Sunteți pe pagina 1din 1016

xm

"..
*..
-

*
y

v .*?-'

**!

A'"'"

dftatf

? %

EDITURA ACADEMIEI

feEPUBLICyi

POPULARE ROMINE*
*'
1

-:-.

-.s

yf

*<t3

ADUNAREA IZVOARELOR VECHIULUI DREPT ROMlNESC SCRIS


VII

'

"t

i .1 J

MB

4
H

HH

1652
.'

ri

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMlNE


I

***<**'

-....

F*flTA

-T-

."

1:
-

-\--r*
:

*;

>*
-*i V-

7 " *=*
-

--;

r;

^
.-

*.

*~

S^ife^,^
-

:--

-:"

'':

'.

'<>\
-

f*
.

?*
**<
-S-:

'/
i>

*..

.<-

"V?
*

"
*t

-tI^s
S~~J-

V
:

*i>

s^
V

"

V^i

nfir
!

-t-

f
,

_.

**

rf?^'

^^.
.

V
_*

-:*
..

/ v

V
*>""

..-

<*"*-

,:

/
rs>*^
-

*
-

^
j

*^_f "V

-*

^**_/7

**b.

fe:
> *
-*

^
.'';

&r&

-'

Editia a fost intocmita de

'
***^
;

COLECTIVUL DE DREPT VECHI ROMlNESC


^
L1

condus de

**

x
V\

^
r
-

'^v-

*/-'-#
,-,
-.

_-:

:':''

'-/"'

'
r-,'7-*

-,'
J*&-.

:"

"

-;':.

"~

::

"'""-""'--.'.;;'.

">.'.- .^g\
'

v'T'-'-.

v^r

'

vvi:>-^
":
:-

-:

V.S:
-_^<~,_J

-'

_*^^-* . .,*.--

:JL

--,.-

r;

;3*-... -.--:"..

-<

.-

-'./.-.'T^'.r,-'.-?.-

.;"

'

S WV'-'-^

'----

-':;.

Till--"

'

.-* *'

.-

..

/'T
'"^>-~

.4

-V
.

.' .'?

#
>
14*
..Tj
-

->
*t
/
1

fc

***W
*J-.

-^r
*^v

-y;.-

*r
vr

i#

7
-i

oa*

?^

u*

<-"

\v
-..

.
rj^>
'

*tf

^r *

_\-

o
.

%s

r^v

_Vv
*

*3C

A**

>Ct
j">
'

\
-

*-

*
>

4^=r-

* ^^H
,

IV

: :

'-.:'
!?

a mm
^K>-

l-

*L<

'

-f

^^
y^-o

'^v^7

^:^
^

*L

^^
l;-v

^-

:-.-!

t-

VJi-

'

/.

r^>^3

^-i^
;*- 'x'

INTRO DU CERE
^r

..

^"
."'-\

$
rrf

^^

1
it^^l

s
S.
.

W
x*

--^: < _,
l^JTiZ*
'-''

'J

Econdmia Tarii Rominesti in prima jumatate a secolului al Situatia XVII-lea pastra inca unele trasaturi ale economiei naturale. w lc so "* e on Principalele ramuri de productie erau agricultura |i eresterea f ^. f' i political Tarn cele mai intinse supra fete cultivate apartinfhd boierilor vitelo Rominesti in prima mMl&stM[oY care foloseau. munca taranilor aserviti. Dezvolg jumatate a seeota .:$&&&* de productie a determinat insa o mai accehtuata
,

:- ^^
'

-' :
t

>

..

.:-

^
-^1
1
.

^Cx

rB

domeniilor feudale cu piata X J. largire a'legaturilor ^ In aceasta perioada se adinceste procesul acapararii paminturilor taranesti de catre boierime in frunte cu domnul si de catre manastin. lot in aceasta perioada se statorniceste definitiya legare a taranilor de glie. Asezamintul lui Mihai Viteazul a fost expresia oficiala a aservirii taranimii. Acest act a fost urmarea 2 al XVI-lea ). El este consecinta largirii transformarilor economice din sepolul rezervei feudale si a necesitatii feudalilor de a-si asigura for,ta de munca prin strarnutarii taranilor 3 ) care ajung la o supunere din ce in ce mai mare interzicerea catre boieri, devenita cu^timpul o adevarata rpbie" Tntensificarea relatiilor marfa-banL si dezvbltarea schimbului au avut ca rezultat reorganizarea domeniilor feudale in vederea productiei de marfuri comerciale. *^**s deoarece boierii si manastirile desfasurau si unele activitati intensificarea exploatarii, feudalii si-au asigurat sprijinul aparatului de stat. * Acte domnesti din prima jumatate a secolului al XVIMea atesta interventia frecventa a 'domnului in sprijinul feudalilor, prin confirmarea proprietatilor acestora dobindite cu silnicie de la tarani,' prin luarea de niasuri represive uneori chiar prin practicarea si ori fugari 5 ) fata de taranii rezktenti
"

ImalXVIMea

^^

y*
.^-' v

^-

.."

*e
-

.,_

>,

x^
<

-.

**-

.;*>

*fr

!-*-.*>

5
- -'
.

'v_*~>=r>-vJ
**-

%^
.

im

'<>

*.

tv*

i-^^

-^

ttw^irtl

>

--V

".

"''--."- -c---

"'-,
v"

:-

*:#i
'

SffiSC

r
./

"

.:;

t:

-X.^
*
.

'^

*v

"i?=l

abn

--> ^. _L
.

',

..v-' :*
fc

-i^s

~-'.

