aalcnv T013 xpuroti, nXip 6XLydyrepa Trap& T6v taLov xX67rTrp

Insd deed 1-a tntovdrdsit ca sA-1 scape din mlinile oamenilor domnesti, pe care domnul
locului i-a trimis Inadins sd-1 prindd, atunci se pedepseste cu pierderea vigil (vezi
gl. 75, zac. 1; Far. Qu. 132, nr. 4).
Femeia care va ajuta bdrbatului ei mai pe urmd, dupd ce a fdcut gresala, pentru
ca sd-i scape viata, nu se pedepseste In niel un fel (vezi gl. 75, zac. 2; Far. Qu. 132, nr. 6).
Col ce 11 va Intovdrdsi pe acela care a Mcut vreo greseald, dupd ce a savIrsit-o, si-1 va
IntovArdsi drum putin i fdrd arme, nu se pedepseste nici de cum (vezi gl. 75, zac. 3;
comp. Far. Qu. 132, nr. 8).
Ce! ce 11 va tntovdrdsi pe un vinovat hadatä dupd ce a fAcut greseala, se pedepseste
dupd voia judecatorului; daca Ins& 11 va IntovArtisi clteva zile mai titrziu, atunci nu se
pedepseste (comp. gl. 75, zac. 5; Far. Qu. 132, nr. 10).
Cel ce 11 va Intovarlisi pe ucigas mai pe urmd dupd ce va ucide, nestiind cd este
uciga i cA chiar atunci sdv1rsise uciderea, nu se pedepseste niel de cum (vezi gl. 75
zac. 4; comp. Far. Qu. 132, nr. 9).
Cel ce-i va 1mprumuta vinovatului un cal, mai pe urTd, dupd säv1rsirea greselii, dacd
stia cä a sAvIrsit-o, se pedepseste dupd voia judecdtorului, dar deck' nu stia, nu se
pedepseste (comp. gl. 75, zac. 6; Far. Qu. 132, nr. 13).
Cel ce dupd sävIrsirea greselii va ascunde pe vinovat de oamenii domnesti, sau
va amdgi sd nu-1 gdseascd, se pedepseste dupd voia judecdtorului, mdcar cd altii au zis
cd se pedepseste ca i hisusi vinovatul (vezi gl. 75, zac. 7 ; comp. Far. Qu. 132 nr. 14-16).
Cel ce va ascunde trupul celui ucis, pen tru ca sd nu se afle, se pedepseste cu
aceeasi pedeapsd cu care se pedepseste si ucigasul (vezi gl. 75, zac. 8; comp. Far.
Qu. 132, nr. 17).
Cel ce va fi dovedit si va ascunde lucrurile care au fost furate, deed a stiut cd
erau de furat se pedepseste dui:4 voia judeatorului, 1nsd mai putin declt Insusi furul;

www.dacoromanica.ro
232 CARTE ROMINEASCA DE INVXTXTURA

eiy 86 T6 . cupe, v Tc[ccopriTac. Kai ckvEacog scat T6 Trpec"wa etym. &v.cptf3o/ov xcct Siy cpaE-
VET= cpccycpci, T6 Me.upev f)6xc, TóTe 6 xpcTilg maTeúd, yX1yopdyrepa verc tc-h Tó
"Orcocog 130-0-haec xay6voc ocEpeTcx6v GaTepoy &rcò rò acpciXtca 6iXIov Twee 67.coi3 y& Ixatez
tteriXoy acpeava, i¡youv IspoSoatav Tijg xWpaç, xaTappcfmacy cci)Oeynxay IspayváTcov xoci. Ispo-
aTaytaTcov f)&XXo 61.cocoy, Siv TL(.1.03paiTCCL 1.a vixpacy Tctccoptay XCLTI, OiX7)CrLV T05 xptToi3,
lax& Tc[ccopeiTac ta ESEav TLI.R.o)pbxv, 67r0i3 Twcopec-Tocc xat bcdvoç 6 tScog, &sob" gxatLe TZ) acpcava.
"Orrocoç bracy15:c T6v n-TataTv" xat ?km, 7caig xcaec Ixave vec Tò XQ4L, dcvEawg xcel T2) acixava,
&coil 6Cr4LEV, 'hT0V duct) Toi lix-yeacc acp&XVOLTOC, . youv rcpo3oaCcx Tijg x6pa; XOCI Tee 6[AOLCC, T6TE
airck TtiscopäTac rcepccra6Tepa napes. 6 tacoç nTataTlg scat Torn° ypooducac, dcyEacog wet ccliTk
bratAi T6y 7cTatcyslv, .nplv nap& vec xcitcv airr6 rò [2.6.-ydc/ov crcp&kca,Tt v Tòv inacv8c: taTepcc
oircò T6 apáltta, Tc[ccopec-Tac Tau Wacky xat a?)T6g 6 TCTCCEGT7jv eq.ch dcvEacoçxcd Tò acp&X[ca, 67.corí
Ixatce, v .hTov Corò Tat tLey&Xce. acp&X[Lovroc, ecv xa/& xai yet T6v ircac4 xcci, mph) T6 x&, th nov
Toi3To 8v nipyec nepccracyripay Tctuoptav, &XX& tc Nov Thy ESEccY, óTroi3 népvec xat 6 13coq rcToctaT)N.
"Onocog 8Wcrec lio-hOday TO5 ITTccEaTou (SaTepcc ec7r6 ròacpcal/CC, Tip" ÓTCOCOCV Tor) eixe Tay-
7.cpty x&irti T6 ap&Xtca, xal accy crui/Pagvivoc varc Toi3 &Wan ocirrip rv r3o-hOccav, Tct.ccope-trac
Wacky xcet 6 taLo 7CTOLEaTlq.
"Oroioç CrUvrpopatZ;eL Tòv n-Tatarly, yee Tòy y/Irc.r6a-n vac T6v Sex071 etç TÒ crrci¡Tc
Too .1) vac T6v xpútim &XXoy Tp67.cov v& ro o.)70-han, LITotPLav, 7V xcd vac etym. viroxog
ek T6 crqxfava, &roil mink gxccile TO5TO axavTC6eTac vac 61.co/orhal Tip &I-0day, go)
Tip 13c4Occocv ToúTly vá tc-h ro b' Tip gawaey ei)06g 5aTepa ciacò Tò acpcava, &XX& [Aztec ill.c.6pccç
noXXacg, yac cpaEveTac cpavepac dart) &XXa alvdcata, 7rÇ &rò 8vMeope TbroTaç krccivo)
etç ixetvo TÒ crcp&Xpa, ólroi3 gycyey 11 go) vac troy iScx6g TO5 ILTMECTTOU ixeiyog, 67.co5 ro f3o-h-
Ovre, &art T6TE XoriTac, nt.ig Tor) ifilo-01cre && kancoatívlv, 67-cor.) etxaac, xat 6xc &art
'TOV IATOX0g etç To!) acp&Xvcc.

dar dac& n-a .§tiut, nu se pedepse§te. i daca lucrul e 1ndoielnic §i nu arata vadit, de
a §tiut sau nu, atunci judeatorul crede mai degrab& a nu §tia (vezi gl. 75, zac. 9; comp.
Far. Qu. 132, nr. 18).
Cel ce va ajuta pe un eretic mai tIrziu dup& s6vir§irea gre§elii sau pe altcineva care
a fdcut o gre§eal& mare, adia tradare de Ora, nebAgare In seam& a lucrurilor §i poruncilor
domne§ti sau alte asemenea, nu se pedepse§te cu pedeaps& mica dup& voia judeatorului,
ci cu aceea§i pedeaps1 cu care se pedepse§te §i acela care a fdcut gre§eala.
Cel ce laud& pe vinovat §i spune a bine a fdcut ce a fAcut, daca gre§eala ce a
sAvIr§it era din gre§elile cele mari, adica trAdare de tar& §i altele asemenea, atunci el
se pedepse§te mai mult cleat Insu§i vinovatul; §i aceasta se Intelege, dacg laudd pe vino-
vat Inainte de a fi sAvIr§it acea gre§ealgi mare ; pentru cá dacd 11 laud& dui:a gre§ealà,
se pedepse§te la fe! ca §i Insu§i vinovatul; (lac& Ins& gre§eala pe care a facut-o nu era din
gre§elile cele mari, macar cä 1-a lAudat §i 1nainte de a o fi fAcut, cu toate acestea nu
ja pedeapsa mai mare, ci numai aceea§i pe care o ja §i Ins §i vinovatul (vezi gl. 75,
zac. 11; comp. Far. Qu. 132, nr. 29).
Cel ce va da vinovatului dupà stivir§irea gre§elii ajutorul pe care i-1 avea pregatit,
inainte de a o fi f&cut, §i aveau Invoial& sa-i dea acel ajutor, se pedepse§te ca §i vinovatul
(vezi gl. 75, zac. 11; comp. Far. Qu. 132, nr. 29).
Cel ce va IntovArd§i pe vinovat ca sä-1 scape, sau 11 va primi In casa sa, sau 11 va
ascunde, sau 11 va ajuta Intr-alt chip, d& de bAnuit cg §i el este pdrta§ la gre§eala pe care
a fdcut-o acela; de aceea se tortureazd ca sd mArturiseascd adevArul, afar& de cazul dacá
ajutorul acela nu i I-a dat 1ndatA dui:4 gre§eald ci dupd mai multe zile, sau dac& se
Invedereazg §i din alte semne, ca el nu §tia ceva despre gre§eala, ce se sdvir§ea, sau (lac&
acela era chiar omul vinovatului c6ruia i-a dat ajutor, pentru c& atunci se socote§te
c& 1-a ajutat, fiindca era omul lui §*1 nu pentru a era 'Arta§ la gre§eal& (vezi gl. 75, zac.
12; comp. Far. Qu. 132, nr. 34, 35, 37, 39).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342 233

KEIDAAAION 11-01
AIA EKEINOTE OIIOT AIMAEXONTAI EJE TA EHITIA TOTE EKEINOTE
OHOT H AIKAIOETNH EZEOPIEEN AHO TON TOHON EKEINON
"Onocoç Camas-x(3y) etç r6 OlLETL TOU TOV go) pLagvov dveporrov xat vdc T6v auvrpoptclan,
&ray ILLaz6a-n, Tquapri.rat. IA Tip Eglav -nii.copEav, 67[05 i¡OeXe mirn 6 )pLao, c'etvh civEawç
met tinoktef) TOV /1.0VCCX&, akv 1.6v auvrpopaefayn, Ttl.u.opec-orat xccrá Tilt/ .-9-kX7]crcv s-o6 xpc.rei.
"OnoLog CercoSexet ixeivov, 67roi3 inp63coac .7))), xcf)pav, ixaTacppóvlae Tee 13aaatx&
rrpo'cyp.ava xat npocrrciyva-ra, TeteCO peircct. vi)v t8Eav TLimoptav, órcoii i¡OeXe nc'ern a6t6;, xaXci
xat auvrpocpaarn xat Eacog.
"OrroLog circoaexe-ij yuvaikx gcopLap.fralv, 7gpvet. Tir tatav sltuopEcev,6o n&p-a
yinatxa.
1)

CAPITOLUL VIII
PENTRU ACEI CARE PRIMESC IN CASELE LOR
PE CEI SURGHIUNITI DE JUSTITIE DIN LOCUL ACELA
Cel ce va primi In casa sa pe un om surghiunit §i-1 va IntovArA§i and pleack se pedep-
se§te cu aceegi pedeapsa pe care ar fi avut sA o primeascA surghiunitul ; dac6 Ins&
11 prime§te numai, Insg. nu-1 IntovAr6§e§te, se pedepse§te dupa voia judeckorului.
Cel ce va primi pe acela ce a trdclat tara sau n-a bdgat In seam6 lucrurile §i poruncile
implrAte§ti, se pedepse§te cu aceea§i pedeapsä pe care ar fi luat-o fdpta§ul, chiar dacA
nu-1 va fi Intovdr5.§it.
Col ce va primi pe o femeie surghiunità, ja aceea§i pedeaps6 pe care ar fi luat-o
femeia.

KE(DAAAION 0-0v
ATA EKEINOTE 01101C AHOAEXONTAI TOTE KAEIITAE KAI TOTE AHETAE
"OrcoLog cbro8ex0:6 xav6va 01-n-rvo 1141 Ili xXeLIJEILLa rrpecyva-mc, Waecv xX6Trralg Tt.p.co-
pais.ao civtau4 xat cbroSexOt Tòv dv0ponrov vávov Tee npo'cyp.ceroc vováxce, 74LcopEZToet-
xce-rec Tip Etikicnv Tor) xpvrol

CAPITOLUL IX
PENTRU CEI CARE PRIMESC PE FURI SI TILHARI
Cel ce va primi vreun fur linpreunl cu lucrurile de furat, se pedepse§te ca un fur ;
daca Insà va primi numai omul sau numai lucrurile, atunci se pedepse§te dupa voia
juded.torului (vezi gl. 76, zac. 1; comp. Far. Qu. 133, cap. II, nr. 75).

1) La acest capitol nu se gAse§te glava corespunzAtoare In Cartea romineasca

de Invat&turà a lui Vasile Lupu din 1646; de aceea se public& numai titlul capitolului
primele trei paragrafe.
www.dacoromanica.ro
234 CARTE ROMINEASCX DE INVATATURX.

"07coLoç ecrcoSexet X-naTino, 3youv xX6ITTIlv Tor) 8p6i.cou, vec Tbv xovikirn etç Tò 1:MET' TOO,
(Screw XlicrT1/4 Ty.copervrca. ek rv OAV TOO.
KpocT7N.civoç Etvm. xc'cOe eig vec 7rocpc<827) etç Tecç xeZpaç Tijç xpEcsecoç Tok X-ncyTk- xca devEcro);
xat nvecç -1)Etíp-r) xaviva Xrrv, xo v Tòv napa8dusee, )(dew' Tee rcpayp.ocTec TOO 004 xat ?Lvov=
aO0EvTcxci.
"OrcoLog euro8Ex0-71 xavt-va kncrTilv el; Tò arcETt 'roo el; Tò xcopo'ccp. 'roo, TO xo'cvec oc6TÒ
Tò O7SETE Tò XcapeccpL xcct yEveTal. ccO0Evrcx6v.
'07coLoç ill.crcopOivTaç vec Traccrn cOv XnaTilv, vec Tbv Scács-n xat T6v napcc3cf3a-n El; Tip
xpEacv, xcet a6TOç atocT1 brilpev arc' oc6T6v licrIspa Tcpecyti.ctscc, 6v Tbv kb:am Tòv 6Xuaev, av
Tbv axe 8E0vov, T6TE XMI cercòç ¿weal XlicrriK Tcl.ccapaTac.
TOTE Tcp.copäTac c'ocrecv knoTilç bcdvoç Ora') circo&exet Tòv X-ficychv el; Tò arcETc 'roo, 6TXV
gca &tor) TOv árce86x01xe, Tòv 6xpo4k xat 6Xcoç e7c6 8EXXotK TOv &cc'rl. avEacoc
xat [LOVOCXIk TOU TÒV CiTC08.TX0f), XO)(714 Vet T6V Xpó4 j vec TOv auvTpocpccfccrn, 6èV Tcl.ccop'arac
rv c.,.)41v 'roo eacrecv X-ncrrhç, eAXerc 116v ov xaTec Z.Dalcrcv Tor) xpcToii.
"ChTocoç arcoSexe¡j Tec xXecPttlicc 7cpecylLaTa tiovaxec, etv.-?) vec Tec ciTCOSeXet 7roXXoaq popal;
vec Tec 8ExTt Eixev 6pxov xap.coplvov xXbrrou vet Tec SexOf), TOTe go'clTavTo; idcrav
xVITTIK cpoupxteTat., avapaç Eivac yuvexa.
"Grcocoç árco8Ex0f) danpoc 7Tpo'cyp.aTa xXEV.p.ca ci7c6 xav6va, &rob' vec veTaxecpECeTat.
Tec am-rpm rec Tcpc'cyp.aTa Tee a60EvTixec, ckrecv xX6ITT-t); TLtzwpei-ccei .
"07coLoç ecrcokx0-Ti xXEcPtp.ca rcpdcyvaTa, xcoptç vec Ta IAEOrn, 7cc7); ilaav xXELPEt.tta,
Titco)paTac.
TOTE Tcp.copaTac &gay xXinT7); bceZvoç 6rco5 6c0 'r&
Tec xXeLIJEtua Tcpclyvorca, &Tay Tec SexOf),
Stec To% xptS0) va xepalyrn ctrc' co'rca Tec Tcpc'cyp.ocTa.

Cel ce va primi s. gazduiascà in casa sa un Mar, adicd un fur la drumul mare, ca

un Mbar se pedepse§te cu moartea (vezi gl. 76, zac. 2; Far. Qu. 133, cap. II, nr. 77-79).
Fiecare este tinut sd dea in miinile judecdtii pe Mimi; i dacg ar §ti cineva pe un
Mbar §i nu-1 va preda, pierde toate lucrurile sale §i se fac domne§ti (comp. gl. 76, zac. 3;
Far. Qu. 133, cap. II, nr. 80-83).
Gel ce va primi vreun Mbar In casa sa, sau In tarina sa pierde acea cash' sau aring
¢i se face domneascd (comp. gl. 76, zac. 4; Far. Qu. 133, cap. II, nr. 81, 90).
Gel ce putind sd prindd pe un Mbar, dea i sä-1 predea judecätii, ins& el nu I-a
prins sau i-a dat drumul, dacd-1 avea legat, pentru a a luat de la acela bani sau lucruri,
se pedepse§te *i el ca un tilhar.
Atunci se pedepse§te ca un Mbar acela care a primit tilharul in casa sa, cind afara de
faptul cd 1-a primit, 1-a §i ascuas de altii Cu totul, sau 1-a intovarg§it; pentru cd, dug
el 1-a primit numai frä sd-1 ascundd sau sg-1 insoteascd, nu se pedepse§te cu viata ca un
Mbar, ci numai dupd voia judecatorului.
Gel ce va primi numai lucrurile de furat, dar le va primi de multe ori, sau le va primi
pentru cd avea jurdmint fdcut cu furul sd le primeascd, se trage neapdrat In furci ca un
fur, fie cd este bdrbat sau femeie (vezi g/. 76, zac. 5; comp. Far. Qu. 133, cap. II, nr. 91, 93).
Gel ce va primi bani sau lucruri de furat de la cineva, care umbld cu banii sau lucrurile
domne§ti, se pedepse§te ca un fur (vezi gl. 76, zac. 6; Far. Qu. 133, cap. II. nr. 94).
Cel ce va primi lucruri de furat, fdrd. sd. §tie cA erau de furat, nu se pedepse§te (vezi
gl. 76, zac. 7; Far. Qu. 133, cap. II, nr. 99).
Atun i se pedepse§te ca un fur acela care va primi lucruri de furat, and le va
primi ca sd le ascundd sau sd aibä un ci§tig din ele (vezi gl. 76, zac. 8; Far. Qu. 133,
cap. II, nr. 100, 101).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342 235

KEOAAAION I-011
MA EKEINOTE OHOT AHOAEXONTAI TOTE IITAIETAE, XS/PIE NA HEET-
POTEI, IIE EINAI IITAIETAL
"Oncnoç cinoSexErt xav6va Irratcrniv, xcoptg và -rtAl V,e6py) mraLaniv, Siv Ty.copEiTae.
"Orcoeog eenoSexOt xavivce =octal-qv napplatqc xat cpavepee, Setxvee 7Vc74 èv .geupe, Isla%
sc&ròç vee 'TOV 77COLECiTlq.

"Orcoeog ee7caex0-7) xavkva Trratavi)v, 6noi3 vac. gxalLev &TO, 'rk pzydace npciwa.ra, npo-
Scoatav xeápaç XX., xaTacpp6vlaw al'IOEVTGX&V npaygercov npoaTanarcov xat Tcl
.61.1.0a, xat vee IL 'rò igeupe, ralç 'hT0V Tivaog mraEcrnig, Siv Tiv.copCcroti rcoak.

CAPITOLUL X
PENTRU CE! CE II PRIMESC PE VINOVATI FARA. SA. TIE GA nu, VINOVATI
Gel ce va primi vreun vinovat, fard sa §tie ca. e vinovat, nu se pedepse§te.
Cel ce va primi In toata voia §i pe fata vreun vinovat, arata ca nu §tia ca era vinovat.
Gel ce va primi vreun vinovat care a facut fapte din cele mari, &Mare de %era
de ex., nebagare In seama a lucrurilor §i poruncilor domne§ti §i altele asemenea, 'Ara' a
§ti ca este un astfel de vinovat, nu se pedepse§te nicidecum.
1)

KECIA.AAION IA-ov
ALA TON OPIEMON OIIOT AIAEI TINAE KANENOE NA THAIII NA KAMH
THIOTEE El:MAMA
'0 6pLap.6ç, 67ro5 Met v.vecç ecXXO, vet 57cricrn vee xdctrn TErco'reg acpcav.a, vc'r th x&Oe
-cp6nov scat x&Oe Xoyijç X6yea, &et Tt yEve-rae v.è Trpocrrax.rocee )6y, x.X., áírceX0e cp6vevaat,
TeN Selvoc 3e1:0 p.m.) -r6v Seiva.
rEveTca te6 rcapaxaXeaTmee X6yea, x.X., 7acpaxaX61 ae vee eily&X7); eenò Tip Cco-hv Totfrrlv
.rbY advcc.
"Orroeoç eErct etxce xavkva ¿nor) vac ijX0e vee cpoveúan Tbv adva, Tclo i¡OeXa
noXXec etxpLf36v- vee Tor5 ant av 'TOV 11.63og vecei.Sprpta gym Stío (iv0pcfnroug vac alxcf)aouv earò
gpcpoakv ¡Lou TM) Selva, Siv Toúç VeXa XeEtirn noTi xat Toúç 3j0eXa cocerpoyee:, &TO, k88.)

CAPITOLUL XI
PENTRU PORUNCA PE CARE CINEVA 0 DA ALTCUIVA SA. MEARGA. SA. FACA
VREO GRE*EALA.
Porunca pe care cineva o da altuia sa mearga sa faca vreo gre§eald, se face in once
chip §i cu once fel de vorbe ; de aceea se face cu vorbe poruncitoare, de ex., du-te,
ucide pe cutare sau bate-mi-1 pe cutare (comp. gl. 77, zac. 1; Far. Qu. 133, cap. I,
nr. 1-2).
Se face §i cu vorbe de rugaminte, de ex., te rog sa-1 scoti pe cutare din viaja aceasta
(comp. gl. 77, zac. 1; Far. Qu. 133, cap. I, nr 3).
Cel ce va zice cuiva: daca a§ avea pe cineva sá mearga ca sa ucida pe cutare, 1-a§
avea foarte drag; sau ti va zice: daca a§ putea gasi pe un om sau doi, sa ridice
din fata mea pe cutare, nu i-a§ parasi niciodata §i a§ avea grija. de Intretioerea lor
1) Vezi nota 1, de la pag. 233.

www.dacoromanica.ro
236 CARTE ROMINEASCI DE INVÀUTLTRA.

goSck !Lou, bee-Nog 818ec 6pcat..av xat crraXec kxsZvov TM) &vOponrov vec xcki.cn ixeIvov .r6v
cp6vov 'cat Tcl.ccopek.cci cLcrecv cpovéa.
"Onocoç etrcfl TOilí aouXeusli Tou damov sad Tip 63pcv, 6=15 tag gHNLEV 6 aer.vog vOpo-
8èVTuxatvec vec cip-lyro.y.ev vec =gap xcoptç kx&xlacv, ixeivog TOÙ g8coacv 6pccs¡Av
vec 67cdcrn vee T6V 13Xeck, XCCI Tct.co)paiTac mink 8cec 8,Tc Xoyijç pxdukt.ov OiXec win 6 SoilX6g ¶013
ixetvou avepcSIsou.
"Orrocog 3,0eXe Xeck (Sincatm i) ypoetav cirrò xavt-va xat .96Xet,Trfi 1-t.v6; 6 Ser,voç tio5
laome [stay ypo0Eav gym (Sirccatca xat 1-ncOuld5 vet [Lob' xeeng Tip) I-x8bolocv, Pj 1./A 61XXoc X6roc
vet -róv rrpocrren vet xecp.T) ix8Exmatv, xat xeT,voç lintiyEc xcel ¶6v cpove6acc, T6-re kcelvog 6noii
¶6v la.recXe, èv Tcl.ccopel.rat (Icrec» cpoviag, Sta-rt 6 cp6vog Silo etym. ix3Exlacq Tijg ypoOceig Tot"
iSantatzwrog- xcci mink ¶6v brp6o-TaeWC xck(..cri 1-x8Exnacv At'ç ypoeck xcel Sky cry= xpces-ntek voç
acec .sò neptaa6Tepov, 6noii aú.rdç gxal.cev, &XX& IL ovcrex6g 'sou ixetvog 6=5 ¶6 1-xave, Ty.copeiTat.
(Leal cpoviag.
'0,rav Tee X6yccc 6pcap.o5 Etym. cilicpCf3oXoc xca ljp.rcopotiac vee glylec7)ac xat xceXee xat
xaxec, Tó.se yX-Troperrepcc g-r]yorAPrcet. etç xalbv napet xax6v.
"Orcotoç etrrt xavev6g- aikrig vec cpove6a% ¶6v 8eiVa, cp6veuak Xoycee, Trio";
vet Toti gawasv 6pccrii.bv vec ¶6v poveLan, Sca-rt etç bcdvov eccptvec Tip iCouatav vet ;rcS xcitcyj
Lirecah ¶0 ¶6 V-yet 67r60eacv, 416X7N.
"arav z1ir TLVág TLV6g 67rays et; Tbv 'AvSpiav xat Pelak TOV, Win vel cpoveiJapg ¶6v
Ilkrpov, scat av .0.6X71, 96veua6 TOV, 1.6,re xat 6 cpov6a4 xat bccIvoç, 67soi3 ¶6v Icrreae, xat 6 'Avapiocç,
6Xoc Tcp.coporwrat Tiro May Tci.co)plav Wacky cpovc&Seç.

In alt loo cu cheltuielile mele, acela da porunca si trimite pe omul acela BA faca
uciderea si se pedepseste ca un ucigas (vezi gl. 77, zac. 2; comp. Far. Qu. 133,
cap. I, nr. 31).
Cel ce va zice slugii sale: nedreptatea si ocara pe care ne-a facut-o cutare om, nu
trebuie sa o 15.sam sà treaca fara rdzbunare, acela a dat porunca sa mearga sd-i faca ram,
§i se pedepseste pentru once fel de rautate ar face omului aceluia sluga (vez! gl. 77,
zac. 3; Far. Qu. 133, cap. I, nr. 8).
Cel ce primind o palma sau un puma de la altul ar spune cuiva: cutare mi-a dat un
pumn sau o palma si doresc sa ma razbuni, sau cu alte cuvinte porunceasca sa-1
razbune, i acesta va merge si-1 va ucide, ce! ce 1-a trimis nu se pedepse§te ca un uci-
gator, pentru cá uciderea nu este razbunare pentru un pumn sau o palma; si el i-a poruncit
sd razbune cu pumnul si nu este tinut pentru ceea ce a fdcut celalalt mai mult, ci se
pedepseste numai faptasul ca un uciga§ (comp. gl. 77, zac. 4; Far. Qu. 13,, cap. I,
nr. 27).
and vorbele de poruncà stnt indoielnice si pot fi tilcuite si In bine si In rau,
atunci mai degraba se tilcuiesc In bine cleat In ran (vezi gl. 77, zac. 5; comp. Far. Qu.
133, cap. I, nr. 28).
Cel ce va spune altuia: daca vrei sgi-1 ucizi pe cutare, ucide-1, nu se socoteste ea i-a
dat porunca sa-1 ucidd, pentru ca lui i-a ldsat puterea, .sä o faca sau nu, deoarece
spune ipotetic: daca vrei (vez! gl. 77, zac. 6; comp. Far. Qu. 133, cap. I,
nr. 34).
and va spune cineva altuia: mergi la Andrei si intreab5.-1 daca voieste sa-1 ucizi
pe Petru, si daca voieste, ucide-1, atunci si ucigasul si acela care 1-a trimis si Andrei,
toti se pedepsesc Cu aceeasi pedeapsa ca niste ucigasi (vezi gl. 77, zac. 7; comp. Far.
Qu. 133, cap. I, nr. 36).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 gi 588, p. 227-342 237

"Orrotog etren To5 8o6Xou TOU p.-?) crrpétfrng ek T6 cnrETL, N ail) ypoLx-ipo.) Tincrreg xat-
vo6pLov rrpayga && T)))./ 67r60eatv .61-4 513pecog, 67r0i3 gig gxagev 6 Seivag, xc a6T6g 6racyer. xat
Tóv cpove6creL, TuxaEveL 6 xpyr-hg vet 1St TE Xoyi'jg 3r3pLç TOV okra) To6g gxage xat TEvoç
g XCE(LE T))vLI), To13So6Xou Tor) a60evT6g TOO, SLCCTt, &V h 5pptg frrov gey&X.1 wet gEa
4)aVetTOU, j etç T6v gva vac grvev etç T6v 03,ov, Tócrov Tt.p.o)pasTa 6 aaiXog, órroii acp6vevaev,
cácrexv xat 6 ociAbrr-ng TOO, órrai T6v gaTeaev av iiPpLç TOV tuxpa. xat xap.cup.kv-n etç T6v a606.v-r1)v
8o6Xou, cirr6 gLxpóTep6v TOU avOporrrov, T6Te ay= algá3L rcclç eixe yv&y.lv 6 a?.)01-vT%
TOU, V& T6v pove6q), 6Tav Toll kaoxre T6v óptag6v &a TaiTo xat 6 a606VT7 TtgelpeiTar. c'ocrav
xat 6 cpovkag aaiXog. 'Agh ay 1) 154K ijTOV gLxp& xa.v.copkr,) elg T6v SaiXov, T6Te etym. algaL,
Irk 6 aL06VT7Ig TOU, 6Tav T05 gat8e T6v 6pLag6v, axe yvd4olv vec ish T6v cpove6a-n, fig)) 6vov
We xecp.-n sad oe.yrk 03,-nv TócripLv, 6a-nv cerróç gxage Tor, 8o6Xou Stdi Tarro v Tr.p.o)-
pCfcTat a6T6g ¿dray 6 cpovkag oi3Aoç, cigh 6vov xo:T& 430cncrtv Toü xpc-ro0.
"OTav Mom 6pLap.6v Tr.velg T013 So6Xou TOU etç T6 eepTE, xcoptg va T6 ypotx&crn 61XXog rE
Xoyijg X6yta TO5 arm, xat a6T6ç v& cpove6crn T6V IXOp6v T013 caev-róg TOU, TUyX&VEL V& ge-ccian
6 xpLT-hg 1rp61Tov [Ay, N 6 6ptag6g .h.rov etç T6 &cpTi. aoagivog xpucpck ear6 xciee (1),Xov 8e6-
Tepov, N 6 cpoveugivog TOV L-x6p6; S.av&atgog Tor) a60evT6g, xat TpETov, civEacog xat 6 aoiliXoç
ixageT6v cp6vov ei.)06g,6ç T6v 6pLap.6v ci7r6 T6v alieivTlv Too, 8La T6Te 7urre6et. 6 xpt-riK,
Trik 6 aúeévTlç T05 8o6Xou T013 nowev 6pLag6v, vet T6v cpove6a-n, xat Tc.p.copaTat, WaN xat T6v
ISLov cpovia. civEcro4 xat XeErrn xav pia eur6 To6TaLg Trek rcepEcrTaaeg Tai% Tpek 6/co5 erna-
gev, T6TE 7rLOTE6EL 6 xpLTIN, naK 6 a60L-vTIN T05 So6Xou 8v T05 gSomev 6pLag6v, v& T6v poveúam
xat 8v T6v Tcp.o.v4, eursav cpovia, &XX& g6vov xaTet 04X-natv Tou 6 xpvrix xat ¶O13TO ypoc-
xaTac i6Tav T6v TéToiag Xoyijç xpucp6v 6pLap.6v T6v ackp Ttvecç Tor)" X6you TOO, &T! &V T6V Man
Tivág xpucp6v 6pLog6v L7TLTp6isou Tou xat ixeEvou, 67roil x&gvel, Tat.; 800Matç TOU elg Wag
a60ev-rtxatç xptcreg, T6Te V ypoix&rat v& Bo)crev 6pLap.6v v& x&p.-n TV x&bclano gi T6v

Cel ce va spune slugii sale sd nu te Intorci acasd, dacd nu voi vedea cd ai fAcut vreo
ispravd noud privitor la ocara ce ne-a fAcut-o cutare, §i el merge vi-1 va ucide, trebuie
judecdtorul sä vadd ce fe! de ()card a fost aceea ce le-a fdcut-o §i cui i-a fdcut ocara, slugii
fjau stdpInului, pentru cd, daca ocara a fost mare §i vrednicä de moarte, fie el s-a fd.cut
asupra unuia sau a altuia, se pedepse§te sluga care a ucis la fel cu stdpInul care l-a trimis ;
clacA Insd ocara a fost micd §i fd.cutd stApInului slugii, dar din partea unui om de conditie
mai joasd, atunci este semn cd stApInul lui intentiona sd-1 ucidd, chid i-a dat porunca;
de aceea se pedepse§te §i stdpInul ca §i sluga ce a ucis. Dacd tag ocara fAcutd,
asupra slugii era mica, atunci este semn cd stdpInul chid i-a dat porunca, n-avea gInd
sd-I ucidd, ci sd-i facd o ocard tot a.5a de mare cad i-a flcut acela slugii; de aceea el nu
se pedepse§te ca sluga care a ucis, ci numai dui:4 voia judecatorului (vezi gl. 77, zac.
8; comp. Far. Qu. 134, cap. II, nr. 41-43, 51).
Cind cineva va da poruncd. slugii sale la ureche, farà ca altul sd Inteleagd ce fel de
vorbe i-a spus, §i el va ucide pe du§manul stapInului sdu, judecdtorul trebuie sd cerceteze:
dacd porunca a fast data la ureche In taind de oricare altul; al doilea, dacd acel
ucis era du§man de moarte al stdpinului; §i al treilea, daca sluga a fdcut uciderea Indatä
ce a luat porunca de la stdpInul sdu, pentru cd atunci judecdtorul crede cd stApInul
a dat slugii poruncd sa-1 ucidd §i se pedepse§te ca §i Insu§i uciga§ul. Dacd tag lipse§te
macar una din aceste trei Imprejurdri pe care le-am spus, atunci judecdtorul crede cà
stdpInul slugii n-a dat poruncd ucidA §i nu-1 pedepse§te ca pe un uciga§, ci numai dupd
voia sa ; §i aceasta se Intelege, and cineva va da In taind direct astfel de poruncd, pentru
cd, dacd da In taind cineva poruncd ispravnicului sdu §i celui care Ii face serviciile sale
la judecatile domne§ti, atunci nu se Intelege cà i-a dat poruna sà facd rdzbunare cu ucidere,

www.dacoromanica.ro
238 CARTE ROMINEASCA DE INVÀTXTURA

cp6vov, &XX& vac xcitc-ij Tip) 1-x8Exlacv Lè rv xpEacv- xat 12v ce.rck TOv icp6veucre Tec XkpLde TOU
1.1.0VaX6g TOU, co!yrk TctccopEcTac c`oaacv cpoviaç.
"Orcocoç etref) Tor) 8o1')Xou TOU Ircape gva Axpat xcd.1.01 crrpgq,)% et; T6 CITCETL, a6v Xcit
EX8LX/OLV etç ThV OPptv, 67ro5, tialg gxocti.occnv, ijzè dEXXcc X6yca vac TO5 ant vec ixabojacv,
ta T6 ).'.di.ov ravTa, civtacaç xcel ccirrk 67rciyy; xat xcitzn 96vov, 86V TwcppeiTat 6 cctiOgrrn; Tou
claAv cpoviaç, eax& L.L6V0V xaTac rv.9.DarlIN TO5 xpcTor), irceLail vi T2) vec 'roo etrct vac rccirn TÒ
EI5Xov etvac cr-rHzdcac, 1-ypoExa vac Tbv cpoveúa-n, a/4-h vac Tòv SeErn.
'OTav 6 utòç fi 6 aotiXoç i) 6 cruyyevijç 6 cpEXoçXec cpoveúan ixervov, 6rco5 Of3pccrev
i) gf3Xcc4se Tbv naTkpa Tou l Tóv 0(60éVT7)V TOU Tbv auyyevij TOU T6V 9EXov 'roo, 86v XoyeiTac,
7rc74 vac T6v kcp6veucce óptatcbv XCti TCp6asgIN Tor) ITCCTp6q 'roo .h Tor) ai)OevT6ç Tot) 'cob' auyyevij
TOU TO13 cpEXou Tou &A Tor)To 86 TctccopeiTac iocracv povgaç 6 naTépaq, 6 oci)OkvTlç, 6 cruyyevhç
xat 6 cpEXoç, (Snob' Of3pEcrel if3XcEcpelxe. Kat To5-co ypooarac &ray 6 utóç, 6 Soi3Xoç, 6 cruryev-4
met 6 cpEXoç etvat xaXot civOpomot xat xakijç cp4c1; xat acx61.c.c 8Tav ixcitcacrc Tòv cp6vov ei)06;
ise-rec OPptv, xcoptç vac gloum. xccepòv vac aullPouXeuecliac 1.#1 Toòç S13pcold-vouç, 8covrt, clvEacuç
scat 6 ut6g, 6 So5Xoç, 6 auyyevhç scat 6 qaoç etya druxoç alvOpomroç xat xaxijç pint7Igl civlaon
xat T6v cp6vov Tbv bccittoccrcv OaTepa circò icoXXocrç ill.cipacç, accp' oi5 &mew -1) OPpcç, T6Te etym.
all.cciac, Irk oE Of3peaggv0t ijel!)paat, Thy earócpaacv Tc7.)v cpovcecao)v xat ilimonsaac, Scat
TOT() Tevo)paTac xat 6 rorchp xat 6 co!)06vT-IN xat 6 cruyyeviN xca 6 cpEXoç, 67Toi5 )5f3pcae-hxocacv,
(Lae(%) xat Tbv ut6v, Tbv Sor)Xov, Tòv auyyevij xat Tòv cpaov, 6rcoi3 icpoveúaacnv. 'Ax6i.cc ToOTo
ypont&Tac vet vij Ty.o.)En0c7)acv euadcv epovcdc8eç ot Sf3pcat.civ0c, &ray O3ptc113-11xaac X6yca, Snot)
if3daaacv livcivecro'c Touç xat 13xt, &Cc 7spetyvccroc, órcoi3 etxe vec Xecr3n 6 gvaç &Iv) Tòv ciEXXov
ScocTE, (ivEtro.4 xat Elva' .11 )5(3pcç au* rcpóryizaTa xat 6 uE6ç 6 SoiiXoç 6 o-uyyeviN cpEloç icp6-
veuaev 1-xervov, 67cor, OfIptcre T6V TCCCT6poc Tot) Tòv TOU f Tbv auyyevij TOU Tòv cpflov
TOU, SLet Vet xpocril -n Tax rcpchilaTa ek X6you Tot) 6 rcaTkpaç Tot) 6 ai)01-vT-% Tou i) 6 o-uyye-

ci sd-I rdzbune Cu judecata; ç1 daca acela l-a ucis singur, cu intinile sale, se pedepse§te
ca un uciga (vezi gl. 77, zac. 9; comp. Far. Qu. 134, cap. II, nr. 56, 57).
Cel ce va zice slugii sale: ia-ti un toiag çi sä nu te Intorci acasd, dacd nu rdzbuni
pentru ocara pe care ne-au fdcut-o, sau cu alte vorbe sa-i spund sd facd rdzbunare,
dar tot cu o WM, dacà acela merge 0 ucide, stdpinul lui nu se pedepse§te ca un uciga,
ci dupd voia judecdtorului, deoarece faptul cd i-a zis sd ja blta este un semn cà nu tntelegea
s6-1 ucidä, ci sa-1 bata (vezi gl. 77, zac. 10; comp. Far. Qu. 134, cap. II, nr. 53).
Cind feciorul, sau sluga, sau ruda, sau prietenul va ucide pe cel care a ocdrit sau
a facut vreun rdu tatdlui säu, stdpinului sdu, rudei sale sau prietenului gm, nu se lute-
/ege ea' a ucis cu ordinul çi porunca tatdlui sdu, a stdpinului sdu, a rudei sale sau a prie-
tenului sdu ; de aceea nu se pedepse§te ca un uciga.5 tatal, stdpinul, ruda sau prietenul
care a fost ocdrit 0 a suferit un rdu. i aceasta se Intelege chid feciorul, sluga, ruda 0 prie-
tenul slut oameni buni 5i se bucurd de faima build 0 dacà au fdcut uciderea Indatd. dupà
°card, färd sd aibd timp sà tinà sfat cu cei ocäriti, pentru cd dacd feciorul, sluga, ruda 0
prietenul slut sdraci 0 de nume rdu çi dacd uciderea a fost savir0td mal tirziu, dupd
multe zile de clad s-a Intimplat ocara, atunci este semn Ca' cei ocdrIti au §tiut de hotdrirea
uciga0lor çi n-au impiedicat-o. De aceea se pedepse§le çi tatd1 çi stapinul 0 ruda 0 prietenul
care au fost ocdriti, ca çi feciorul, sluga ruda 0 prietenul care au fäcut uciderea. Aceasta
se tntelege de asemenea sä nu fie pedepsiti ca uciga0 cei ocdrIti, and au fost ocdriti
cu cuvinte pe care 0 le-au aruncat hare ei, nu pentru lucruri pe care avea sa le ja
unul de la altul; deoarece, dacd este ocara pentru lucruri çi feciorul sau sluga, sau ruda,
sau prietenul l-au ucis pe cel care a °aril, pe tatg sal', pe stdpInul sau, pe ruda sa
sau pe prietenul säu pentru ca sd stapineascd lucrurile aceluia tat61, stdpitul, ruda sau

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 i 588, p. 227-342 239

vlig TOO 6 cpaoç Tor) xat 6 96vog kylvnxev eig eltpkXstav îoi3 ncerp6g, TO5 aiklev1-6g, ro cruryevil
xat Tor, cpEXou, T6Te etvac csma8c, 7cc74 vec TÒ xat ocinot xat Sky itaco8lsaac, Stec TO5TO
.n.p.copoi3v-rac 6Xoc 6crecv cpovacSeq. 'AX6ILL TO5TO ypoixe-c-rac, &ray yfrn 6 pávog Car6 T6v uE6v, &Tcò
,r6v aonov, &TR) ,r6v csuyyevij wet iirc6 1.6v TEXov xplcgoacctg. ScaTE, t/v yboxstv goaccr.; xcet
irtiXicrrec cin6 Tee darrpa Tab' rcompòç xocl T(.7)V X01.7r6V, ETV= altd8G, 7rEK HOCI ccirr6g 6 nour-hp, 6
ceiOiv-rlg, 6 cruyyeviN xat 6 cpEXog ..1)e6pacrt, xat aiv liznoataacn Stec TOUTO 6X0I TLIICOpollnal
euaecv povcdc3e. 'AX6114 TO5TO ypoexeiTac, ÓTOLV 6 rcaorkprg. 6 ai.036vrIg, 6 auyyevilg scat 6 cpEXog
aiv .hCfCCV OVITOE, 67[015 ecpxEaccac 're( X6yca, eig Tec 67soi:cc &mew -15) tíPpr.g 8tocTE, ecvEacog xat 6 ncerkpag
xat ot Xoucot cipxEcsaat. Tec ttaXcf4ta.ra xat iSa.repa 6 uE6g, 6 aoriXog, 6 cruyyev1/4 xcct 6 cpEXog 696-
veuaev 1-xetvouq, órcor, 53pLaav, T6Te 6Xoc 6tcor) Ttli.copoi5v.rac cbaecv cpovc&Seg. 'Ax6124. TOT° ypot.-
XtXTCEL, 8TCCV roe 7CCeTp6q, Tos CeJOEVT6q, TO5 CR)r(EVij XOCI -roi3 pEXou Sky 'ro k &pecrev, ecXXck TOòq
ixaxocpecvlxev 6 cp6vog, &cob' gxavev 6 utóg, 6 3o5Xog, 6 o-uyyevilç xat 6 craog. Aca-rE, ecvEcrwg xat
ixaXocpecvlxe xat 1-xo'cp-nxev 6 7sceripocç xat oE Xotacot Stec Tòv 0.6.VCCTOV, 6noi3 gxecv.ev 6 ut6g,
6 8o5Xog, 6 cruyyeviN xat 6 cpEXog, EiXot. p.aCt TIVCOpoi3wrcci &ay cpovuiSeg. 'Ax61.y. Toi3To
ypoustivrac, 8Tocv 3v.hT0V nccpaw 6 na-r&pccç xcet oE XOL7C0/ CI; T6V cp6vov 86) ..r6v kau43o6Xeuaav
.h8ìv T6v e.upav EiXoç St6Xou, rck eixe vet. y6v-n, ataTE, 8/v p6v'rc iv .r6v 6auisPoli-
Xeuarav .r6v geupav xat &iv T6v itcrco8Ecracrc, T6TE 6Xoc 4465 TE[Lwpotivrocc cl)crecv
povtec3eq.
"0.rav etym eq.cpt.f3oXta vi f] eupev vi [./..))v igeupev 6 nalipecg, 6 ai)eivrIg, 6 aureviN
xat 6 cpEXog .76v cp6vov, &coil VeXe vec )(tin 6 utóg, 6 3oi3Xog, 6 cruyyev* xat 6 cpEXog, .s&re,
ecvEacog xat 6 xpc1-1/4 &het. TEITOTC4 crl[co'caccc, rak vi 76v ige6pacrt,v, at.CLT/ Tee algt3ca shwa
vtxpec xat 6XEya, acec Torno Sèv 111.1.7ropei: ve4 Tok Tcl...copirrn, Tog axewrCeún, vi 61.LoXoyilacoac
Tip eallOetav. 'Atzi) ecvEawq xat v In Troack avata, ,r6.re Toòç 8I pxov xat 6 6pxog Toúç
cpecivet.

prietenul lui i uciderea s-a intimplat spre folosul tatälui, al stdpinului, al rudei §i al prie-
tenului, atunci este semn cd au §tiut-o §i ei §i n-au impiedicat, de aceea se pedepsesc
toti ca uciga§i. Aceasta Inca se intelege, chid uciderea s-a fdcut de cdtre fecior, 01101, rudd
§i prieten färà cheltuieli; pentru cà dacd s-au facut cheltuieli §i mai ales din ban ii
§.1 a celorlalti, este semn cà tatal, stdpinul, ruda, prietenul au §tiut-o §i n-au impiedicat;
de aceea se pedepsesc toti ca uciga§i. Aceasta Inca se intelege chid tatal, stdpinul, ruda
§i prietenul nu au fost ei acei care au inceput vorbele care au prilejuit ocara ; pentru
dacd tatd1 §i ceilalti au inceput sfada §i pe urmd feciorul, sluga, ruda §i prietenul au ucis
pe aceia, atunci toti impreund se pedepsesc ca uciga§i. Aceasta inca se intelege and tatalui,
domnului, rudei §i prietenului, nu le-a pldcut, ci le-a pdrut rdu de uciderea ce a filcut-o
feciorul, sluga, ruda §i prietenul. Pentru cd, daca le-a pdrut bine §.1 s-au bucurat tatäl
§i ceilalti de uciderea ce a fdcut-o feciorul, sluga, ruda §i prietenul, atunci toti impreund
se pedepsesc ca uciga§i. Aceasta Ina se intelege, and nu erau de fatd tatd1 i ceilalti la
ucidere, sau nu 1-au sfdtuit, sau nu au §tiut Cu sigurantd, cd avea sd se intimple; pentru
cd dacti erau de fat4 sau dacä 1-au sfatuit sau dacd au §tiut §i nu 1-au impiedicat, attinci
toti impreund se pedepsesc ca uciga§i (vezi gl. 77, zac. 11; comp. Far. Qu. 134, cap.
III, nr. 67, 73, 78, 79, 81, 84, 85, 89, 108).
Cind este indoiald dacd tatd1, stdpinul, ruda §i prietenul au §tiut despre uciderea
pe care au fdcut-o feciorul, sluga, ruda §i prietenul, atunci, dacd judecdtorul are oarecare
semne cd au §tiut, insd pentru cA semnele grit mici §i putine, nu poate sd-i pedepseascd,
Ii tortureazd sd mdrturiseascd, adevdrul. Dar dacd nu are semne nicidecum, atunci le dd
jurdmint §i jurdmintul le ajunge (vezi gl. 77, zac. 12 ; corhp. Far. Qu. 134, cap. III, nr.94 -95).

www.dacoromanica.ro
240 CARTE ROMINEASCX DE INVÀTXTURX

KpaT711.11-voç awe,. 6 rcaTipocç, 6 ocô0ivr1g, 6 cs-uyyeviK xcel, 6 cptXoç vóc kimeo8tawcre 'Ow
cp6vov, &cob' glee vee xcfcp.i) 6 utok 'roo, 6 Soi5X6ç 'roo, 6 owyeviN 'roo xat 6 cptXoç 'roo 8(..1
6f3pev, 67roi3 Took ESaucev etq ce.yrck- seat etyca xpocTl[avot. vec xeci.ecoat. xo'cee Xoyijç (Ray, 6crore
vec eevtaoK xcd kvttercopoilicre vac xecp.coatv, 6a.re vee ykv-fi 6 cp6voq, v etycci
xpotTrivévot. vec T6 6p.oXoyílcromst. ixetvou, 67co5 Toòç 613peae, vet cpuXcexOfy xat T6Te, eevtao4
xcet yevt1 6 cp6voç, 8v Te4icopoi3vToce 006T0/ CLCY&V cpoveciSeq, taXee 1thp.expoTipecv Tetzcoptav )(MT&
Tip) 04Xlcrev TO5
'Avtacoç xcet Teveg 8o5Xoç Tor, xpeToti T-7K xdapaç VeXe Setp-n xavkva, &cob' vee etrce
goii &pin dosócpacreç TouTouvoti xpt.Toi5 xcet 04Xeo vec r&yci c dXXov xpeTilv, etyai am.acat.,
rec74 vee or6v g&et.pe [Li repócrToewa Tot') xperoi3.
"Onot.oç crretXp xaviva vec TtrcoTeç crcp&Xiza xat Tò ercpeatt.ce vee yiwn, T6Te xoci ot a6o
TetempoilivTat. IA Tint IStav Tevcoptoev, 67roi; TUXociveL ixetvou Tofi acpeeXtectroç.
',Avtcro4 met ixeZvot, &rob' aTiXXouae vet. )49) TE7TOTEq o.cp&Xl.ea, ETV= 7roXXot xoct kxelvot
6usoi3 crriXXowrae, &nee TroXXot, T6Te eattacaç xat Tò ocp&XiLa &twee cinò rcoXXee teeraoc, xo'cpcv
16you, npo&oatot Tijç xcápceç xceTcepp6v1creç Teov filccaeXexcliv 7rpocypAront xat 7spoarocygeTwv,
xc.optç xcevtav &7c6cpocaev 6Xouç, 6csot .84Xoucsev etym., Tok Tei.ewpFe crxX1p6TeeTa etç Tip lcv Touç
xpeTIK. eattcrcaç scat Siv etvoc: ecITÒ Tee =XX& p..eyoace ocpap.aTce, T6Te 6 xpeT-?1; gETíCEL,
'MICK TOV 6 nXéce rcpc1To5, 6TCO5 gcrreae vet ykv-n Tò acpcalloc, xat Tevc.ope,1 etç col)v
Tou xat Tok taXouç Tet.teope:e xoeTee Tip ..9.alcrtv 'roo 6 xpl.T1/4 Lè iexpoTipecv Ttp.o)ptav.
"Onotoç etret eevcívecra bed, 67cou eúptcntoweai noXXot tiEvElponToe capa xavkva vet tea)
kepóveue T6V 8dva vec xo'grn Tò Setva apoatta, Tot; 18LSCE T6aCt ao-Tcpce eevtacoç xat Twee; ypot.-
x6vTag 'ro, 9eXe T6v cp6vov kxetvo Tò acpeeXtea, &Toil oc6Tòç cure, T6TE XIX/ IA 86o Teisco-
potivTat. °cirri)), Tei.ecoptocv, rs yponceiTat., nc7); oc6T6ç T6v IcrseeXe vec }awn.

Sint tinuti, tat61, stdpinul, ruda 0 prietenul, sd impiedice uciderea pe care are sl
o facd feciorul, sluga, ruda 0 prietenul lor pentru ocara ce la-a adus-o cineva; ci stnt
tinuti s facd once fel de silk ca sa o impiedice. Dar dacd nu pot sd faca sd nu se
Intimple uciderea, nu sint tinuti sd spund celui care i-a ocArtt sd se pdzeuscd; çi atunci
dacd s-a fAcut uciderea, nu se pedepsesc ca uciga§i, ci cu o pedeapsd mai micd dupd
voia judeatorului (vezi gl. 77, zac. 13, comp. Far. Qu. 134, cap. III, nr. 98, 100).
Dacd vreo slugd a judecnorului locului ar fi bdtut pe cineva, care a zis: nu mi-a
plAcut hotArtrea acestui judecdtor ci vreau sd merg la alt judeator, este semn cd 1-a
bdtut cu ordinul judecdtorului (vezi gl. 77, zac. 14; comp. Far. Qu. 134, cap. III, nr. 71).
Cel ce va trimite pe altul sà facä vreo gre§ealä ci aceasta se sAvtr§e§te, atunci amindoi
se pedepsesc cu aceea§i pedeapsd care se cuvine acelei gre§eli (vezi gl. 77, zac. 17; Far.
Qu. 135, P. I, nr. 1).
Daca acei care trimit sd se fac6 vreo gre§eald stilt multi ci acei care stilt trimi§i
sint multi, atunci (lac& ci gre§eala este din cele foarte mari de ex. &Mare de Ord c1 nebd-
gare de seamd a lucrurilor §i poruncilor impardte§ti, judecdtorul fdra deosebire pedepse§te
foarte aspru cu viata lor pe toti, ori ctti vor fi. Dar daca nu este din gre§elile cele foarte
mari, atunci judecdtorul cerceteazd cine a fost cel dintti care a trimis sd se facd gre§eala
0 pe acela 11 pedepse§te cu viata ; pe ceilalti, judecdtorul li pedepse§te dupd voia sa, cu
pedeapsd mai micd (vezi gl. 77, zas. 16; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 10).
Cel ce va zice acolo unde se gasesc strin§i multi oameni: de a§ gdsi pe cineva sa
mi-1 ucidd pe cutare sau sá facd cutare gre§eald, i-a§ da gip bani; ci dacd auzind cineva
aceasta, ar face uciderea sau gre§eala pe care el a spus-o, atunci amindoi se pedepsese
cu aceea§i pedeapsd, deoarece se Intelege cd el 1-a trimis sd o facd. (vezi gl. 77, zac. 17;
comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 17).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 §i 588, p. 227-342 241

Aiv eivaç xpoc-rvivoç vac TeReoplet beetvog, 6=5 crTaXec dinov, vec x&v.n TErooTeg apecktoc,
ISTCCV X.11111 rseptcra6Tepov Trap& beelvlo, ¿ro i; a6T6ç T6v 6pecre vec xo'eirn, &XX& Tqlcoprirou. tr.6vov
T6uov, 660V irrp6crrge vec yin).
"Orsocog &rt.' ixetvou, ancor.I axe crretkn, vec ;awn TtrcoTeg scpc'eXvoc TÒ
oc6T6; vac T6 xo'cl.t.-n, T6Te Tet.e.copeiTae a6T6; 1.1.0VCCX6q TOU, 6xt. bee-Nog, &coil T6v gcrrecXev.
"Orroeoç ópecrte6v vec TErcoTeg acpeaga xat Ocrcepov vec etrc-TI liceLvou, 67coi3 T6v
larÀc èvxcEp.vo) ixetvo T6 acpcap.a, 61:naeç. wet ncatv vac T6 xact.t.7), T6.re mink ii0VC(X6q
TOU Tel-Lope-me =tree Tip Tetecoptav 67T05 TUXCCEVEL TO5 crcpZXp.otroç órcoti gxave xat 6 Trp&rog,
67roi5 T6v goTeae, Siv Tti.ecopeiTac rcoerk.
"Orrocog aTeEXT) xav6voc cpove6crn T6v lliTpov X.x., xat Trapayivovraç T6x-n xat 6 HiTpoç
vat ep0ve66n beeIvov, T6Te beelvog &roil T6v gaTeae, Tt.tccopetTac 6o-tarty cpoviaç Scee T6v
TOV btetvou, acXXck TqcsopEsce% xcerol rv Warm+ TO5 xporoil
"Orco:oç crcean T6v 'Avapécev ?.x., vec cpove6crn T6v xat 6 1-16Tpoç vac epovetft
gxt. tirs6 T6v 'Avapkav, &XX& ac7s6 T6v loxivvv, T6Te ixetvog &cob' ga'retle T6V 'Avapiav,
Two()&Tote Wacky cpoviceç.
"OTocv 6 tirreaTocktIvo; tiveponcog xect.c.p circ68ec4eg, 7c6g Bev =cam elg T6 acpcikta
Seac T6 órsoZov kaccef3X-07)xe, xat TCCI% iirc68ecEeg Tcaç >den 1.e6vov Sac T6 rcp6ac1mov T6 i&X6V TOU,
T6TE ce6Tat at circ684K Bev 6?eacAtiacv ixetvov, 6-reo5 T6v EcTetXev- (Mato; xcet xactrn
eert68eeeç &Cc Tee 86ci rcp6cror7ca, T6v 6peaoi3acv.
'Avfaco5 xoct xpEcuç asueepem T6v IrrataTlv, 6oíi XCCILE T6 crepiXiza, 81v XoyelToce
8cec Tame iXeueepcoteivoç xat krseivog &ca.') T6V IcrTecXe, 81v aeu0epóvet T6v mcaEsTv.

Nu e tinut sä fie pedepsit acela care trimite pe altul sä facà o gre§eard, chid face
mai mult declt ceea ce el i-a poruncit s. faca, ci se pedepse§te numai atila eft i-a ordonat
sä se faca (vezi gl. 77, zac. 18; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 18).
Cel ce va zice celui pe care I-a trimis sd facd vreo gre§eald, sä nu o faci §i el o va
face, atunci se pedepse§te numai el singur, iar nu §i acela ce 1-a trimis (vezi gl. 77, zac. 19;
comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 19).
Gel ce a acceptat porunca sa facd vreo gre§eald §i mai pe urmä spune celuia ce 1-a
trimis: Di4 fac acea gre§eald pe care mi-ai poruncit-o, §i apoi o face, atunci numai el
singur se pedepse§te cu pedeapsa care se cade acelei gre§eli pe care a sävlr§it-o ; lar primul
care 1-a trimis, nu se pedepse§te (vezi gl. 77, zac. 20; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 22-23).
Gel ce va trimite pe cineva sá ucidä pe Petru de ex., §i indemnindu-1, sl se Intimple
Petru sd ucidd pe cel trimis, atunci ce! ce 1-a trimis nu se pedepse§te ca un uciga§ pentru
moartea sävlr§itä, ci se pedepse§te dupä voia judetului (vezi gl. 77, zac 21; comp. Far.
Qu. 135, P. I, nr. 25-26).
Gel ce va trimite pe Andrei de ex. sd ucidä pe Petru, §i Petru sä fie ucis nu de
Andrei, ci de Ion, atunci acela care 1-a trimis pe Andrei se pedepse§te ca un uciga§
(comp. gl. 77, zac. 22; vezi Far. Qu. 135, P. IV, nr. 159).
Clnd omul trimis face dovezi cd nu e vinovat de gre§eala aceea de care a fost
clevetit §i dovezile le face numai pentru persoana sa, aceste dovezi nu folosesc aceluia
care 1-a trimis; daca Insá face dovezi pentru ambele persoane, ti folosesc (vezi gl. 77,
zac. 23; Far. Qu. 135, P. IV, nr. 32).
Daca judecata va libera pe vinovatul care a flcut gre§eala, nu se intelege liberat
pentru aceasta §i acela care 1-a trimis, (iar daca va elibera pe ce! care 1-a trimis,> 1).
nu este liberat §*1 vinovatul, (vezi gl. 77, zac. 24; Far. Qu. 135, P. IV. nr. 33).
1) In amtndoul manuscrisele e sdrità propozitia: eiar dacd va libera pe cel carel-a trimis »,

16 o. 1060 www.dacoromanica.ro
242 CARTE ROMINEASCA. DE INNUTITURÀ

"Onotoç -111.LiToper vec xcip.7) 'CETCOTEq CfpcfcXv.cc, ScaT1 ot v61.9.oc Tor) 8ESoucscv (Baca vec T6 x&irn,
X.x. vec çovna v OvyaTipa Tou Tips p.ocxaXt8a, xat..d.)T6g aTeEkn g-va 61XXov E6-vo1.1 dvepcosov
xcci. cpove6acc Try, T6TE o6Te 6 gvag, o6Te 6 6EXXog Tql.0.1pírvract, Stec ocirr6v T6v cp6vov.
"Onocoç crseay) 6EXXov vec 1.cocxe6c9j, 8v Titco3p6iTac cLcrecv ¿Loó, caXec th uxperskplxv Tcp.c.4pLav.
"OnoLog ma& dcvipascov, 61o3 vet cúptaxeTac úlTOXÓCTCO c v xuf3ipv/acv Tel%) yovicov,
Dam crTELX-n vec tim.)8op.apTup-ha-n, T6TE 8LaTi. T6 dcv-ipaxov 7rcLL vliwropet vec Tc[ccoplOT) croRsTip
Two) piccv (PeoSolzapTopiag, (Dal Tt(LCOpeiTat xaTee ThV DiXnatv To6xpLTo, &et TO5TO OZTE
ixiivoç, &Tor) itku8ovapT6plot, 6v Ty.o.)peiTac cLaecv ck-uSogcpTupaç, &XX& 1./.6vov TLizeopereTceL
xaTec Tip) 84X1CFLV TO5 Siv -hpropeZ 6 eaccaTaXixivog eivOpormoç vec Trc'crn nepca-
aoTipav Tcwoptav ecTr6 gxel:vov, 6noi3 T6v gaTeacv.

Cel ce poate sd facd vreo gresealä, pentru cd legile ti dau voie, de ex. sd-si ucidd
fiica preacurvd, si el va trimite pe altul si o va ucide, atunci nici unul nici celdlalt nu
se pedepsesc pentru acea ucidere (vezi gl. 77, zac. 25; comp. Far. Qu. 135, P. IV, nr. 37).
Cel ce va trimite pe altul s faca preacurvie, nu se pedepseste ca un preacurvar,
ci cu o pedeapsd mai mica (vezi gl. 77, zac. 26; comp. Far. Qu. 135, P. IV, nr. 39).
Bdiatul nevirstnic care se gäseste sub conducerea parintilor si care va trimite pe
altul sá faca mdrturie rnincinoasä, atunci, pentru cd bdiatul nevirstnic nu poate sd fie
pedepsit cu pedeapsa deplind a märturiei mincinoase, ci se pedepseste dupd voia judecd-
torului, nici acela care a depus mArturia mincinoasd, nu se pedepseste ca un martor min-
cinos, ci se pedepseste numai dupd voia judecatorului; deoarece omul trimis nu poate
ja pedeapsd mai mare decit acela care 1-a trimis (vezi gl. 77, zac. 27; comp. Far. Qu.
135, p. IV, nr. 40).

KEOAAAION IB-ov
ELIA THN ETXAPIETIAN 0110T ASIEEI TINAS EKEINOT OHOT EKAME
THIOTA DAAMA
"OTroLoç eúxapcarilacc Tcvci, &cot)* vec gxave TE7ToTag acperikta, avac T6CSOV, c%crecv vec T6v
OeXe aTeLX-n vec xdfC1.4.11, HCC/ TLILCOpercorca, Wacky 1-xeivog 6 18Log 7T7C4ECIT7)q, &,10 HMV( Ha/ '6Xcaç vec
grn ocirròç 6toi clixaptaTerh TEnOTCCG &pi?may 8ccicpopov iirc6 apcfacia ixer:vo, 67co5
airck gxcevev.
EIVaptcyrnacç XoyircTaL, 6Tav 800ii '7E7TOTEq XCipLOTLCC donpa j xat &XXo TErcoTeg
&ray ebso0c7)ac X6ra veyíaa eiqaparrtag th Ta.V.I.urra scat úrcócrxeaeg, xai, &Tay 1.1.6vov xaptj
acpcalLa gxetvoç, 67Toii T6 ypoczirrec.

CAPITOL XII
PENTRU MULTUMIREA CE 0 VA DA CINEVA CELUIA
CARE FACE VREO GREpALA
Cel ce va multumi aceluia care a fdcut vreo greseald este ca si cum 1-ar fi trimis
sd o facd; si se pedepseste la fel cu cel vinovat, chiar dacri cel ce-i multumeste nu are
nici un folos sau dobindd din greseala pe care a fdcut-o acela (vezi gl. 78, zac. 1, comp.
Far. Qu. 135, P. II, nr. 43-44).
Multumire se socoteste and se va da vreun dar, sau bani, sau si un alt lucru, sau
chid vor fi spuse cuvinte mari de multumire cu dispozitii i fAgAduieli, sau cind cineva
se va bucura numai de greseala aceea pe care o va vedea (vezi gl. 78, zac. 2; comp. Far.
Qu. 135, P. II, nr. 46, 60).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 §i 588, p. 227-342 243

"Chrocog eacoSexot Xat xpqnc ixer,vov, ¿roa gxcel.ce TETCOTOCq acpcikta, eivac altc&Sc, rcalg
Toa eúxapcaT4, acaTt T6 gxal.t.e, >cal itvac T660V, Wcrecv vdc T6v tOeXeorcX, vec T6 x&v.-n &Cc 'roí:no
TctiopetTac Waecv kat ixetvoç 6 Catog Irrato-T1g.
"Chumo; accorcAacc xat 6v ivavTcoArt ixetvou, 6rotí TOli etrcij, 7cc'Sç Toa eaxapcaT4, StaTt
T6 gxocpx, xat &in Tóaov, exrecv vec T6v ijeae aTeLX-n vec T6 xecv-n.
"Orco/mg Scf)aec 6pccri.c6v Tcv6g, và TírcoTag acpeckca, xat Tccacv vec rccipy) T6V 6picsii.6v
67cE70), XkyovTág Tou T6 xectcm.1 EiXov TO5TO dirk T6 witLev &vtacog xat XiyovTaç TOU,
Triiig T6 gxecti.e, TOV eúxapccrTilcrec, aya!, Tócrov, cLcrecv vec VeXe ncipT) T6v 6pc5p.6v 67TEcso.).
"Orrocog xecptkqg etç Thv xptacv &Lec T6v TrTodo-nr, 86 ?oye-crac 7cc7.); eúxapcaTer",c, nc74
gxceve T6 crcpcat.t.a.
"Onocog sEnt &vtocaq xat 6 8etvog Siv ileeXe san T6 adva T6 acpcikta, iyea i¡OeXa vec T6
x&trn, 8v XoyErcTat. vec eúxapccrT4 ixetvou, &coi") T6 gxcel.tev...
"Onotog TCLxpa.v0f) xat Toa xaxoyavt T6 acpcatca órcoa OiXoucsc Toa strcfl, Tcck LeytNev etç
T6 6voi.La 'rota, Setxvec mil/de/3c, 7rClg 8iu E6x0CpLaTÓ:L ixetvoy, 67coa T6 Ixavev.
"Orcocoç cruyxan Stec tiocxefav, &coa &XXog Ixatze,lvTt+Lcopaisui, &ab 6 [Locx6g,
.13TIX,V OLúT6g gxoci.te Thv izocxeEccv Scec emoXacstocv i8GWIDO TOU Cootcro4 xat aúT6ç Excetce Thv
1.cocxetav Stec và Lfiptcry) xat iv.rporctecan T6v eiv8pa T-7N yuvacx6g, T6TE xat miTóg, &Toa icruy-
xciplxe, SESsc alvecac, rcc".íg và oixapcaTE,t T6v v.oLx6v, xcel etvac T6a0V, CjaótV T6v i¡OeXe aTetkn
aúT6ç vec x&I.1.31 Thv p.ocxstav 8cee TO5TO TLI/o)piii-rca &Tea, xcct &xervog.
'Avtawg xat 6 xpcTiiç8vIn.c7copet vec yvcoptcrn 1.1.è awacoc, av 6 ii.ocx6g gxoctie vil%) ilocxetav
Sta ecxoXacstav TOU, SEA vec 6f3ptcrn xat vec ivTponco'cali T6v dvSpa yuvacx6g, T6TE yXlyopcf)-
Tepa rccaTe6ec 6 xperiN vec gxociie 8ces cbcoXacctav xcct axc acec ilf3pcv.

Cel ce va primi i va ascunde pe cel care a facut vreo gregeala, arata prin aceasta
multumirea ca a fäcut-o, i este ca i and 1-ar fi trimis sa o faca; de aceea se pedepsegte
ca i ce! vinovat (vezi gl. 78, zac. 3; comp. Far. Qu. 135, P. II, nr. 48).
Cel ce va tacea i nu se va fmpotrivi aceluia cáruia fi va spune ca-i multumegte
pentru c5. a facut-o, este ca i and 1-ar fi trimis sà o faca (vezi gl. 78, zac. 4; comp.
Far. Qu. 135, P. II, nr. 51)._
Ce] ce va da porunca cuiva sa faca vreo gregeala i apoi va reveni zicindu-i: sti nu
o faci, cu toate acestea el o face; i spunindu-i ca a fdcut-o, ti va multumi, este ca
n-ar fi luat porunca 1napoi (vezi gl. 78, zac. 5; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 54).
Cel ce s-a facut chezag la judecata pentru cel vinovat, nu se socotegte cg-i multu-
megte ca a savIrgit gregeala (vezi gl. 98, zac. 6; comp. Far. Qu. 135, P. I, nr. 58).
Ce] ce va spune: daca n-ar fi facut cutare greseala cutare, eu as fi facut-o, nu se
socotegte ca multumegte celuia care a facut-o (vezi gl. 78, zac. 7; comp. Far. Qu. 135,
P. II, nr. 59).
Ce] ce se va amad vi-i va parea rau de gregeala pe care i-o vor spune el s-a IntImplat
In numele lui, aratä semn ca nu-i multumegte celuia ce a facut-o.
Ce] ce se va bucura de preacurvia ce a fäcut-o altul, nu se pedepsegte ca un prea-
curvar, dad acela a facut preacurvia din cauza desfrInärii lui; dar daca acela a facut
preacurvia ca sa-gi bata joc i sa-1 faca de rugine pe barbatul femeii, atunci i acela care
s-a bucurat da semn ca-i multumegte preacurvarului gi este ca i clnd 1-ar fi trimis el
a faca preacurvia; de aceea se pedepsegte ca i acela (vezi gl. 78, zac. 8; comp. Far.
Qu. 135, P. I, nr. 99-81).
Daca judecatorul nu ar avea semne sa cunoasca daca preacurvarul a facut preacurvia
din cauza desfrinarii lui sau pentru ca sd-gi bata joc i sa-1 faca de rugine pe barbatul
femeii, atunci judecatorul crede mai repede ca a facut-o din desfrinare i nu pentru bat-
jocura (vezi gl. 78, zac. 9; Far. Qu. 135, P. II, nr. 82).

16* www.dacoromanica.ro
244 EAB.TE EOMINEASCA. DE INVATXTURA.

"Orcotog crreEXT) xaviva và 847) 15tXXov go.) e7r6 rò7rOCcrept xat á7c6 Thy ixxXlatc(v,
avicro); xcct a6-c6g T6v ScIpp el; TÒ ngckpe, el; Thy 1.xxXlcriccv, Sky TtgCapCITGCL iXEZVOq7 67ror6v
gcrreacv, caXec s-1.1.u.opaiTCCL ixervog [Lovc(x64 TOU.
"Orcocog crretX-n xavkva và actpl tiXXov xat ccirsk T6v cpove6aec, 431 &ray ,c6v cpove6crn,
etym. &stet rcapeov xat 1-xei'vog, 67cor, Tdv gctrcae, T6Te met axrecv opovaSeç TELLO39ovroa.
avEacag xat 6TCOO -c6v cpoveírn, UN/ eivat rcapeuv L-xetvog, 67T05 T6V Icrreae, T6Te 6 cpovkaç Tel.to)-
para etç ,r-hv Ccolp TOO, &A ixeivog, 67Z05 TrSV gcrreac, TL[1.03pei.rat )cctree ,94X7]CiLV TO5 xpvcoil.
"Onocoç astEkn xaviva va cpove6an 6XXov xoct dirk ¶6v 841 T6V Isktry6a4 p..6vov,
T6TE oi 86o Tcp.(opoi3v-rat Scá Tbv Sapti.6v 70,7ytv met o6Sivocç .sci.tcopi.rac Scerc cp6vov.
T6v 6pcol.c6v xat ò Tcpócrrawa, 67coilí gaome nvecç xavev6ç 6XXou vá xectvn TErco-ccç acpcai.ca,
iwacopet ye( ,c6v Tcárn 67cEao), XL 1.6vov Xiyovrk Too th X6ycoc vá xciirn nXiov, (ix6v.t.
6pccriz6v, xat xcoptg vá -rob' ant TETCOTOK, 67rococv &pay xciv.71 ecyárclv f xat
Tcépvcc 67cEcra) ..c6v
otrneivetav IL bcdvov, &cob' Ixec vec f3Xacp0-T) ant) acpcava 67SOZOV °Link Eacmccv
ópaLvtav vá
"Olsocoç etrct xavev6g 57caye cp6veucre -c6v Ilitpov XXI VET' 6Xtyov va etrct Gnaye Seipe
T6V lIkTp0V T6TE &iv X0y6ETCCL, n6:4 vá .r6v-rcp&rov 6pccry.6v vet T61) pOVE61511.
Toaro, tivtcro4 xat cc6T6g 1.6v .9-6Xec pove6a-fi xat aim); xat ixd.voç, 67roi3 T6v gcrreac,
xat oL 6o 6crav cpovcciacç.
"Orcococ npocrrget. xaviva và xectLy) cscpci4ca, -scat vet 7cepciai) 7coX6g xacp6g xat
Siv ¶6 )(CELLI, 86 Xoya-rocc airróg vá brijpev &data ¶6 npócrrayva, Save. ircipaacv 6 rco),6ç xacp6;,
SLa-cE, &ray wit en, xcip) crcpcalza, etym. 7rfivroc xpartn.tivoç ixievog, órcoti ¶6v gcrreae, vec TLI.10)-
p71071 locrecv seal ixiivog, &rot") xdp..vet, ¶6 0'90.1.trx.