St. Stefanescu, Evolutia pro prietatii feudale in Tara Romineasca pinain secolul al XVII-lea, in Studii", an. XI (1958), nr. 1, p. 62. 2 P. P. Panaitescu, Dreptul de strdmutare al taranilor-in tarile romine (pina la mijlocul secolului al XVII-lea), in Studii si mater iale de istorie medie, yoL I, Buc, 1956, p. 102. 3 St. Stefanescu, Elemente 'comune de cwilizatie feudala in tarile romine si Rusia: Studii..^; an. XII <1959), procesul legarii de glie a taranilor la sfirsitul secolului al XVI-lea, in
x
)

<-

'

'

^v
L L

',fc'"

LL

J^

Vr
"-.

',.

nr.

2, p.

89-90.

'-

-"^**:
:

"

r^
'"'.

. r:

--.

"-

"-

A) A. D. Xenopol, Istoriarominilordin Bacia Traiana, vol. VI,ed.a III-a,Buc.,1927,p.l44: 5 Caracteristice in acest sens sint, spre exemplu, aetele domnesti din 8 ma^i 1619, 10 iuriie 1622 si 27 aprilie 1625, publicate in colectia Documente prwind istoria Rominiei^ " B, XVII, vol. Ill, p. 361 vol. IV, p. 146 si 506.
) ;

v
r:V "^
"*"
-. . ftfe
v-

^^-.V.'

F
*?:
\^
y*
*J

_^

^^
*->^
-

'.

^^'
>i-vJ
.

^c
-"

;^-'', :*oi*j
:

* 'C

^&^i

^*

\
.

r:

;- -,

:.y

'

^-

\*"*
-

wkti-

%v

:'--

^j

^-

-t*-*^'-

^
-

-'

i^-

J-

...
:.;,

*'

a?
',

.***e

*/,

^
-

"H.

41
'

>
-*---

F^ Tl

- &

--.-

-:

.'.-.

ixr
J ri,-^''

^s? w
.'^S :v^r
^
**
l
. -

-"

lV<-%
'

V'i>

ri^C

M
c^. j.*
f
-

-./
.

.W-

:":"*
i'

^^

.v

J^
- vr:.:--r

^>.

N
*& <#
X

^Vh

.i. - -i*S

^
%'r.V
-:<
i 1 *iZ

' .

&

*v
^

L*
'

*"**
4

*
.

,:*

^
**
i

INDRBPTAREA LEGII
-/

'^.
."-.*

**W*
L

>

JTL

IP
^~
*;

:.

'

if

bataii in divan feudali 1 ).

pentru intimidarea

taranilor

care

chemau

in

judeeata pe
i""vf

."
\

!&,'-.

Sr>:
--"

"

-*v*

%^

-v **
L

./.

taranilor impotriva aservirii feudale s-a manifestat, nu numai Rezistenta de'pe'mo^ie, ci si prin distrugerea actelor feudale de proprietate ), prinfuga atacuri impotriva boierilor 3 ) si manastirilor si mai ales prin ceea ce documenprin ridicarea satelor pentru slobozenie^, aceasta miscare sociala tele numesc caracteristica a rezistentei taranimii de la inceputul secolului al forma
fiind

"iil

*i*

^S^^^
-*w*

Lupta ^aranilor pentru rascumpararea din ruminie si fuga de pe XVII-lea ). caracter atit de grav, incit Matei Basarab s-a vazut nevoit la mosie au luat un
4

_(y.

^t,a
hO.
(ft

"

*'
.

sa freeze o prescriptie eliberarea unor categorii de rumini 1633 sa inlesneasca urmarirea ruminilor fugari. Consacrind totusi dreptul feudamai scurta pentru
si

^
-

-.*>

*-

^
*

urmari pe taranii fugari timp de patru ani, masura luata de^Matei lilor dea poate fi caracterizata decit cao noua legare de glie a taranilor de Basarab nu feudale 5 ). Indreptarea legii" din 1652, desi se bazeaza pe dispope domeniile
V.

.;--

i
y

.v

"

>

' *

f-':.

.: ' . :

.--

dreptul bizantin, consfinlpeste si ea earacterul general al mterzicern zitii luate din stramutarii taranilor dependenti. si oraselor a fost frinata de nefasta dominatie otomaa Dezvolt'area tirgurilor stinjenit dezvoltarea intregii economii a T^rii Rominesti. Economia care a din aceasta perioada avea un aspect semi- agrar. Mul^i oraseni se ocupau seneasca timp cu agricultura, cu cresterea vitelor si cu mestesugunle. Boiern in acelasi posedau in orase pravalii proprii pentru desfacerea produselor manastirile
si

"
.-'

--/

V^:

w-^ tna***s

mestesugaresti, bucurindu-se in general de privilegu domnesti lor agricole si comertului lor. Se constata insa ca dezvoltarea fortelor pentru desfasurarea produc^ie'a continuat .tfc adinceasca procesul separarii mestesuffurilor d&
"

^V.

^y
**

< A-' i

83^ ^S

*.,A

-',

- 'I

agricultura. Desprinse din mestesugurile casnice, mestesugurile ^ muncii 6 ), care formeaza s-au diferentiat treptat, oglindind diviziunea sociala a marfuri" 7 ). Producind si pentru pia^a, baza generala a oricarei productii de producatori de marfuri, multi mestesugari din orase aveau adica devenind proprii sau isi desfaceau produsele in bazaruri, care constipravalii si magazii Vinzmd ei insisi produsele lor, uriii mestesugari erau tuiau piete permanente. timp producatori si negustori, ceea ce explica faptul caractenstic in acelasi' actele din secolul al XVII-lea nu fac deosebire intre negustori ca, in general,

t^
:.\

A
A~^

i**?

\<i
_

a*

Th-*.'

^^-V"

r mestesugari. jprima atelierele mestesugaresti, economia Tarii Rominesti dm I! linga al XVII-lea a cunoscut si primele inceputuri de industrie jumatate a secolului
i

*
1

<^

' **

.*-*

^I
X>

>^->

i)

i*
v
.

131 134 si 555).


\

Veziacteledomnestidinl8mail622si22aug. 1625 "

(Doc. prw. ist. Rom., vol. IV, p.

""-w

Zs*~

ft

,^i

25 mai
*lAT

y Sint concludente in acest sens actele domnesti din 15 27 aprilie 1615, 10 nov. U20 (ibidem, vol. I, p. 251^252; vol. II, p. 1613,
vol.
Ill, p.
.

:martie 1607,
.

_. mnie lbi,
.
.

RS

/'

84-85,
m
,<.

194-195, 385;
,

V-

/v

.V- -

"-.-'.
.

1605, 19 mai 1608, 19 aug. 1610, 5 apr. 1611, 13 dec. 1611 (ibidem, vol. 3 sept.
^

M
)

613-614). n De ex. aetul domnesc din 28 mai 1610 (ibidem, vol. I, p. 47547/). aceasta privinta actele domnesti din 19 apr. 1603, 27 mai lbOS, Expresive sint in
,

*.
.

I,

p.

78-79,
etC*

>

89,
!

194-195, 308-311, 484-485;


*)
y

vol.

II,

p.

2,

33).

^^^
'

>
:^'r

m?^
--,

?\*^'.-..

.-,"
J r ,<-

p. p. Panaitescu, art. cit. p. 107-108. ;. 6 Tar a Rommeasca in ami lbUl loou, Dezvoltarea; economica a oraselor L. Lehr. prwind istoria RominieU vol. I, Bue., 1954, p. 663-683; St. Qlteanu, MesteStudii si referate 71-112. si XVII, in Studii* ', an. XII (1959), nr. 5^--p, Bucttresti in secolele sueurilein * Capitalul, vol. I, ed, a IV-a,_Buc.,^d. politica, 1960, p. 369. Vezi ; K. politica, 1961, p. 21. I. Lenin, Opere complete, vol. 3, ed. a Il-a, Bucv, Ed.

dm

BBKJ

-- %:&:

^
i-+

Nsi

XVI

km*
jT

e^-- ^_3S_

' f_
*-

".

i"

js***r-& -^>

->T^
.

.-^^

^^~
" J

-Ll

^'^- *
h

-v
Vf
I L

* > -.v;

_"

-*L'

i"-L

^-

X-

'

'"<.

J.'_ ^.
-

^
1

."aL

\-<
-
-

.';

....

;.

-S.-'

:**?'>

i?

r'i:

-*e> r

^~ yAn

**-

xLa
'fr ^
-rf>c;

x^T^fZ

' -

:vrt.

-2'J^

..>?

W?
.*S

y*
*
-4*C

:>^>::'

'

_<?
t J

v-p*'
^-h.

<*r
'

-.\V

-'

_<-

>-

Z*.

,*-*

>
-

'l_jfc

.._>

-.

..-*
K

L
.

'V
^
l.

L-C2
.

s<
*

^r*

i-

_^"

^-'i +

,.^

..

1
^V*H

s
1

INTRODUCERS*.
7* t

If

V,
4ff*
j_ ^

>&r\,a
2r*

-AS &

*<:,

IP
r. '

cu caracter manufaeturier. Insusi Matei Basarab a infiintat o sticlarie f i o moara Datorita dezvoltarii mestesugurilor, a fost inviorata facatoare de hirtie" exploatarea minelor de arama si initiata, tot de catre Matei Basarab, exploatotodata si exploatarea sarii 2 ). Feudalii se tarea fierului, intensificindu-se simteau atrasi spre asemenea izvoare de bogatie, iar domnia le eonsidera un nou mijloc pentru sporirea veniturilor ei. In prima jumatate a secolului al XVII-lea desfacerea produselor avea si earacteruf activitatilor comerciale propriu-zise, adica existau si negustori ca elemente intermediare intre producatori si consumatori. Ca si mestesugarii, negustorii aveau dughene si pivnite ocupind ulite intregi. Multrdintre negustori proveneau din rindurile mestesugarilor care se dedicau profesiunii comerciale. Fara sa prevada dispozitii' speciale privitoare la mestesugari sr negustori, lndreptarea legii" cuprinde reglementari care au asigurat si acestor categorii sociale dezvoltarea activitatii lor, prin masuri generate pentru ocrotirea proprietatii si veniturilor, pentru statornicirea conditiilor zalogului i ale depozitului' si' pentru interzicerea cametei si pedepsirea falsifieatorilor

^s
* ^--

J'

^u

>-'-^
'

'*

^*a

'&A

-'--',-.

A-:

<^^BO

v---^..
*

'"-

V
:.:"
-,

-;

-?,,

\V

"

"^if-r==aB

.i-^ii-^fesfiBB
.-

n*::-v

" :.

r
t~w

^-a?'-:

T J
l

.,

'

'*

-*

3S
-

bani.

v
,

*
-

W" U mi mestesugari si negustori s au instant, acnizitiomna uvezi, vu, gmuim i stupine, dupa cum 'atesta actele orasenesti de vinzare-cumpar are din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Aceste acte dovedesc totodata ca in rindurile
mestesugarilor si negustorilor se accentuase inegalitatea de avere. O asemenea diferen^iere materials a facut posibila patrunderea elementelor meste|ugaresti si negustoresti instarite in aparatul administrativ de stat si in conducerea oraselor. Faptul explica si inceputurile organizarii profesionale in fratii, aceste prime transformindu-se apoi in bresle 3 ). asociatii

h;

-^_

v"

-\

ifSSS* 8
T
V*
* '
.d

"-ot-3

*-

-.

.-,.

v.

^:

r*

L^

--^
'

4?

: -

.-

\-

71-.:
!