Cel ce va trimite pe cineva sá bata pe altul afara din tirg i dar din biserica,
lar acela 11 bate In t1rg sau In biserica, nu se pedepseste ce! ce 1-a trimis, ci se pedepseste
numai singur faptasul (comp. gl. 78, zac. 10; Far. Qu. 135, P. IV, nr. 100).
Cel ce va trimite pe cineva sa bata pe altul si el 11 va ucide, dar chid 41 ucide este
de fag i acela care 1-a trimis, atunci se pedepsesc amlndoi ca ucigasi. Dar dacä acela
care 1-a trimis nu este de fata atunci dud 11 ucide, atunci ucigasul se pedepseste cu viata,
iar acela care 1-a trimis se pedepseste dupa voia judecatorului (vezi gl. 78, zac. 11; comp.
Far. Qu. 135, P. IV, nr. 160, 165).
Cel ce va trimite pe cineva sa ucida pe altul i acela 11 va bate sau numai 1 va
rani, atunci cei doi se pedepsesc pentru bataie i ranire i nici unul nu se pedepseste pentru
ucidere (vezi gl. 78, zac. 12; comp. Far. Qu. 135, P. IV, nr. 167).
Porunca i ordinul pe care cineva le-a dat altuia, sa savIrseasca vreo greseala, poate
sa le ja Inapoi nu numai spun1ndu-i sa nu o mai tack dar Inca tija lnapoi ordinul
fArà sa-i spuna ceva, chid face vreo pace sau 1nrudire cu acela care avea sa sufere pe
urma greselii pe care el a dat ordin sa se faca (comp. gl. 78, zac. 13; -Far. Qu. 135,
P. V, nr. 175).
Cel ce va zice cuiva: du-te si ucide-1 pe Petru si peste putin ar zice: du-te bate-1
pe Petru, atunci nu se Intelege ca a revenit asupra primului ordin de ucidere. De aceea
daca-1 va ucide, si el si acela care 1-a trimis se pedepsesc ca ucigasi (vezi gl. 78, zac. 14;
comp. Far. Qu. 135, P. V, nr. 184).
Cel ce va porunci cuiva sa faca vreo greseala si va trece mult timp si nu o face,
nu se socoteste ca acela a revenit asupra poruncii, deoarece a trecut Inuit timp; pentru
ea, atunci clnd ar face greseala, cel ce a trimis este pururea tinut sa fie pedepsit ca
acela care face greseala (vezi gl. 78, zac. 15; Far. Qu. 135, P. V, nr. 185).

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 i 588, p. 221-342 2413

TetuopeiTae 67r0eog npocsTgee xaviva vee xo'cle:n Tfreoeg etcpc'eXtea, 6Tav yin Tò acp&Xime,
xoclec xecl vee irrijpe T6v óptcyp.6v 67thaa), xat &rev &etym.) T6v órcoZov icp6rc Ò xcipmg
tth To5Tov T6v Tp6rcov 6p.cog, 8, devtaeog xat Isdepyi /waft) Telly ópeate.6v, 6rce6 68eoxe,?apt Tò
crqxfal.ta._vee yin OTi, TqL03p6ITCCI. XCLTÓL ThV .041.7)01,V 'CO5 XpLTOti p..expoTo'cTriv Tet.to)ptav &R?) aiv
Sky reeep4 17Vb:s0 T6v 6pLav6v, Tel.ecopeiTat, IA TV 18f.av Tet.tovEav, ¿7C0 XOCI ixetvog
6 taeog, &coil xo'ctep T6 crcpcal.ta, 6,Te Xoyi¡g acpcNia xa.t etym. ixel'vo.

Cel ce va porunci cuiva sä facl vreo gresealä, totdeauna se pedepseste cfnd greseala
s-a fdcut, mdcar c5. a revenit asupra poruncii i i-a zis aceluia cäruia i-a poruncit, sä
nu o faci I Totusi cu acest chip, deoarece a revenit asupra poruncii pe care a dat-o, dar
greseala s-a facut, atunci se pedepseste dupl voia judeatorului cu o pedeapsä foarte
micl; frig dad, n-a revenit asupra poruncii, se pedepseste Cu aceeasi pedeapsä cu care
se pedepseste i acela care sävfrseste greseala, de ori si ce fel ar fi greseala aceea (vezi
gl. 78, zac. 15; comp. Far. Qu. 135, P. V, nr. 185).

KEOA.AAION A-0V
HOE AIIOAEIXNONTAI TA EAPKIKA AMAPTHMATA
Atee vet ypotx10oi3o1 6p0ee xat xaXee ol V6VOL T0i5TOL, 67soí3 ypeeepOVTOCG St.& Tit csapxexet
levapTigectra, npireee vee 446po)p.ev, Trek Toi3Tcc Tee crocpxexcl clevapTiwaTa xptvovTae ci7c6 860
xpEaeg, &TR) Thv 1.xxXlaeao-rexip. xat tint) TV xoap,ex-hv. 'H t-xxXlcreaaTexi) xpEerk iwropel vet
ECX0.1ptCrn TEe eev8p6yuva xat vet cbcoepaatan xat &et TV npaxa Tijç yuvaex6g xat Tee xapEcr-
[Lane, 6=13 yuvatxa . (3eXe 86ern Toí ecv8p6ç T7K, i) 6 divSpag Tijg yuvaex6g TOO, xat eç &XX°
7eptaa6Tepov v4c7ropeT. vec ro k TetLeoplicrn. 'H xocrizexi) xpterk reckXev &TO) T6 r1XXo Isipog
Ttp.copele Tbv nTaCcrrip, xat cç Tip) CV Tou, 6Tav v6p.0e eenocpaacaTexot &et L-HETVO TÒ irephp-
lnwce we's& .9.6X-irev T0 xpeT0i3, &ray T6 le[ecipTlirx &cpEverae SiXlatv TOU, XcipLV X6you
ek Tb xtiTepyov Tip; 6xvav, ThV iEcoptav, vee T05 X64/1) Tin? 1.1.6T7N, Vere T6v SeEpn, vie T6v
yuptcrn cç T6v cp6pov, vie TbV TIV.00e-han d darrpce xxt vet. T6v iXeu0epd)crn, xafick cpavy)
To5 xpeTo5 vet =cal, 6xe. "Gray Xoen6v ZiXouolv eIrct o v4Loe Seet TV xcf)pecnv p.ovaxiiv
atee TV npobeav xat Tec np&waTa, ypoexoi5cse Seee TV xxXlaeacrTexilv xptcrev, 6Tav 0-iXouatv
6i.tat TevcopEag, T6TC ypomoi3ac Seck TV xocrplxip xpEcsev.

CAPITOLUL I
CUM SE DOVEDESC PACATELE TRUPESTI
Pentru ca sä se InteleagA drept si bine legile acestea care se scriu pentru pdcatele
trupesti, trebuie sà tim ca aceste päcate trupesti se judecA de dota judecäti, de cea
bisericeasa si de cea mireanä. Judecata bisericeasca poate sä despartä perechea conjugan,'
sä hotärascä pentru zestrea femeii i pentru darurile pe care femeia le-ar fi fäcut bArba-
tului ei, sau bärbatul femeii lui ; i la altceva mai mult nu poate sä-i pedepseascg. Judecata
mireanä pe de altä. parte, pedepseste vinovatul 1 cu viata, cfnd gut legi hotärlte pentru
acel päcat; sau dupl voia judecätorului, and päcatul este läsat la voia luí, de ex. la
galer5., sau la ocnti, la surghiun,' taie nasul, bath', sä-1 poarte prin piata tirgului,
pedepseasa Cu bani si sä-1 lase fn libertate, dupä cum i se va parea judecgtorului
a e vinovat sau nu. Prin urmare dud legile vor prevedea numai despre despartenie sau
despre zestre î lucruri, se Inteleg pentru judecata bisericeascA, iar chid vor vorhi despre
pedeapsà, atunci se friteleg pentru judecata mireanä.

www.dacoromanica.ro
246 CARTE ROMINEASCX DE INVATATURÀ

Tee accpccxec lep.ocrrilimuc, &Trail etym. 86axoXov v& Tec eaco3st4 Tivág 1.a p.cipTupag, bro-
SetxvovTai lLè ar)tcciScoc xact ecrecxriatcomcc.
Tee alv.&Sta xat Tee cbTenaiailara, 61ToiXouol v& doso8dEatxrt T& aapxtx& agapTlivaTa
Tuxaivei v& etyca neptacr&, avert v Rovaz6v 86o Siv.cpeávouaL, at& vec Twcoptcrouat.v avepwcov.

Matele trupesti, deoarece este greu sl le dovedeasa cineva cu martori, se dovedesc

Cu semne i prezumtii.
Semnele i prezumtiile care vor sà dovedeasca plcatele trupesti, trebuie sl fie multe
pentru cá unul singur sau dou4 nu ajung ca s6 se pedepseascl un cm.

KEOAAAION B-ov
Hal AIIOAEIXNETAI TO EAPKIKON AMAPTHMA ME MAPTTPAE KAI 110101
AEN HIANONTAI EIE MAPTTPIAN EIE TATTHN THOOEZIN
OE taprupeg Snob' ótLoXoyoilicn, Irk Sam 1.L Te4 81/1.1..a.r& Toug &IT6 xaii.tav Tp67Vav T6v
2tv8pa IAT.v yuwaxa LL et; T6 xpeßfilánov yupok, ixelvoL euroSetxvoucn pavep& T6 aapxLx6v
41zdtPril PCCIL.
sAvtcrcog xat u!papTupeg 86 Moan ¡Li Tee 61.A.[LaTá TOUG TÒ actpxLx6v 4.4pTilva, ?qv)) XiyouaL,
nclig Tilerrcímuat v& T6 &own) 6 n-TalcrTnç a6T6 T6 tiv&pTrip.a, civiawg xat L'xouat a7ItcciSccc, Tet
&rota. Tok x&p.vouaL v& T6 ntaTe6ouai, T6Te 6 xpLT1/4 Tok maTe6ei wet Ty.coge T6v n-Tatanp.o.
'AiIA iivtacog xat exoucrt, alvaca, &XX& [cóvov cirac74 X6youat, ralig TnaTEÚOU01 vet TÒ gxcetce,
T6Te 6 xptTiK 8vracrre6n.

CAPITOLUL II
CUM SE DOVEDETIT PRATUL TRUPESC CU MARTORI
CINE NU SINT LUATI CA MARTURIE LA ACEASTA PRICINA?
Martorii care marturisesc cg au vdzut cu ochii lor, prin vreo gaura, barbatul.si
femeia, goi, Impreung in pat, aceia dovedesc vddit p5catul trupesc.
Dad. martorii n-au vAzut cu ochii lor pAcatul trupesc, ci spun a cred ca vinovatul
a rácut acel pleat, dacA au semne In acest sens, atunci judecAtorul ti crede i pedepseste
pe vinovat. Dar daca nu au semne, ci zic numai cä cred cä l-a fdcut, atunci judecdtorul
nu-i crede.
1)

KE0A.AAI0N r-co
HOJA AErETAI HOTTANA KAI HOE ArIOAEIXNETAI NA EINAI HOTTANA
IlouTáva Xkycorca &elm 67ro5 &Cc xipacK a/ziysTai accpaxec ì &v0pdynoug cpavepec xat
T6 i)Ee6pel. 6 x6csp.0ç.

CAPITOLUL III
CINE SE CHIAMA CURVA SI CUM SE DOVEDESTE CA ESTE CURVA?
Curvg se cheamd aceea care se impreund trupeste pentru cistig cu oameni, pe fatà
si o stie lumea.
1) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 çi 588, p. 227-342 247

11./7copd vet óvottao0-7) notrráva ixdv7), 1=63, Lègva a6o 8XL at.tixet Gapxtaccl
SLac Ilyevrav, (Snob' grctacre i.laúTok, xat 13xt. 81,ee xkp8og.
Ilowniva Xiye-rat. xat )) ¿roa pavepec nepvEl' tix6Xacrrov, &vtawg xat
1-2) xc'grn xat Stai xkpaog, &XX,e4 1./6vov 86: Tip xaxip iÇtipeEtv.

Nu poate fi numita curva aceea care cu unul sau doi se va impreuna trupe§te din
dragoste ce a apucat-o pentru ei §i nu pentru *fig.
Curl./ se chiama Inca §i aceea care pe fata duce viata desfrtnata, macar ca nu o
face pentru cit§tig, ci numai pentru pofta ei cea rea.
1)

KECIAAA.ION 6.-ov
ME 110IA EHMAAIA AIIOAEIXNETAI H HOPNEIA KAI H EAPKIKH MIEIE
At gTotimatat, rç Tropvdag xat sirK crapxLxijç aplEecog &rmadxvouat. v copvdav xat
Tip aapxtx-hv alLEELv, X.X. rò nthatt.a TfLV XELpC7.)V, TÒ derxcat,aalla, cpEX7H.La xat Tie 6p..ot.a. May
'roam Tet argASLa v yedevouat. verc TI4Lovilcrouv Tòv diveponrov et; TiN (.01r), eaXic t,t,6vov vec, Tòv
pacsavEcrouv cçii.apTuptav.
`H vaxpec 6t.tabx Tor) civapòç sad Tg yuvaLx6g, Nyouv &vtacag xat 61.1.1.Xof3csi rcona, X6yta),
clç xat.pòv xat etç ,r67cov LT-hammy -rijg nopvdag, eacoadxvouat, Tip nopvdav.

CAPITOLUL IV
PRIN CE SEMNE SE DOVEDESTE CURVIA SI IMPREUNAREA TRUPEASCI
Pregatirile pentru curvie §i Impreunare trupeasca dovedesc curvia §i impreunarea
trupeasca, de ex. apucarea mlinilor, tinbrati§area, sarutul §i cele asemenea. Dar n mai
aceste semne nu ajung sa-1 pedepseasca pe om cu viata, ci numai sa-1 cameasca sa
marturiseasca.
Vorba lunga intre barbat §i femeie, adica daca stau mult de vorba, intr-un timp
§i la loe potrivit pentru curvie, dovedesc curvia.

KEOAAAION E-ov
KAHOIA EHMAAIA KAI AIIEIKAEMATA, OIIOT AEN EHMAAE TO TEI
EAPKIKHN EMIEIN
"Orav Ttvátç bcxXlaLacrrtack xat tepek cptlyi xattEav yuvca.xoc, Met. úrcotlAav vác Tip;
nopve&n, gEco verc &mu airròç vtoç xat mini) vka, go.) vee 'rip pat eig T67COV xpt3cp6v, gca
vac %Sneer) stç =Am .r.r)g iç xat.p6v vi5x.raç, Sta-rt, civtacog xat dvat, sincvraç dercò TO5TM, T6TE

CAPITOLUL V
OARECARE SEMNE SI PREZUMTH
CARE NU ARAI/ IMPREUNAREA TRUPEASCX
Cind un cleric sau un preot sarutd vreo femeie, nu da de banuit sa curveasca cu
dinsa, dug dacd el este Una'. §i ea tin'ard, sau daca o saruta Intr-un loe ascuns, sau daca
merge In casa ei In timp de noapte, pentru ca daca este ceva din acestea, atunci da de
1) Vezi nota 1 de la p. 231.

www.dacoromanica.ro
248 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURX

82ec 6no4tav, Xda0C SCOA vet etym. xat tspeúç xat xkricsitcauxk xat crxevTe6yeTac HMI TL1.10)-
pEiva, clusetv xcel xcfc0e &XXog 7sTaEaT7K.
"OTav c6pe0c7)acv 6oí3 etç gva man acpaXcaTot átv8pag xat yuvaNa, ot 6notoc vec etvac
laucot &7r6 T6 atila TOU, T6Te Siv 81aouacv 61TotPEav vec inopve6ouvTav xat Toi3To ypocx&Tat,
civEacog xat -11 i8E.X0X1r6V1 TOUq Toòç ii.c7To8EL vet xciizoxrc cruvonciatov xat 6rcavapetav rivácp.ecr6v
Tot); xat 6 drEv8pag xat x6p1 vie elvat xaXijg epill.olg &ATE, tivtacoç xat 6 v6v.oç Kv Toòç
&Cm vac 6Travapeu0c7)at dakhXouç Toug, 6 gvaç dac' a6Tok vet why eivac xxAip CÙi xat xaXTK
criwmg, T6TE 8(.8ouacv 6notPtav xat crxevore6yovTac xat T4Ropoi3vTac xaTec .04X-Icrcv TO5

bAnuit, inacar a este preot 0 cleric, 0 se tortureaza 0 se pedepse0e ca §i encare alt

vinovat
Cind bärbat §i femeie, care sd fie rude de singe, se vor gási impreund intr-o casa
incuiatd, atunci nu dau de bänuit de curvie ; i aceasta se intelege, deed' inrudirea
impiedica sa se insoteascd i a se cdsdtoreasca intre ei i bdrbatul i fata se bucurd de o
faimd build ; pentru cd deed legea nu-i impiedicd sd se cdsdtoreascd intre ei, sau unul
dintr-in0i nu se bucurd de faimà bund, atunci dau de bAnuit §i se tortureazd 0 se pedepsesc
dupd voia judecdtorului.
1)

KEOA.AAION Erov
HOECIN AOFMN AEFETAI TO EAPKIKON AMAPTHMA KAI H TIMCIPIA
TOT KAOENOE
T6crov &Nai vec sEITtç crapxcx6v Waócv vac eEntg divolzov xat illTperrov
8,Tc aXXo xat Malg.
Eapxcx6v eq.dcpTvca xecilvec 87rocoç xaxijv &neut./lay 4iXec al44 aapxocac èscaplav
7rou'r&wev, t.th TrapOkvov, [Li ',mat, [a 61Tavapeutzkvv, xilpecv, [ci xaviav TOU [Li xaXoy-
parav, 1th Tip xupfav TOO, 1.11 Tip crxXciflav Tou, ißpatav, 6LITLGTOV yuvccIxoc, zè 6LX0yDV
(..")010, [Li &TCOOCIVIV7p, xat TripvovTag B6o yuvaixag T6v tacov xacp6v.
Tec 6v6vaToc To6Tow Tiáv crapxcxeáv ecv.apTmcdc-ccov eivac TOOTCC nopveta, votxsía, ao8otc(a,
tepoo-uMa vat Ceprocyll.

CAPITOLUL VI
DE CITE FELURI ESTE PACATUL TRUPESC I PEDEAPSA FIECARUIA
Este acela0 lucru sd spui pticat trupesc §i sá spui impreunare nelegiuitd i necuviin-
cioasd, sau ori 0 ce alt nume i-ai da.
Gre§ealä trupeascd face acela ce cu rea poftd. vrea 6á se impreune trupe0e cu vreo
curvd, Cu vreo fecioard, cu un copil, Cu o femeia m'ritatd, Cu o vdduvd, cu vreo rudd,
cu vreo cdlugdritd, cu stdpina-sa, Cu sclava lui, cu vreo evreicd, cu vreo femeie necre-
dincioasd, cu vreun animal, cu vreo moartd, sau luind cloud femei in acela.0 timp.
Numele acestor pdcate trupe0i curvie, preacurvie, sodomie, amestecare de
singe, hierosilie §i rdpire.

1) Vezi nota I de la p. 233.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. n2 588, p. 227-342 249

KE0A.AA.ION Z-ov
AIA TOTE EBPAIOTE OIIOT NA EMIXODEI EAPKIKA ME XPIETIANHN HOJA
TIMS1PIA TOTE TTXAINEI;
"Gray 6 kripat'og teaz crapxocit th xpcarcavilv yuvcaxa ij xat xivavrtou 6 xptarcoc-
v6g th kfipatav yuvoaxa, =Am.& Lecevccr6vero, IL c7)pc4 T41/capiroci xarec rip) ,9iX.rpstv rot xptror,
sEg clanpac l etç 6,11 taXo (3eXz .9eXhcrn 6 xperAg.
&vEacog xat Tuvai'xa, IA 67rotav kaplx013tev 6 il3pcstog, irrov 6Tcav8pelzkv7), T6TC
6 ißpcaog TLIMOpervrou 6xc eIg danve, ciXXec cro)vartack, trouv sEg ò xcirepyov cEg 6xvccv
xccOck eallasc 6 xperilg.

CAPITOLUL VII
PENTRU EVREII CARE SE VOR 1MPREUNA TRUPESTE
CU 0 CRETINA CE PEDEAPSA LI SE CUVINE?
Clnd evreul s-a Impreunat trupeste cu o femeie cretina sau i dimpotriva, crestinul
cu vreo femeie evreica, In timpurile vechi se pedepseau cu moartea, dar acum se pedepsesc
cu bani dupa voia judecatorului, sau cu once alta ce ar fi voit judecatorul.
Dar daca femeia cu care s-a 1mpreunat evreul, a fost maritata, atunci evreul nu
se pedepseste cu bani, ci trupeste, adica sau la galera', sau la ocna, sau dupä cum va
voi judecatorul.
1)

KE(DAAAION H-0V
AIA EKEINOTE OIIOT ITEPNOTEI ATO rTNAIKAE
"Orcocog no'cp-n SLo yuvcaxag wet vac rcag etiXopfitj et; Stoccp6pouq T6nouç )(ad vet xal
at 86o, xaret naXoccok PacitXtxoúç v6I.coug .0.04VCCT6VETOLL. spcc rti.ccopirac xarcl
OiX-tystv rob' xpere6, . youv clç r6 xo'crEpyov et; 'Thy 6xvccv, Tbv yugouacv el; 6Xov ò naCcipc,
Skpvovrcig -coy, c 0eXe cpavt xpert.
EIg veptxoòç T67TOUg ixer.vov 67T05 DiXEL 7ccIpp 66o yuvoaxag Tòv yeßevrECouac yup.v6v
irr&vc cçgva yataccpov, 61.1.oEcog xat Tip) yuvai.xa, &cob' vec 7rp o 6Ev3pag xat c";Sat. xat
oE o,Tip- yerilevrECouacv cbaercv xcd. Tbv tivapa, L7T0i3 vec 7rripn yuvoaxag.

CAPITOLUL VIII
PENTRU ACEIA CARE IAU DMA FEMEI
Cel ce va lua doua femei si se va cununa cu ele In locuri diferite i amlndoua s1nt
In viatä, dui:4 vechile legi Imparatesti se pedepseste cu moartea. Dar acum se pedepseste
dupa voia judecatorului, adica la galera, sau la ocnd, saull poarta prin tot tIrgul batindu-1,
precum i s-ar parea judecatorului (vezi gl. 15, zac. 1; comp. Far. Qu. 140, P. I, nr. 1,
3, 9, 10, 15, 16).
In unele locuri, pe acela care va lua doua femei 11 poarta gol pe un magar, de ase-
menea i pe femeia care va lua doi barbati i trajese amindoi, o poarta ca i pe barbatul
care va lua cloud femei (comp. gl. 15, zac. 2; Far. Qu. 140, P. I, nr. 11).
Vezi nota de la p. 233.

www.dacoromanica.ro
260 CARTE ROMINEASCX DE INVXTITIJRL

"07T010q TM/ taLov xat.p6v fi0eXev grn rcXe6v nap& no yuvaIxeq, 0avaT6verat. brocp&oecog.
"Onot.oç enoy1.0.j) &So yuvatxey, StSet. 67roti,tav vet etym. atpeTt.x6g St.ec TO5TO npgrcec vec
iparrilet, T/ X0yEatL6V g)(EL inctvco CÇ Tò iLuarhpLov rittou, (Snot') h gxxXlata xpa-cer,, xat
e6peet o:tpex6g, Tt.t.itoprirat. etç crxX-rip6-ca-cov OtiVCCCOV.
"OTCOLOq new8o yuvaIxag ecpx6vtLaaag, 1-1.[LopETat. XCCTic dv.9.6Xlcrt.v xpyroti, 70chv
t*Dolat.g TOS xpvroil ga7cX6veTat. T660V, 6aov vec Toi3 Trefepn xat Tip) Coyhv TOO.
Neic xpaTt -rivecç no yuvaIxag, 8v7)1.1Aopet -rt.vecç vac Tbv auyxavirrn oLSetdav
árroti vác iy.nopt átv0poncog \tee Xoy,Lcian clvayxatav.
"Onot.a yuvaIxa 3OeXev eISXoylOt TIN& titv0pwrov, 67co5 eIxev 6tXX-1v yuvaIxa CCOVTCCViv,
erevtaw met dercoadAn elç Tbv xpt..rip è xaXok xat XLCFreurok Xoyapt.aap.o6g, 7r64 v,r6
cdr 81v .st.p.cope'craL ewtoloç xat tircoSetn, Tt.l.ccopoi3vTat. xat ot no.
'Avtacog xcel 7) yuvaIxa 81v cóp, raliç 6 tIvSpag gxet. 6EXXlv yuvalxa, X0C/ Tbv eISXoyleffj
6crrepa cpavy) -h 7Lpdrrt) Tou yuvaIxa, T6'CE ávtacoe xat duroSetn gprpocrret etç ,r6v
7c.74 a&rh81vgeupe, Trik eIxe &XXlv yuvaIxa, illrrropet vac rccip-n 67rtato Thv Ispor.xa (Snob' Toil
g8coxev 6, -rt. (31XXO TO5 ixcipt.ae xat .3tv aIST6g ixiipecsev aúTlvijg sino.reg npetyp.a, Yr cò xpaTel.
'Air?) dz.vtacog xat Cd broSetet.g -r-qg 81v eivat. 003GTCCIG XCC/ xaXarg, T6.re xat ixeIvo -r6 Tcpetwa
&rot') ^.-4); ixecpulev (S (1v8pag, xat 'HT.; trpoIx& T'l/g yip) tatav viva xat ytve-cat. Cecpsyrt.xii xat cerril
Tt.lsaveriTat. -r6v (ivgpa.
"arav yuvaIxa rairn 8e6tepov ritvapa, XoyLecCorrag ruk 6 Ispasog *T71q NI& icr60avev,
tivtawg xat chcoaetEn elg T6v xptirilv 1 Xoyaptaavok, ralig eixe xaXiiv xat ecpxe.r319 aisiav vet
XoyatCp .r6v 0ciVOCTOV Tot) Ccv8p6g UN/ T11161pErcrect, Ccv at icrs68eLUg 81v eIvat. =Vag mil&
Tòv xp.Thy, Terre cxúrh Tri.tcop«rm.

Ce! ce In acelasi timp va fi luat mai mult decit cloud femei, hotartrea e sa fie pedepsit
Cu moartea (vezi gl. 15, zac. 4, Far. Qu. 140, P. I, nr. 21).
Cel ce se va cununa cu cloud femei, da de banuit a este eretic; de aceea trebuie
a fie 1ntrebat ce crede despre taina cununiei pe care biserica o tine si dacd se va afla
eretic, se pedepseste cu moarte foarte asprd (vezi gl. 15, zac 5; comp. Far. Qu. 140,
p. I, nr. 24).
Cel ce va lua doud femei boieroaice, se pedepseste dupd voia judecdtorului, numai
cd voia judecatorului se intinde atit, incit sa-i ia i viata lui (vezi gl. 15, zec. 6; Far.
Qu. 140, P. I, nr. 38).
Nimeni nu poate ingAdui cuiva, sd tie doll& femei, nici ren'ro o demnitate, cfnd un
om ar putea s-o socoteasca de nevoie (comp. gl. 15, zac. 7; Far. Qu. 140, P. I, nr. 33).
Femeia care se va fi cununa cu vreun om care avea alta femeie In viata, deed la
judecator va dovedi cu rationamente bune si vrednice de crezut ca nu stia aceasta, nu se
pedepseste; dar daca nu va dovedi aceasta, se pedepsesc amindoi (yezi gl. 15, zac. 8; comp.
Far. Qu. 140 P. I, nr. 34-35).
Dacä femeia nu stia ca bdrbatul are altd femeie si se va cununa cu dinsul si mai
pe urma va apdrea tntiia lui femeie, atunci dacd In fate judecatorului va dovedi ca ea
nu stia cà avea and femeie, poate sä ia tnapoi zestrea ce i-a dat-o, sau orisice dar i-a
fAcut; si dacd dinsul i-a ddruit vreun lucru, dinsa 11 pdstreaza. Dar daca dovezile ei nu
sint depline si bune, atunci pierde si lucrul ce i 1-a ddruit bdrbatul zestrea ei
se face domneascd ; lar dinsa se pedepseste impreund cu bärbatul (vezi gl. 15, zac. 9; comp.
Far. Qu. 140, P. I, nr. 36-39).
Cind ferneja ja un al doilea barbat, creend ca intliul ei bdrbat a murit, deed va
dovedi la judecator cu rationamente bune cd avea 'Duna i Indestuldtoare pricina sd creada

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREG. Nr. 532 gi 588, p. 227-342 261

"OXoc ol paczancot vói.eoe SE8otxrev &Seeav Tijç yuvoax6g vie 57ravSpeuet [ei 8e6repov tivapa,
Z-rav xaFrept .r6v 7cpc731-6v tç dvapa xcilroeov xptivov wet cd.rròç vec EMI], X.X. tivEacog sad
neacrOt oxXci3og, vet 'r6v xcerrcpt geoc Irivre xpóvoug, tterpelSv.raç Ce7c6 T6v xcap6v, órcor) .NXee
-racco-Ot crxXci13og civtaaK xat 67ccirn stg ,r6v rcóXel.eov, .ruxaEvee vec .r6v xarrept Tiacrapeç
xpóvoug, 7rX-st)v TO6TOIK TOk Ticscrapag To5 rcoX6p.ou TOlig ircX106vacsev go4 Mot.
AL veapaig Uoucrcevcavoi.5 TO5 0411Toxpárropog Sece-rok-c-coucre vae vikercopf) 7corè yvvcaxa
vec 157ravapeu0y) p.& Seirrepov &p, livtacog xat v vokep xce-ccaeirrk, ne74 6 rcpóç T11; átvapag
ye& derckeavev, civtcreoç Xat T6V XCCEITEpt XOC1 8XXo4 rcepeercroúç xpóvouG, xat iw.rcopeZ vec 1.140-n
SLCE X6you Tou TtrcoTag, circiElavev.
'0 .9.civa.roç TO5 ecvapik CoroSetxvvrac p.è Tip) 9i111.7p, 67T05 8Xot Ws. ,r6 Xiyouac xat vie .r6
ma-retioucrev, &viacoç xat irvat 1.1.00CpV T67TOW .civicroN xat Xi-Froce rcc73; vck circieavev etç crete6v
Tórcov, T6Te 8v cpOivee &XX& xpeugov-cae i.o.ecp.rupeg, &rob' vac Tbv enacrev eircoOcep.ivov.
'Avtacog xat gvaç ilovax6g 1.tc'eprupaç rcg itaev dercoecep.ivov 'r6v Sava T6v &Spa
TSIG yuvamk et; vaxpliv Tórcov, epOcivet. 8vie vec Cerro&ef. 7) a&r6v r6v 6.c'evocrov p.ovax6ç TOU, 6crre
vat ill.ercopt yovatxa vere 67ravSpeofit thSekepov dvapa.
'HpropeT.1 yuvoaxa vec crreEX1 divepo.nrov Ira Toei.)Toil beet, 131rol.) frrov 6 dv8paç Tyx, vere
eivEcro4 xat etym. cùv'rcLvò v (1.7cieceve xat ,r6te 6 xperhç TO6 racrceJec xat MEL
.9.0altece Tijç yuvccuck vec Trcip-n eiXXov, 7T/ip TIVCCIVEL vec crToxocaErt 6 xpt.T1K, devEcro4 xcet 6 TOLO5TOG
avOpomog Etym. geórct.crroG 6xe.
'0 0.0'NOCTOg roi3 ckvapòç P.EPaLóve'rcee, 6.rav Tòv 0.6Xouolv Eat' etç xcevt-va xapok(34. xat ocirr6
Tò xapckfii euroSeexOt rcc7.4 va ifilaaecre.

moartea bdrbatului ei, nu se pedepse*te; dacd trig dovezile ei nu stilt bune In fata judecd-
torului, atunci se pedepse§te (vezi gl. 15, zac. 10; comp. Far. Qu. 140, P. II,
nr. 42, 43).
Toate legile Imparate§ti dau voie femeii sd se mdrite cu un al doilea bArbat, dacà
a§teaptd oarecare timp pe primul bdrbat §i el n-a venit; dacd de ex. a fost luat sclav,
sà qtepte cinci ani, numdrInd din timpul de and a fost luat sclav; dar dacd merge la
räzboi, se cade qtepte 4 ani, numai cd pe ace§ti patru ani de rdzboi i-au sporit
la zece (vezi gl. 15, zac. 11; Far. Qu. 140, P. II, nr. 45-48).
Nearalele Imparatului Instinian rinduiesc ca femeia sä nu se poatd niciodatd mdrita
cu un al doilea bdrbat, daca n-a aflat cu de-amdnuntul cd bdrbatul ei cel dintfi a murit,
de§i a qteptat de foarte multi ani §i nu poate sd afle despre el nimic, dacä trdie§te sau
a murit (vezi gl. 15, zac. 12; comp. Far. Qu. 140, P. II, nr. 49).
Moartea bdrbatului se dovede§te cu faima, chid toti o spun §i o cred, daca este loo
Indepartat ; dar (lack se spune cd a murit Intr-un loc pe aproape, atunci nu ajunge faima,
ci este nevoie de martori care l-au vdzut mort (vezi gl. 15, zac. 13; comp. Far. Qu. 140,
P. II, nr. 61, 63, 66).
Daca un singur martor spune cd a väzut mort pe cutare bdrbat al femeii, Intr-un
loc depdrtat, ajunge sä dovedeascil numai singur el acea moarte, ca femeia sd se poatd
marita Cu un al doilea bdrbat (vezi gl. 15, zac. 14; comp. Far. Qu. 140, P. II, nr. 73).
Femeia poate sd trimitti lnadins un om acolo unde i-a fost bdrbatul, sd Intrebe dacd
e viu sau a murit; §i atunci judecdtorul I/ crede i dä voie femeii sä ja pe altul, numai
cd judecatorul trebuie sä socoteascd dacà un asemenea om este vrednic de crezare sau
nu (vezi gl. 15, zac. 15; comp. Far. Qu. 140, P. II, nr. 77).
Moartea bdrbatului se adevere§te, and va fi fost vdzut pe vreo corabie §i acea corabie
se va dovedi cd s-a Inecat.

www.dacoromanica.ro
262 CARTE ROMINEASCA. DE INVXTXTURA.

13ePaL6ve-rat, ix6p.t. 6 Weva.roç -coti civ8p6g cirr6 Ter( ypciv.vara, 6roi34kXouai a'retXT)
1uvoax6ç Tou, 7rik 6 tevapaç T7]; vee duckeave.
Etç Tóv xpvrilv gouatce &notpastay), civtaaK xat etyca xaXat'ç at cbr6Set. cç,
x&i. j yuvalxa 81,8: 8-dancrov Tot; ecv3p6g T7K, eivai Izo'cprupaç, 1th qrhp.7)v,
xat 1th ypcit.timra, 67ro5 v Tijç i¡X0aat..

Moartea barbatului se mai adevere0e prin scrisori care vor fi trimise femeii
ca barbatul a murit.
In puterea judecatorului stä sa hotarasca daca dovezile ce le va face femeia pentru.
moartea barbatului ei sint bune, fie ca sint prin martori, sau prin faimit, sau i cu
scrisori care i-au venit.

KEDAAAION 0-0v
AIA THN MOIXEIAN HOJA EINAI H TIMOPIA THE KAI IIOTE TTXAINEI NA.
AIAETAI;
Moexela XoyaiTat, &ray 6 31.v8paç 6 67ravSpelikvoc aplyzTai aapaxec yuvexa 67rav8pc-
1tiv7p, 6-rav 67cavSpevivoç p.6 00.)06pav, &ray 67sav8petAiv7) yuvaIxa r6v iXe66spov
avapa, nalvroTe óvoildeCerac c.toLzeta.
'0 itot,x6ç xat 7) (LoixaXtaa axX7ip&ra-ra g.rti.tcapoüv-rav aq.cric etç Tee gevn cixóta Irpasirrepot
=epee va, yoZatv oE vótLot. ot Paaacxot, xat stç Sarecp6pouç -rórcouç met 8tacp6pouç xactook xat
avicpopoaç Tti..t.coptatç lat3ouvrav.

CAPITOLUL IX
PENTRU PREACURVIE CARE ESTE PEADEAPSA EI SI CIND SE CADE
SA FIE DATA?
Preacurvia se socote0e cind bärbatul care este insurat se impreuna trupe0e
o femeie maritata, sau and un insurat cu o slobodä, sau cind femeia maritata cu mi barbat
slobod, totdeauna se chiama preacurvie.
Inca mai inainte de a se face legile imparate0i, preacurvarul i precurva eram
pedepsili impreuna foarte aspru la popoare, in diferite locuri i in diferite timpuri; 0 se
dadeau pedepse diferite.

KEOAAAION rev -
HOTE XANEI H rTNAIKA THN IIPOIKA THE AIA THN MOIXEIAN
OIIOT EKAME;
Aiv XV ..tóvov Ispaxa nig i/oLxaXt8a yuvar.xa, etXXa xal Ux xaptcy.wra gacaxe
TO5 civ8p6; xat 8Afx Tee nipvet, 6 6tvapaç T71g.