B*^-

Datorita grelelor sarcini fiscale ce apasau asupra lor, precum si din,cauza concuren^ei strainilor, mestesugarii si negustorii deyenira elemente active iiS mifcarile sociale orasenesti, sustragindu-se de la plata darilor si participind rascoale 4 ). Pentru aceasta perioada este important mai cu seama faptul ca la elementele orasenesti au fost active si in lupta pentru izbinda limbii romine in administratie, in literature si in biserica, aparitia in limba romina, la 1652, a ' Indreptarii legii fiind determinata si de aceste noi forte sociale. Pe linga negustorii romini, documentele atesta frecventa sporita a negustprildr greci si a camatarilor turci. Comertul cu vite, cereale, miere* ceara, lemne fi sare, destinat aprovizionarii tureilor, se gasea in mare masura in miinile grecilor; unii dintre acestia, prin cumpararea de mosii si prin inrudiri, au patruns in rindurile boierimii si au acaparat numeroase dregatorii. Marii vistieri indeorindurile grecilor 5 ). Conflictele dintre sebi s-au recrutat multa vreme numai din
lupta impotriva strainilor asezati in tara.
_*

V
\-- *.>

>*

"^

^
.

:-

..

_1A

'-\ A-"

^t*.

**

^
.

-;.- .">

sk^-"i

-v-

r*
j

'3*

-7
J
.^

"

,#
J

>

;>v

'

-^^
_ -L.^'

&

-\
i

\^C^-^

Sp

*)

M. Popescu, Fabricile de

hirtie ale lui

Matei Basarab, in Revista

istorica

romina",
"

(1937), p. 2 A. Hies, ^iiri En legdtura cu exploatarea sarii in ) XVIII-lea, in Studii si materiale de istorie medie, vol. 3 St. Olteanu, op. cit., p. 108^-109. )
4
)

an.

VII

384-388.

. V pma in ^ Tara Romineasca Buc, 1956, p. 154 194.


,,

'
*

veacul al
:

pi
--*4t.

Ibidem, p. 109110. Pentru jumatatea a doua a secolului al XVU-lea si inceputul secolului al XVIIMea; vezi N. Iorga, Studii si documente, vol. V, Buc, 1903, p. 340 346, 5 Doc. prw. ist. Rom.,B, XVII, vol. IV, p. IV. )
y~
i

i '**.
t
-

.*

.->

:6^
*^*
^:

*:^

l^-<5**
'*-^*'>K
;

.'-

/
'

k 5-1- >:-;.
^*^_
-

_ /
b'x ".
'

-'.

+"

-_

._.

> **ri;

*^

*SP^*
**;^-_

1 \
'

"tel*:

;,\1"

",_>

*C

*-

'-&
.

*^>J

:a^
-

f
1

vfc"

-.
;

-/^
-.^

--r
'

-..:-.\
<J

--1

^3^i

'^^* "^
-i'

>%& fiw*"

-'
-'

-K-

:.-r
s-J.

-^*

'

"

^ **~

'*-#"
.

..

' ;

._

'.

..._^>-^fe;

<

^**^

_-^*
.

^*s^
.

3i=c-;
;**':
---*-.

'

-.*

'
.

-.
--

:&*:
"

,yC^-

-' --C-

-;

^8*
...'.-.

' i-

^L **

\r-<tr*-

-~\

**V;

N;
L-

..

"

;.^_,

"

I,-

8
VrY

..

LEGII
*

rf'i

"%
V
y
JT~

*-^W

*_

.-

ft*

*;

cea greceasca, lup.t.a mereu amintita in'cronici si in numeroase acte din secolul al XVII-lea, nu trebuie insa inteleasa cao rivalitate intre doua popoare sau intre reprezentantii a doua limbi cum obisimia sa o prezinte istoriografia burgheza, sub influenta prejudecatilor nationalist-sovine ci a.fost de fapt o lupta a paturilor privilegiate din tara impotriva eelor veniti din af ara si care le periclitau situatia. Numai asa se poate explica de ce numerosi greci, intrati mai de mult in rindurile boierimii, an devenit aparatorii privilegiilor bastinasilor impotriva noilor veniti. Domnia lui Mate!
intre boierimea bastinasa
si

Lupta

--x.S

*^-^

9d

-*

p-*^Xi"T - > *
.

'^'-

*v**_
.

-V.

'V-

V.

v>*

^
^
,

'.

rJ

Basarab in Tara Romineasca corespundea t.ocmai acestei actiuni de autoaparare


.
'

&*->"

^
^

XT_*

'*--

<

i*^
-f.~
* -'
*-

'

a boierimii privilegiate. Camataria s-a practicat mai ales de catre turci si greci, dar si de catre unii oraseni bastinasi. precum si de catre boieri si manastiri, existenta cametei fjind caracteristica perioadei istorice in care predomina mica productie de marfuri x Documentele atesta existenta zarafilor-si practica imprumuturilor cu dobinda, urmate uneori de deposedarea datornicilor neplatnici de paminturile lor.
.

:*-

V
4

'

GM

/::
-

-s >

C\:-
>,*

>*;

*^

".-^;.
^

-f-:

:*

"^
J X
.

Dominatia ptomana asupra Tarii Rominesti s-a inasprit in prima jumatate a secolului al XVII-lea prin dublarea haraciului. De la 65 000 de taleri, sumft ceruta in 1593 lui Mihai Viteazul, tributul s-a ridicat la 130 000 de taleri in timpul domniei lui Matei Basarab 2 ). Pe linga tribut, turcii mai cereau numeroase plocoane, muearerul, contributii pentru necesitatile campaniilor lor si altele. Sub dominatia turceasca Jara Romineasca suporta si un regim comercial inrobitor, locuitorii fiind obligati sa-si vinda produsele turcilor la preturi fixate de acestia. Una din ilrniarile directe ale dominatiei turcesti a fost faptulca, pentru a face fa^a obligatiilor fiscale sporite, multi tarani liberi au fost nevoiti sa zalogeasca si sa-si instraineze paminturile, neputind obtine numai din desfacerea produselor pe piata sumele de bani necesare pentru plata darilor. Urmarea directa a
^

g-

r
>A

^-"f

.<*

r
*-

"..

"
jfe^E^j?

-*-

*tf

v
f#-

*y
.

3f

>*c

a dominatiei turcesti a fost distrugerea proprietatii mici ). Documentele din aceasta perioada atesta cresterea numarului tranzactiilor pe baza monetara si chiar prezenta unei insemnate cantitati de numerar la sate 4 ), dar acest fenonien nu este o dovada de prosperitate economica, ci un indiciu al decaderii taranimii libere sub apasarea noilor sarcini fiscale.. Dupa cum arata Letopisetul Cantacuzinesc, insusi marele vistier a facut ,,ca un Iup flamint" lui Matei voda ,,bani multi si avutie rea u 5 ). Boierii in schimb se aratara deosebit de multumiti de acest sistem si scriu lui Gheorghe Rakoczi: ,,De la ^erban voda pina la Leon voda ne-am pierdut toate libertatile (privilegiile, n. n,), de nu s-a ales nimic de ele, dar maria sa (Matei) nile-a dat indarat, intocmindi-le toate dupa rinduiala. Birul imparatului 1-am regulat. Fiecare jne-ani stiut avutulsi ce pret are. Fiecare a stiut cit era de platit intr-uii an". Dominatia turceasca nu s-a limitat numai la o crunta exploatare economica a tarii. Turcii luau adeseori numerosi robi care, daca nu puteau fi rascumparati,
fiscalitatii

excesive

si

<-*<

p*i*<*-

M 'w K&*
'-

-^

-'>

*S

iSS^l

^ic

l--

rr

'

Om
*="
.

:.^v
I

^^
S

'*ts'

a,

v^*.
'

/ -

'

;-

-^iT t*'

*:

;;v
ife-7

cf
i

.*
*

v*r

K. Marx, Capitalul, vol. Ill, partea a II-3, Buc, E.S.P.L.P., 1955, p. 568569, 2 M. Berza, Haraciul Moldovei si Tarii Rominesti in sec. XIX, in Studii si matet riale de istorie medie, vol. II, Buc, 1957, p. 20, 3738. 3 A. D. Xenopol, op. cit, vol. VI, p. 4 Capacteristice din acest punct de vedere 'siht actele domnesti din 15 mai 1616, 7 ian. 1617, 25 vmv. 1618, 12 iun. si 31 dec. 1620 (Doc. prw. ist. Rom., B, XVII, vol. Ill,
) )

XV

^-A

p.

19-22, 81-82, 269-^?0, 554-555, 621-622).


*).

Letopisetul Cantacuzinesc, ed.


/
\ t

G.

Grecescu
i*

si

D.

Sinionescu,

Buc, 1960,

p.

153.
-

X
.:
-'

tf-

'*Eto

m
>r
-

'

-.>:

_s.-*
:

V
^fc*.^

c-r

~jtry

l"

v. *rs

**

'^.
-

'->fc

-i?-^-ia*S

v*^

.%
'iT "

I,

*T**

<

If
-

&
.

c3 EB

-..--

-'

+J-

mm

'

****-.

><:

V.*'"
*-

^C^:*fe5^v:-_.
:;=>*"

H
rn

IT

y.^Tr

rt.

:**

'

..:'":
;-*

/
'

-.>

*wja
-'"-

^T
f"V -.

A*
*

::

'**

-f
.

V^

-_*

,
*--V

V
-?
;

.:

V
*.

v'

0^^.<
^ /
-

*
.

^J

<m.

INTRODUCERE
It V

v^^S:
z^

9
; -

iP

'A"

.^ J"
>

. -

*
'

sfirseau in

munei

silnice la galere 1 ). In jafuri si luari


2

de robi, pe turei nu-i intre"'.*

^-

*e

**5?
-----

'

mtr<--~
.

a^*"

ceau decit tatarii ). Turcii practicau statornic vinzarea tronului Tarii Rominesti, fund incurajati in aceasta practica de luptele grupuriloiv bdieresti pentru obtinerea domriiei, iardomnii se suceedau la tron cu -gind de jaf" pentru acoperirea macar in parte a enormelor daruri pe care le proniisesera turcilor spre a-i aduce la domnie 3 ). In scurta perioada de 32 de ani ce precede domnia lui Matei Basarab, istoria Tarii Rominesti inregistreaza 15 scurte "domnii 4 ). Domnia lui Matei Basarab (1633 1654), exceptional de lunga in raport cu domniile precedente, a reprezentat, prin insasi durata ei, o perioada de consolidare temporara a autoritatii monarhice, constituind una dintre -conditiile care au faeut posibila intocmirea la 1652 a legiuirii ce s-a numit .^Indreptarea legii". Aparitia acestei legiuiri a fost asadar determinata de conditiile istorice proprii societatii rominesti din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Structura acestei soeietati era bazata pe modul de producjie feudal, in care boierimea, mc-narhia si biserica aceasta din urma fiind ,,chintezenta si consfintirea dbminatiei feudale existente" 5 ) luau masuri legale cu caracter general pentru
<

H>.
* *

""

-: v ^-

."-:

"

V"
si-

>*^^J

*T

^v^ii fi

ran

:X

"1

"

-,V^

V-V_
L

. S^YftSSe " ';-

.-

' -

rj\^^w;;

?te^
,>

consolidarea pozitiei lor in stat.