CAPITOLUL X
CIND IS' PIERDE FEMEIA ZESTREA PENTR'U PREACURVIA CE A FACUT?
Femeia preacurva nu pierde numai zestrea ci i darurile pe care i le-a dat barbatul,
pe toate le ia barbatul inapoi (v. gl. 16, zac. 1; Far. Qu. 142, P. I, nr. 1-2).
i) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 qi 588, p. 227-342 253

'Avtcreog wet 6 tilvapag .&ace wip.4 xcepLavccsce yuvcreexóç T01.) asewitlevce =pi-nut= ij
sc (Dao sh'ç xcepEam wet aúsh vac l.tocxeuet, s6se 6 dv8pccç shq 7skpvcc 5Xce sae &stab).
Xcivec shv rcpaTxci Etot.xcat8a. yuvcd:we, >cod devEao4 wet Xiy-n, 7TO.K OCLTÓ; vgwetle
-ròxp6oç TOO eScracv civ8pceg iècashv, " Tov o-xXhpbq wet shv ESepwv, rrik sov scseoxh
7ce74 isceivc,e, v shv d)cpeacTc Tticcrreç clç T6 vec shy xciv4, &XXae srckvsce 6 dv8pce;
shç xpcs.get.
'AvEcsoK met 6 ydep.o4 sijç isoexocXESog Si» 'TOV V 611.1.110q, Oa& iiiIrc6pce vec xcapLoOt T6v
divapoc T7KCa cash -syre..e.'roui xpLsoili vec teh xdcan shy scpoi:xci T7K, &AT!. v ip.otxeucrev, c'e4h
i7c6pveuaev, brecah Sky jiov seceXòç 6 ycfelzog shg, 6 scpcshqth Xov TO5TO aerrocpccesEcc vac xebec
-8Xce shç Tat &emcee:311%w.
6)6 hpsopei: ô civapocç 5cm-spa, &eV o5 kexcopLcrefl Tip) yuvcaxti TOU, 8ccest 6 yo'tp.Og ' Tov
rcapcfcvollog, vec Tip; &IToSeEt4, rck 61).(Axe6cTo stg T6v xcup6v TOU, Sta vac sretp4 T6 rrpeiyii.cc.
TUXCCEVEL TOU, aiv DiXT) vec rrcipi) Tip/ irpolx& Tr¡g, vec shy &sco8st yl eiç shy xpEertv, 7rc74 etvca
v.o9coa(804, scptv Trap& vie EexcaptcrOTI met nplv Cos6cpccaeg so5 xeoptap.o5 shg.
yuwbcce &cot) vac xc'ea-n shv rcpaxoS &ova viwrropeZ Tec -syrilcrn
-rhv cooTpocpEccv shç &TO) sbv dvapcc shg.
'0 1.)(64 sijg p.ocxceXESog, 67co5 vac Exceae shy Ispoi:wfc shg, 31vca xpoc-rvivog vae (.0oTpocpe,c'
-tìv11111-kixt soy, &say cash Oa?) crrallccs-hoy) Ty.7n1kV7) elg si) 5essepov, &IA acvtaeog xcet
scepve:e TLILVL6VOG, 0 5TS 6 utk eivcci xpartglivog vet Tiro cooTpocki.
"Gray 6 avapccç itorte6crii, rrocctxcc Tóv EexcageTai xad, Eipvec &ciao) Dolv IspoLca
)(al Tat xccpEcrilaTtiriç, met 6crot TTig glcocp.ev ecxót.cc xcci. Tij; ix&ptaev ô eivapccç dcrc6 Tee CM 'roo
npo'cyp.c(Tex.

Dad. barbatul va darui femeii lui lucruri nemi§catoare, sau once altceva, §i ea va prea-
curvi, atunci barbatul le ia pe toate inapoi (comp. gl. 16, zac. 1; Far. Qu. 142, P. I,
nr. 1-2).
Pierde zestrea ei femeia preacurva, chiar daca va spune ca el nuli Ikea datoria ca
barbat cu ea, sau era aspru §i o batea, sau ca era saraca, sau cà ralda foamea; nimic
nu-i folose§te, ca sa nu piarda., ci toate le ja la barbatul ei (v. gl. 16, zac. 2; comp Far.
Qu) 142, P. I, nr. 11, 13, 15).
Chiar daca cununia preacurvei n-a fost dupa lege, ci putea s'a' se desfaca de barbatul
ei §i dinsa cere de la judecator sa nu-§i piarda zestrea pentru cà n-a preacurvit, ci a curvit,
deoarece cununia nu a fost bunk cu toate acestea judecatorul hotära§te sa piarda bate
drepturile ei (vezi gl. 15, zac 3; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 16).
Nu poate bärbatul mai pe urma, dupa ce s-a despartit de femeia lui, pentru ca
cununia a lost impotriva legii, sa aduca dovezi cà in timpul lui a preacurvit, ca astfel
ia lucrurile, ci el trebuie, daca voie§te sa-i ja zestrea, sa dovedeasca la judecator ca era
preacurva, inainte de a se fi despartit §i inainte de a se fi facut hotarirea desparteniei ei
(vezi gl. 16, zac. 4; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 19 §i 21).
Femeia care 0-a pierdut zestrea pentru ca a preacurvit, nu poate ceara hrana
de la barbat (vezi gl. 16, zac. 5; Far. Qu. 142, P. I, iv. 31)
Feciorul preacurvei care a pierdut zestrea este tinut sa-§i hraneasca mama, daca mai
pe urma va raminea cinstita, dar daca nu duce o viatà cinstita, nici feciorul ei nu este
tinut sa-i dea hrana (v. gl. 16, zac. 6; Far. Qu. 142, P. I, nr. 33).
Chid barbatul a preacurvit, femeia se desparte §i-§i ja inapoi toata zestrea i toate
darurile §i cite Inca i-a fäcut §i i-a daruit barbatul din lucrurile lui (vezi gl. 16, zac. 7;
comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 3.5).

www.dacoromanica.ro
264 CARTE ROMINEASCX DE INVÀTATURÀ

'Ax6ict avEacoç xcd vtcoexcúerp 6 Ivapag, deirh yee crictx0f) 1.11 iXeu0kpay xcet th roo-
T&VV, T6-re -1) yuyaIwe scepSEet 6Xa Tee Xocptcri.tOCTOL 67T05 Tijg gxave XIX.1 Ti( Tlç 6X0L, Tec
népvet 67cEcro.).
'Ax6ict Tee ISta rcpciwaTa xepKet 1 yuyeel:we, 6.reey 6 &yapa; 1.1g Stee dv =Taz-
cpp6veaty iStacip TIK epay) wet &VOCHOLTWVETOLL 1th7COLpotiztxpeeT4 yuvcaxeç g[ITCpOOTX elg -re(
6IctcaTck T?)q.
u0.rav 6 dEvSpag 7T0Cpcc8Waleç tv xpi rfr yuyabca Tm) c'ocrecv izotxotXMoc, acá vec Tijg
mipp npaywi litucopet vec napaacf)ern ex676y &Tb. tcoex6v, XOCI T6TE kiveL
ecvEacog wet eerroSsEln, 1th 6Xoy TOÚTO 6 xpt-riN sw.o)pe:e xcd, -co6g SLo Waecv
11.0LX0k.
11 rhpee yuvccc v apAxet tck weviyce acepwxet, xeivet T-hy 7r paxac ..r1g xoct SESvrat
IcX,Ipov6iccov TO5 eivSpóg Trig xat Torno ypotx&-cat, eivEacog )(al cscpecXX-n, repty 7septian 6 xpóvog,
49' o6 X7/001 &viatog wel cyp&XX?) 6o-repx Cenó Eva xp6vov, v xcivet -rtv npotsta T7Ig,
xcivet ealOtyee nace Tee xapEatmera, 6Tro6 6 divapag 1.7)ç i¡OeXev gri xaptaiciva-xcd -rof3-ra
Tee xcepEcricacree 6, Ti Xoy* semi ecy etvca, li.expec i4eycfacc, v SESov-rat Tio'y xXlpovótccov TOIS eievap6g
rlç, &XX& yEvoytat etepevrewk.
'O dvapag 6 xlpevog 6cct(0-71 acepax& th weiclav yuyaNce, xcivet 6Xce -re( xotpEcrikrrce
4,uxtxdc, ó7rotí-1) yuyai:xce TOU TO5 i¡OeXey xaptcrn.
"0-rav oE xX-qpovói.eot TÇ yuvatx6g Tíiq &7[0004/6v/g yúpcuat ncipouat órrEolo orip repoNce
cbs6 T6Y &yapa T71q, eiv /11/7copli 6 tivSpaç yee eacoSeEn, ne7.4 ot6Ti)1 yuyaZwe 'roo ki.1.09CE6CTO, 6TCCV
ijTOV (-OVTI:CV4), ,r6Te oe6-ròç xpaTECet Tipo npobta. npircet yee iih6peotcey 7rel:4 wErcotot StSclo.-
weXot glyoan, Irc7); litacopiE 13é3eeta 6 dySpaç xpa'471rvrepoZwe .r.7]; yuvatx6ç TOU, 6-ray
(.7)VTCC -1) yuvalwft 'roo, 8ìv geupe, 7ce7); illot.xeúcso, 6crreparò 4ca0ey. "AXXot

Chiar daca n-a preacurvit barbatul, dar s-a Impreunat trupeste cu o sloboda sau cu
o curva, atunci femeia ctstiga toate darurile pe care i le-a facut ia tnapoi toate ale sale
(vezi gl. 16, zac. 8; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 47).
Femeia mai clstiga lucrurile sale, cInd barbatul, din dispret fata de dinsa, gruta
se amesteca printre femei de stare foarte joasa, in fata ochitor ei (comp. gl. 16, zac. 9;
Far. Qu. 142, P. I, nr. 38).
CInd barbatul li va da femeia pe mina judecatii ca preacurva ca sa-i la lucrul ei,
dinsa poate sa-I dea ca preacurvar, lar daca o dovedeste, nu-si pierde lucrul, cu toate acestea,
judecatorul Ii pedepseste pe amIndoi ca preacurvari (vezi gl. 16, zac. 10; Far. Qu. 142,
P. I, nr. 39).
Daca femeia vdduva se va Impreuna trupeste Cu cineva, ii pierde zestrea si este data
mostenitorilor bárbatului ei; i aceasta se tntelege, daca greseste Inainte de a trece anal de
cInd a ramas vaduva; dar daca greseste mai pe urma, dupa un an, nu-si pierde zestrea, pierde
lusa toate darurile pe care i le-ar fi d'arta barbatul; i aceste daruri, ori de ce fel ar fi,
miel sau mari, nu sInt date mostenitorilor barbatului ei, ci se fac domnesti (vezi gl. 16, zac.
11; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 46-48, 54, 56).
Daca barbatul vaduv se va fi Impreunat trupeste cu vreo femeie, pierde toate darurile
sau cele date de suflet, pe care femeia i le-ar fi ldsat sau &trua (vezi gl. 16, zac. 12; Far.
Qu. 142, P. I, nr. 58).
and mostenitorii unei femei moarte cauta sa ia tnapoi zestrea de la barbatul ei, daca
bárbatul poate sa dovedeasca ca ea, femeia lui, Otea preacurvie cInd era In viga, atunci
el pastreaza zestrea. Dar trebuie sa stim, ca unii dascáli tlIcuiesc ca barbatul poate Intr-adevár
sàpástreze zestrea femeii lui, clnd nu stia ca femeia In vial& preacurveste, dar mai tIrziu

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 i 588, p. 227-342 26&

rcWg, civEcro4 xoct . 4upk TO XIX.). 6X64 Irk iii.oexcúeoro, iaLenroc, 6Xov 'roar° ecrcoSeExvovzig
Typ IsoLxceXESoc INA7ropet vde xpocTE4 Tip TrpoBsoc T71q.
'AvEcrcog xcct yuvcxo 1 x-hpce yupdyn ecis6 Toòç xXlpov6vouç ecvap6ç ncipn
67ríao.) Tip npaxac T-11g, sera oE xXlpov6vot. .0iXoucrt. v rvSetEouaL, nc7.4 v jov voLxcLXESLcc,
8LeL và TTig xpccTEEouaL T-hy npoIxoc, TuxocEvet. và geTo'ccrn 6 xpLT-hç, c'evEacog xact xoctLEccv cpopeicv
ixXoc/501xEv 6 (ircoOccgvog rivapccç IArv yuvoaxec TOU, Trik vac Tob' xckii.vp &8Lxov, acceTt T6Te
tirroSEExvovTág niv oE xXlpov6voL, rciáç . TOV 1.10LXCCXE80C, Toòç 8E3EL 8ExccLov vec xpocTtouaL Tip
rcpoïxce. civEacog x or 8v xXocúerptev, o5TE iv.o'cvLcre TOG X6you Tyjg, 6Tocv gC-11,
6aoccg dLIT68ELF,Eg xect xercimaaLv ocliToE, 7cc7.4 iirov v.oLxceXESoc, V-Toúg SESEL 7TOT 8Excaov
xpyriig Tijg xpc'ríooa rìv rcpotxo'L
"Gray 6 x-ipegv og ctv8pccç xpocTt etç Tag xdpocç Tip npaxoc Ti¡g ecnoeoctlkv% Too yuvocLx6ç,
livrcoper. vet xpaTtEn, cieTCOaCEXVOVTcig ijv, nrog và ki.LoLxcúeTo. clvEcro4 )(at iTgaCrE TOU
v.6vov rv npoixoc xoct v Tof.5 186xccaL, nptv Caroeo'cvn yuvceixoL, scat eccp' o &Troecivn,
yupe/SEL oc&r6ç vac Tip Rdtpn dur6 Tok xXlpov6vouç SGOLTI .hTOV 1109(COata, T6TE 6 xpLoriig
8iv 8ESEL SExceLov vectv-yrre-f.
'AvEao4 xcet 6 álv8pceg ige4EL, nc74 6 yuvoctxci TOO vot.y.e6e-rca xat ixXce6Ehixev chs6
X6you T7); xcd 0.CaLcre rcoXXci, 1th 6Xov TO5TO attorqc xoct 8v Tiiv rcapoc8E8eL cI v xpEaLv xcd.
xpaTd. etç T6 CT7TETt TOU Xoct XOLV.CiTOCI XOCi. aplyeTca To5 X6you ç,-c6Te &iv ii[LnopeZ
7rXkov, ic lSvdç [LiiTe circoecev6vTaç ç vec dv rop&an Eiç rìv xpEaLv exráv
XEacc, o6Te ilturopd vet xpaTEEn Tip npotxci Ç.
"OTIXV 6 &papa; auyxcopcfcap Tijç yuvoLLx6g Tou RoLxcEccv órcoii 6xcel.tE xoct xpocTET. T7)v
etg T6 arcETL TOU xcct xoLtaToci TO5 X6you ç, Lè er4LPoccrLv và 1.1.31 xdca-fi Tet SCKCEtWvoc-rá TOU,
órcoii 6 xocLp6g Toi3 VEXE 8dxrn inclevo.) ek Tip TrpoZxck T6TE iiirrropet vac Tilç xpocTEEn 6 r3Ev8pccç
xci0E xcapbv T-hv TrpoIxot Tr]g.

a aflat-o. Altii tilcuiesc cd dacd o tia bine cd preacurvea, insd tdcea, Cu toate acestea
dovedind-o preacurvd, poate sd pästreze zestrea ei (comp. gl. 16, zac. 13; Far. Qu. 142,
P. I, nr. 59).
Daca femeia vdduva cautd s5.-0 ja zestrea inapoi de la mo0enitorii bärbatului ei
mo0enitorii vor sä aducd dovezi a a fost preacurvd, pentru ca sa-i tind zestrea, trebuie sd
cerceteze judeatorul daca bArbatul decedat s-a plins vreodatti de ferneia lui cä-i face vreo
strimbdtate, pentru cà atunci mo0enitorii dovedind-o cd a fost preacurvd, le dd drept sd-i
tind zestrea. Dar dacd nu s-a plins niciodatd, nici supArdri n-a avut cu dinsa, clnd trdia, atunci
ori cite ardtdri ar face din0i cd a fost preacurvä, judecdtorul nu le dà drept nicidecum sa-i
ling zestrea (vezi gl. 16, zac. 14; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 65).
Cind un bArbat vgiduv are in mind zestrea femeii lui moarte, poate sd o pdstreze,
dovedind cd aceasta preacurvea. Dacd zestrea Ii fusese pusd numai in vedere §i nu-i fusese
data pind la moartea femeii i dupd co a murit, dinsul cauta sd o ja de la mo0enitorii ei,
pentru cd a fost preacurvd, atunci judecdtorul nu-i dd drept sd o ceard (comp. gl. 16, zac.
15; Far. Qu. 142, P. I, nr. 68).
Daca bArbatul §tia cd femeia lui preacurve0e i s-a plins de dinsa §i deseori s-a suptirat,
cu toate acestea tace 0 nu o dd judeatii 0 o tine in casa lui §i se cilia §i se impreund cu
&inn, atunci nu mai poate sd o dea judecdtii ca preacurvä, nici In viatä, nici dui:a moarte,
nici nu poate opreascd zestrea (vezi gl. 16, zac. 15; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 68).
Cind bgirbatul a iertat femeii lui preacurvia care a fdcut-o 0 o tine in casa lui §i doarme
cu dinsa, cu invoiala sd nu piardd drepturile lui pe care timpul i le-ar da asupra zestrii ei,
atunci bArbatul poate in once timp sd opreascd zestrea (comp. gl. 16, zac. 16; v. Far. Qu.
142, P. I, nr. 16).

www.dacoromanica.ro
266 CARTE ROMINEASCA. DE INVILTA.TURX

'Aviao4 xat 6 avapa; igelívn cpavep&, ralq jrive= Tou RotxeúeTai scat mink auoni:3
sad, xpard -s-nv eç ò mall zoo, &QM. netig Tijg T6 cruyxcog, Roam= iillrropeZ vec xpax6t-
v.eaLT-% wet (Soucpcávo; T.* yuvatx6ç Tou, &mu xat vet. p.-)) T6 -igeúp-n pavepck, ph vac T6
-61T0rcTe1)L-Tat..
"OTav 6 dvapa; &Xi) o-uyxopilan Tijç yuvauck TOD Tin* voixef.ccv, órcoa Ixeciss, xcci
aLTi) neaav !Ass& TtV cruyx6p.nolv vck xckirn SeuTipav p.oixdav, 81v XoyíiTar. auyxeopkvl
Scie rvaeuTipav p.ocxeEav, xat 4.7coper. 6 dEvapaq TtV SeuTipav p.ot.xetav vet. Tijg xpaTE-n
Ttv 7rpotx.
'AvEcro.4 xat 6 avapag ,frast TcKet. Tijç yuvou.x6; TOU tke1' 6pxou, Irk 81v ffiXet, T-hv =pa-
SWan etg -env xpEat.v, Mc vi Tijg xpaTeccrn Tip npoIxec TIN Me vot.xeiccv, 67To6 00m xciv.y),
'ay [81v] gx-n Tóre a6Th j crúp43acnç aTixei Peria(a >cod 81v iwiropet vee Tijg ncip-n
rìv npoi:x& daXec IHArcopet vi tv Trapaa(Lern et; T-hv-xptar.v, 8Lec viTcp.o)plern &Tea; Rotxce-
1Eacc, &IA 6xr. SLck vi Tijç 7r&p v npoIxa.
"OTav 6 dvapag 81v ige6p-n, Tak f yuvaNde Tou p.ocxeúsTaL, 8Lec TO5TO 81v oúaeplav
intaer.tiv elg X6you T.ng, 81v XoyaiTat, 7a.74 vi Tijg icruyx6plae Tip 1.LOIXCECCV.
'AvEcrcog xat 6 &Spa; auyxcopirrn 'CA; yuvaLx6; TOU izoLxetav, 6roi xoq.s, xat Tijg
.auxr.op-han 8uvecaTix(74 xat A.LeTec. 131ag, T6TE 81vloyEETat. nc.74 TT); ko-uyx6plasv.
"OTav 6 avapaç 7capa8i.8-n elg Ttv xpEaLv rv yuvabak Toy clmetv RoexaMaa, Xi-yovTag 7C(3.g
airsk 6 8Lo; Tijg 1XCEVE T6v (Soucpuivov, T6Te Tijg n-gpvet. Trpo7.14 T-ng. 1A1).-h ckvEacoç xat Bkv
etTcfb Irk airT6g iveaETeuae, xat cdrr ò duro8ef-n, 7r6íg 1--miEvoç Exap.e T6v (Soucpavov, T6Te
431v ill/Impel: vi Tijç Tcdcp-n T-hv npolx& TTIg- devil tivtacog xat xptaK 81v ke-recCet, aLec TcpoIxa
vec Tep.o.)p-han 67roLov nTaEci, T6Te Tip.oN4 xat Toi.4 No.
'AvEacuç xat C-71 6 nalipag Tijç p.oilaXE8oç yuvauck, 6 &solo; T-71ç Bance npoNa xat
T6v 67rol'ov erxe va o-Tpith -21 Irpoixa, iv a6Til .$3eXev chro6eorn, T6Te 6 6Ev8pa; 81v 4.7copel

Dacä bdrbatul *tie vädit cà femeia lui preacurve*te i tace *i o tine In casa lui, aratä
cd o iartd; i poate sd i se strige o codo* hotru o al femeii lui, chiar dacd nu *tie vddit,
.dar bänuie*te (vezi gl. 16, zac. 17; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 74).
and barbatul va ierta femeii lui preacurvia ce a fticut-o i dtnsa dupd iertare iard*i
va face a doua precurvie, nu se socote*te iertatd pentru curvia de a doua i bArbatul poate
pentru preacurvia de a doua sd-i opreascd zestra.
Dacd bdrbatul va spune femeii lui cu jurAmtnt cl nu o va preda judeditii ca sl-i
4opreascit zestrea pentru preacurvia ce o va face, dad. [nu] a facut preacurvie, atunci acea
Invoialä std neclintità0 nu poate sl-i ja zestrea, ci poate sd o dea judectitii ca a fie pedepsitd
preacurvd, dar nu ca sd-i ja zestrea (vezi gl. 16, zac. 18; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 77).
and bdrbatul nu *tie cd femeia lui preacurve*te *i de aceea nu-i face nici o
mustrare, nu se socote*te cri i-a iertat preacurvia (vezi gl. 16, zae. 19; comp. Far. Qu. 142,,
P. I, nr. 78).
Daca de nevoie sau de vreo suri, bdrbatul va ierta femeii sale preacurvia care a
fAcut-o, atunci nu se socote*te a a iertat-o (vezi gl. 16, zac. 20; comp. Far. Qu. 142,
P. I, nr. 78).
and bdrbatul predd judeatii pe femeia sa ca preacurvd, spuntnd cd el Insu*i a flcut
pe hotrul, atunci ti ja zestrea. Dar dacd nu va spune cd el i-a fost codo* *i ea va dovedi
cd dinsul a facut pe hotrul, atunci nu poate sa-i ia zestrea; dar dacd judecata nu face
cercetdri pentru zestre, ci ca sd pedepseasa pe cel care e vinovat, atunci ti pedepse*te
pe amindoi (vezi gl. 16, zac. 21; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 79).
Dacd trdie*te tatal femeii preacurve, care i-a dat zestrea i cdruia avea s. i se Intoarcd
zestrea, dacd ea ar fi murit, atunci bArbatul nu poate opri acea zestre spre paguba tatAlui

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 vi 588, p. 227-342 267

vec xpaTETI mini)), Tip TcpoIxa, th .LEav TOT3 7caTp6ç Toi3 yuvaLx6; ,av mirk e/vaL ecrcoeav
T6TE Tip xpaTteL.
"Grav TLvecç ivog 8Lc1 T-tjv tPuri'p 'coy ileeXe Tcpaxa xa(Ack yuvaLx6ç, t.s.è cr6l.c-
ficcaLv, &7ro0devyi yuvalxa xcopig xXwovoilEccv, vet CrCpith Trpor.xce Eç 0;3 X6y01) TOU,
T6TE, CICVECiWg XCa COiT7) Ocxe6cry), ij[L7tOpsi 6 civ8px; Tlq Vet 'Cijg X parly) Ti)-
npor.xce ixeív7p.
ToilroL 6XoL ot TpórcoL etç T6 vec xeccrn Tip npotxa -2) yuval'xa, ypoLxiiiTaL, 6TC4V 8iv ern
rcaL8(.2c, ctvfcro4 xat rcaL8Ecc, Tc7)v rcocc8L6v eIvaL npaxa, xat 6xc xavev6ç a6ro6ç,
o6To4 ecv eivaL Tec naL8Ex tk a6T6v T6v civ8pa, 67co5 yupe6eL vec xpa-grj Tip rcpotxx, es)Cr1V XCa
&V Tee ETZENI yuvaLca TÒV rcpoTirrep6v T7); divapcc.
"07ToLoç ijOeXev e6Xor¡Elt yuvaIxa dEscicov, ivTponcaolLiv-sp scat nouTávav, esvEcTo4 xal
mini) ijeeXe tiocxe6a-n 6aTepa &TR) Tip e6X6y7lacv, 81-v il[LrcopeZ 6 dvapiç Tliq 8LX Tait() vec Tijç
7rápii Tip/ npoZxdc
¿kv xecvet yuvaIxa Tip Trpoix& 1.71;, tivEco.4 xat 81v Tijç exisoSetouaL cpavepX wet acocrrec
Tip voLxetocv Trx- xat et; T6v xpLTip crTixec ioucrEcc vec erroxaat, ?Mao); xat ccE ecn68eLeç
eivaL acoaratç.
'0 atvapecç, 67coi3 rcapa8E8eL etç Tip xptcrLv Tip yuvalxci roo cLaecv 1.LoLxccXE8cc, 8Lec vec Tijç
TCCip'n Tip npobcci T7N, civEacuç Hal CX7r08eln ThV v.ocxeiccv cpavepdrsepa, Sky rgpvce. TErcoTee;
ecn6 Tip npoixoc 1:xeLv7p. Kai xccXes xat yuvatxcc ijOeXe TI.11.4)p7)0y) etç xecnocov TEnoTeç rcapa-
vocp6v 8LX xXrcoLcaç 6rco4tacç, I7to5 Vas. nipp 6 xpLTilç 8LX X6you TY)q, Lè 6Xov TO5TO,
&vtcro.); xat 8iv etyai cpxvepóTaTa ecrco8z8zLyv.ivl 7) p.oLxda, a6T6ç 81v Isepvec TErcoTe; tirr6
npotxcc.

femeii; daca Insa acela e mort, atunci o opre0e (vezi gl. 16, zac. 22; Far. Qu. 142,
P. J, nr. 85).
Daca vreun strain, pentru sufletul lui a dat zestre unei femei cu Invoiala ca dacà
femeia a murit fàrà mo0enitori, zestrea sä se tntoarca in mina lui, daca dinsa a preacurvit,
nu poate barbatul ei sa opreasca acea zestre (vezi gl. 16, zac. 23; Far. Qu. 142,
. P. I, nr. 90).
Toate aceste chipuri ca femeia sa piarda zestrea, se inteleg and n-are copii, pentru
cd daca are copii, zestrea este a acestora §i a nimänui altul, fie ea copiii stilt cu barbatul
care cauta sa opreascil zestrea, fie cá femeia ti avea cu un barbat al ei dinainte (vezi
gl. 16, zac. 24; Far. Qu. 142, P. I, nr. 93-94).
Cel ce se va cununacu o femeie ne.cinstita i neru0nata i curva, dacà mai ttrziu,
dupa cununie, ea va face preacurvie, nu poate barbatul din cauza aceasta sa-i la zestrea
(vezi gl. 16, zac. 25; comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 99).
Femeia nu-0 pierde zestrea, daca nu se va dovedi vadit i deplin preacurvia ei, ci
sta in puterea judecatorului sa socoteasca daca. dovezile Sint depline (vezi gl. 16, zac. 26;
comp. Far. Qu. 142, P. I, nr. 110).
Barbatul care-0 da In judecata femeia ca preacurva pentru ca sa-i ja zestrea, daca
nu va dovedi pracurvia In chip MR, nu ja nimic din zestre. $i macar cti femeia va fi §i
pedepsita foarte putin pentru oarecari banuieli ce judecatorul le-a avut asupra ei, cu toate
acestea, daca nu este dovedita route lamurit, dinsul nu ja nimic din zestrea aceea (vezi
gi. 16, zac. 27; Far. Qu. 142, P. I, nr. 112).
17 c. 1060
www.dacoromanica.ro
268 CARTE ROMINEASCA. DE INNUTXTURÀ

KECIAAA.ION 1A--"
HOTE HMTIOPOTEIN ()I KAHPONOMOI TOT ANAPOE NA ArIOAEIEOTEI THN
MOIXEIAN THE rTNAIKOE, 0110T ZHTA THN HPOIKA THE, 6.1A NA THE
THN KPATIEO TEIN
u0Tcev 6 dEv8pceg Sky igeupe rcoak Tip) IzoexcEcev TirK yvvoeuck TOU R6V0V VeC TV67co-
7rTe6eTcee, T6TE 0/ XX7)p OV6VOL TOU iliznoporiat. vee rv circo8cEoucre TV soexetav xcd. ThV xpce-
%goocre xca TV npo'Exce.
'AvEmu; xcet rcpciExce lv &nee Soo.Ow), cATe e6pEcrxe-ccee elg Tag xdpccç T6ív xXlpovótecav
Tor) eev8p64, 8iv irrcopormv ce6ToE, rinoSeE(vovTceg 1.4.0E(CEXE8CC, vee Tfijç C1T-hcrouae vee Tok
8Way) vv npotxce, &coil i)(30,cast.rc. 'ApA etvEcrcoq xed xpacToiicnv ek Tee xkpede Touy, ilvaco-
porxre vee vìTi)v aT04,oucre Tijg yuvatx6g, C71-4 sad SXo rv xpEcrev.

CAPITOLUL XI
CIND POT MO*TENITORII BARBATULUI SA DOVEDEASCX PREACURVIA
FEMEII CARE Ii CERE ZESTREA,PENTRU CA SA 0 TINA EI?
Clnd bArbatul nu stia nicidecum de preacurvia femeii lui, sau avea numai
atunci mostenitorii lui pot sd dovedeascd preacurvia i sä pdstreze i zestrea.
Dacd zestrea n-a fost datd, nici nu se gdseste In mlinile mostenitorilor bdrbatului,
ei nu pot, dovedind-o preacurvd, sd ceard sd le dea zestrea pe care ar fi rInduit-o. Dar dacd
o in In mlinile lor, pot sà nu o Intoarcá remelt, dacd ar cerea-o chiar i Cu judecatd.
1)

KEITAAAION IB-ov
ANIESIE KAI H rTNAIKA XANH THN IIPOIKA THE, AIATI THN EINAREE
TINAS H EIIIA.EE TA BTZIA THE H Ar AAA° OMOION;
T6Te )(rivet. Tip) npaxci h yuvoaxce Seee T6 claw.ac, &coil TT); i&Emccatv, 6Tccv 1(21 een6
T6 qamsce awei xcet x&rcoux dXXce a.m.to'caece, (Snob' npoirtivoi3cre T.hv izoexcEcev.
'AvEcrcaç xcet 6aTere tirc6 T6 cpEXTHIce 4:1-6Xce cbroacexef), 761g 31vkovviplxs (314Lç acepxnell,
Tuxcetvee vie En 6 xperhg, eevEcrcog xcrei j criLEEK 81v iyEv7Ixev, Seet TE CC.lirh Met 1:01T6q kileravoilaccat,,
xcet T6Te 81v xctevee npotxce Siv tylveTo h crAec acepxexij mincnov its7c63tov 67co6.
To6; tXcexev, xoct T6Te xcivec npolx& T71q 8Lee 1.21 cpEX11.ece isóvov.

CAPITOLUL XII
DACA FEMEIA IV PIERDE ZESTREA, PENTRU CA A SARUTAT-0 CINEVA,
SAU A PRINS-0 DE S1N, SAU DIN VREO CAUZA ASEMENEA?
Femeia 2i pierde zestrea pentru särutul care i 1-au dat, atunci and In afard de sdrut
slut i alte oarecare semne care prevestesc preacurvia.
Dud i dupd sdrut se va fi dovedit cd nu s-a IntImplat Impreunare trupeascd,
judeatorul trebuie sá vadd dacd Impreunarea nu s-a fAcut, sau de ce ea si el s-au
edit i atunci femeia nu-si pierde zestrea; sau Impreunarea trupeascd nu s-a fAcut din
cauza vreunei piedici care a dat peste ei i atunci tsi pierde zestrea numai din causa
sdrutului.
1)

1) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: MSS. GREC. Nr. 532 0 588, p. 227-342 259

KE(MAAION Ir.- °9
IIOIA TIMLIPIA AIAETAI ALA. TO (DIAHMA;
"OnoLog cpairreL Ttlimplylv yuvocIxot útmcvSpegvv, ncipOevov xiwocv, v.l.tcopriTccr. xceret
Tip OiX-tlano Tor) xpvroti.
"OnoLog IA xcaciv r.16111v Cex6Xoccrrov cpairret. rcccat Çj v&ov, TLI.Lcop&Tca xccrec Tip 4kkirTIN
T01.1 xptTo5, il 67cola. EcorX6VETCCL, av .00\ 71 vac Tòv 13c'eXX-n xat el; -rò xe'vrepyov.
0(10E64 xat -,) yuvcaxa., ¿rol l pl TÒ 0.6X-vci. -nx .0.act. asx(3¡¡ T 6 cpOoliza, TivcapCitcce xcel
°cirri) =Tex Tip, aDoltnv Toa xpvroi3.

CAPITOLUL XIII
CE PEDEAPSA SE DA PENTRU SARUT?
Cel ce va sdruta femeie cinstità mdritatd, fecioard sau vdduvd, se pedepsegte dupd
voia judecdtorului.
Cel ce cu glnd rdu de desfrtnare, va sdruta bdiat sau Una'', se pedepsegte dupd voia
judectitorului; gi voia merge aga de departe,incit dacd voiegte poate s1-1 arunce gi la galerd.
De asemenea g'i femeia care Cu voia ei va primi sdrutul, se pedepsegte gi ea dupd
voia judecdtorului.
1.)

) Vezi nota 1 de la p. 233.

www.dacoromanica.ro
17*
 EXT RASE
DIN
PROSPER FARINACCIUS,
a PRAXIS ET .TREORICAE CRIMINALIS »1)
PRICINA 12
DE FURTIS
Quaestio 165 (No. 1-31)

Furti materiam tractaturus ad eius cognitionem nonnulla prius praemittenda

milli esse censui.
No. 1: Praemitto itaque in primis huius criminis atrocitatem. Quam enim detes-
tabile sit, ex eo praesertim dignoscitur, quod apud Scytas licet feros, et barbaros nullum
delictum gravius punitus fuit quam furtum; et apud Athenienses Draco legem tulit,
furtum etiam olusculi morte dignum esse ... No. 4: Sic et iure divino prohibitum esse
dicitur in Exod: cap. 20. Levit. cap. 18 et ad Ephesios cap. 4. Ne furtum fascias.
No. 9: Praemitto III quod furti crimen non publicum, sed privatum est. No. 13:
Quod furtum quandoque est leve, et quandoque est grave...
No. 18: Quarta sit conclusio, quod magnitudo rei furatae tacit furtum magis
atrox, quam si aliqua modica rea subtraheretur... No. 19: Furl.= autem quando dicatur
magnum, et quando parvum, die, quod attenditur qualitas furantis, et qualitas illius, cui
factum est furtum ; eorum, scilicet, paupertas aut divitiae... Quod si is, cui facturn est
furtum, fuerit filius familias, et eius paler dives Ubi quod furturn dicitur enorme, ellam
quod sit modicus, quando ex co tumultus, et publicae quietis perturbatio sequerentur...
No. 2: Sexta sit conclusio, quod furtum commissum cum scalis gravis punitur, quam

1) Textil latin a fost extras din lucrarea o Praxis et theoricae criminalis o publicata
de catre jurisconsultul italian Prosper Farinaccius, in Venetia, intro anii 1609-1614 si
1607-1621 (Partis secundae tomus primus, Quaestiones LXX X I LX X XXVIII, CV
si Partis secundae tomus secundus, Quaestiones CX11CXX XXI X). Volumele acestui
tratat se grisesc In biblioteca Facultatii de *tiinte Juridice din Bucuresli, dart' de velum'
care cuprinde materia despre furturi. De aceea am fost nevoiti ca quaestiones 165-177
privitoare la furturi, sa le reproducem din Iticrarea a Legi vechi rominesti si izvoarele
lor u a lui G. Longinescu, care arata c1 a gasit paragrafele In chestiune In unul din volumele
tratatului lui Farinaccius aflate In Biblioteca Nationala din Berlin. Aceasta imprejurare
explica micile diferente dintre asezarea fiecarei e quaestio » din materia despre furturi
si cele din materiile urmaloare.

www.dacoromanica.ro
262 CARTE ROMINEASCA. DE INVATATURA.

factum sine scalis... No. 22: Sic furtum commissum in domo acrius punitur, quam com-
missum extra domum... No. 23: Septima sit conclusio, quod fractura aggravat furtum...
No. 24: Quod contra furem potest agi civiliter et criminaliter ad publicam vindictam,
et per viam accusationis. Civiliter datur duplex actio, condictio scilicet furtiva, qua solum
quis ad restitutionem rei furatae; item actio furti, quae tantum poenalis est ad duplum
et ad quadruplum...
No. 31: Quod potest dominus rei furatae perquirere in domo alterius res sibi
furatas... quod dominus rei furatae non potest propria auctoritate alienam domum
perquirere, sed praecedentibus indiciis seu suspicione, quod res furata sit in domo alicuius...
sed bene potest iudicis officium implorare, ut mandet suis exsequutoribus, qui faciant
talem periquisitionem...
No. 31: in fine... ubi bene admonet judices, ut advertant in cuius domo has
perquisitiones fieri mandant, ne forsan si fuerit persona integrae famae, eius honor
laedatur, et etiam advertat ne is, qui pro perquisitione instat, sit inimicus illius, in cujas
domo perquisitionem fieri petit, ut pariter illius honorem, et famam denigret...