X\

sr
sffr

-;

^
t'

\>
**"^>^

t
-

Infatiarea pravilei

o.,.

.,-

Nu se cunoaste manuscnsul original al ,,Indreptarn ,. * ,^0 Pravila **-' +- este un 2*7, t> dm looi. tiparita in- folio, avind 25 101
1

legu"

"
y?v;

nenuV.

<7--.

'

I***

saw

>

796 pagini, tiparita in alfabetul chirilic, ingrijit, in negru si rosti 6 ). ei complet este urmatorul :-.' Indreptarea legii //cu Dumnezeu// carea are toata judecata arhiereasca si imparateasca de toate vinile preotesti si mirenesti. //Pravila sfintilor apostoli, a ceale 7 saboare si toat<e> ceal<e> nameastnic<e>. Linga aceastea, si ale sxfiilr> das<cali> ai lumii, Vasil<ie> Vel<ichi>, Timothei, Nich<ita>, Nicblae. ghia dumnezeestilor bogoslov<i>. Scrise mai nainte si tocmite cu porun<ca> si invatatur<a> blagocestivului imparat. chir loan Comninul, de cuvin<tatoriul> diac a mar<ii> besear<ici> lu Dumnezeu si pazitor de pravili, chir Alexie Aristinu. Iar acum de intii prepuse toate de pre ellineaste pre limba rum<ineasca>, cu nevointa si oserdia si cu toata cheltuiala a pr. s. de Hs. chir cu mila lui Dumnezeu mitrop<olit> Targov<istei>, exar<h> Plaiul<ui> a to<a>t<a> Ug<grovlahia>. In Tirgoviste, in tipografia prealum<inatului> mieu domn, Io Mathei v<oievod > Bas<arab >, in s<finta> mitro<polie >, in cas<a > Naltar<ii> domnul<ui> nos<tru> Is<us> Hr<istos>. Martie 20, valeat 7160 a lui Hristos 1652, v. pos<t>
si
,

merotate

V^U-^.

'

*-ii^'&i iSE
#

A
r

r^>

-,^ v\ -_
J -.

'--*;
J.

-^

?'r*

q5-*

:A.
."s,

i^^^

^'-

^:

.ic^*

V^i
^:.r
Vk'.
^-**

*v^

^*^

*a

'--*:.

<

.-

"s

-<:^
v

<vS^i \-

"

_-:
-. .

-\

ri

/
Vi'

'

.;

.. j
1

'
. L

* -"

.-*

.'^T

^^

"^i

H
*

>-

** -^=

35 ,-v
\.

'

v-

'-.

ME

vel<ichi>".
^-.,

>"" V'^-1

X^
-

"^ -^

y
.

'

x
)

--

">'

r<^<
Kl

\'

'

//

domnesti din 5 apr. 1613, 29 apr. 1614, 23 ian. 1615, 31 dec. 1616 si 5 mai 1620 (Doc. prw. ist. Rom., vol. II, p. 165, 269, 361; vol. Ill, p. 77-80, 516-517). 2 Alexandru Coconul arata la 30 iimie 1625 ca ,,au venit tatarii .. de au robit jumatate din ^ara domniei mele" (ibidem, vol. IV, p. 536). 3 ArJ). Xenopol, op. cit., vol. VI, p. 92. 4 Vaei I. Ionascu si Fr. Pall, Elemente de cronologie, in Doc. priv. isU Rom, Introducer r
Cf. acfele
)
.

.--/-%z. j s?r^-i-5ffl& .- -i^rSt

>--

.'

^-S,.

.'".:

-"**

vol.

I, 5
)

6
)

Buc., 1956, p. 490 491. -F. Engels, '.Razboiul taranesc german, ed. a Ill-a, I. Bia'nu si N. Hodos, Bibliografia romineascd veche,

\
. .

-.<-. .*-,
<?*

Buc, E.S.P.IIP., 1958,


t. I,

p.
'

--^^
;

Bug., 1903, p. 190.

T5
.

-s^

- -V
*J
. .

;
-

v.

-^-^A

'

^Vl.

-^
.*

*". 4-i
'

V.
i

'*

v *;

i^

f?j

v
r

iv,^J<_

/
&**"
,.
'.,.

"

A'
'

*r

.ri(C

...

-.,.'

'

>.:*

^V
.

k-5K
.

-**

--,"^
:.

*.?
^-^"^Z*

.--:^1
-^'V.-*;
^afc-jfe

^-

^^l^

-*

*
rt

^'<

e^^

'

c^w

A
4
j*
.-a<
.

*?*.-::
^.-.: =-->;- .*
"j*1

: ^

:
. '

"
;^
.

KS*fci
'-

Tm&.

r
-

,V

mm.
'

Ka*'K
r

?
*-

*-?**

-v*

. .

-.---

^
Atf^J**

'---T"
:-*

*
t

k"->
-

-i*
v*v

"

,:'^

-.
:

l"*"

'"oV-

"*r
n

. -,/. j

_
-

^
'>4

>pj

".>..v
fc

>.;.-

'

^*

-"

i _

**

i*I

_>'

'-*

Z A-*
-

'i..

>

.,<

feijr

v.

*^;j
fT^_->

-j b

W-V

J
.r
:

V w*.
"

4V

INDREPTAREA LEGII

-'

_^""

este inconjurata de un chenar ornamental, pefecare Intreaga inscriptie maicii domnului, cuprins intre chipurile lui -Isaia, Ieremia, figureaza sus : soborul Rommesti reprezentata printr-un eorb cu crucea Moisi si David, jos: sterna Jarii scut pe care se afla o cruce asezata pe o coroana. in cioc, purtind pe piept un
:

*-.

.&&<.
-

soarele si luna, are deasupra si o coroana. Pe latunle Sterna, pe care mai apar figureaza chipurile mai multor sfinti. Numele gravorulm este chenarului
Tisevici.

l"^.

j
/*n

Theodor Pe verso

se afla

_ scrisoarea omagiala cu care traducatorul, Damil Fanoj


'

'

?TPf'
>'.'
*

lT

; --/

::

</

neanul, prezinta mitropolitului insotita politului tefan. Fiecare pagina are


se afla, rinduri.

lucrarea

sa mitropolitului tef an. Urmeaza apoi de versuri omagiale si, dupa ea, predoslovia
.

sterna

mitro-^

>
-

.
V

un chenar dublu spre margme in numarul curent al glavelor si alte indicatii. Pagina in rosu, Textul este inso^it de numeroase frontispicii, viniete, semne
;

acest spatm marginal

are 36 de
si

imagim
.

'

*^<l

?'

<

m
Hs?'"-f .
;.

Titiurile glavelor sint


&'
-:-

imprimate cu rosu

ca si literele initiate

ornamentale

>

^V

c,
"*-*i

ale glavelor.
?SZ*

Ffdf^i'A

?<-:,<

'\

'"
.

'.'

-V

.--'
-

*;*

p4N

,*
<r

Daniil M. Panoneanull). Legiuirea propriuA. Textele de scrisoarea pe care traducatorul, mozisa este'precedata introductive Panoneanul - pe adevaratul sau nume Damil nahul Daniil 2 - o adreseaza mitropolitului tef an, pentru a-i prezenta lucrarea sa. Andrean ) multa modestie ca fiind plecatul prah de supt picioarele El se considera cu avea mare stiinta de carte. Damil Panoneanul sfintiei sale, marturisind ca nu origmari asistat in lucrarea sa de catre doi dascali greci, ambn arata ca fusese u cuviosul Chios, vestiti si foarte iscusiti intru toata dumnezeiasca scriptura din
Prefata lui
'
L*

k''

**f

t-">~

'

. .

*^^">

-I*

r-

Pantelimon (Paisie) Ligaridis care - cum ieromonah chir 'ignatie traducatorul - cu toata mintea, inteleptia, aratarea, precizeaza insusi 44 lor au asistat pe Daniil astfel la intocmirea Indrepsupunerea si indreptarea scoala greceasca din Tirgoviste, erau considerati tarii legii"'.' Ambii, profesori la
Petriti
si

<v

*V

Gn\.

'
.

'
. -

$K*

desavirsiti" 3 ). ca dascali _ ^ elmeste pre limba aceasta Jndreptare de leage Daniil, care a prepus" u si pe care o apreciaza ca fiind de o foarte inalta valoare, o ofera romineasca

it:

/ dm

:>v m^-:
-

,Tr"-

:"'"

'

...

priimeaste truda si osteneala ca unui nedastomic, pnin dar mitropolitului: cu multa proasta a mea minte necuprins, prnmeaste measte acest dar mic, impodobita si sadite cu buna mireasma a darului dunugradina cu florile raiului pumn de apa ce duse eel sarac la eel imparat, ^prnpriimeaste ca eel
lui sfint,

>

vv>

X ,

'-v

"KEf
"

ji /^
?

_V-^

blagosloveaste, ea eu, ticalosul, pespe blagoslovema measte si dobindesc ertare multelor meale fumedenu de pacate ertarea sfintiei tale, sa

pre mine
_ -

51
).
^,
;
L

\.

v;

v "*

:' '

v/
i*

-^

'
..;

!)

$CH

*rt?$

c&

moartea lui Simeon Stefan, mitropolit al Ardealulm Devenit mai tirziu, dupa rominesti si a vietii religioase a romtnilor, vol. I, Valenn de Munte, (N. Iorga, Istoria bisericii . , .. -19<tf, P. 346-347). 4 r J valaque de IbM, f 2 Amanunte biografice in C. A. Spulber, Indreptarea Legu. Le code
2
'
'

Litera

din semnatura este ini^iala cuvintului Monaha.

"j

ESS

-.

.--''"
. . .

//

partie, Histoire, Buc., 1938, p. , __ ^ 192, de reprodusa in mtregime de I. Bianu si N. Hodos, op. cif., p. *) Serisoare rominesc, Iasi, 1933, 1, p. 422; idem, Legatura dmtre t. Qr. Berechet, Istoria vechiidui drept ,:^r romtnesc, vol. I, partea I, Vaslui, 1937, p. XIX. dreptul bizantin si
Iere
'
'

IX X..

^
. F* .--

^
i-^_'
*A

^*-'-

**p""

-.
-^-~
-^ r: .

^*' .-*^
^-

-\

*.>*

H*^*
*^tf~?EFZZ^

5^5
,_
'
.

*F. -*

ianfc
'K -.
^~ I

-;^&*
-iJ"^

^K
-,*

TV-

.^E
.

. :

>G

.^>*J*
**> '*

.-, r>

'^Je

"
:^St. r^' b

Av'

*>' i&

Stf'S^' y*>ia
:~-r.

SSS^

:^-*-

->

w- t--

* * .=

"
. -

^y:r^0^:;?.--'
'

*?**
:

.4>>
r-

-***

;/r=
./
-

-
-

>&^
>T

**

./

sM.:
**l

V
>
<*7

: rf--"3
1T*J

^w-

.V-

Sr\
"---\
-

"*w^:
i
-

JET

*"-""

..-

1^
> ' -Jr
x

*i*?

^fiw

\-

-**

v"

-*f-

^J/s^.-

X
-^

_;-^

fc

^
-.

5SMtf
5^

*
:

5BSU'

:^
l

^^
A*
.*
-

-7

.-*
-^
'"

v-:.~

.^v

vr-<\v

<
- L,r

INTRODUCERE
.