PRICINA 13
DE DIVERS'S FURUM GENERIBUS
Quaestio 166 (No. 1-44)

DE POENA FURUM
Quaestio 167 (No. 1-123)

Q. 166, No. 26: Grassatores qui dicantur? Dic, eos, qui praedae causa in itineribus
stant... Q. 166, No. 24: quod si saepius grassati fuerint, morti traduntur, sin minus in
metallum damnantur aut in insulam relegantur... Q. 166 No. 31: Raptor quits dicatur
et quid si rapina? Dic quod rapinae crimen committitur, cum aliquis per violentiam, et
aperte alienas res furatur... et fit quandoque cum armis; et quandoque sine armis.
Q. 167, No. 20:... Criminalis autem poena raptoris est poena exilii cum publicatione
tertiae partis bonorum... Ubi, quod si rapina est facta cura armis intra poena I. Iuliae
de vi publica. Si vero sine armis intrat p. I. Iuliae de vi privata...
Q. 166, No. 30: Praedonem esse, qui alios praedatur et spoliat, ut puta viatoribus
auferendo bona sua... Q. 167 No. 25; Poena praedonis quae sit? Dic, quod est eadem
quae raptoris...
Q. 167, No. 27: Poena effractoris hoc est, furtum facientis cum fractura ostii domus,
vel capsae, quae sit?... Ubi loquitur in furto facto cum apertura parietis... ita ut diurni
-effractoris post fustium castigationem in opus perpetuum vel corporalium sunt dandi
effractores vero nocturni fustibus caeduntur, et in metallum damnantur... Ubi quod
judex effractori plebeio operis publici; honestiori autem relegationis poenam excedere
non potest... Ex quibus negari non potest communiter receptum esse, quod effractores
puniuntur pro facti, et personarum qualitate, poena arbitraria.
Q. 166, No. 44: Directarii qui sunt? Dic eos, qui in aliena caenacula se tegunt
furandi animo... Q. 167, No. 30:... Quod... directarii plus quam fures puniendi sunt,
et propterea, aut ad tempus in opus publicum dantur, aut relegantur; aut fustibus casti-
gantur ;... Ubi probatur... directarios puniri arbitraria...
www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN i PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s 263

Q. 166, No. 42: qui furantur in balneis vestes eorum, qui denudati in balnea
ingressi sunt. Q. 167. No. 31:... Ubi quod pariter extraordinem puniuntur...
Q. 167, No. 35: Verum quae poena primo furto imponi possit? Communiter etiam
videtur receptum, impoenandam esse poenam fustigationis... No. 42: Poena pro secundo
furto quae sit?... quod isto casu fur punieur, aut auris, aut manus abscissione, vel alia
nota corporali... No. 48: Poena famosi furis, qui scilicet tria, aut plura furta commissit,
quae sit? Dic quod taus fur furca suspendendus est. .
Q. 167, No. 38: Posset autem locus, in quo furtum committitur, esse adeo insignis,
ut etiam pro primo furto quamvis exiguo, fur esset suspendendus... Ubi testatur saepius
vidisse suspendi istos, qui in Palatio Principis Senatus Tholosani crumenas abscinderat,
et si vix in illis sex denarii inventi essent... No. 40: In hoc tamen servanda esse Statuta...
UM aliis relatis tenet valere statutum, quod pro magno et qualificato furto imponatur
poena mortis.
No. 39: Vide Q. 172 No. 24:... quando sacrilegium committitur surripiendo
sacrum de sacro, tune enim intrat poena capitalis in proprio significatu, hoc est mortis..
Mo. 28:... quando quis furatur rem non sacrum de loco, tune enim non intrat alia poena
quam furti.
No. 48: In fine... quod furatus anseres, et galinas pro primo furto relegatur,
pro secundo suspenditur.
No. 45: quod imponatur pro magno furto poena mortis... Ego dico, quod pro
uno furto multum enormi, potest quis suspendi.
No. 44: in fine: Et si furtum fuit commissum de nocte per vim, spoliando trans-
euntes per viam, faciunt ii, quos nos vulgo nuncupamus. Cappeggiatori, si bis hoc admise-
rint, poena furcarum puniuntur vigore statuti Urbis.
No. 50:... in fine: Regula igitur ex praemissis forman i potest, quod pro tribus
furtis fur suspendendus est. No. 51 :... ut procedat etiam quod non omnia furta essent
commissa in territorio in quo pro ultimo furto reus est carceratus... No. 59:... quod
per quemcunque iudicem, sive originis, sive domicilii, vel delicti, dummodo tria furta
fur commiserit, potest is puniri ad mortem ... No. 68: ... ut furta tria sufficiant ad
condemnandum furem in poenam mortis, sive de primis furtis, quis fuerit condemnatus,
sive non.
No. 89: Latrones vero publici, et famosi, qui in strata publica, et alibi saepius
grassati fuerint in loco, in quo grassati fuerunt furca suspenduntur... No. 92. Quae
quidem specialia non habent locum contra insignes, et famosos fures, et latrones, nisi
constet, quod sint tales/ ut puta convicti, aut confessi, aut in flagranti reperti.
No. 94: Et si plures fuerint ad furandum aliquam rem, omnes tenentur in solidum,
neo unius poena alius liberat.
Q. 165, No. 45: Plagiarii qui Bunt? Dic, eos qui liberum hominem, vel servum
alienum sciens vendit, vel aliter alineat, vel ipsum vinctum retinet, vel celat, vel ei suadet,
ut a domino fugiat... Q. 167, No. 95:... si plagiarius est nobilis damnatur in metallum,
si vero est vilis persona, et tunc si est servus, vel libertus, bestiis subiicitur, si vero ingenuas,
gladio consumitur... Ubi testatur apud eum hoc plagiarios laqueo suspendi...
Q. 167, No. 100: Et ultra poenam criminalem datur insuper patri, aut domino
servi, aut filii rapti contra furem, et rapientem actio dupli, aut quadrupli ad interesse
operarum, et commodi, quod dicti pater et dominus percepturi essent ex dicto servo,
ve! filio.
Q. 167, No. 105: Regula sit, quod abigei condemnantur in opus publicum ad
tempus... No. 106:... Ubi quod est poena arbitraria... No. 111: Ut abigei puniantur
www.dacoromanica.ro
 264 CARTE ROMINEASCA. DE INITXTXTURA.

poena mortis in loco, ubi frequentius hoc maleficii genus committitur... No. 113: Ut
abigeatus crimen, et poena locum habeant non solum, quando quis abigit animalia ex
agro vel silva, seu grege, sed etiam si a stabulo, vel domo... No. 116:... nisi quis
animalia furetur, quasi artem exercens furandi: Tunc enim, si saepius admiserit, etiam
quod unam ovem singula vice surripuit, abigeatus poenam incurrit.
Q. 167, No. 119:... in surripiente oyes errantes, vel eo qui equos in solitudine
relictos abduxerit, qui non est abigeus sed fur... No. 120: . arbitraria poena mul-
tatur...
Q. 168, No. 3: Ut fiat etiam furtum in aqua publica, illam scilicet ex Ilumine
publico surripiendo, et ad suos privatos fundos conducendo sine principis licentia.
No. 4: Ut furtum etiam committatur ab occupatore locorum publicorum.
No. 23: Ut rei furatae restitutio non tollat actionem furti... No. 24: ... non
procedere in duobus casibus. Primus quando quis a principio abstulit animo restituendi
ei, cuius erat res ablata, quia tune non committit furtum... No. 25: Secundo quando fur
statim commisso furto poenitentia ductus furatam rem restituit, quia tune per istam
celerem poenitentiam, et restitutionem furti vitium purgatur.
No. 30:... quod si Zingari, et praesertim foeminae in aliqua modica re furtum
committerent, impunitum evadere solet, dum mira arte res alienas surripiunt, non si
maiora commiserint crimina.
No. 31: Etiam in eo, qui alteri minatur, ut sibi aliquid tradat, et sic ille minis
coactus rem minan ti tradiderit. Nam, et hunc furti teneri, etiam quod adsit solo vis
compulsiva, non autem ablativa.
Q. 168. No. 32: Furtum mandans nulli dubium, quod furti tenetur furto sequuto.
No. 35:... quod consilium furto praebens teneatur eadem poena, qua ipse fur...
No. 41:...ut consilium furi datum non puniatur eadem poena, quando.sine illo consilio
fur erat furaturus.
No. 42:...quod praestans auxilium Inri ad furandum... furti tamen tenetur...
No. 48: etiam in auxilio praestito ante furtum. Qui enim ferramenta ad rumpendum
ostium, vel armarium, vel scalam ad ascendendum sciens furi accomodaverit, furti tenetur...
No. 50: In praestante auxilium furi post delictum, puta deferendo rem furatam ad domum
furis: si cnim scienter hoc faciat fur est et furti tenctur, non autem est fur manifestus;
sed si ignoranter, nec fur est, nec furti tenetur.
No. 60: Quia pater, filius, frater, uxor et similes pro receptatione furum, et rerum
furatarum non puniuntur eadem poena, qua puniuntur extranei receptatores... nisi et
ipsi fuissent participes in crimine.
Q. 168, No. 62: ...quod qui alienum quid iacens in terra hicri faciendi causa
substulit furti astringitur, sive sciat, cuis sit sive ignoravit... No. 64: ...et furti non
teneatur qui rem in via accipit animo restituendi eam domino; quandocumque apparuerit,
et ita palam declaravit, et protestatus fuit.
No. 66: in inveniente res, quae non fuerunt in bonis alicuius prout sunt lapilli,
et gemmae; quae reperiuntur in litore maris, eas enim accipiens, ut suas faciat, furtum
non committit, quia haec in maris litore inventa fiunt primo occupantium.
No. 68: furti nec etiam teneatur inveniens aliquid in via et illud capiens,
quando putavit id quod capit, esse derelictum...
Q. 168, No. 74: ...Sic, et accipiens rem proiectam ex causa necessitatis, puta
incendii, animo eum occupandi, furtum committit... No. 78: in fine: ...furantibus res
in incendio, impositam eandem poenam, quae imposita est furantibus res in naufragio.
133) No. 86: ut impone liceat surripere rem illico ex incendio perituram...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS* 266

Q. 168, No. 91: ... quod scilicet et poena pecuniaria, et quandoque etiam corpo-
ralis contra amoventes terminos imponi possit arbitrio iudicis, iuxta facti, et personarum
qualitatem.
No. 100: Etiam in co qui terminus amoverit causa furandi sciens lapidas, quos
furatur, esse terminum, .. Una enim fuit opinio quad poena furti teneatur... No. 103: Etiam
in co, qui terminos amoverit... ignorans eos esse terminos, is inquam fustibus caeditur.
No. 110: Ut poena amotionis terminorum non solum habeat locum contra princi-
palem amoventem, sed etiam contra eum, qui de alterius mandato sic terminas amovet.
Q. 168 No. 117: Regula sit, quod pecuniam alteri deferendum, si quis ab aliquo
acceperit, et non deferat, eamque in proprium usum converterit, furtum committit, fur-
tique actione tenetur.
Q. 169, No. 1: Regula sit, utens re aliena ad alium usum, quam destinatum, furtum
committit... No. 5: In commodatario utente re commodata ad alium usum, quam ad
illum, ad quem fuit sibi commodata... No. 6: in eo, qui equum accomodatum usque ad
aliquem destinatum locum longius gestaverit et equitaverit.
No. 3: Ubi de depositario committente furtum utendo re depositata, vel inter-
vertendo possessionem domini, per eiusdem rei usum vel alteri credendo.
No. 4: in depositario pecuniarum sibi datarum in depositum, et numeratarum:
Nam et is non tenetur furti, si dictis pecuniis pro uso suo utatur, secus si dictae pecuniae
fuissent sibi traditae non numeratae in sacculo, et per modum speciei.
Q. 169, No. 14: In depositario, cui si furto substracta fuerit res depositata, tenetur
domino illius rei, si eius dolo furtum commissum fuerit... No. 15: Sic idem depositarius
tenetur de lata culpa... No. 16: De levi autem, et levissima culpa sine dubio depositarius
non tenetur...
No. 48: Nisi depositarius obtulerit se recipere depositum non rogatus a domino
rei depositae.
No. 28: Ut custodi, depositario, commodatario, alterive alienam rem detinenti,
et dicenti sibi rem furto subtractam fuisse non credatur, nisi probaverit, sive agatur, sive
excipiatur... No. 20: ...ut nee isto casu credatur assertioni praedictae... etiam quod
eadem assertio esset iurata: No. 30: Nisi cum juramente concurrerent aliquae coniecturae.
No. 43: Quando mercatori datur pecunia in depositum numerate, et quid etiam
si tacite, aut expresse fuit actum, ut reddatur tantumdem, et tandem concludit pro mer-
catore, quem non est verisimile pecuniam mutuo accept rum, quod non teneatur de casu
fortuito, nisi tacite, aut expresse fuerit data potestas utendi pecunia, quia tuna tenetur
etiam de casu fortuito...
Q. 170, No. 15: Ut falsus procurator exigendo alterius pecuniam, et in usum pro-
prium convertens ei, magis furtum committat cum debitor illi pecunian solvit, cum hoc
ut domino ferat.
Q. 170, No. 36: Regula sit, quod creditor faIsus exigens indebitum a bona fide
solvente, et se debitorem credente, furtum facit, et furti actione tenetur... No. 38: ...dum-
modo faisus creditor dolo induxerit debitorem ad credendum eum esse debitorem...
Q. 171, No. 2: Regula sit, quad omnes illi, qui pecunias publicas intercipiunt, vel
auferunt, lege Julia peculatus tenentur. No. 3: ...ut peculatus crimen committens puniatur
poena deportationis... Ubi amplius, quad est poena confiscationis bonorum... No. 14:
...dummodo iudex pecuniarum, quas surripuit, non sit administrator... No. 15: Et
isto casu poena est capitalis... No. 16: scilicet de poena mortis naturalis...
No. 21: Ut peculatus crimen committatur... eLiam ab illo, qui pecuniam sacram
et religiosam intercipit, ve! aufert... No. 22: quae est relicta, vel destinata ad ecclesiam

www.dacoromanica.ro
266 CARTE ROMINEASCX. DE INVATATURA.

fabricandam, vel res sacras comparandas... No. 25: Etiam in eo, qui deo donatum acce-
perit, interceperit, sive abstulerit... No. 57: ...Lex Julia de residuis habet locum contra
administratorem, publicam pecuniam intercipientem et retinentem... peculatus vreo
modatur contra alium extraneum non administratorem, qui publicas pecunias subripuit.
No. 65: ... distingue ut tune demum administrator retienens, seu surripiens pecuniam publi-
-cam teneatur de residuis, non de peculatu, quando sic surripuit, seu retinet finita adminis-
tratione si vero hoc facit durante administratione tenetur de peculatu, et poena capitalis.
Q. 172, No. 24: ...quando sacrilegium committitur surripiendo sacrum de sacro...
hoc sacrilegium aut gladio, aut laqueo, aut igne, aut proiectione ante feras, ut ab jis sacri-
legus devoretur, punitur... No. 13... et sic arbitrium iudici... conceditur...
No. 26: ...in surripiente rem sacram de loco non sacro, qui licet non possit poena
mortis... punitur tamen maiori poena, quam si furtum commississet,... arbitrio iudicis.
No. 28: ...quando quis furatur rem non sacram de loco (sacro), tune enim non intrat
alia poena quam furti.
No. 47: Ut in crimine sacrilegii, impubes excusetur... No. 18: ...quod si sacri-
legium committatur a clerico... promoto, possit tune deponi, officioque, et beneficio privan.
Q. 172, No. 55: ...sacra res dicitur ea, quae est consecrata ab eo, qui consecrandi
potestatem habet servata solemnitate iuris canonici...
No. 65: ... Puniuntur etiam, qui reliquias emunt, et vendunt extra ordinem,
et iudicis arbitrio ultra contractus nulitatem...
No. 76: ... Quod respectu repraesentationis verae crucis, in qua dominus noster
lesna Cristus passus est, dicatur sacra et sancta, licet materia, ex qua crux est confecta,
non esset, nec sacra, nee sancta.

PRICINA 14
DE FRAUDANTIBUS GABELLAM ET EORUM POENA,
QUANDO HABEAT LOCUM ET QUANDO NON
Quaestio 173 (No. 1-52)

No. 2: Regula sit, quod fraudantium gabellas poena est, quod res, quae vehuntur,
de quibus gabella solvi debeat, et non fuit soluta, incidunt in commissum et confiscantur...
No. 12: Ut a non solutione gabellae, et illius defraudatione ignorantia non excuset:
... No. 13: Nisi ignorantia fuerit probabilis... No. 14: Aliud probabilis ignorantiae
exemplum potest afferi, quando gabella esset noviter, et recenter imposita, quia tune
illius allegata ignorantia excusabit a fraudatione gabellae.
No. 19: In eo qui cum mercibus, pro quibus gabella solvitur, inventus fuit per vias
inusitatas; ordinaria et usitata via derelicta: nam et is gabellam fraudare praesumitur...
No. 20: nisi quia ex aliqua iusta causa viam usitatam, et ordinariam derelinquerit...
No. 19 in fine: Ubi amplius, quod muliones euntes per viam insolitam, inciderint
in latrones, et ab illis fuerint derobbati, periculum spectat ad eos non ad dominos Inercium:
Hoc probato, quod per illam inusitatam viam transierint, ut gabellam fraudarent...
No. 44: Quando gabellarius invenisset mulum oneratum mercibus euntem sine
mulione ultra terminum loci, in quo solvi debet gabella, vel in via non recta, tune enim
idem gabellarius non potest capere mulum, et merces, tanquam quod inciderint in com-
missum, quia potest esse quod mulus aufugerit patrono invito.
No. 48: Ut poena defraudatae gabellae non transeat ad heredes defraudatoris,
nisi quatenus res, quae in commissum inciderunt, ad eum pervenerint. Ubi declarant
dummodo vivente fraudatore gabellae fuerit lis contestata, alias secus.
www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS » 267

No. 49: Ut ius vendicandi res, quae in commissum inciderunt ob non solutum
vectigal quinquennio contra gabellarium, seu fiscum praescribatur.
No. 51: In eo, quem inventum in via gabellarius voluit perquirere, an res gabellae
subiectas deferret, et ipse non passus est se excuti, aut perquiri non enim ex hoc dicitur
gabellae fraudator, nec fraudata gabella, puniri potest, sed tantum de resistentia.
Q. 173, No. 54: Regula sit, quod publicanus exigens plus quam debet exigere de
gabella solvenda pro mercibus consuetis, punitur exilio, vel extra ordinem arbitrio iudicis.
No. 57: In publicano exigente gabellam in casu, in quo exigi non debet, vel non
est consuetum eam exigi: nam et is capitali poena punitur... No. 59: ...sed etiam civi-
liter teneatur ad quadruplum si exegit nullam habens exigendi potestatem... No. 55: In
publicano volente exigere gabellam, ubi nulla prorsus a príncipe ímposita est gabela:
nam si tunc voluit exigere, et non exigit, punitur poena quinquaginta librararum aun,
et poena legis Juliae de ambitu...
No. 64: Et multo magis in publicano, seu gabellario, qui aufert merces sub prae-
textu quod inciderint in commissum, cum re vero non inciderint, et licite deferantur. Nam
et is non solum punitur de furto, sed etiam tenetur de vi bonorum raptorum...
No. 65: Ut gabellarius iniuste exigens a transeuntibus et eos illicite molestans,
si ex hoc eveniat, quod homines dgsistant transire per illud territorium, teneatur communi-
tati ad damna, et interesse passa pro eo, quod viatores non sic per illam viam transeunt,
sicut antea transibant.
Q. 173, No. 66: Regula sit, quod nova vectigalia imponi non possunt a non
habente auctoritatem... ubi etiam quod antiqua vectigalia non debent augeri. No 67:
Ut imponens nova vectigalia sine auctoritate puniatur de iure civile poena centum aureo-
rum, efficiatur infamis, et amplius poena 1. Iuliae de vi publica damnetur, et in exilium
perpetuum mittatur, et ablata restituat.
No. 69: Et propterea principem, qui superiorem recognoscit, non posse gabelas
imponere... No. 79: Et generaliter in omni alio principe superiorem non recognoscente:
nam et is gabellas imponere poterit.
Q. 173, No. 101: Quando e contra agetur... de praescriptione libertatis, seu
immunitatis eas non solvendi: Nam tuno si exactio pertinet ad privatum ex privilegio,
vel consuetudine, sufficit esse cesatum per decem, aut viginti annos.

PRICINA 15
FURTUM NON COMMITITUR, NEC FURTI POENA LOCUM HABET
IN PLURIBUS CASIBUS IN HAC QUAESTIONE EXPLICATIS
Quaestio 174 (No. 1-94)

No. 11:... In furto facto non animo lucrandi sed iniuriae faciendae, aut damnum
inferendi causa, utputa in co, qui surripuit fructus immaturos. Nam is furti actione non
tenetur.
No. 2:... Si quis enim furti faciendi causa domum alicuius ingressus est, nihil
tamen furatus fuit, non tenetur de furto... No. 8:... puniuntur tamen extra ordinem arbi-
trio iudicis...
No. 13: Ut nec furtum, nec plagium committatur ab co, qui libidinis causa alienare
ancillam meretricem rapuerit vol celaverit... No. 14: Secus si quis furatus fuerit ancillam
non meretricem, quia tune eam rapiens furti tenetur...

www.dacoromanica.ro
268 CARTE ROMINEASCX DE INVATATURA

No. 20: ut nee committat furtum is, qui non valens. aliter ab aliquo recuperare
rem propriam, et suam, illi furatur aliquam rem aequivalentem...
No. 66: In surripiente ex fundo alterius cretam... et de surripiente ex fundo alterius
sulfurarios, lapides quod furtum committat...
No. 68 : ... in eo qui furatur propter necessitatem famis... ut fur isto casu propter
necessitatem excusetur... sed etiam de necessitate vestitus propter nimiam nuditatem...
No. 69:... quod furans propter necessitatem non multum urgentem mitius punitur,
quam si furaretur sine ulla necessitate...
No. 74:... in furto facto hostibus perpetuis et infidelibus...
No. 75: ... in famulo creditore sui domini, qui non valens consequi suum solarium,
illi furatur tantundem, qui propterea de furto non tenetur...
No 86:... in furantibus animalia sylvestria, aut aves quae in nullius boni sunt.
Q. 174, No. 95:... in furto domestico, quod impunibile esse scripserunt... No.
99: Et quidm... ut furtum domesticum dicatur illud, quod factum est a filio, ve! servo...
No. 101 : ... quia contra filium datur patri actio, si habebat peculium castrense, ve! quasi...
No. 97 : ... Et tamen etiam levia furta domestica puniuntur, licet mitius in famulis,
ancilis, et aliis servientibus, No. 112:... ut furtum domesticum non puniatur si sit leve,
secus si grave...
No. 103: Ut idem sit in uxore furante res mariti, et e contra... No. 104:...
datur tamen contra uxorem, et e contra pro rebus a conjugibus surreptis sive durante
matrimonio, sive finite per mortem unius conjugis ante aditam hereditatem actio in factum
et rerum amotarum propter res amotas...
No. 107: Quando uxor, prout saepe contigit, bona aliqua furto subtraxerit, marito
ope, et consilio alicuius adulterii, tune enim uxor, et propter adulterium, et propter furtum
punienda, est exilio, aut alia poena arbitrio iudicis, adulter autem capitaliter. (Quod tu
intelligas non poena mortis).
No. 106: In concubina, quae aliquid surripiat suo concubinario, vel e contra, tune
enim furtum committi.
No. 109: Ut inter furta domestica possint etiam connumeran i furta facta a mona-
chis suo abbati... No. 111: Potest tamen is, cui res surrepta est, adire iudicem et illius
officium implorare pro restitutione rei furatae.
Q. 174, No. 136: Ut hereditariae rei licet furtum non fiat, si tamen ab alio quam
ab herede possideatur, et auferatvr, auferens furti tenetur.
Q. 174, No. 145 in fine: Quod depositarius, et commodatarius utentes re com-
modata, et depositata ad alium usum, non teneatur actione furti, si crediderunt dominum
permissurum, No. 147:... quod etiam in casu, in quo quis a principio habuerit rem de
voluntate domini, adhuc non excusetur a furto, dicens, se credidisse dominum permissurum,
nisi suae credulitatis aliquam probabilem rationem reddiderit consanguinitatis, puta amici-
tiae, vel aliam... Quod si commodo tibi unum equum, ut v.adas in villam, et tu ires ad
helium... si commodassem equum per duos aut tres dies, et tu retinuisses illum per decem
dies. Primo enim casu non est verisimile dominum permissurum. Secundo autem casn
sic.., et sic in hoc multum versabitur iudicis arbitrium...
No. 155: Ut quamvis dominus rei furatae dicat furtum esse factum de eius
voluntate, liii tamen non creditur. et tali assertione non obstante, potest a iudice contra
furem de furto agi ... nisi domini assertio esset adjuvata aliis indiciis, ut puta amiciLia,
consanguinitate, parvitate rei furatae, consuetudine permit tendi similia furta, et similibus...
Q. 175, No. 3: Et propterea, qui propria auctoritate rei suae ab altero possessae
possessionem invadit, et occupat, illam pos&ssori restituit, et eiusdem rei dominium amiltit.
www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN * PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS* 269

Si vero alienae rei possessionem invadit, non solum possessionem una cum fructibus percep-
tis restituit, sed ipsius rei aestimationem solvere compellitur...
No. 9: Etiam in milite et rustic°, qui etiam tenetur poena, d. 1. si quia in tan-
-tam, occupando res proprias seu alienas propria auctoritate... No. 10: ... secus si inva-
dant rem propriam, sic sibi licere putantes... No. 11: Contrarium ... No. 12: ... quod
prima opinio procedat, quando miles et rusticus non potuerunt consulere peritiores, puta
quia non aderant in eo loco nec In vicino, vel si consuluit, fuit ipsis dictum a peritis, quod
licebat: secunda au tem opinio procedat, quando cum possent noluerunt peritiores consulere-
No. 14: Etiam in usufructuario, qui ab aliquo expellatur, contra expulsorem habet
conditionem ex eadem I. si quis in tantam. No. 15: Et in specie de usufructuario expulso,
et deiecto ab aliquo extraneo loquitur eadem glos, in I si quis.
No. 19: Quando usufructuarius propria auctoritate expellit extraneum possidentem
rem, in qua habet usufructum, tunc enim non dubium quod amittit ius suum.
No. 29: Quando emphyteuta non solvit debitum canonem: nam tunc potest expelli
a domino directo auctoritate propria, et sine citatione.
No. 39: Et quid si emphyteusis fuerit finita per defectum generationis... Qui
omnes tenent finita linea posse dominum directum ingredi auctoritate propria in posses-
sionem rei emphyteuticae.
No. 40: Et quid si emphyteuta cecidit a iure suo propter deteriorationem rei
emphyteuticae, an dominus directus possit auctoritate propria in emphyteusim ingredi?
Videtur quod sic.
No. 51: In occupante propria auctoritate non solum ante litem motam, sed etiam
post, sive ante, sive post sententiam, cum tunc sine iudicis decreto, aut licentia nemo
possit auctoritate propria iudicis sententiam exsequi... No. 53: Ut invasor possessionis
rei aiienae, qui tenetur, ut dixi, restituere, non solum possessionem, sed etiam eiusdem
rei aestimationem, talis aestimatio facienda sit habito respectu ad proprietatem rei occu-
patae, et non possessionis.
No. 70: Ut poenae praedictae d.l. si quis in tantam, habeant locum etiam, quod
invasor, et expulsor ante litem contestatam, vel ante sententiam occupatam rei posses-
sionem restituerit. Non enim ex hac restitutione liberatur a poenis praedictis.
No. 79:... distingue, quod si deiectus ex sua possessione deiicientem deiicit ex
intervallo, tune verum est, quod incurrit poenas... No. 80: Secus in eo, qui ab aliquo deiectus
.ex sua possessione incontinenti delicit eum, a quo deiectus fuit, qui propterea non incurrit
poenas...
No. 85 in fine: Licet tutius sit si is, qui dubitat, se molestan i in sua possession°,
imploret officium iudicis, et ab eo, obtineat licentiam deferendi arma, et armatos conducere
ad suam possessionem defendendam.
No. 89:... in furioso, qui non tenetur poena I. si quis in tantam... quod isto
.casu occupata possessio a furioso... deiecto restituenda est... No. 90: ... ut neo....
-teneatur ad poenas... etiam quod factus sanae mentis eandem possessionem, retineat.
No. 98: ... Un non procedat in patre, seu patrono propria auctoritate occupantibus
res filii, aut liberti. qui non tenentur hac poenali constitutione... No. 100: Ut non procedat
e contra quando filius, aut libertus propria auctoritate occupaverint res patris, aut patroni...
No. 104: In abbate, praelato, monacho, tutore et similibus, qui si respective
propria auctoritate invaserint res Eo,clesiae, sea pupilli non faciunt incidere in poenas I.
si quis in tantam... ecclesiam seu pupillum... No. 105: nisi abbas, praelatus seu
monachus invasionem et occupationem propria auctoritate fecissent convocato consilio
monachorum, et aliorum, ad quos spectat...
www.dacoromanica.ro
270 CARTE ROMINEASCA. DE INVÀTATURÀ

No. 107: Quod si praelatus cum capitulo per vim occupet bona praelati defuncti
possessa ab herede, et ibi punit tres casus. Primus est, quando clare constat, quod prae-
latus defunctus d. bona tenebat nomine ecclaesiae, et tune nulla incurritur poena. Secundus
est casus, quando clare constat, quod praelatus defunctus d. bona tenebat nomine proprio,
et tunc sine dubio incurritur poena. Tertium poena casum, quando res est dubia.Et tunc
nec etiam incurritur aliqua poena, quia praesumtio est, quod praelatus defunctus acqui-
siverit de bonis ecclesiae.
No. 111: In commodatario, depositario, seu colono, qui cum possidere non
dicantur, hoc ideo, si propria auctoritate expellantur a commodante, deponente seu
locatore, non habet contra eos actionem ad poenas d.l. si quis in tantum, nisi eorum posses-
sionem interverterint... No. 112: Hinc est, quod si inquilinus cessat in solutione pensionis,
potest dominus propria auctoritate ipsum expellere, et claudere ostia domus... No. 113:
In commodatario, depositario, colono, seu conductore expulsis non a domino, sed ab
extraneo : tunc enim ille extraneus expulsor incurrit poenas...
No. 116: In procuratore, seu negotiorum gestore, qui si me non iubente, aut
mandante rem alicuius nomine meo invaserit, tenebitur, et non ego, quia procurator,
seu negotiorum gestor non censetur habere mandatum ad faciendum incurrere suum
principalem in poena... ubi secus si procurator, vel negotiorum gestor, iubente vel
ratum habente principali rem alterius invaserit.
No. 121: In decreto iudicis nullo, seu invalido, seu injusto, quod propterea non
excusat occupantem propria auctoritate, rem suam vel alienam ab alio possessam.
No. 144: Secundum quam recesserunt ab Aula... ubi testa tin. poenas praedictas
communi totius Christiani orbis usu, et praxi antiquatas esse ... apud nos tamen poenas
1. si quis in tantam, monnunquam in praxi receptas vidi, sed sic per vim occupantem
rem suam, vel alienam arbitraria poena punitum, iuxta facti, et personarum qualitatem,
et secundum quod vis illata fuit cum armis, vel sine, convocatis hominibus, vel non saepius
observar!; poterit enim isto casu imponi I. Iuliae de vi publica.
No. 111: In commodatario, depositario, seu colono, qui cum possidere non dicantur,
hoc ideo, si propria auctoritate expellantur a commodante, deponente, seu locatore, non
habent contra eos actionem ad poenas d.l. si quis in tantum, nisi eorum possessionem
interverterint.

Q. 175, No. 240:... quando quis alteri promisit non venire contra aliquam pro-
itnissionem sub poena mille, et sub obligatione omnium bonorum, adiecto pacto exequutivo,
ut in casu contraventionis possit creditor capero possessionem propria auctoritate. Non
enim tune poterit dictus creditor possessionem ingredi nisi verificata contraventione
coram iudice... No. 242 : ... Et... dixerint, sufficere in veritate, creditum esse liquidatum,
et conditionem purificatam, licet non coram iudice...
Q. 175, No. 187: Ut pactum capiendi possessionem propria auctoritate valeat
non solum in contractu pignoris.., sed etiam in omni alio contractu... No. 255: Ut
pactum ingrediendi possessionem propria auctoritate non possit exerceri contra tertium
possessorem resistentem.
Q. 150, No. 220: In vendente rem alteri obligatam, qui licet non teneatur poena
falsi, punitur tamen crimine stellionatus ... Ubi e contra de vendente rem uni, et postea
eandem rem altera in solutionem dante, aut hypothectante... No. 228:... quia Me
casu datur poenitentia ante sententiam, et potest is, qui dixit rem alteri non esse obli-

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS » 271

gatam, eam liberare ab obligatione sicut promisit, et liberando ante sententiam, non
punitur. No. 229: ... quod poena sit arbitraria.
Q. 175, No. 283: Regula sit afirmativa, quod heres potest propria auctoritate
res hereditarias apprehendere... No. 284: ...Potest tamen propria auctoritate rem,
in qua institutus est, apprehendere absque alicuius poenae incursu.
No. 285: In herede instituto a testatore post mortem usufructuarii: nam tuno
cum non adsit heres, de cuius manu possit usufructuaris usumfructum accipere, poterit
idcirco illum propria auctoritate capere.
No. 288: Ut heres possit propria auctoritate adipisci possessionem hereditatis sibi
delatae ex testamento vel ab intestato, quando illa est vacans, et a nemine possessa...
No. 289: Secus si hereditaria bona ab alio possideantur, quia tune heres non potest propria
auctoritate in eorum possessionem ingredi... Et est ratio, quia nemo de sua possessione
amoveri debet sine citatione...
Q. 175, No. 309:... quando usufructario fuerit data a testatore licentia capiendi
usumfructum propria auctoritate, etiam quod licentia sit tacita, utputa quando usus-
fructus alicui relinquiter libere, et pleno iure, quia tune potest usufructurarius illum capere
propria auctoritate... No. 310: Quando in legato usufructus essent aposita verba, sine
contradictione: quia tuno pariter usufructuarius potest capere usumfructum propria
auctoritate ...No. 311: Idem si testator prohibuit ne usufructuarius in usufructu mole-
stetur... No. 312: Quando fuerit alicui relictus ususfructus cum clausula omni meliori
modo... tans enim clausula supplet titulum institutionis.
Q. 175, No. 317: Regula sit, quod legatarius debet legatum capere de manu
heredis... et aliter illud occupando propria auctoritate perdit omne ius, quod in eo.
habet... No. 326:... quando testator dedit licentiam legatario capiendi possessionem
propria auctoritate; nam tune legatum in eo transit sine vitio... No. 336: In legato ad
pias causas, quod propria auctoritate posse per legatarium cepi,... No. 337: Quando
periculum est in mora, prout in legato alimentorum facto pauperi... Ed idem in legato
factor pro sepultura, quod cum dilationem non admittat, poterit legatarius illud propria
auctoritate sumere...
No. 348: Quando legatarius non occupavit totum legatum, sed illius partem.
Non enim privatur omni jure suo, nec amittit totum legatum, sed tantum committit, et
privatur proportione occupata...
No. 349:... Quando legatarius rem legatam occupavit clam, secus si palam,
quia tune non privatur legato.

PRICINA 16
FURTLTM QUANDO, ET QUIBUS <MODIS> PROBETUR

QuaAstio 176 (No. 1-18)

No. 1: Regula sit, quod licet furtum non praesumatur, et qui furtum allegat
probare debet... illud tamen, tum et difficilis probationis, coniecturis probatur... No. 7:
Ut furtum probetur ex acclamationibus factis in domo de nocte a viciiais... No. 11: Ut
et furti coniectura non modica sit, 'viand° in loco, ubi furtum dicitur commissum, fuit
auditus strepitus, seu rumor... No. 12: Ut et furtum censeatur probatum quando
reperitur fractum ostium domus, seu camera, in qua res, quae dicuntur furatae, erant
depositae.
www.dacoromanica.ro
 272 CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURX

No. 13:... Ut furtum fuisse commissum probetur ex publica voce, et fama...

No. 14:... ex fuga famuli... No. 15:... ex eo, quod ... fuerint repertae scalae, quibus
fures in eandem domum verisimiliter ingressi sunt. Adde: Q. 2, No. 19:... ex fractura
ostii, seu capsae, ubi res dicitur furto subtracta.
No. 16:... hoc tamen intelligendum est concurrente probatione, quod res, quae
dicitur subtracta, fuerit in loco, unde subtracta praetenditur, alias coniecturae supra-
dictae non probant corpus delicti... No. 17: Contrarium, quod probato furto non sit
necesse probare res, quae dicuntur furatae, fuisse in loco furti, sed quod.credatur juramento
damnum passi... tamen requiritur quod damnum passus sit vir bonae famae...
Q. 176, No. 19: Regula sit affirmativa, quod probato furto, si valor, et quantitas
rei furatae probari nequit, statur iuramento actoris... No. 21: ut detur iuramenlum
in litem contra furem,... etiam super prohatione damnorum, expansarum, et interesse.
No. 26:... Ut hoc iuramentum in litem detur etiam contra custodem, comma-
datarium, seu depositarium rei furatae in casu, in quo praedicti de furto tenentur.
No. 27:... Ut etiam hoc iuramentum in litem detur contra amoventem terminas...
non solum pro damnis, et interesse, sed etiam ad probationem loci, in quo ante amotionem
termini stabant...
No. 28:... ut hoc iuramentum in litem detur... etiam contra furem scripturnrum,
videlicet super tenore d. scripturae furto subtractae... No. 29: Sic enim datur iuramentum
in litem ad probandum tenorem instrumenti ab adversario combusti, vel lacerati...
No. 31:... ut hoc iuramentum in litem super quantitate, et valore rerum fura-
tarum non deferatur Judaeo contra Christianum... No. 45: Ut hoc iuramenturn in litem
detur, quando de furto constet plene, et concludenter, aut per rei confessionem, aut per
testes illum convincentes, secus si de furto non constaret nisi praesumtive.
Q. 176, No. 50: Primum itaque indicium contra furem est mala fama... No. 51:
Et hoc indicium magis operatur contra eum, qui consuetus alias fuman... No. 53: Ventas
est quad sola mala fama, nisi sit aliis coniecturis adminiculata, non sufficit ad torquendum.
No. 62: Quintum oritur indicium ex transitu insolito per viam, et locum, ubi
furtum factum fuit, facit indicium ad torturam contra transeuntem No. 63: Idem de eo,
qui visus est frequentare locum, ubi commissum est furtum...
No. 64:... qui visus est exire ex domo, in qua fuit factum cum fardello, seu alia
aliqua re sub brachia, et sub pallio. No. 65: Et idem crederem de eo qui tempore commissi
furti visus fuisset introire, et exire ex domo, ubi furtum commissum fuit... No. 68:...
...qui inventus fuit in loco furti, habet contra se indicium...
No. 69: Octavum indicium oritur ex fuga famuli, seu alterius domestici in domo,
in qua est commissum furtum... No. 71:... quad sola fuga famuli non tacit indicium
ad torquendum... No. 73:... dummodo famulos non solum aufugiat ex domo domini, qui
dicit sibi furtum factum, sed etiam, ut talifer aufugiat, ut se abscondat, et non compareat...
No. 74: Nonum indicium furti oritur contra eum, cuius res, utputa pileus, pallium,
scalae, aut similia, fuerint inventa in loco furti.
No. 80:... qui pauper existens visus est expendere pecuniarum quantitatem...
No. 81: Et multo magis urgeret hoc indicium, si moneta quae expenditur esset eiusdem
formae, et materiae, qua erat pecunia furto subtracta.
No. 84:... furti indicium oritur contra eum penes quem reperiuntur instrumenta
ad derobandum apta, prout de scarpello.
No. 86:... furti indicium etiam oritur contra eum, qui non vocatus, nec citatus,
et sine aliquo interesse denuntiat Curiae furem, instat ut contra eum procedatur, aut
quid simile facit, per quod credat se ostendere immunem ab illo crimine.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS 273

No. 87:... oritur indicium contra eum, qui potuit furtum prohibere, et non
prohibuit, is enim redditur suspectus de complicitate...
Q. 37, No. 43: Et principaliter... ut ad torquendum inditia non solum debeant
esse talia qualia supra explicavi, sed etiam debent esse plura, et unum non sufficit... ubi
quod saltem debent esse duo inditia... No. 66:... Quia mala fama in genere iuncto
quilibet alio adminiculo inditium facit ad torturam.
Q. 176, No. 95:... indicium furti nunquid oriatur contra eum, qui fuit nominatus,
seu inculpatus ab astrologo, seu devinatore...
Q. 177, No. 5:... nisi is, penes quern fuit reperta res furata, esset persona malae
famae, et consuetus res furtivas penes se habere, vel emere, quia tunc oritur contra eum
indicium ad torturam.
No. 6: In eo qui dicit se emisse rem furatam ab ignota persona... No. 7: Idem de
eo, qui dicit se non recordari a quo emerit rem furatam, etiam quod alias esset bonae famae...
No. 8: Contrarium in homine bonae famae... No. 9: ...non procedere... ub generaliter
loquitur de eo, qui solitus est emere, et vendere, talesque res nobiles palam teneret...
No. 11: Ut licet sola suspicio oriens ex inventione rei furatae apud inquisitum
non faciat contra ipsum indicium ad torturam... facit tamen indicium iuncta aliqua
coniectura.
Q. 40, No. 1. Torturae tanta vis est, ut in ea persistens negando... vel non
persistens fatendo, quicquid dixerit putam veritatem dixisse praesumatur... No. 2:
Quare per torturam purgata esse inditia contra tortum... propterea purgatis inditiis
per torturam reum fore relaxandum et absolvendum.
Q. 177, No. 16: Regula sit, affirmativa, quod emens scienter rem furtivam furti
tenetur, quia fur est.
No. 24:... ut scientia rei furatae praesumatur in emente eam parvo pretio, secus
si non parvo pretio...
No. 18: Ut furti teneatur non solum scienter emens rem furatam, sed etiam illam
dono recipiens.
No. 26: Et item scientia praesumitur in emente res furtivas, quando res emtae
non conveniebant emtori, neo illis egebat...
Q. 177, No. 29: Regula sit affirmativa, quod emens rem furtivam, tenetur illam
restituere domino etiam sibi non restituto pretio.
No. 30:... lit multo magis procedat in emente bona fide, et ignorante res ecclesiae
furatas, qui sine dubio tenetur illas restituere ipsi ecclesiae sine solutione pretii.
No. 36: ...ut isto casu ad hoc ut pignori accipiens rem furtivam, illam restituere
teneatur domino pretio non restituto, sufficiat praesumtiva et verisimilis scientia, quod
res pignorata esse aliena... Ubi amplius verisimilem scientiam sumit ex eo, quod quis
pignori accepit a paupere famulo vasa argentea, et magni valoris.
No. 40: Propositam... regulam non procedere in emente rem furtivam a latronibus,
vel praedonibus; is enim non tenetur eam domino restituere pretio ipsi non
sol u to.
No. 42: Eandem regulam non procedere, quando emtor in emtione rei furatae
protestatus fuit, quod illas emit nomine eius cuius sunt, et quod est paratus illas restituere
restituto sibi pretio.
No. 47: Quia si contingant, dominum rei furatae sponte solvere pretium dictae
rei emtori bonae fidei, si velit postea illud repetere, non potest...
Summaria ad Q. 177, p. III, No. 29-51. 10.: Emens rem furtivam, si illam domino
sponte restituit nunquid postea possit pretius repetere, n. 49.

18 o. 1060 www.dacoromanica.ro
274 CARTE ROMINEASCA DE INViiTA.TURA.

GLAVA 1
LIBER QUARTUS
DE CRIMINE LAESAE MAIESTATIS. TITULUS XIII
ARGUMENTUM. DE OFFENDENTIBUS MAGISTRATUM, ET CURIAE OFFICIALES
QUANDO DICANTLTR COMMITTERE CRIMEN LAESAE MAIESTATIS,
ET DE EIUS POENA

Quaest. CXII. Inspect. III

(1) No. 136: Decimus tertius est casus in offendente, seu occidente. Principis magis-
tratum vel officiales, ac illis resistentibus et non obedientibus, in quo regula sit quod
magistratum occidens non solum tenetur ut parricida.., sed etiam laesae maiestatis
crimen committit.
No. 142: Ut crimen laesae maiestatis, et rebellionis dicatur committi contra prin-
cipem, sed etiam contra ejus officiales et sic, non solum ex inobedientia principis, sed
etiam ex inobedientia officialium... Ubi... dicitur rebellis magistratus non obtem-
perans...
No. 143: Ubi quod accusare quilibet potest contemnentem magistratum, et illi
non parentem, quia taus actio est popularis...
No. 145: ...Ubi videtur concludere ex solo tractatu, seu sermone, cum aliquo habito
de occidendo potestatem Bononiae... absque plurium congregatione consilio, et conclu-
sione non incurritur crimen laesae maiestatis, nisi quod ad poenam mortis, secus si fuisset
tractatum de occidendo praetorem reipublicae romanae, vel principis, quia tunc ex solo
tractatu absque alio consilio, et conclusione hoc crimen incurrit.
No. 150: ...In offendente... officiales principis non in odium principis, vel ut
princeps, seu civitas careat illo ofliciali, sed ex particulari odio, ac ex privata inimicitia.
Nam is non committit crimen laesae maiestatis... No. 152: Et ex privata inimicitia
non dicitur occisus officialis, qui fuit occisus ratione officii... Et in proposito, vide
bannimenta Status Ecclesiastici,... ubi ad hoc, ut poena in illis imposita contra
offendentes officiales et iudices, locum habeat, requirit, ut offensio sit facta ex causa inimi-
citiae, et... expresse requirit, quod sit facta occasione officii.
No. 148: ...In eo qui officialem, seu magistratum offendit seu occidit se defen-
dendo. Nam is non incurrit crimen laesae maiestatis (Cf. Q. 125, No. 7... aggressor, si
occiditur, potest dici a se ipso non autem ab insultato occisus...).
No. 150: ...In offendente magistratum... non in odium principis,... sed ex parti-
culari odio, ac ex privata inimicitia. Nam is non committitur crimen laesae maiestatis...
No. 151: Ubi tamen, quod quamvis isto casu non committatur crimen laesae maiestatis,
taus tamen offensio gravius punitur.
No. 155: ...ut nec crimen laesae maiestatis, committatur per offensionem factam
Praesidi, ob ipsius malos mores, et gravamina indebita subditis illata, dummodo tamen
offendens retineat principis fidelitatem...
No. 156: Sic et officiali non obediens, non propter principem, sed propter ipsum
officialem non committit crimen laesae maiestatis...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN 4I PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S * 275

(11) No. 157: ...In concitante plebem ad effectum expellendi off icialem, quia tunc
non est crimen laesae maiestatis, sed seditionis... Verum quod etiam sit crimen laesae
maiestatis, nisi hoc fiat propter malos mores ipsius officialis...

GLAVA 2
ARGUMENTUM. DE OFFENDENTIBUS NUNTIOS, ET ORATORES PRINCIPIS,
AN, ET QUANDO DICANTUR COMMITTERE CRIMEN LAESAE MAIESTATIS,
ET DE MATERIA
Quaest. CXII. Inspect. IV
,(1) No. 160: ... in offendente nuntios seu ambasciatores, ut vocant et oratores prin-
cipia, in quo regulam constituo affirmativam, quod scillicet et isto casu committi dicatur
crimen laesae maiestatis,... No. 161: Et de iure canonico violatores, seu impedientels
nuntios, et oratores excommunicantur et ab ecclesia arcentur.
No. 162: ...Ut offendentes nuntios, seu oratores non solum committant crimen
laesae maiestatis, sed etiam sacrilegium...
No. 165: ...Ut et crimen laesae maiestatis committere dicatur is, qui impedit
nuntios... in strada publica, eosque litteris ad Papam directis spoliet... Ubi de occidente
tabellarium principis ad effectum intercipiendi ab eo litteras, et arcana principia sciendi...
nisi iste nuntius spoliaretur non ex causa principis, sed lucri causa, et ipsum depraedandl,
et derobandi... No. 166: ...dommodo hoc faciat in derogationem dignitatis, et iuris-
dictionis ipsius Pontificis, alias secus... (viand° quis hoc facit pro conservatione stii
honoris.
No. 1.63: ...Ut proposita regula procedat, etiam quod fluis offendat nuntium priii-
cipis, ex privata inimicitia...
No. 168: ... Quia nuntius et orator offendi non potest, etiam quod is esset bannitus,
qui alias posset impune offendi.
No. 171: ...In offendente nuntium, seu oratorem, quia finita sua legatione, et
ambasciata commissa retardat discedere. Is enim non tenetur crimen laesae maiestatis.
No. 174: ...In offendente nuntium, seu oratorem, qui inhoneste, et perfide in suo
officio se gessisset, praesertim contra eum, ad quem missus fuerat.
No. 175: ...Regulam procedere dummodo is, qui nuntium offendit, tempore offen-
sionis sciret eum esse nuntium, alias secus.
No. 167: ...Et in specie quod non dicatur rebellis, sed infidelis is, qui principi
furtum facit.

GLAVA 3
ARGUMENTUM. CRIMEN LAESAE MAIESTATIS, AN,
ET QUANDO COMMITTATUR CONTRA PRINCIPES INFERIORES
Quaest. CIII. Inspect. V
No. 176: ...in offendente inferiores principes, ac dominos, in quo reperio doctores
afirmative respondentes dicere laesae maiestatis crimen committi nedum contra Papam,
aut imperatorem, sed et contra alios principes et dominos inferiores...
No. 180:... quod vasalli committunt crimen laesae maiestatis contra eorum domi-
num, etiam ante praestitum iuramentum fidelitatis...

18*
www.dacoromanica.ro
276 CARTE ROMINEASCA. DE INVATA.TURA.

GLAVA 4
ARGUMENTUM. MONETA QUOT MODIS FALSIFICAR! DICATUR,
FABRICANTIS AUTEM FALSAM MONETAM POENA QUAE SIT.
QUANDO HABEAT LOCUM, ET DE PLURIBUS SPECIALIBUS
IN CRIMINE FALSAE MONETAE
Quaest. CXV. Inspect. I

No. 1:... quando quis cudit falsam monetam. Nam et tune principem offendi,
et in laesae maiestatis crimen incurri...
No 2: Praemitendum censuimus modos omnes quibus moneta dicitur falsa:...
In materia moneta dicitur falsa, guando est contaminata, et sic non est pura, et simplex,
prout debet esse, sed puta, quando aurea habet mixturam argenti, vel moneta argentea
habet mixturam aeris, vel etiam si totaliter est falsa in substantia interiori, sed in colore
aurea, vel argentea... No. 6:... crimen hoc falsae monetae quinque modis committi.
Primo illam cudendo, absque authoritate principis. Secundo illam cudendo falsam in
pondere, aut in materia, ut puta eam inaurando. Tertio adulterando, ac falsificando ima-
ginem, aut suprascriptionem monetae. Quarto illam tondendo, aut diminuendo. Quinto
illam expendendo... quod falsitas committitur corrumpendo materiam, authoritate, seu
signo abutendo, et pondus minuendo.
No. 5: Aliqui vero dixerunt ad monetae bonitatem quinque requiri... Primo
videlicet authoritatem cudentis. eam. Secundo quod cudatur in loco publico. Tertio quod
sit probae speciei. Quarto quod sit legitimi ponderis. Quinto quod sit percussa in publica
forma.
No 8:... ut fabricans falsam monetam puniatur poena mortis... No. 12:... quod
de jure Digestorum erat poena falsi. Sed hodie de iure codicis est laesae maiestatis, et
ultimi supplicii. No. 13:... ut amplius monetarii comburantur... No. 14:... ut in hoc
crimine bona confiscentur... No. 15: Vide tamen in proposita Urbis statutum... ubi
confiscationis bonorum poenam imponere non videtur, nisi baronibus, seu dominis
alicuius terrae, castri, vel villae et in casu in quo in contrarium condemnentur; non
autem si fuerint praesentes, et capti, vel si fuerint privatae personae.
No. 16:... Quia domus in qua fabricatur falsa moneta publicatur, sive dominus
illius vere fuerit sciens, sive etiam se ignorantem praetendat, dummodo ipsi domui
proximus fuerit, quia tunc praesumitur scientia; secus si longe ab ea habitaverit, quia
tune praesumitur ignorantia.
No. 16:... et si domus praedicta fuerit alicuius viduae, non publicatur...
No. 16:... sicut nec etiam publicatur, si fuerit alicuius pupilli, quamvis hoc ultimo
casu tutor teneatur fisco ad precium domus.
No 18:... Ut poena falsae monetae procedat etiam in fabricante monetam bonae
ligae, et iusti ponderis... No. 20: Verius tamen est, et magia communiter receptum, quod
non mitior, sed eadem poenam qua fabricatores falsae monetae, etiam in materia, et in
pondere plectuntur, plecti etiam debet is, qui sine principis authoritate iusti ponderis
iustaeve ligae monetam cudit, prout videtur de mente omnium praellegatorum doctorum.
No. 35:... Quia miscens in auro privato aliquid viLii, tenetur poena falsi... Ubi
hoc dicit notandum contra aurifices, qui faciunt aurum, et argentum minoris ligae, quam
civitas requirat.
No. 36: Sic et monetarii publici cudentes monetam defectuosam in liga, seu in
pondere, puniuntur poena falsi... Ubi quod in hac poena falsi, cessat confiscatio bonorum...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s 277

01) No 39:... Quia non prohibens conflationem adulterinorum numorum argenteorum

poena falsi tenetur...
No. 40: . Quia non revelans monetarios punitur.
No 42:... Quia revelans Julius criminis reos, si socius, et particeps sit, impunitate
gaudet. No. 44: Si vero non sit socius, et particeps criminis debet habere praerrium...,
Ubi quod servi accusantes falsatorem monetae, consequuntur libertatem, liberi vero prae-
mium habent iudicis arbitrio.
No. 47:... Quia in hoc falsae monetae crimine interrogatur reus de consociis,
et complicibus.
No. 50:... Quia in crimine falsae monetae, et ad illius probationem praesumtiones
et suspiciones sufficere videntur.
No. 54:... Quia tingens monetam, ut puta aeream, cum auro, vel argento, vel
etiam argenteam cum auro tenetur poena falsi, et ideo si servus est, ultimo supplicio affici-
tur; si vero liber ad bestias datur.
GLAVA 5
ARGUMENTUM. EXPENDENS, SEU RETINENS FALSAM MONETAM, QUANDO,.
ET QUA POENA PUNIATUR
Quaest. CXV. Inspect. III
No. 114: Regula sit... quod expendens falsam monetam de jure communi falsi
poena punitur.
No. 118:... Ut et retinens penes se falsam pecuniam scienter, punitur poena extra-
ordinaria.
No. 119:... ut retentio faLsae monetae faciat indicium participationis in fabrica-
tione... quod potest puniri tanquam fabricator.
No. 129:... Et multo magis regulam procedere in eo, qui pluries expenderit falsam
monetam. Huic enim augenda est poena propter deliquendi consuetudinem.
No 144:... In expendente falsam monetam cum protestatione quod si non erit
bona, dabit aliam bonam, Tune enim non tenetur ad aliquam poenam... i

No. 145:... Quando quis docet a quo habuit falsam monetam, Nam tune expen-
dendo, et retinendo eam nulla poena punitur...
No. 153: Regulam non procedere in eo qui expendit, aut retinet falsam monetam
ignoranter et sine dolo... No. 159:... ut isto casu ignoratia probetur juramento falsam
monetam retinentis, vel expendentis.

GLAVA 6
LIBER TERTIUS. DE VARIIS AC DIVERSIS QUAESTIONIBUS.
VEL ALIENO, ARGUMENTUM. THESAURUS INVENTUS IN FUNDO PROPRIO,
PUBLICO RELIGIOSO, VEL PRIVATO, AD QUEM SPECTET,
ET GENERALITER DE MATERIA THESAURI
Quaest. CIV. Inspect. I
(1) No. 1: Quaero igitur primo loco, an in fundo meo possim ego perquirere theraurum,
et si perquirendo ilium inveniam, an spectet a me, an vero ad principem. Responde quod
thesaurum in fundo meo perquirere possum, et inventus sive casus, sive data opera spectat
ad me, et non ad principem.

www.dacoromanica.ro
278 CARTE ROMINEASCA. DE INVA.V.TURX.

No. 2: Quaero II. An in fundo alieno possit quis invito domino thesaurum perqui-
rere ; responde, quod non: immo thesaurus data opera, et ex industria inventus in fundo
alieno spectat ad dominum fundi, non autem ad inventorem.
No. 1 in fine:... quod ex inventione thesauri in fundo vendito non rescinditur ven-
ditio tanquam facta cum laesione dimidii iusti praetii.
No. 4: Procedit autem haec conclusio ut nedum invito domino, sed _nee etiam eo
ignorante, aut volente possit quis in alieno solo thesaurum perquirere, et si sic perquirendo
fuerit inventus, spectat ad ipsum dominum, et non ad inventorem... No. 5: Immo data
opera thesaurum perquirens in alieno fundo etiam domino volente, aut ignorante extra
ordinem, et iudicis arbitrio puniendus est...
No. 6: Quaero III. Quid si quis casu fortuito, et non data opera thesaurum in
fundo alieno inveniat? Responde quod medietas spectat ad inventorem, et alia medietas
ad dominum fundi.
No. 7': Quaero IV. Ad quem spectet thesaurus inventus casu fortuito in fundo Çae-
saris proprio, seu alicuius civitatis? Responde, quod spectat pro medietate ad Caesarem,
seu Civitatem, et pro alia medietate ad inventorem... No. 12:... quod medietas the-
sauri inventi in bonis ecclesiae, aut in loco sacro, vel religioso, spectet ad fiscum ecclesiae,
medietas ad inventorem...
No. 13: Ad quem spectet thesaurus inventus in fundo, cuius unus sit dominus utilis,
alter vero directus? Responde, quod spectat 'non ad dominum directum, sed ad utilem ut
puta emphyteotam, feudatarium, et similes. Isto enim casu dominium utile praefertur
directo.
No. 13 in medio:... Concluditque quod isto casu sive thesaurus inveniatur per
dominum utile, sive per dominum directum, partiri debet inter eos, ita ut unusquisque
medietatem habeat.
No. 13 in fine:... quod si extraneus, qui non sit dominus directus, nec utilis ihveniat
thesaurum in fundo emphyteotico, vel feudali, debet illum partiri cum domino utili non
autem cum directo...
No, 14: ... quod creditor non dicitur dominus fundi seu domus sibi hypothecatae
ideo fimdum, seu domum retinens iure pignoris si in eo non data opera thesaurum inveniat,
illius pars ad debitorem spectat, alia pars ad ipsum creditorem, (non) tanquam ad inven-
torem thesauri in fundo alieno.
No. 15:... quod fructuarius pariter non dicitur dominus fundi seu domus in qua
habet solum usumfructum. Ideo si in fundo aut domo praedictae thesaurum inveniat,
iudicatur de eo ac si in fundo alieno invenisset... ubi amplius quod immediate thesauri
habet usumfructum ; finito autem usufructu ilium domino directo restituit, quod ego intel-
ligerem retenta alia medietate ad ipsum tanquam inventorem spectante postquam, ut
dixi iudicatur isto casu de eo qui in fundo alieno inveniet thesaurum.
No. 16:... quod vir si in fundo dotali thesaurum inveniat dimidiam illius partem
sibi retinet, aliam vero dimidiam soluto matrimonio restituet...
No. 17:... quod thesaurus inventus in fundo alieno quem tamen quis possidendo
praescripsit, spectat ad praescribentem, non autem ad dominum, quando praescriptio
habuit bonam fidem ; secus si malam fidem habuit.
No. 18: Ad quem spectet thesaurus magica arte inventus? Responde quod spectat
ad principem, et non ad inventorem in quocumque loco inveniatur... Verum an magica
arte et daemonum praesidio inveniri possint theasuri, vidi...
No. 19: Quando proprie dicatur thesaurus. ? Responde quod quae de thesauro
dicuntur, intelligenda sunt de auro, seu argento, vel pecunia cuius dominus sit incertus,

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S * 279

et quae fuerit abscondita antiquitus, .et tanto tempore, uf non extet moemoria; in con-
trarium aliter enim non dicitur proprie thesaurus.
No. 20: Et ideo domo vendita in qua non antiquitus fuerit abscondita aliqua pecu-
niarum quantitas, non censetur vendita ipsa pecunia, et si reperiatur, spectat ad venditorem
non autem ad emtorem...
No. 31: Occultans autem thesaurum in aliquo loco, cuius pars, vel totus ad fiscum
pertineat, punitur occultans in perditione thesauri cum altero tantum.
No. 32: Quaero XIII. Et ultimo in hac materia thesauri, quid hodic servetur de
consuetudine? Responde, quod quicquid sit de iure, hodie de consuetudine fere totius
orbis, thesaurus ad reges, et ad fiscum pertinet.
GLAVA 7
ARGUMENTUM. DE HOMICIDII ATROCITATE, ILLIUS QUE DIFINITIONE,
ETYMOLOGIA, ET DISTINCTIONE, QUOT MODIS ILLUD COMMITTATUR
Quaest. CXIX. Inspect. I
11) No. 1: Homicidii crimen frequentissimum est, et illius cognitionem antequam ulterius
progrediar, praemittendum... censui ... No. 3: Quod homicidium... est occisio hominis,
ab homine facta... No. 7: ...homicidii duas esse species. Aliud nempe dicitur homicidium
simplex, aliud vero homicidium deliberatum: ... Simplex homicidium, dixit esse Wud,
quod committitur sinesqualitate animi deliberati. Deliberatum vero illud, quod committitur
ex proposito, et cum supra dicta qualitate...
ARGUMENTUM. HOMICIDIUM QUANDO DICATUR DOLOSUM,
QUANDO CULPOSUM, QUANDO CASUALE, QUANDO SIMPLEX, QUANDO
DELIBERATUM, EX PROPOSITO SEU PRAEMEDITATUM ET QUANDO
EX INDITIIS COMMISSUM ET DE EORUM POENIS
Quaest. CXX VI. Par. I
No. 2: Homicidium dolosum dicitur illud, quod committitur ex voluntate, ac animo
occidentis... No. 4: Homicidium culposum, seu non dolosum dicitur illud, quod e contra
ab occisore committitur sine animo, et voluntate occidendi... ubi dicitur remitti homi-
cidii poenam illi, qui non occidendi animo hominem percussisse probaverit... No. 5:
Homicidium casuale dicitur illud, in quo nee dolus, nec ulla culpa intervenit... quando
quis alium occidit sine culpa, aliud lacere cogitans... No. 17: Homicidii culposi seu casualis
exemplum poni potest in eo, qui cum lapide, quem versus canem proiicit transeuntem occidit.
No. 6: Homicidium dolosum rursus distinguitur, quia aliud est simplex, non deli-
beratum, aut praemeditatum, nisi tempore commissi homicidii ut puta quando in rixa,
et impetu irae committitur ; aliud vero deliberatum, praemeditatum, seu ut alii dicunt,
ex proposito resolutum in mente occidentis ex intervallo ante commissum homicidium,
et prout vulgariter dicitur unum a sangue caldo, aliud a sangue fredo ... No. 8: ... Deli-
berare, est quaedam meditatio, et quoddam intervallum ad actum, qui postea in animo
destinatus et deliberatus sequitur.

Quaest. CXIX. Inspect. I

No. 9: Quod homicidium dicitur et homicidii poena intrat qualitercunque, et quo-
cunque modo quis hominem, vita privat, sive manibus, puta strangulando, vel suffo-

www.dacoromanica.ro
280 CARTE ROMINEASC.A. DE INVATXTUFt1

cando... sive etiam non manibus, sed toto corpore suffocando, prout contingit parentibus,
nutricibus, seu aliis, infantes in lecto suffocantibus... sive praecipitando... sive pede
aut calce, aut etiam capite percutiendo, sive pugno... sive telo...

GLAVA 8
ARGUMENTUM. DE HOMICIDII ATROCITATE... HOMICIDIIQUE POENA,
QUAE SIT DE IURE CIVILI, ET QUANDO LOCUM HABEAT
Quaest. CXIX. Inspect. I
No. 12: ...quod pro homicidio imponitur poena mortis naturalis... No 15: ...ut
ell= lege evangelica et divina homicida mori debeat... No. 16: Sic, et jure naturali
homicidium prohibitum esse, quo iure hominem homini insidiar, nefas est.
No. 17: ...ut ab hac poena mortis nulla dignitas excuset... quod non videtur
admittere personarum differentiam... ut pariter omnes personas complectatur... No. 19
...Ut homicidii poena teneatur tam masculus, quam foemina et tam servus quam liber...
No. 20: ...cum ita puniatur occidens servum, aut foeminam, sicut liberum, et
masculum sive in dignitate constitutum, sive non... No. 21: Ubi etiam quod non refert,
an occidatur cognitus, vel incognitus...
No. 22: ...quod magis punitur occidens infantem, quam natu maiorem, cum ex
hoc crudelior appareat.
No. 25: ...eandem propositam regulam non procedere.., in patre occidente
filiam in adulterio repertam...
No. 26: ...in marito occidente uxorem, pariter cum adultero inventam.
No. 26: ...Tertio, in homicidio ad necessariam defe sionem commisso. (Adde:
Q. 125 No. 57: ...In occidente insultantem, et aggressorem, probato enim insultu, et
quando quis* contra alium vulnerandi, vel occidendi ruat cum armis, praesumitur insul-
tatus fecisse ad sui necessariam defensionem, omnemque poenam evadit, si insultantem,
et aggressorem occidat... No. 60: ...quia non sufficit probare, quod Titius te insultavit,
unde tu eum percusisti, sed debet probari, quod aliter ab eo evadere non poteras, nisi
percuteres...).
No. 26: ...in homicidio culposo, et casuali.., in homicidio pariter commisso contra
voluntatem occidentis.
No. 26: Sexto, in occidente unum putantem occidere alium. (Adde: Q. 125, No. 139.
Regula sit: quod occidens se defendendo non aggressorem, seu offendentem, sed alium
tertium, ut puta cum lapide, sagitta, ve] archibusciata, volens tamen occidere dictum
aggressorem, non punitur. . . Cf. Q. 126, No. 18: ...ubi de proiiciente lapidem versus
turbam hominum).
No. 26: ...Septimo, (Blando occisus obiit ex vulnere non mortali ex medicorum
negligentia, seu malo regimine...

ARGUMENTUM. STATUTO SEU CONSUETUDINE,

AN ET QUANDO FIERI POSSINT, UT PRO HOMICIDIO
NON POENA MORTIS, SED PECUNIARIA IMPONATUR
Quaest. CXIX. Inspect. II
No. 37: ...quando statutum, et consuetudo praedicta imponat homicidio poenam
pecuniariam, non quidem semper, et generaliter, et sine causa, sed cum causa; nam ex
causa statuto hoc fieri posse; aliter secus... Ubi ponit exemplum iuste, et rationabilis

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN e PRAXIS ET TIIEORICAE CRIMINALIS 8 281

causae, quando civitas in aliqua necessitate constituta, maxima pecuniarum quantitate

indigeret... No. 38. Ubi propterea reprobat hoc statutum, si imponeret poenam pecu-
niariam pro homicidio qualificato, ut puta parricidio, assassinio, et simili,.., idem quando
homicidium fuit proditorie commissum... Primum contingere, ubi ultra causam videtur
etiam requirere, quod poena pecuniaria sit magnae quantitatis, et iustae causae, exemplum
ponit in homicidio non praemeditato, sed in subitanea rixa exorto, vel ad propulsandum
iniuriam verbalem, aut ad effugiendum honoris periculum commisso, vel etiam ¡viand°
ex intervallo... fuerit patratum... No. 40: ...quia stante statuto, quod homicidia
condemnetur in poenam pecuniariam, ut puta in centum, quae si non solverit intra mensem,
decapitetur, si homicidium non fuerit dolosum, sed culposum, non potest decapitan, etiam,
quod in tempore a statuto praefixo, poenam non solverit... No. 43: Erit bene statuto
locus, quando quis duo homicidia commisit ex intervallo, ut pro secundo capite puniatur,
quamvis pro primo iuxta formam statuti poenam pecuniariam solverit.

ARGUMENTUM. HOMICIDII POENA DE JURE CANONICO, QUAE SIT TAM IN

LAICO, QUAM IN CLERICO. AN CLERICUS PRO HOMICIDIO BENEFICIIS IPSO
JURE PRIVATUR, ET AN ANTE CONDEMNATIONEM FACIAT FRUCTUS
BENEFICII SUOS ET AN ILLUD POSSIT RENUNCIARE
Quaest. CIT.". Inspect. II
No. 46: ...quod clericus propter homicidium... No. 48: ...detruditur in monas-
terium, ad peragendam poenitentiam... No. 51: ...quando clericus in monasterio detrusus,
non esset poenitens, vel quando esset de fuga suspectus... crederem posse clericum detrudi
in carcerem... No. 52: ...ut ista detrusio in monasterium sive ad carceres debeat esse
non ad tempus, sed perpetua... No. 55: Vel melius dicas quod quicquid sit de jure, hodie
apud nos pro voluntario homicidio clerici condemnantur, et transmittuntur ad triremes,
aut ad tempus, aut in perpetuum, secundum quod eadem homicidii qualitas exposcit.
No. 71: ...ex co quia homicida clericus quamvis beneficio privandus sit, non tamen
prohibetur ante privationem, et post commissum homicidium beneficium renunciare,...
No. 72: ...etiam in resignatione facta ad favorem certae personae... No. 83: ...ut nec
valeat collatio beneficii facta per privationem post sententiam...

ARGUMENTUM. HOMICIDA ULTRA POENA MORTIS TENETUR

HAERED I BUS OCCI SI
AD DAMNA ET INTERESSE. QUANDO HOC VERUM FIT ET DE MATERIA
Quaest. CXIX. Inspect. IV
No. 93: Regula sit, quod homicida tenetur heredibus occisi ad damna et interesse
emergentia propter occisi mortem... No. 102... ad expensas medicorum, medicinarum,
aliarumque rerum pro curatione occisi tempore eius infirmitatis adhibitarum... No. 105:
...ad aestimationem operarum heredibus occisi, quando illi vivente occiso sustentabantur
ab eo cum sui operibus et lucris;... ad substentationem omnium illorum, quos occisus,
vel vulneratus substentabat dotando, alendo, et vestiendo... No. 95: ...ad aestimationem
operarum, quas occisus lucratus fuisset toto tempore vitae suae... No. 99: Haec autem
operarum aestimatio in homine occiso fieri debet habito respectu ad tempus quo verisi-
militer vivere potuisset... No. 100: Quamvis al qui dixerint eandem operarum aestima-
tionem esse faciendam arbitrio iudicis...
No. 120: ...propositam regulam non procedere in homicidio casu commiss , in
quo non venire restitutionem damnorum, et interesse... No. 122: ...in co, qui aliquem

www.dacoromanica.ro
282 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURX

vulneravit, aut occidit ad sui necessariam defensionem... No. 123: ...in eo, qui volen s
of fendere aggressorem alium utputa astantem, mediatorem, vel pertranseuntem offendit.
Na m tunc offenso, quod teneatur lege Aquilia ad damna et interesse...

A R GUMENTUM. DE PARRICIDII POENA ET ATROCITATE ET AN STATUTUM

DE HOMICIDIO LOQUENS, LOCUM HABENT ETIAM IN PARRICIDIO
Quaest. CXX. Inspect. I
(1 6) No. 6: Poena paricidii antiquis legibus diversimo de statuta reperitur... No. 7:
...quod parricidii poena more maiorum teste Modestino... haec instituta sit, ut parricida
virgis sanguineis verberatus, deinde culeo insuatur cum cane, et gallo pinnace°, et
v ipera, et simia, deinde in mare profundum culeus iactetur, hoc ita si mare proximum
sit, alioquin bestiis subiiciatur.
(17 ) No. 12: Hodie... imponitur poena ultimi supplicii... cum aliquo alio genere
p oenae arbitrio iudicis secundum qualitatem regionis... quod apud eum parricidae ad
e audam equi aut ad quodvis vehiculorum genus effixi, cratique vimineae insidentes, dede-
e orose ad supplicii locum pertrahuntur, ubi decollantur, et truncatum corpus rotae in
a ltum erigendae affigitur... parricidas, vel capite simplicite puniri, vel in quatuor dissecari
partes... No. 14. Bene verum est, quod parricida carere etiam debet sepultura.

ARGUMENTUM. PARRICIDIUM, VEL ETIAM HOMICIDIUM COMMITENS AN,

ET QUANDO OCCISI HAEREDITATE ET SUCCESSIONE PRIVETUR
Quaest CXX. Sectio II

No. 23: Regula sit, quod et multo magis parricida privetur hereditate occisi sib
per eius necem ex testamento vel ab intestato delata... No. 24: Et quod fisco applicetur
taus hereditas... No. 29: Ut hereditas occisi deferatur fisco, et non occisori etiam in praeiu-
dicium filiorum ipsius occisoris... No. 41:... bona veniunt ad fiscum nisi sit alius non
interficiens, qui eodem gradu sit cum interfectore...
No. 25:... hanc regulam in marito occidente uxorem, vel e contra, quod propterea
privatur illius hereditate... illaque fisco applicatur... No. 40: Et propterea si maritus
occidat uxorem, quae habeat alios agnatos proxitniores, quibus successio prius debetur,
quam ipsi occidenti, utputa matrem, hereditas occisae uxoris non fisco defertur sed matri
seu aliis proximioribus...
No. 46:... in occidente illum, quo moriente occisor fuit substitutus in aliqua
hereditate, quod licet dicta hereditate privetur... No. 47:... et quod isto casu hereditas
fisco applicetur...
No. 35:... Ut occidere dicatur testatorem, seu eum, cui quis successurus erat
ab intestato, non solum si dolo manibus propriis occidit, sed etiam si culpa, et negligentia
illum occiderit, non quaerendo ei medicum, vel quaerendo malum medicum, vel non quae-
rendo in eius infirmitate sibi necessaria; omnibus enim his casibus ab eo aufertur hereditas,
tanquam ab indigno et fisco applicatur.
No. 45: ... Ut licet fiscus auferat ab occidente tanquam indigno hereditatem occisi
etiam in praeiudicium filiorum... hoc tamen erit intelligendum, quando iusti fili , et des-
cendentes venierint ad successionem occisi, non ex propria eorum persona, et suo iure, sed
ex persona patris occisoris, unde secus si ex propria persona, et suo proprio iure succek-
sionem praetenderent quia tunc non sunt excludendi...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS* 283

No. 55:... 'viand° quis solum vulneravit et non occidit, tune enim si vulnerans
exheredatus non reperitur, efficaciter succedit vulnerato... No. 56: Et. multo magis haec
conclusio locum habebit, quando vulnerans, seu eius filius post illata vulnera fuisset a
vulnerato institutus heres, quia tunc omnis injuria remissa censetur.

ARGUMENTUM. MARITUS OCCIDENDO UXOREM, AN ET QUANDO PERDAT

LUCRUM DOTIS
Quaest. CXX. Inspect. III
No. 57: Parricidium committi a marito occidente uxorem dixi infra, hac eadem
questione, in quinta inspectione...
No. 58: Regula sit, quod maritus occidens suam uxorem, privatur omni lucro
dotis, sive in totum, sive in parte sibi ex pacto proveniente... No. 65:... Unde secus,
guando statuto, aut consuetudine licerit marito illam tune occidere: hoc enim casu videtur
ipsum posse lucran i omne lucrum, ex morte uxoris sibi proveniens...
No. 59:... Et e contra idem esse in uxore, quae si virum occiderit, privatur dona-
tione propter nuptias, et omni alio lucro ipsi quomodolibet proveniente propter necem sui
viri,... No 60:... sed etiam ipsam dotem, quae sibi restituenda non est.
No. 61:... Quia licet donatio inter virum et uxorem morte confirmetur,... ea
tamen non confirmabitur morte, si uxor a marito interfecta probetur, quia ad hoc genus
mortis non censetur per coniuges cogitatum.

ARGUMENTUM. MARITUS NON ADHIBENDO MEDICUM, ET NON SUBMINIS-

TRANDE UXORI SUAE INFIRMAE MEDICINAS ET ALIA NECESSARIA, AN ET
QUANDO PRIVETUR LUCRO DOTIS
Quaest. CXX. Sectio IV
No. 74: Regula sit... quod maritus non adhibendo medicum in infirmitate suae
uxoris, si uxor obiit, praesumitur, quod ob talem negligentiam uxor obierit, et propterea
privatur omni lucro et commodo sibi proveniente propter mortem suae uxoris, non aliter
ac si eam occidisset, illudque fisco applicatur... sive lucrum proveniat ex pacto, sive
etiam ex statuto, vel consuetudine... No. 78: Ut maritus non solum teneatur providere
de medico, sed etiam de medicinis, et aliis in infirmitate necessariis...
No. 81:... quia si in loco, ubi uxor commoratur infirma non adsunt medici, tene-
tur coniux mittere propter medico ad alia loca, et si non mittat, non excusatur... No.
82: Contrarium,... non teneatur mittere pro medico ad alia loca... No 83:... quod prima
opinio procedat, quando locus in quo medici commorantur, est vicinus et facilis ad eum
accessus, secunda autem opinio procedat, quando locus esset rernotus, et non vicinus...
No. 102: Uxor legataria etiam non adhibendo medicum, non privatur legato...

GLAVA 9
ARGUMENTUM. PARRICIDIUM QUANDO, ET QUOT MODIS COMMITTATUR,
QUANDOVE EIUS POENA LOCUM HABEAT, VEL NON
Quaest. CXX. Sectio V
(1) No. 105: Attamen hodie parricidium proprie dicitur commiti, quando fiius occidit
patrem, aut matrem... No. 108:... sed etiam quando occidunt avum, aviam, aut alios
quoscunque ascendentes usque in infinitum...

www.dacoromanica.ro
284 CARTE ROMINEASCA. DE INVITA.TURii

No. 106:... ut idem sit e contra in parentibus occidentibus filios... No. 109:....
sed etiam in nepotes ex filio, vel filia, omnesque alios descendentes usque in infinitum...
No. 163:... In filio adoptivo, qui si patrem adoptivum occidit, non punitur tit parri-
cida...
No. 119:... quia nec patri licitum est occidere filium, quamvis eum deprehenderit
in aliquo delicto morte digno, quia non occidere, sed accusare illum debet...
No. 120:... quia parricidium etiam committi dicitur ab eo, qui officialem alicuius-
civitatis occidit.
No. 121:... quia et parricidium etiam ab co, qui opugnat suam propriam patriam,
committitur aut illius proditor est, vel etiam suum principum offendit... No. 122:
Patria enim parentibus praeferenda est...
No. 123:... in fratre occidente fratrem, vel sororem, et e contra nam et tunc par-
ricidium dicitur committi... No. 126:... inter omnes transversales...
No. 130: Imo plus punitur interficiens uxorem quam matrem... No. 131: in fine:
Ergo tamen non crederem recedendum a proposita ampliatione etiam respectu uxoris.
occisi...
No. 133:... quia in crimine parricidii iracundia non excusat... No 137:... ut
nulla excusatio famis, aut metus parricidam excuset... -vis enim, et compulsio... non
excusat similia committentem, cum potius oportuit summa perpessum tormenta, mortem
obire quam tanto scelere manus foedare...
No. 134:... in consanguineo venenante carceratum, ut sic moriens publice non
decapitetur ad effugiendum publicae mortis ignominiam. No. 135:... hule consanguineo
non mortis poenam, sed aliam mitiorem... imponeret.
No. 136:... ut de parricidio teneantur... etiam extranei, si de commu mandato
fuerit commissum parricidium, et sic est casus in quo quis magis punitur mandando, quam
occidendo...
No. 142: Et propterea medicus, qui filio venenum dedit, ut illud patri daret, ultimo-
supplicio afficiendus est.
No. 144: Sic et nuntii, qui eunt ante, et retro portando litteras et ambasciatas,
aut quid simile facientes ad praeparationem patrandi parricidii tenentur eadem poena
tanquam auxiliatores et fautores...
No. 147:... ut parricidii poena locum habeat, etiam effectu non sequutu... qui
emit venenum ut patri daret, quamvis non potuerit dare; in filio sic emente venenum,
ut patri daret... videatur tenetur,... in extraneo emente, et dante venenum filio, ut
patrem necaret, cum propterea dicat, quod iste plus punitur, quam si ipsemet daret...
No. 153:... quia sola scientia filii, sive etiam extranei absque ulla prorsus parricidii
participatione, et non revelantia facit scientem, et non revelantem incurrere poenam parri-
cidii, et mortis naturalis...
No. 164:... In patre, qui filium exposit in hospitali, cum tuno per talem exposi-
tionem amittat ius patriae potestatis... Idcirco si postea contingat, quod ipse filius maior
factus, patrem occidat, non dicitur committere parricidium...
No. 165:... ut idem sit in filio ponente patrem infirmum in hospitali, nolente ilium
in infirmitate curare.
No. 167:... in patre occidente filium, qui in eum commiserit aliquam ingratitu-
dinem, vel alias exheredatione dignas causas commiserit, et e contra: tune enim non intrat
poena parricidii, sed deportations... Ubi considerat pro iusta exhereditationis causa atro-
cem quamlibet iniuriam patri illatam... No. 168: Ubi infert ad patrem occidentem filia.
propter eius turpem vitam, pro qua dicit posse eam exheredan...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS 285

No. 170: Et hinc est, quod pater, qui filium occidit propter adulterium com-
missum in eius novercam, non traditur morti naturali, sed tantummodo deportatur, et
excusatur a poena ordinaria... No. 171:... dummodo filius patris concubinam
scienter cognoverit, et a contra; secus si ignoranter nescierit cum ea uti concubina
patrem concubuiusse.
No. 176:... in filio occidente patrem veniente contra fidem Christi, et e
contra...
No. 177: Et quid de occidente patrem bannitum, et e contra maritum bannitum,
et e contra, et fratrem bannitum dixi supra Q. 103 No. 275 et .sqq. (Adde: Q. 103, No.
177 : . quando pater esset hostis, seu proditor patriae, et contra patriam veniret...
Tunc enim posse ipsum impune occidi... No. 278:... idem in filio, seu patre reo, criminis
laesae maiestatis humanae ve/ divinae)...
-(21) No. 179:... si parentes filium in lecto suffocarunt dolo, et hoc constaret (quia in
dubio propter paternum amorem debet potius praesumi illum mortuum casu, aut
negligentia, quam dolo) et tune intrat eadem poena parricidii; si vero intercessit
solum culpa, et tunc non poena mortis, sed alia iudicis arbitrio mitior infligenda est
poena...
No. 180: Et quae dicta de parentibus, locum etiam habent in nutri-
cibus...
No. 181: In furioso filio occidente patrem, vel e contra is enim nulla poena punitur,
cum satis superque suo furore puniatur...
No. 184: Et propterea occidens suum patrem ignorans sibi patrem esse non tenetur
(le parricidio... ubi ponit exemplum, quando pater occiditur aut de nocte, aut in conflictu,
aut insolito vestitu indutus... No. 185: ubi declarat hoc verum, guando ignorantia
esset probabilis; secus si crassa, et supina, per regulam, quod paria sunt scire, vel scire
debere...
No. 180:... In filio occidente, aut patre occidente filium ad sui defensionem, nam
et tune homicidium hoc impunibile est... No. 188:... quia si patre filium corrigendo
castigaret, filiumque resistentem castigationi paternae idem pater occideret, et resis-
tentia filii fuerit in verberando patrem, isto casu nec poeria parricidii, nec alia poena imponi
potest... No. 190: Quod si pater non moderate, sed atrociter filium verberaret, et percu-
teret, tune si filius patri resisteret, non est licitum patri filium resistentem occidere...
et si occidet, ut homicida puniendus est...
No. 191:... In occidente filium monstruosum ; saepe enim contingit, parentes par-
tum monstruosum videre, et alum occidunt, vel occidere faciunt, tune enim non de parri-
cidio, non etiam de homicidio, tenentur. Monstruosus autem partus erit, non 'viand° membra
habebit diminuta, vel ampliata, ut puta quia habebat unum brachium, vel plura bra-
chia, unum pedem, vel plures pedes, unum digitum, vel plures digitos, tune enim non licet
ipsum occidere ullo pacto, cum sufficiat quod animam habeat rationalem ; sed quando
habebit caput, aut corpus, aut aliud notabile membrum animalis bruti; isto n. casu non
habentur pro filiis, nec a natura nee a legibus...
No. 196: Tacens autem mortem sui patris, et e contra, praesumitur conscius, et
particeps commissi parricidii... ponit exemplum cuiusdam mulieris, quae cum diu tacuis-
set mortem sui mariti, qui non reperiebatur... ut reperto cadavere, torta eadem mulier,
et confessa, quod suum maritum occidi fecerat a quodam suo amasio, fuit inde suspensa,
et sic ex hac taciturnitate oritur inditium ad torturam...
No. 195: Quod maritus in domo uxoris fuerit occisus repertus, poterit ipsa uxor
torqueri, sicut tota familia...
www.dacoromanica.ro
286 CARTE ROMINEASCA. DE INVATXTURX

ARGUMENTUM. PATRI AN ET QUANDO LICEAT FILIAM IN ADULTERIO

DEPREHENSAM OCCIDERE, UNA CUM ADULTERIO
Quaest. CXXI. Par. I
No. 1: Regula sit, quod pater potest impune occidere filiam in adulterio repertam,
ac ipsum adulterum... ubi postea fit generalis conclusio, quod legitime factum nullam
poenam meretur...
No. 6:... quia patri licitum est occidere etiam clericum adulterum, et repertum,
in actibus venereis cum eius filia... et comuniter omnes, vellentes, non esse excommu-
nicatum patrem,...
No. 4: ...quia patri licitum est occidere etiam filiam praegnantem... No. 5:
...isto casu patrem non effugere omnem poenam propter partum, q-uem occidit...
No. 11: ...quia patri non solum licet occidere adulterum suae filiae, sed etiam
adulteri socium...
No. 18: ...quando pater filio mandat, ut sororem in adulterio deprehensam, ac
ipsum adulterum occidat, nam omnino excusatur filius, qui in hoc patri paruit... No. 19:
...quod licet fratri non liceat sororem in adulterio deprehensam occidere... hoc tamen
fallit, quando occideret de mandato patris, cui hoc licet...
No. 20: quod autem liceat patri amicos, et alios in auxilium convocare, et quod
sic auxiliantes nulla poena teneantur.
No. 21:... in tantum patri esse licitum adulterum cum filia repertum occidere,
ut si adulter se defendendo patrem ipsum occideret, non excusaretur a poena homicidii...
No. 21: ...ubi idem in adulterio vili, qui non potest se defendere adversus maritum,
qui eum cum sua uxore adulterantem deprehendit.
No. 22: ... Quia patri non licitum est, filiam in turpitudine inventam, ac adulterum
occidere, nisi eos incontinenti unum post alium unico fere impetu, et ictu occidat...
No. 24: Quod si dum pater adulterum occidit, aufugit filia, et interpositis horis apprehensa
a patre, qui eam persequebatur, occidatur, adhuc incontinenti occisa dicetur... No. 25:
...etiam infra sex menses... filiam occidi incontinenti, ut puta quando filia aufugisset
ad aliquod castrum, et pater per sex menses stetisset ad se praeparandum, ut illam eo loci
occideret.
No. 26: ...ut liceat patri adulteram filiam et adulterum occidere, dummodo eam
sic deprehenderit, aut suae domi, aut in domo sui generi; secus si in aliena domo eam
invenerit...
No. 28: ...quia si filia inventa in domo patris aufugiens extra domum occisa
fuerit, ad hue in ipsa domo occisa dicetur, ad effectum de quo agitur...
No. 34: ... ut patri datum sit ius occidendi filiam, quam in potestate habet, secus
si eam in potestate non habeat, ut quia fuerit emancipata...
No. 35: ...Et hinc est, quod filius familias pater, non potest isto casu suam filiam
occidere, quia eam non habet in potestate, ex quo et ipse est in potestate alterius...
No. 39: ...quando pater esset laeno, vel aliqua ignominia notatus, quia tune
minime et licitum est adulteram filiam, et adulterum occidere...
No. 41: ...ut patri filiam adulteram occidere liceat, dummodo eam deprehenderit
in ipsa turpitudine, et in rebus venereis...
No. 42: ...ut in rebus venereis, et in turpitudine dicatur deprehensa filia,...
quando vir fuit inventus in lecto cum filia, vel etiam extra lectum eam deosculando;
quod sufficit filiam, et adulterum reperiri, aut simul in lecto concubentes, actumque vene-
reum exercentes, aut in cubilo sese mutuo indecore et venereae blandis, lascivisque verbis,

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN a PRAXIS ET THEORICAR CRIMINALIS* 287

vel tactu mammillarum, vel pudehdorum osculantes... No. 43: ...Ubi videtur requirere,
quod mulier viri membrum, et vir mulieris vulvam, aut tangeret, aut saltim spectaret...
No. 44: ... Quia impunitas data a jure patri occidenti filiam in adulterio repertam,
ac ipsum adulterum, non est extendenda ad alias personas, etiam sanguine conjunctas...
No. 45: ...Hine est, quod avus licet neptem in potestate habeat, Him tamen et adulterum
minime occidere potest... No. 46: Ita nee filius poterit adulterum matris occidere (et
multo minus ipsam matrem)... No. 48: Sic nec frater poterit impune sororis adulterum,
(et multo minus ipsam sororem) occidere...
No. 52: ...quando mulier fuit rapta, et in rapta inventa in flagranti, tune enim
raptores, et qui eis auxilium praestiterunt, non solum ab eius parentibus, sed etiam ab
aliis consanguineis, tutoribus, curatoribus, patronis, 'v-el dominis impune interfici
potuerunt...
ARGUMENTUM. MARITUS AN ET QUANDO LICEAT UXOREM IN ADULTERIO
DEPREHENSAM, AC IPSUM ADULTERUM OCCIDERE
Quaest. CXXI. Par. II
No. 60: ...quod quamvis maritus non possit impune occidere suam uxorem, non
tamen per hoc punitur poena ordinaria.., sed mitius... No. 63: ...quod si maritus
occiderit suae uxoris adulterum, quamvis impune hoc lacere non possit, mitius tamen
punitur... No. 64: ...quod licitum est marito occidere suae uxoris adulterum vilem,
et occidendo ab omni poena est immunis... quod licet adulterum, qui sit turpis persona,
et sic vilis,... vel humilis... No. 66: ...viles personas censen .' considerata dignitate
mariti.., in hoc esse considerandam qualitatem personarum... quod viles personae
dicuntur secundum qualitatem facientis, et recipientis...
No. 73: ...ut multo minus liceat marito occidere clericum adulterum repertum
cum sua uxore... licet bene propter iustum dolorem mitius puniendum, dubii iuris non est...
No. 76: ...ut sicut marito mitiganda est poena, si uxorem in adulterio deprehensam
occiderit, ita etiam minuenda sit, si eandem praegnantem occiderit... (Ade: Q. 121,
No. 4 et 5: ...non effugere omnem poenam propter partum, quem occidit).
No. 77: ...in domino, qui potest impune occidere servum adulterantem cum sua
uxore... et ampliat etiam in patrone occidente libertum sic cum uxore deprehensum...
No. 78: Non sic servo, aut liberto licitum est dominum, aut patronum in adulterio depre-
hensum occidere...
No. 79:... quia pater potest filio mandare, ut adulterum vilem cum eius uxore,
et matre respective deprehensum, occidat, et filius obediendo excusator, nec ullam patitur
poenam... No. 80: ... in servo, vassallo, aut similibus, qui puller suo domino parere
tenentur... No. 83: ...quia imo maritus potest hoc mandare cuitibet extraneo... No. 86:
...quod et hoc possit etiam mediante pecunia mandari... .

No. 87: ...ul multo magis maritus possit ad hoc convocare, et filios, et alios etiam
extraneos, ut illi auxilientur in occisione vilis adulteri, quod isti associantes, et auxiliantes,
non puniuntur...
No. 61: ...nee etiam ei licet occidere eum, quem cum sua uxore adulterantem
invenit,... si non erat vilis persona... No. 70: Ut multo minus licitum sit marito
occidere iudicem, seu magistratum repertum in adulterio cum sua uxore... No. 92: ...in
occidente eum, qui occidentis uxorem per vim cognoscere ausus est, tune enim sive is
nobilis fuerit, sive vilis, occidi impune poterit...
No. 93: ...ut liceat marito vilem adulterum cum uxore deprehensum occidere,
www.dacoromanica.ro
288 CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURA.

dummodo cum deprehendat in sua domo; secus si in aliena etiam soceri... No. 94: potest
tamen occidere etiam extra domum, quando adulter in domo deprehensus aufugiat, et
maritus eum persequatur... No. 125: ...quando maritus habens aliquem suspectum de
concubitu cum sua uxore, illi denunciaverit, ne cum ea loquatur; si enim is spreta mariti
denunciatione, et prohibitione fuerit cum m here inventus in loco suspecto, sive in domo
ipsius mariti, vel uxoris, vel adulteri, vel in popinis, aut aliis suburbanis locis, in quibus
coeundi facultas datur, impune occidi potest...
No. 97: ... ut in casu, in quo maritus potest impune adulterum occidere, impu-
nitate praedicta non gaudeat, nisi uxorem incontinenti dimittat, et ab ea divertat... idem
quando maritus post commissum adulterium se cum ea reconciliavit, ac etiam idem, si
eandem publice adulterantem retinet, vel si ipsemet eam prostituerit, et fuerit laeno.
No. 99: ... in marito, qui sit turpis, et ignominiosa persona; nam huic nec etiam
in casu a jure permisso, licitum est occidere adulterum cum sua uxore deprehensum.
No. 102: ... in marito, qui et ipse adulteria committit seu concubinas retinet;
tune enim sicut uxor non perdit dotem, sic et ipsa si in adulterio deprehendatur, multo
minus debet perdere vitam... No. 125: ... quando maritus habens aliquem suspectum de
concubitu cum sua uxore, illi denunciaverit, nec cum ea loquatur ; si enim is spreta mariti
denunciatione, et prohibitione, fuerit cum muliere inventus ... impune occidi potest ...
No. 120: ... in uxore quae si maritum in adulterio deprehensum occiderit ...
No. 121: ... etiam si uxor occideret mulierem, quam cum suo viro in actu veneris depre-
hendisset; et forsan hoc ultimo casu non esset os in coelum ponere si deceremus uxorem
esse ab omni poena immunem, si reperta mulier fuisset vilis ...
No. 117: ... et patri non mortis, sed deportationis poena infligenda est, si filium
cum eius noverca adulterantem, occiderit.., et tamen poena haec non minuitur, nisi
cum in actu adulterii invenerit et occiderit ...
No. 119: ... et multo minus licet filio patrem occidere, quamvis cum eadem sua
uxore deprehenderit...
No. 127: Venus tamen videtur in odium spernentis denunciationes, etiam nobilem
adulterum posse eopsu impune occidi... itam verum, nisi adulterum ter prius monuerit...

GLAVA 10
ARGUMENTUM. DE GRAVITATE ET POENA HOMICIDII VENENO COMMISSI
Quaest. CXXII. Par. II
No. 1: Regula sit, quod veneno aliquem occidens, poena mortis naturalis plectendus
est... No. 2: ... plus est hominem extinguere veneno, quam occidere gladio...
No. 4: ... ut, et homicidium veneno commissum, dici proditorie commissum ...
No. 5: ubi etiam ex hoc infert, quod filii rei huius criminis efficiuntur infames...
No. 5: ... ubi consequenter concludit, quod omnia disposita in homicidio, vel delicto
proditorio, procedunt etiam in homicidio per venenum commisso...

ARGUMENTUM. AFFECTUS NON SEQUUTO EFFECTU, AN ET QUA POENA

PUNIATUR IN CRIMINE VENENI
Quaest. CXX. Par. II
No. 14: ... ut affectus in crimine veneni, sicut in homicidio etiam non sequuto
effectu, puniatur eadem poena de iure communi... quod qui venenum emit, ut ailed
daret, licet non dederit, poena mortis puniendus est... No. 2_0: ... non puniatur poena

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN i PRAXIS ET TIIEORICAE CRIMINAL'S * 289

mortis... praesertim, quando venenum aut ratione quantitatis, aut qualitatis non erat
aptum ad occidendum... No. 29: ... non procedere de generali consuetudine totiuS
Italiae...

ARGUMENTUM. VENDEN, EMENS, AUT RETINENS VENENUM QUA

POENA PUNIATUR
Quaest. CXXII. Par. III
No. 32: ... ut procedat etiam in vendente, faciente, seu etiam habente, et retinente
venentim necandi homines causa ... No.: 46: ... procedere quando ex veneno confect°,
retento, aut vendito sequuta est mors alicuius; aliter secus
No. 40: ... quando quis emit venenum sed necando homini illud non praebuerit,
aut poenitentia ductus, aut impeditus, tune enim non mortis poena, sed alia extraordi-
naria iudicis arbitrio imponenda videtur... No. 43: ... vel non animo necandi, quia tune
nulla poena punitur ... No. 45: ... Ubi de chirurgo emente venena ad effectum faciendi
antidota, et medicaments.
No. 49: ... ut tunc pariter vendens huiusmodi venena puniatur, quando illa vendi-
dit incognilis ubi idem de vendente aliquibus fatuis seu alicui meretrici
No. 51: ... non poena mortis teneatur

ARGUMENTUM. IN CRIMINE VENENI AN PRAESUMPTIVA PROBATIO

SUFFICIAT; ET AN ETIAM AD TORQUENDUM SUFFICIANT LEVIORA
INDITIA ET QUAE
Quaesi. CXXI. Par. IV
.(8) No. 53: ... ut cum veneni crimen sit occultum, et difficilis probationis Nr. 54:
Hoc ideo ad condemnandum praesumptiones sufficiunt ... No. 57: ... iudex dehet
esse etiam tacilior, et promptior ad inferendum torturam... quod in hoc crimine lex
est contenta facilioribus inditiis ... No. 60: ... iudex possit, et debeat iura, et regulas
iuris communis, et statutorum transgredi ... No. 62: Indicia autem sea praesumptiones
in hoc veneni crimine plura sunt
No. 63: . non Modicum oriri inditium contra uxorem, quod maritum venenaverit,
si probatur eam esse adulteram.
No. 64: Prim= inditium oritur, quando ex morte venenati, is illi successurus,
aut aliquod lucrum raportaturus erat ... No. 67: ... uhi quod hoc indilium tollilur ex
magna benevolenlia, amicitia, et Meritis existentibus inter inquisitum, et defunctum
No. 68: Secundum inditium oritur ex eo, quod, quis visus est emere venenum
No. 69: ... ubi de eo qui emit venenum, et negat se emisse
No. 71: Quarlum inditium oritur contra illam personam contra quam probatur,
quod clauso hostio, seu alias occults cibum praeparavit, sea aliquid comedendum, aut
bibendum fecit
No. 70: Tertium inditium oritur contra eum qui retinet venenum
No. 72: Et idem de en, qui in mortario fuit visus triturare venenum
No. 73: Quintum inditium oritur ex eo, quod de venenatione inquisitus occulte,
et sine consuetis pompis et funeralibus cadaver mortui sepeliri procuravit
No. 75: Et de sepellitione cadaveris culidi statim quod venenaLus obiit, quod facial
contra sepellientem inditium

19 e. 1060 www.dacoromanica.ro
290 CARTE ROMINEASC.A DE INVÀTXTURA.

No. 78: Sextum inditium, et non modicum in crimine veneni oritur contra illum,
qui infirmi vomitus servare, illosque medico ostendere non curaverit
No. 79: Septimum inditium veneni oritur contra eum, qui noluit comedere de cibo,
quod praetenditur venenosum.
No. 82: Octavum inditium oritur contra inquisitum de veneno, qui existens con-
sanguineus, vel etiam amicus mortui, de eius morte non condoluit, vel et multo magis
si laetus stetit, et ridens
No. 85: Nonum inditium oritur contra eum, qui in infirmitate, qui praetenditur
venenatus, solitam, et debitam diligentiam non adhibuit
No. 87: Decimum inditium oritur contra inquisitum ex assertione, seu inculpation°
Venenati
No. 89: Undecimum oritur inditium ex inimicitia

GLAVA 11
ARGUMENTUM. HOMICIDIUM AD DEFENSIONEM COMMISSUM, AN, ET
QUANDO, A QUIBUS, ET ADVERSUS QUOS IMPUN1BILE SIT
Quaest. CXXV. Par. I (No. 1-120)
No. 3: Regulam constituo, quod occid'ens hominem ad sui defensionem, non puni-
tur ... No. 7: ... unde idem aggressor, si occiditur potest dici a se ipso, non autem ab
insultato occisus
No. 22:... ut cuiucunque liceat se defendere, et aggressorem occidere in quocunque
loco, et etiam in ecclesia
No. 22 in fine: ... in ecclesia, quae per effusionem sanguinis non polluitur
No. 44: ... quia pro defensione sui honoris licitum este stupratorem occidere,
No. 45: ... ubi quod violentiam castitatis non solum quis potest propulsare, ne fiat, sed
etiam inferentem harm violentiam in flagranti crimine licet occidcre animo ulciscendi
No. 46: ... ubi generaliter dixit, licere parentibus, consanguincis, affinibus, tuto-
ribus, curatoribus, et etiam amicis alicuiuis virginis, aut honestae viduae interimere vio-
lentum raptorem
No. 50: ... ut ad excusandum occisorem ex eo, quod occiderit ad sui necessariam
eleffensionem, sufficiat ipsi occisori deducere, et probare verisimilcm, et probabilem limo-
P'em, ac dubitationem suorum inimicorum et monis ... ubi declarat hoc non procedere
quando timor non est iustus ubi, quod iste timor occisoris debet esse venus ... No. 52:
... quia sufficit armorum terror ... No. 62: ... quando quis contra alium yenit cum armis
evaginatis ... No. 63: ... ubi quod sufficit videre praeparamenta ad offendendum, et
quod lia ex facto fuit iudicatum, et ponit exemplum in eo, qui post minas iussit vacari
socios ad offendendum cum, quem mlnatus est
No. 67: ... Quia etiam minantun, seu iactantem me occidere percutere, out vulne-
rare, aut etiam occidere mihi licet, ... No. 70: ... dummodo minans sit in actu vulnerandi,
vel occidendi, vel quando periculum est in expectatione, et appareant in minante aliqua
signa offendendi; aliter secus
No. 63 in fine: ubi muliere iacente cum marito in eodcm ledo, quae sciens suum
maritum sub cervicali abdidisse gladium, quo ipsam dormientEm iugulaie volebat, furtim
eodem arrepto gladio, eundem maritum occidit
No. 77: ... quia semel percussus, seu vulneratus non debet expectare, ut iterim
vulneretur, vel percutiatur, ... et propter ea repercutiens eum, a quo prius quis fuit

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s 291

percussus, dicitur lacere ad necessariam defensionem ... No. 79: ... quia qui semel per-
cussit durante eadem rixa, praesumitur habere animum iterum percutiendi, nisi discedat,
... No. 80: Quod si constaret eum, qui primo percussit, amplius noluisse repercutere, ut
puta, quia post percussionem se in fuga posuisset ... et tunc si is offendatur, dicitur of
fensio lacta potius ad vindictam, quam ad defensionem ...
No. 87: Ideo pro solutione declare, illam procedere, quando ex injuria personali
inferri potest periculum vitae ... (Adde: Quaest. CXXV, par. VI, No. 363: ... quando
is, qui pugno percussit, haberet arma ad latus, quo casu percussus probabiliter dubitare
poterat de vulnere post pugnum ...).
No. 91: ... quia lied, verberans aut occidens alium contra pacis edictum ad membri
abscissionem puniatur, non tamen tenetur, nec punitur, si se defendendo hoc fecerit ...
No. 93: ... quia aggressorem, vel venientem contra me armatum occidcre mihi licet,
etiam vibrando in ilium gladium, aut, quid simile antequam ad me percutiendum magis
prope accedat ...
No. 98: ...ut non per hoc licitum sit percutere eum, qui verbalem tantummodo
iniuriam infert, et si quis percutiat, aut vulneret, aut occidat, puniatur, sed non poena
ordinaria propter provocationem... No. 100: ...quando vilis persona aliquem nobitem
iniuriaret, quia tunc si ille nobilis pro sui honoris conservatione alapa, seu baculo iniy-
rian tem ilium percutiat, nullam videtur pati poenam.
No. 101: ...propositam regulam non procedere adversus magistratum, qui licet
iniuste aliquid tacit, non potest illi a privet° resisti...
No. 102: ...in filio, qui adversus patrem, aut matrem ipsum verberantem, resis-
tentiam facere non potest,... No. 104: ...in servo, qui domino sui ipsum verberanti
resistere non potest,... No. 106: Et idem, in famulo, seu servitore salariato... Na. 107:
...adversus magistrum, qui si discipulum corrigit, et castigat, non licet ei resistentiam
facere,... No. 108: ...in uxore, qua° si a marito verberetur, et castigetur, non potest
illi resistere,... No. 109: ...in monacho, qui abbati suo corrigenti resistere mlnime potest...
No. 110: ...in fratre maiore casligante fratrem minorem,... No. 111: ...non procedero,
quando pater, dominus, magistrer, maritus, abbas, et alii, quibus debetur reverentia,
immoderate, et atrociter animo occidendi percuterent, et vulnerarent, quia tune nihil
est, quod impediat, quin, et ipsi possint impune occidi... Ubi de abbate cum armis aggro,-
diens monachum,... Ubi generaliter de parentibus, dominis, marito, praeceptore, et aliip
quibuscunque coniunctis, quibus debetur reverentia, excedentibus modum in corrigendo...
No. 118: ...in authore rixae, et sic in ipso aggressore, contra quem si insultatus
se defendit, excedens moderamen inculpatae tutelac, et ob id ipse idem aggressor illi
resistendo, ac se defendendo, occiderit, non potest dicere se fecisse ad sui defensionem ..
et propterca poena ordinaria 1. Corneliae de sicariis punitur.

ARGUMENTUM. INSULTATUS, QUI FUGIENDO POTERAT EVADERE MANUS

AGGRESSORIS ET NON AUFUGIT,
SED ILLUM OCCIDIT AN ET QUOMODO PUNIATUR
Quacst. CXXV. Par. II
No. 131: ....quando insultatus sine ullo periculo vitae suae salvando se, fugere
potest, quia tune fugere Lenetur... No. 132: Et proplerea quando quis videt inimicum,
suum a longe contra ipsum venientem, si de co timet, et commode sine periculo vitae suae
potest se salvare, et retrahere, debet hoc lacere.

19* www.dacoromanica.ro
292 CARTE ROMINEASCX. DE INVÀTXTURI

No. 137: ...in omnibus personis, quibus debetur reverentia, et obedientia, adversus
quas non est prorsus impunibilis, quando insultatus poterat fugiendo se salvare,...
No. 138: ...quia non fugiens aggressorem in casu, in quo de jure fugere tenetur,
sed illum occidens, punitur tantummodo de excessu poena arbitraria, non autem poena
mortis ordinaria.
No. 124: ...quando quis fugiendo poneret se an periculo ut ab aggressore often-
deretur. ... tune enim omnes admittunt. et nemo contradicit, quod fugere non teneatur...
No. 125: ...ut multo minus teneatur fugere insultatus, quando ipse esset homo
carnosus, vel debilis, vel alias non aptus ad currendum, ila quod facile aggressor insequendo,
poterat ipsum percutere, et vulnerare...
No. 126: ...ut fugere non teneatur insultatus, sive sit miles, et persona nobilis, cui
sit verecundia fugam arripere... No. 127: ... secus autem si siL persona vilis, et ignobilis...

ARGUMENTUM. OCCIDENS UNUM, VOLENS OCCIDERE ALIUM, AN, QUANDO

ET QUA POENA PUN1ATUR
'Quaest. CXXV. Par. ¡II
No. 139: Regula sit, quod occidens se defendendo non aggressorem, seu offendentem,
sed alium tertium... volens tamen occidere dictum aggressorem, non punitur...
No. 142: ...quia et occidens pro sui defensione mediatorem rixae, eum scilicet,
qui se in rixa interponit ad illam sedendam, et partiendam, volens tamen occidere aggres-
sorem, non punitur...
No. 144: ...in mediatore interponente se in rixa, ut rixantes dividat, quia si ob
id ponatur ab aliquo ex rixantibus in periculo vitae, ut puta quia rixans contra ipsum arma
dirigat, potest utique idem mediator ipsum rixantem impune occidere pro defensione
personae...
No. 145: Imo etiam, quod non ponatur mediator in periculo vitae, potest rixantem
insultatum, et existentem in periculo vitae defendere, et aggressorem impune orcidere...
No. 167: Quod si ipse mediator non dolo, sed per errorem occiderit unum ex rixan-
tibus, putans eum esse aggressorem, cum non esset, et tune punitur, sed non poena ordi-
naria...
No. 150: ...ut multo mpgis, et pro sua defensione liceat non solum occidere aggres-
sorem, sed etiam socium aggressoris...
No. 152: ...quando ipse est aggressor, et volens occidere suum inimicunt, occidit
casu allum tertium praetereuntem, vol ()Liam mediatorem, quia tune omnino punitur, si
non poena mortis, saltim alia mitiori, iudicis arbitrio...
No. 154: ...quando quis mediatorem occidit, non volens occidere suum inimicum,
sed dolo volens, proprie ipsum mediatorem occidere,... tune enim sine dubio poena
mortis intrat.

ARGUMENTUM. PRO DEFENSIONE RERUM, QUANDO LICEAT RESISTENTIAM

FACERE, ET INVASOREM, SEU FUREM OCCIDERE
Quaest. CXXV. Par. IV
No. 168: Regula sit affirmativa, quod defensio licita est non solnm pro defensione
sui rorporis, sed etiarn pro defensione rerum suarum... No. 170: ...quod pro defensione
ri.erum suarum, (panda aliter defendi, nut recuperan i non possunt, licitum est invasorem
occidere, etiam quod dominus rei nun sil in periculo suae personae constitutus ;...

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS 293

GLAVA 12
No. 169: ...ut pro defensione, seu recuperatione rerum suarum, occidere quisque
possit furem,... No. 171: ... etiam quod nullum adsit vitae periculum, quando videlicet
furata res defendi, aut recuperan i non potest,... No. 173: Et quod etiarn non possit impune
fur °cold', pro sola recuperatione rerum, nisi dominus sit constitutus in periculo suae
personae...
No. 177: ...nt pro defensione rerum suarum licitum sit convocare etiam alios amicos,
vicinos, et armatos...
No. 182: ...ut rerum suer= defensio sit permissa nedum ipsarum domino, sed
etiam simpliciter detentori, et possidenti alieno nomine...
No. 192: ... quia et si spoliator, offerat spoliato praestare cautionem de restituendo
possessionem, non tamen ipse spoliatus tenetur eam recipere, ac desistere a recuperanda
possessione per vim, prout per vim sibi fuit ablate.
No. 195: ...ut furem occidere liceat... etiam... dum se ad furandum praeparat...
ubi probatur, impune occidi nocturnum furem, quando perfodiens domum,... in fure
perfodiente parietem, vel sub pariete... in fure invento frangere hostium, vel apponere
scalas ad fenestras cause furandi.
No 198: ...quia in tantum licitum est furem occidere, ut nec ipsi furi licita defensio
adversus eum, qui vult eum occidere,...
No. 203: ...quod aut fur nocturnos nullo modo se defendit, neo resistentiam tacit,
sed sinit se tapi, et tunc occidi non potest... si vero se defendit, et resistentiam tacit,
ne capiatur, sive telo, sive alio modo, et tunc potest occidi.
No. 204: et multo magis in agrorum nocturno depopulatore, quem occiderer
licet... Ubi etiam idem de latronibus stratarum et qui de die itinera frequentata insidiie
obsident...
No. 210: ...quia de homicidio non tenetur, qui ad capiendum furem, vel etiam ad
ipsum praecipitandum apposuit de nocte offendiculum, vel laqueum in aliqua fenestra,
ut iliac ingrediens fur decipiatur, capiatur, vel praecipitet...
No. 238: ...ut tune demum pro defensione rei licit= sit hominem occidere, panda
scilicet esset res magni pretii; secus si vilis, et parvii pretil... Vilem autem rem eam
existimat, quando est valoris duorum aureorum, et non plus,... No. 240... quando fur
resistentiam faceret cum armis, non solum se defendendo, sed percutiendo dominum reii
furatae, vel alias ponendo eum in periculo suae personae... No. 241: Et him idem forsan
dici posset in furo nocturno, qui cum nesciatur quid derobaverit... iccirco eum impune
occidi posse, quamvis rem vilem furatus
No. 250: ...quia non est permissa defensio rerum suarum adversus personas, quibug
debetur reverentia... No. 251: ... ut scilicet non liceat filio pro defensione suarum rerum
resistere patri deveniendo ad offensionem personae eiusdem patria; non autem, quod non
liceat illi resistere absque offensione personae, quia hoc licet...
No. 257: ...quia nec furem occidere licet, quando aliter potest apprehendi, et
ad iudicem duci...
No. 258: ...quod si fur recedat, et aufugeat sine rebus furatis, non potest, etiam
quod nocturnus sit, occidi.
No. 263: ...quia ad hoc, ut excusetur occidens furem etiam nocturnum, necesse
est, ut ipse occidens antea clamando in auxilium domesLicos, et vicinos dicat succurrite
aut similia verba...
No. 264: ... quia fur sive diurnus, sive etiam nocturnus, occidi non potest,
quando via iuris aliter quain occidendo furatae res recuperari possunt, prout est, quando

www.dacoromanica.ro
294. CARTE ROMINEASCX DE INVXTXTURA.

fur cognoscitur de die, vel de nocte ... cum testibus, qui ilium cognoscunt excusntur
occidens furem nocturnum ... cum non cognoverit ... No. 266: ... quando et si fur
nocturnus sit cognitus domino domus, non tamen idem dominus habet testes, qui ipsum
recognoscant, et sic non potest via iuris esse illi succursum ... (pond° isti testes non
adsunt, quia tunc etiam occidi potest

ARGUMENTUM. HOMICIDIUM COMMISUM PRO DEFENSIONE ALTERIUS

AN ET QUANDO IMPUNIBILE ET AN ETIAM TENEATUR QUIS ALTERUM
INSULTATUM DEFENDERE
Quaest. CXXV. Par. V
No. 267: Regula sit, quod defensio a iure permissa est, non solum pro sui ipsius
defensione, sed etiam pro defensione alterius ... No. 268: ... etiam pro defensione Iudaei...
No. 271: Ego tamen indistincte crederem posse extraneum defendi, sive is auxilium
imploret, sive non, ... No. 272: ... etiam pro defensione inimici ... No. 275: ... quia
pro defensione alterius licitum est accipere pecuniam ... No. 281: ... ut magis permissa
sit defensio pro suis coniunctis, et propinquis ... No. 294: ut aggressorem occidere
liceat, etiam pro defensione sui amici
No. 285: ... Et multo magis in marito, cui licitum est occidere aggressorem suae
uxoris pro illius defensione, et e contra ...
No. 300: Limita propositam regulam unico modo ut liceat quis etiam pro defen-
sione alterius possit ilium defendendo, aggressorem occidere, non tamen cogitur hoe
facere, nee de iure tenetur ... No. 302: ... quia quis non tenetur insultatum defendere,
ne dum personaliter se interponendo in rixa, sed nee etiam verbis, ubi quod volens
verbis delicto obviare, et nihil dicens, aut nulla poena, aut modica puniendus est. Addo
ego quod nulla poena punitur et ita apud nos practicatur quod si solo clamors
potui evadare insultatum, et non clamavi, non punior... 304: Prof ositam limilalionem
non procedere.
No. 307: ... in filio qui tenetur patrem defendere
No. 311: Ubi etiam de milite, quod tenetur defender° suum capitaneum
No. 310: ... in servo, qui tenetur dominum defender° ...
No. 312: Et idem in famulo, seu servitor° solaria° ...
No. 313: ... in uxore, quae etiam tenelur defendere maritum,
No. 315: ... cives, et oppidani tenetur defendere suum officialem insultatum,
seu alias vim patientem
No. 316: ... sic etiam quod civitas teneatur defendere sues homines
No. 326: ... si ipso insultatus, ut evaderet manus insultantis, fugeret in domum
alicuius, et dominus domus clauderet ostium ne se ingredereliir dominus domum, qui
ostium clausit puniri potest, quia dolo ostium clausisse videtur

ARGUMENTUM. MODERAMEN INCULPATAE TUTELAE QUANDO DICITUR

SERVATUM, QUANDO ET E CONTRA DICATUR IN EO EXCESSUM ET QUOMODO
EXCESSUS ISTE PUNIATUR
Quaest. CXXV. Par. VI
No. 366: ... Attamen ventas est, quod si insultans sit fortior insultato, licebit
ipsi insultato etiam excedendo in qualitate defensionis et armorurn insultantem pro sua
defensione percutere et vulnerare ... quod non punitur excessus, quando fortis aggre-

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN a PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S* 295

ditur dehilem ... No. 367: Et e contra si aggresor esset puer, vel aliter debilitatus, ita
quod non est verisimile, quod etiam cum armis potuisset offendere, insultatus aulem
esset adeo robuslus, et fortis, (plod verissimiliter potuisset etiam sine armis, et sine
offensione resistere, et tune si armis utatur, et aggredientem vulneret, et occidat, non
dicitur servasse moderamen inculpatae tutelae ...
No. 378: ... quod si insultans in rixa caderet in terra, et qua non esset periculum
quod amplius ressurgeret, vel cum dificultate non pntest insultatus ilium occidere; et si
occidiL dicitur excessisse moderamen inculpatae tutelae ... No. 396: ... iste tamen
excessus non punitur poena ordinaria homicidii, sed mitius arbitrio iudicis...
No. 385: ... ut moderamen inculpatae tutelae nee etiam dicatur servatum,
quando insullatus aggressorem fugientem occidit ,.. No. 390: ... nisi aggressor se
retraheret animo reassumendi vires, ad agrius pugnandum, ac ad revertendum ad rixam,
quia tunc non videtur excessum, si insultatus ilium occidat, dum sic se retrahit ...
No. 392: ... nisi insultatus esset vir nobilis et aggressor rusticus et vilis, quia tune si
idem insultatus post percussionem sibi illatum, aggressorem insequatur, et vulneret,
nullo pacto punitur ... No. 393: ... quia isto casu non punitur poena ordinaria homicidii,
sed extraordinaria iudicis arbitrio propter excessum.

ARGUMENTUM. QUOD QUIS OCCIDERIT AD SUI DEFENSIONEM NON

PRAESUMITUR; IDEO PROBANDUM QUOD QUANDO VERUM SIT ET QUOMODO
PROBANDA DEFENSIO
Quaest. CXXV. Par. VII, § I
No. 419: Regula sit, quod defensio, et quod quis ad defensionem occiderit, probanda
est ... No. 421: ... quia non sufficit probare defensionem, nisi etiam probetur neces-
saria defensio, ... No. 426: ... quod tunc defensio vere dicitur probari, quando deducitur
tale factum, quo probato apparet, et ita testes deponunt, aliter non potuisse pericultim
evitan, ... No. 429: ... quod non solum est probanda necessaria defensio, sed etiam quod
occidens fuerit provocatus, quod se defendendo occiderit, et quod fuerit positus in
discrimine vitae ... (Adde: Q. 57, No. 14 ... Contra testes quod sunt pauperes est testis
idoneus, et integer, vol ut alii dicunt, omni exceptione maior ... No. 36: ... in nobilio-
ribus ... in magis credatur, quam vilioribus, et humilioribus). 4

GLAVA 13
ARGUMENTUM. MORTALE VULNUS QUANDO DICAT'UR, ET QUANDO
NON MORTALE: ... QUID IN DUBIO PRAESUMATUR ...
Quaest. CXX VII. Par. I (No. 1-26)
(1) No. 2: Vulnus enim aut est mortale, aut non mortale ... No. 3: ... vulnus non
mortale dicitur illud, quod bene curatum secundum regulas medieinae mortem minima
afferebat ... No. 5: Vulnera omnino mortalia, et ad mortem certe sunt ilia, quae non
requirunt corm et consilium medicorum, sed sunt alia ex quibus vulneratus statim
moritur, prout sunt vulnera, quae cerebrum Langunt. Vulnera autem non omnino mortalia,
nee ad mortem certa, sunt ilia, ex quibus vulneratus non statim moritur, et ex illis
quandoque etiam non moritur ... Ubi exemplificando dixit, vulnera in capite, in gula,

www.dacoromanica.ro
296 CARTE ROM INEASCX DE INNITXTURX

vel pectore esse periculosa ad mortem, posseque etiam esse mortalia, sed non certa ad
mortem, aut de necessitate mortalia.
N. 10: ... quod quhndo constat vulnus fuisse mortale, vel ut alii dicunt, quando
est certum ilium fuisse mortiferum, et tune morte sequuta, vulnerans de occiso tenetur,
quia ex vulnere praesumitur decessisse ... No. 11: ... quandocumque morialur, etiam
ex intervallo ... No. 12: ... quod vulnere existente mortali, vulnerans de occiso teneatur,
etiam quod non fuerit adhibitus medicus, vel quod fuerit adbibitus, sed impeiitus, etiam
quod probetur aliqua culpa, seu negligentia medici, vel ipsius infirmi
No. 13: ... quod quando constat, et certum est, quod vulnus non erat mortal%
et tune vulneratus non praesumitur ex vulnere decessisse, sed ex alia causa, ut puta culpa
medici, mala cura, aut alio malo regimine, quae presumitur etiam, quod non sit probata,
et hanc praesumptionem inducit sola qualitas vulneris non mortalis, ... No. 15: ... tunc
vulneratus non ex vulnere, sed ex alia causa obiisse praesumitur, etiam quod infra breve
tempus, et paucos dies moriatur ... No. 16: ... et sic vulnerans non de occiso, sed de
vulnere tenetur
No. 17: ... quod (viand° vulnus non solum fuit mortale, sed etiam omnino mortale,
eL cerlum ad mortem, et tune et si vulnerato non fuerit adhihitus medicus, vel adhibitus,
sed imperitus, vel etiam concurrat malum regiinen ipsius vulnerati, vulnerans tenetur
de occiso, et poenam ordinariam non effugit
No. 20: ... quod quando non constat, an vulnus esset mortale vel non, et sic
(viand° sumus in dubio, vel etiam quando erat mortale, sed non constat quod esset omnino
mortale, et certum ad mortem, cum posset se habere ad vitam, et ad mortem, et tuna
constilo quod medicus non fuit adhibitus, vel fuit adhibitus sed imperitus, aut etiam
conga() de aliqua culpa, seu negligenlia in curando vulneratum, vel alias de aliquo malo
regimine, si vulneratus decedat, non praesumitur ex vulnere decessisse, et consequenter
vulnerans non de occiso, sed de vulnerato tenetur No. 21: ... 'quod quando sumus
in dubio praesumitur vulneratus potius mortus ex vulnere, quaM ex alia causa, si ea
non probetur

GLAVA.14
ARGUMENTUM. VULNERATT MAI.UM REGIMEN, SEU INORDINATA VITA,
VEL NEGLIGENTIA IN CURANDO VULNUS, QUANDO, ET EX QUIBUS
COGNOSCATUR

Quaest. CXXVII. Par. III

No. 88.: Primo loco negligentia, et malum regimen vulnerati arguitur ex ep, quod
in vulnere curando medicum non adhibuit ubi de vulnerato qui adhibuit medicum
sed tarde ...
No. 92: vulnerati malum regimen, et culpa arguitur ex eo, quod noluit medico
obedire, el eius praeceptis
No. 93: ... quod concubuit cum uxore, vel cum alía muliere; tune anim si decedat,
non ex vulnere, sed eius culpa decessisse praesumitur
No. 94: ... quod sibi nociva comederit ... No. 95: quando vinum purum biberit,
... No. 98: ... si parvipendendo vulnus de lecto surrexit, et de die, et de nocte ad
solem, ad serenum, ad ventum ambulaverit, si decedat, non ex vulnere, sed sua culpa
decessisse praesumitur

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS 297

No. 96: ... culpa vulnerati praesumitur, neo ex vulnere decessisse praesumitur,
sed culpa medici, quando in curando vulnus fuerunt adhibitae incantationes ... No. 97:
... nisi vulnus esset certum ad mortem, et medicorum opera incurabile, quia tune si vul-
nerato adhibitae fuerunt incantationes, non per hoc arguetur negligentia curanlis ipsum,
nec propterea vulnerans excusabitur de occiso ...
No. 99: ... malum regimen, seu inordinata vita vulnerati non probatur ex eo,
quod idem vulneratus etiam moriens assueverit se decedere, non ex vulnere, sed ex malo
regimine ... No. 100: Sic, et e contra inquisito non creditur asserenti vulneratum
docessisse ex vulnere ...

ARGUMENTUM. MEDIC'S REFERENTIBUS, AC DEPONENTIBITS SUPER

MORTALITATE VULNERIS; AN, QUANDO ET IN QUIBUS CASIBUS CREDATUR
VEL NON
Quaest. CXX VII. Par. IV

No. 101: Regula sit, quod medicorum reiationi, et iudicio statur super mortalitate
vulneris, et an vulneratus obierit ex vulnere Hiato ... No. 107: Bene verum est, quod
perilis, et chirurgis doctoratis semper magis credendum esset, quam non doctoratis,
barbitonsoribus, seu chirurgis
No. 116: ... quia magis credit -r super mortalitate, et non mortalitate vulneris,
ve) in aliis ad eorum peritiam spectantibus ipsis medicis, quam testibus contrarium
deponentibus
No. 118: ... quia relationi, et assertioni medicorum creditur etiam sine iuramento
... No. 123: ... ut nec etiam credatur medicis iudaeis, et infidelibus
No. 141: ... quia medicis creclltur quando sunt concordes; si vero sunt
discordes, et tune, Regulariter magis creditur pluribus quam paucioribus ... No. 146:
... nisi pauciores essent digniores, ... No. 147: ... nisi pauciores essent periLiores
No. 148: ... quia medicis discordantibus super letalitate vulneris, si aequales sunt
numero et dignitate credendum est potius illis qui dicunt, et affirmant vulnus fuisse Jetale
... No. 149: Contrarium quod medicis diseordantibus, si inter eos nulls sit inaequalitas,
credendum sit magis referentibus pro percussore ... No. 150: ... quod in hoc est atten-
denda pars corporis laesa; nam si vulnus fuit illatum in loco periculoso, procedit prima
opinio, secus si fuerit illaLum in loco non periculoso.

GLAVA 15
DE DELICTIS CARNIS
ARGUMENTUM. POENA DUCENTIS DUAS UXORES, SEU MULIERIS HABENTIS
DUOS VIRUS, QUAE SIT, QUANDO, ET IN QUIBUS CASIBUS
HABEAT LOCUM
Quaest. CXL. Par. I
(1) No. 1: Indubitatum est tam de jure canonico, quam civili, interdictum unicuique
duas uxores, imo et punibile esse ... No. 3: DubiLant solum doctores, quae poena pro
hoc crimine imponi possit. Una enim fuit opinio, quod sit capitis, et mortis naturalis
. No. 9: Sexta, et ultimo est opinio, et illa quidem verior, et in practica magis servala,

www.dacoromanica.ro
-298 CARTE ROMINEASC.A. DE INVXTXTURX.

quod poena ducentis duas uxores est arbitraria iuxta facti, et personarum qualitatem
et sic arbitrio iudicis puniendam existimavit ... No. 10: Et propLerea quandoque
poenam carceris ad tempus mulctabitur ... No. 15: ... quis infamis esl ipso iure
No. 16: quia poena confiscationis bonorum imponitur etiam jis, qui duas uxores
-ducunt,
No. 11: Et in quibusdam locis, ... in Hetruria servari quod vir plures habens
uxores sedens super asino mitratus per civitatem fustigatur cum duabus, seu pluribus
conocchiis iuxta numerum uxorum, quas duxit, a quibus conocchiis fuso fila ducuntur,
mulier autem quae plures viros accepit totidem bireta super capite defert, et pariter super
asino publice fustigatur.
No. 19: ... ut sicut vir ducens duas uxores, ita etiam puniri debeat ducens duos
viros
No. 21: ... et multo magis in eo, qui eodem tempore plures quam duas habuit
uxores, hoc enim casu mortis poenam posse intrare
No. 24: ... quia ducens duas uxores, est etiam suspectus de haeresi, et propterea
-contra eum inquisitor fidei procedere, et inquirere poterit, quod sentiat de sacramento
matrimonii quod si iste qui duas uxores duxit ... si non est pertinax in sua credu-
litate, non potest poena mortis puniri
No. 28: ... multo magis in viro ignobili, qui duas nobiles uxores duxit, hoc enim
casu arbitrariam poenam posse extendi usque ad mortem inclusive ...
No. 33: ... quia Papa non potest ex quacunque causa etiam necessitatis dispensare,
ut quis possit retinere duas uxores
No. 34: ... in muliere, quae ignoranter contraxit matrimonium cum viro habente
aliam uxorem: ... Nam tune quod nulla poena quis puniatur ... No. 35: ... dummodo
ignorantia sit in facto probabili, ... et e contra, quia tunc taus excusatio non pro-
desset
No. 36: ... quia mulier quae marito suo habenti aliam uxorem dotem dedit, aut
quid aliud propter contractum matrimonium, detecta prima uxore omnia repetit
No. 37: ut procedat, si mulier ignorabat virum habere aliam uxorem, secus si sciebat,
quia tune nec data repetere potest ... No. 38: ... ea tamen quae sibi ab eodem viro
tradita sunt occasione con tracti matrimonii iuste retinet ... No. 39: hoc procedere, quando
mulier ignorabat virum habere aliam uxorem, sed si hoc sciebat, et tunc licet nec etiam
teneatur restituere, fiscus tamen ab ea aufert tanquam ab indigna...

ARGUMENTUM. MULTER CREDENS VIRUM, MORTUUM QUANDO POSSIT

SECUNDO NUBERE, QUANDO EIUS CREDULITAS DE MORTE VIRI DICATUR
JUSTA, VEL INIUSTA ET QUOMODO ETIAM PROBETUR MORS VIRI ET
MULIERI CONCEDATUR LICENTIA SEGUNDO NUBENDI
Quaest. CXL. Par. II
No. 42: Malierem secundo nubentem non mortuo primoviro ab omni peona
excusan, si verisimiliter credidit primum virum mortuum esse quando mulier liabet
pro se unum testem fide dig-num, et famatn, ... No. 43: Sic e contra mulierem non
-excusari, si eius credulitas super morte viri non fuerit justa, et verisimilis, et multo
minus si fuerit ficta, falsa, et ab ea procurata
No. 45: ... quod de iuro civili nempe digestorum, codicis et authenticorum
sufficiebat mulieri expectare per aliquot annos virum suum absentem, quo temporo si

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN s PRAXIS ET THEORICAE CRIMINAL'S 299

vir non redibat poterat absque timore incursus alicuius poenae eadem mulier secundum
virum assumere, ... No. 46: ... transact° quinquennio a tempore caplivilatis mulierem
habere licen Liam migrandi ad alias nuptias. No. 47: ... mulierem maritum in mintier,'
profectum per quadriennium expectare debere ... No. 48: Et lustinianus quadriennii
tempus praedictum ad decennium prorogavit.
No. 49: ... Idem imperator Iustinianus statuit, mulierem non posse secundo
viro nubere quantiscunque annis primus vir ab ea abfuerit, et eliam, quod ab eo in militiam
profecto, nullas habere potuerit litteras eius reditum, et vitam continentes, nisi per se,
aut alios ad belli ducem, seu militiae cartularios accesserit, et ab eis iuratum testimonium
de morte viri habuerit, et ulterius per annum expectaverit
No. 61: ... quod mors viri non probatur per famam, ... No. 62: Contra quod
Imo probetur ... No. 63: Distingue ut prima opinio procedat, quando agitur de probando
mortem viri in loco propinquo, et sine diutina eiusdem viri absentia. Secunda autem
opinio procedat: quando agitur de probando mortem viri in locis longinquis et iam diu
absentis ... No. 66: ... et inter alias scias, quod fama probat mortem viri coniuncta
cum uno teste de visu
No. 73: ... quod mors viri ad effectum, de quo agitur, dicitur plena probata per
unum testem de visu deponentem, idoneum tamen,
No. 67: ... quod mors viri probatur per nuncium destinatum a conjunge ad
percunctandum coniugis mortem, vel vitam ... No. 68: ... in quo tamen est advertendum,
quod huic nuncio non debet iudex passim credere, sed ex qualitate personae suae et ex
aliis circumstantiis, quanta lides sit illi adhibenda arbitrabitur

GLAVA 16
ARGUMENTUM. UXOR AN, ET QUANDO PRO ADULTERIO AMITTAT DOTEM,
ET QUID DE VIDUA COMMITTENTE STUPRUM INFRA ANNUM LUCTUS,
VEL POST
Quaest. CXLII. Par. I
No. 1: Adulterii alia poena est, quod uxor pro illo dotem amittit ... No. 2: ...
sed etiam donationem propter nuptias, seu lucrum dotis ex pacto provenientis
No. 11: ... quia uxor amittit dotem propter adulterium, non obstante quod
maritus ¡psi debitum non reddat ... No. 13: ... non obstantò quacunque viri saevitia
... No. 15: ... ut uxor propter adulterium amittat dotem ita, ut neo excusatur propter
paupertatem aut lamen, imo ea non obstante punienda est tanquam adultera ...
No. 16: ... etiam in uxore putative, quando scilicet matrimonium est nullum
propter aliquod impedimentum affinitatis, seu consanguinitatis, nam et tunc etiam quod
matrimonium non adsit uxor propter adulterium, dotem perdit, et viro applicatur.
No. 19: ... procedure quando praecedit sententia super separatione tori propter
fornicationem, et in simul super amissione dotis, et ab ea sententia non fuit appellatum;
secus si in son tenlia praedicta separationis tori nihil fuerit dictum de amissione dotis,...
No. 21: ... quando praecedit senten tie super nullitate matrimonii, propter affinitatem,
vel consanguinitatem, non potest postea vir dotem retinere, etiam quod probet mulierem
fuisse adulleram
No. 31: ... quia uxor dote private propter adulterium non potest a viro petera
alimenta

www.dacoromanica.ro
300 CARTE ROMINEASCX DE INVA.TXTURX

No. 33: Sed nunquid mulier de adulterio condemnata, quae amittit dotem suam,
debeat ali a filio, die quod sic, nisi in vitae turpitudine luxuriose vivendo persistat
No. 35:... et e contra, ut si maritus comnaisserit adulterium, uxor recuperat dutern,
et lucratur donationem propter nuptias
No. 37: ... ut maritus teneatur restituere dotem durante matrimonio, sed etiam
perdat donationem propter nuptias, non solum propter adulterium ... sed etiam propter
fornicationem commissam cum soluta, seu etiam cum meretrice
No. 38: ... quia vir non solum propter adulterium debet dotem restituere uxori,
ac etiam donationem propter nuptias, sed etiam si in spretum dictae uxoris, et ipsa
inspiciente cum impudicis mulieribus conversationem habeat
No. 39: ... ut etsi uxor accusata de adulterio dotem amittat, potest tamer"
contra virum de viri adulterio excipere, et sic unius adu/terium cum altero compensatur
No. 43: .., quando maritus agit criminaliter ad poenam, tune cum uxor non possit
criminaliter virum de adulterio accusare hoc iudicio, non habebit locum isto casu mutua
delictorum compensatio, sed ambo punientur
No. 46:... procedere, etiam in vidua, quae si mortuo viro stuprum commisserit,
etiam dotem amittit, illaque acquiritur heredibus mariti, ... No. 47: Contra ... No. 48:
In hac contrarietate distingui solet tempus commissi stupri, an infra annum luctus, an,
vero post, ut primo casu procedat prima affirmativa opinio, secundo vero casu procedat
secunda negativa, ... No. 54: ... sed quoad amissionem legatorum. donatorum, a viro.
augumenti do Lis, et lu.cri facti constante matrimonio, aut aliorum quorumcunque bonorum
provenientium a marito, communiter receptum videtur ut vidua propter stuprum lila
prorsus amittat ... No. 56: Nunquid autem ista legata, seu donata applicentur fisco;
videtur quod fisco applicentur
No. 58: ita etiam, et vir si in statu viduitatis impudicam teneat vitam, amittere
debet omnia sibi legata, ac donata, seu quomodolibet relicta a muliere
No. 59: ... ut maritus mortua uxore possit etiarn contra heredes agentes ad
repetitionem dotis excipere de adulterio, et eos sic agentes adulterii exceptione repel-
iere
No. 65: Nunquid autem heredes marili possint uxori repetenti dotem opponere
de adulterio, si ea viro vivente non fuerit convicta ... (Adde: N. 121). Si vero maritus
supervixit sciens uxoris adulterium, et tunc aut tacuit, et nihil dixit, ipsius heredes
non possunt uxorem agentem ad repetitionem dotis exceptione adulterii repeliere
quod si maritus non fuit de adulterio conquestus idem si vir nunquam est conquestus
... ad veram tamen concordia No. 123: ... si uxor vivente viro accusata de adulterio
fuerit convicta, et condemnata, et tune non est dubium, quod heredes mariti mortui
exceptione adulterii repellunt uxorem agentem ad repetitionem dotis
No. 68: ... quando vir post commissum ab uxore adulterium, illud sciens tacuit,
uxorem in domo retinuit, cum ea se reconciliavit, et commiscuit, tune enim actionem,
quam habebat ad separationem tori, et dotis amissionem tacite remississe censetur,
No. 76: ... quia reconciliatio post commissum adulterium non operatur neo
trahitur ad adulterium commissum post reconciliationem, et imo si uxor reconciliata
iterum fornicetur, adhuc vir dotem lucratur, non obstante praecedenti reconciliatione
No. 74: ... ut non solum domi retinens adulteram uxorem, censeatur illi remississe
aclionem, et accusationem quam habebat pro conimisso adulterio, sed etiam potest
eiusdem uxoris leno, stultum enim est, et incipiens, qui uxorem adulteram retinet
No. 77: ... quid si maritus expresse per pactum iuratum proniiserit mulierem de
adulterio futuro non accusare? Et videtur concludere quod quoad privatum interesse, et

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS s 301

sic quoad amissionem dotis valeat hoc pactum, secus quoad publicum interesse, ut crimi-
naliter uxor puniatur
No. 78: ... non procedere quando coniux coniugis adulterium ignorat
No. 78 in fine: ... non habebit locum, quando coniux cum coniuge adultero se
reconciliavit aut expresse, aut tacite non sponte sed per vim ...
No. 79: ... quando maritus consentisset adulterio uxoris, et multo magis si ipso
leno exstitisset, tune enim dotem non lucratur, et si ad eam conventlis excipiat de adul-
terio uxoris, uxor replicabit de lenocicio ... No. 83: ... quando maritus agit civiliter ad
separationem tori, et amissionem dotis, quia tune moiler exrepiendo de lenicinio excludit
medium; secus si ageret criminaliter, quia tune illum non excludit, sed ambo puniun
No. 85: ... regulam non procedere in praeiudicium patris, qui filiam dotavit,
ipso enim vivente, ad quern soluto matrimonio dos redire debet, si uxor et filia respective
adullerium committat, vir dotem non Intratur in praeiudicium patris
No. 90: ... in dote data ab extraneo cum stipulatione ut soluto matrinomio sine
aiberis, sibi restituatur. Ilanc enirn dotem maritus uxoris adulterium non lucratur
No. 93: ... Regulam procedere quando maritus et uxor non haberent ex eodem
matrimonio liberos, secus si liberos haberent, quia tunc nec maritus lucratur dotem, nee
uxor donationem propter nuptias: sed ista eiusdem matrimonii liberis reservantur
No. 94: Sic et extantibus filiis alterius matrimonii uxor dotem non amittit, sed illa
reservatur filliis ex primo matrimonio natis-
No. 99: ... quando maritus uxorem ¡am impudicam, et meretricem duxerat, ut
post contractum matrimonium ea adulterium committente dotem lucraretur coegit
dotern reddere
No. 110: ... replant procedere, quando adulterium probatur plene, conclu-
denter, et vere, secus si tantum probetur praesumptive, quia ex praesumtione uxor non
potest condemned in amissionem dotis
No. 112: ... quod scilicet manitas possit agere ad repetitionem dolls propter
adulterium uxoris etiam criminaliter eam accusando, quando medlars uxorem de adulterio
.criminaliter accusasset, quia tune nisi illud probaverit per probationes luce meridiana
.clariores, dotem non lucrabitur, quamvis mulier propter aliquas praesumptiones aliqua
poena fuerit condemnata

GLAVA 17
ARGUMENTUM. ADULTERIUM AN, ET QUANDO SIT CAUSA
SEPARATIONIS 'CORI
Quaest. CXLIII. § Separatio tori
No. 9: Regula sit affirmative, quod scilicet propter adulterium fiat inter coniuges
separatio tori
No. 12: ... nisi vir ea intentione uxorem de domo expulisset, alimenti suae privasset,
ut sic illa necessitate urgente adulterium perpetraret, tune enim perinde est, ac si eidem
adulterio consentiret propterea eidem viro denegetur tori separatio
No. 25: ... quando vir ipsam uxorem prostituisset, tune non potest propter eiusdem
uxoris adulterium, cui ipse causam dedit, tori separalionem petere Ubi amplius
-quod uxor potest propria autoritate divertere a viro, si ille sit uxoris leno. No. 26: Quod
procedit sive uxor invite, et coacta prostituta fuerit, sive etiam volens, et consentiens...

www.dacoromanica.ro
802 CARTE ROMINEASCX DE INMITITURA.

No. 27: Imo vir adulterii uxoris conscius noluit prohibere cum possit, idem
ac si expresse consensisset, atque ideo tanquam leno punitur
No. 32: ... quando maritus se cum uxore adultera, aut tacite, aut expresse recon-
ciliavit, nam tune pariter non poterit propter adulterium petere separationem tori
No. 43: Lite autem pendente super adulterio certum est, quod debent uxori a viro
praestari alimenta ... No. 44: Quod si maritus eiecit uxorem ex domo sua propter adul-
terium, tunc ad huc debet eam alere extra domum, nisi adulterium fuit notorium
No. 45: et e contra si uxor non eiecta a viro, sed sponte a viro recedit; propter adulterium
a ea commissum, non potest petere ab eodem viro alimenta extra domum
No. 46: Et hinc est quod si uxor recedit, a viro, eo quia publice relinet concubinas,
non est dubium quod ipsi uxori extra domum habitanti debentur ab ipso viro alimenta
arnplius, quod est in clectione uxoris petere, aut alimenta, aut fructus dotis

ARGUMENTUM. TORT SEPARATIO QUANDO CONCEDATUR PROPTER

NOTORIUM, SEU OCCULTUM CONIUGIS ADULTERIUM DICATUR NOTORIUM,
VEL OCCULTUM

Quaest. CXLIV. § Notorium et occultum

No. 49: ... sola videtur difficullas, nunquid propria autorictate vir propter uxoris
notorium aduiterium seo occultum possit eam expeliere vel si expullit sine causa, nunquid
notorii, seu occulti adulterii exceptio impediat restitutionem uxoris ad virum, et o contra
... No. 52: ... et nunquid e contra possit uxor propria authoritate a viro divertere
No. 56: Imo in petitorio non solum notoria adulterii exceptio, sed etiam occulLi impedit
reslitutionem ... No. 57: ... quod notorium dicitur adulterium quando est facti
permanentis, tit puta quando mulier poslquam recessit a viro sobolem procreavit
No. 62:... secus quando adulterium non est iudici nec aliis notorium, sed illud proponens
longum terminum peteret ad probandum, quia tune non est deneganda restitutio,
quod incontinenti dicitur facto probatio adulterii si fiat infra octo dies ...
No. 60: ... quod uxor, quae discessit a marito retinente concubinam in sua domo,
non tenetur redire nisi praestita cautione per eundem maritum de expeliendo concu-
binam et amplius ea non retinenda... No. 61: ...quot potest uxor divertere a viro relinenta
concubinam domi suae, vel extra domum

GLAVA 18
ARGUMENTUM. ADULTERIUM UNIUS CONIUGIS AN,
ET QUANDO COMPENSETUR CUM ADULTERIO ALTERIUS
Quaest. CXLIII. Compensatio. (No. 69-82)

No. 69: Regula sit quod separatio tori -propter adulterium uxoris impeditnr, si
uxor excipiat de eodem adulterio viri, et e contra; fit enim isto casu mutua delictorum
conpensa Li°
No. 74: ... si vir istat separan i torum propter adulterium uxoris, poterit uxor
petere compensationem propler sodomiam viri, et sic impedire separationem: ... N. 75:
... guando sodomia est perfecta, et consumata sicut adulterium, oilier secus,

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN 4 PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS 303-

No. 76: ... ut fiat etiam compensatio de fornicatione carnali ad spiritualem hac
est haeresim, et e contra ...
No. 80: ... ut compensatio adulterii ad adulterium admittatur, quando adulte-
rium, se quo excipitur, et de quo petitur compensatio sit cerium, notorium, et liquidum
secus si dubium incertum

GLAVA 19
ARGI'MENTUM. TORT SEPARATIO AN,
ET QUANDO SEPARETUR PROPTER CONIUGIS SODOMIA.
Quaest. CXLIII. fi Sodomia (No 83-97)
No. 83: Regula sit quod propter mariti sodomiticum vitium toris se.paratur,
de crimina sodomiae perfecto simplici contra naturam, ... No. 84: Ubi de viro commit-
tent° completam sodomiam cum uxore invita, nunquid ex hoc perpetua divortii causa
inducatur, an vero ad tempus, dum vir ab illo scelere desistere rentrit.
No. 89: ... Ut propter sodomiam separetur matrimonium, etiam quod vir cam
commiscrit non cum uxore, sed cum alia persona.
No. 90: ... ut tori separatio concedatur propte'r sodomiam eliam quod vir propriam
uxorem minime consentientem extra claustro pudoris polluat ... de copula naturali, sive
sodomitica penetrando vas, semine tamen intro illud minime emisso.
No. 93: ... ut tori separatio concedatur propter sodomiam non solum si vir cum
alia mullere aut viro, aut miler cum viro sodomiam commissit, sed etiam si uxor cum
alia mullere in simul se carnaliter cognoverint, nam tune eLiam sodomiam commissam
esse, et pocnam sodomiae intrare.
No. 93 in medio: nam tunc etiam sodomiam commissam esse, et poenam
sodomiae intrare, dixi infra in materia sodomiae quando aliquod instrumentum ligneum
aut ferrcum, vel ex aliqua alia materia confectum intercedit, et consequenter torum ex
hoc separari posse.
No. 96: ... ut tori separatio non concedatur oxeo, quod vir, out mulicr se propriis
manibus corrumpunt
No. 97: ... quia sicut propter adulterium sit tantummodo separatio tori, non
autem dissolvitur matrimonii vinculum ... ita nec etiam dissolvitur propter sodorniam

GLAVA 20
ARCUMENTUM. SEPARATIO TORI AN, ET QUANDO CONCEDATUR PROPTER
HAERESIM ET QUID SI EX DUOBUS CONIUGIBUS INFIDELIBUS UNUS AUY
AMBO AD FIDEM CONVERTANTUR.
Quaest. CXLIII. Haeresis (No. 98-128)

(1) No. 102: ... ut propter haeresim non solum coniux possit pebre separationem tori,
et praesertim uxor, sed etiam eadem uxor sine iudicio ecclesiae, ct propria authoritate
potest discedere a viro qui in haeresim labitur, ... No. 103: ... ut multo rnagis separetur
matrimonium inter coniuges quando unus alterum in haeresina trahere conatur etiam
quod non traxerit

www.dacoromanica.ro
304 CARTE ROMINEASC.X DE INVATATURI

No. 104: ... quia non datur compensatio fornicationis spiritualis cum .carnali,
dixi supra in praecedinti § compensatio, No. 76, hic non repeto. (Q. 143, No. 7(: ...
quod si quis accusetur de spirituali forniatione, et excipiatur de carnali, adhur in accusa-
tione proceditur, et sic non lit compensatio, secus si quis accusetur de carnali, et excipiatur
de sphituali, quia turre super exceptione in primis procedetur, et si de ipsa appareat, et
lapsum non poeniteat, rit compensatio ...).
No. 106: ... tit quando fit separatio tori propter haeresium uxoris Mitts dotem
non lucretur mariLus, sed fiscus ...
() No. 108: ... ut quamvis propter haeresim fiat separatio tori, non tamen mairi-
monii vinculum dissolvilur ... No. 110:... ut procedat in fidelibus ad haeresim conversis,
secus in infidelibus ad fidem cnnversis, si mint infidelium untis coniux ad fidem nostrarn
convertatur, is sic ab infideli relictus, poteril alteri christiano nubere, et sic erit dissolid um
matrimonium, ... No. 118: Quod si ambo infideles eodem tempore ad fidein conver-
tuntur, tune planum est, quod inter eos matrimonium non dissolvitur ...
(5 si 6) No. 119: Si vero untis post alium ad fidem convertitur, pariter primo conversus
restituitur secundo converso, si res est integra, hoc est quod alteri non nupserit, et sic
inter eos reintegratur matrimOnium tanquam novum, secus si primo conversus nupserit
tempore, quo alter ad fidem convertitur,...Ubi dixit, quod si post conversionem unius
infidelis altera uxor eum sequitur, primo conversus uxorem recipere compellitur, quia
non statim conversio solvit vinculum matrimonii...
No. 120: ... quia uxor, quae propter viri haeresim ab eo discessit propria auto-
ritate, et sine iudicio ecclesiae, tenetur redire, si idem vir ad fidem revertitur,... No.
121; Nisi esset timor prohabilis fictae, et non verse conversionis, et sic non cessaret peri-
culum perversionis catholici.
No. 122: ... etiam quod catholicus, qui propria autoritate ante sententiam iudicis
ab haeretico divertit, ingressus fuisset religionem; adhuc enim haeretico ad fidem redeunli
ille ingressus religionem eidem reverso restituendus est, quia ante sententiam divorlii
non est licitum coniugi catholico religionem ingredi,... No. 123: Secus si uxor fuerit
separata a viro propter illius haeresim iudicio ecclesiae, et sic per sententiam, quia tune
non tenetur amplius redire ad eum ; etiam redeuntem ad fidem.
No. 125: Quod ultinium intellige, dummodo uxor sic a viro iudicio ecrlesiae separata
propter haeresim ingressa, et professa fuerit religionem, secus si religionem non fuerit
ingressa aut ingressa, et non professa; tuna enim viro redeunti ad fidem restituenda est,
etiam quod iudicio ecclesiae fuerit separata.

GLAVA 21
ARGUMENTUM. SEPARATIO TORI QUANDO CONCEDATUR PROPTER VIRI
SAEVITIAM, SEU PARATAS INSIDIAS VITAE CONIUGIUS
Quaest. CXLIII. Saeyitia (No. 129-160)
No. 129: Regula sit, quod propter saevitiam coniugis fit separatio tori, ...
No. 131.: ...ut propter immoderalas percussiones, et verberationes possit uxor petere
separationem tori.
No. 1:32: ...ut propter viri saevitiam uxor possit propria authoritate, et sine iudiris
sententia ab ipso aufugere, et ah ro seorsum habitare, ...hoc procedere dummodo site
periculum in mora, vel non sit facilis aditus ad iudicem, aliter secus.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE: EXTRASE DIN PRAXIS ET THEORICAE CRIMINALIS* 305

No. 133: ...ut propter viri saevitiam, et timorem offensionis uxoris impedialur
eiusdem uxoris ¡psi viro restitutio... No 134: ... hanc conclusionem ab omnibus doe-
toribus admitti, el eam declarat procedere, dummodo saevitia incontinenti probetur,
alias secus.
No. 135: ... ut vir saeviens in uxorem adhuc criminaliter puniatur, prout dixi
infra in § verberatio, hic non repeto.
No. 136: ...ut mullen i fugienti a viro propter ipsius saevitiam, et mala traeta-
menta, seu alias cum causa, et culpa ipsius viri, ipse vir tenetur praestare alimenta in
domo, in quo inhabitat secundum dignitatem ipsius mariti, et uxoris, quando uxor
non habet aliunde, uncle se aleret
No. 137: ...ut pariter tori separatio concedatur propter furorem viri, quando ex
illo furore periculum est, ut ipsi mullen i aliquod grave damnum inferatur, . . . quando
furor est ita ardens, ut probabile vitae periculum incurreret mulier si cum viro habi et,
al