-*^'

j^-

?
*

*'*:"
-

^':^

^7"

Panoneanul nu vorbeste insa nimic de criteriile dupa care au alese materialele intrate in compunerea legiuirii, nici despre metoda dupa care ele au fost ordonate. El mai face in cursul pravilei doua mentiuni: una in pagina 424, dupa prima parte a legiuirii: Cu rugaciunea si toata osirdia mitropolitului s-a talma cit din elineste in limba proasta romineasca, prin sirguinta prea pacatosului D aniil Andreian monahul din tara Panoniei. Sa. nu-1 uitati in rugaciunile voastre" eealalta, similara, chiar in titlul par tii a doua a pravilei.
aniil
;

fpst

.*>

...
..

-;.,

--'

-^_ * t?'

-*?"--

55W
-/

:^*w
**f.

*^

/^
^

:^-^

^Vrf

Predoslovia mitropolitului, care B. Predoslovia mitropolitului Stefan. urmeaza stemei, este adresata Preasfintilor arhiepiscopi, mitropoliti, iubitorilor de Dumnezeu episcopi, egumenilor si tuturor parintilor duhovnici si protopopi" 1 ). La alcatuirea acestei predoslovii, mitropolitul tefan s-a folosit de prefata lui Vlastare, dar chiar si asa ea dovedeste cunostintele- canonice si juridice ale acestui inalt ierarh. Predoslovia arata insemnatatea pravilei, indeosebi din punctul de vedere al confesiunii ortodoxe, situind scriptura in antiteza cu invataturile straine si eretice si invederind redresarea si apararea credin^ei facuta de soboarele ecumenice ca sa fie de folosul si locale, care au intocmit pravile, canoane si legi
. . .

"x'

:.:-/ :-t

/.k

;^

V
-..
L

A-

-\

"
";

:-^

<K

Pw

^Z

?
'^V^
p

-'^Tl
-

i:-

--"

'^^

^-..

r^^VJ

traiului oamenilor".
.

<">.'.*;

vl
t ,

wMitropolitul tef an ne aminteste apoi ca intre izvoarele Indreptarii legii" V se afla si invataturi, epistole, , intrebari si raspunsuri" ce s-au facut de boga^i } barbati sfinji", care formeaza toata alcatuirea de obste a bisericii. El a adunat toate canoanele, la care a adaugat si Pravila imparateasca", ,,ca va f si 9 aceaia de treaba acestii oblastii si micsoare tari, de toate vinile, cu catastihul ei deosebi, ca sa poata fi si sa dea cite ceva ajutoriu si ea canoanelor sfintilor barbati, mart urisind si dind raspuns mai tare si mai virtos", lasind astfel sa se intrevada intentia lui de a folosi dreptul laic auxiliar regulilor de drept canonic, al caror scurt istoric il face. 5 e, inspirata tot Predoslovia mitropolitului S^tefan rememoreaza, mai din prefata Sintagmei lui Mat ei Vlastare, istoricul intocmirii pravilelor impara testi. Vorbind in sfirsit in ce chip s-a ostenit personal pentru intocmirea ,,In tarii legii", mitropolitul tefan precizeaza ca a ales de in multe si bogate pravile", adresindu-se chiar si patriarhului din Constantinopol, pina ce a aflat la Gheorghie Caridi de la Trikis, judecata toata arhiereasca si linga dinsa si scoasa imparateasca cu toate canoanele ale sfintelor saboare si apostoli , si tocmita pazitoriul de toata pravila si canoanele marii besearici, - de . chir Alexie Rodinu".
5 . . . . . . .
v

-V

Ar
*T-

'

-.-w

*:
.

:->'-

-t

a
,

v^=>-

***

L3l
.

-r>-

-^3
.-

^***S
*

;:.:;-^-.^.

'.-.-.
K

*3S?

h"-U-^;

Rolul mitropolitului
Stefan la intocmirea
pravilei

Comparind

doua pravile tiparite in vremea lui Matei Basarab, constatam ca pe cind Pravila de la Govora" poarta numele domnului, in chiar titlul ei, si sterna Basaracele
,5
>

^
:-"-.-

^ 'VjH
'

^-

_ J-r^H
-

^
'<

rv v
:

o
^"*a

pe cind Udriste Nasturel, in versurile ce insotesc sterna, preamareste pe Matei Basarab, iar Meletie Macedoneanul si ieromonahul din Ohrida arata, in mentiunile lor, ca pravila fusese tiparita din ordinul
bilor,
-

'...

V
:

..V

'

-S~*

. '

-^

,.

:&#/'.
tf
**

N. Hodos, op. cit., p. 193 J I. Peretz, Curs de istoria dre\ i rornin, vol. H, Buc, 1928, partea I, p. 375; gt, Gr, Berechet, vechiului drept rominesc, I>; p. 424; idem, Legdtura dintre dreptul bizantin si rominesc, vol. I, partea I, din anexe.
-

I.

Bianu

r-> .

-* -T^

si

::-.

El:

i*V^*
*-*

<f
--

j?^
-

~M
r-<t.

J~

-..r.

f -

r'x

,'

^- ^-+^7^
-

-A
r*

**t

L*
<v

.VIA. -

-.

itfC"

^<:

S^^

tf'
.

V
/
m t
-

'

?53

^^^iii

>::
:-

--.:--.";.^;>-

.'-

..

W-\

:*&=

*^*^.."

' -j: \

jt";

*
:+

'^>->\

S
t
.*

I.U

w^'*^^*".;

'
.

^A>.

,>^

r
SSf?
*
-

^ &~*
!

v--*^i>

_-v

i ^

^^.

/;

>v
-

^ -

^'~

V
1

f
^*__
s

"
S.
- V.

./<

\sX n

/
> \
-

\
-.
.

12
/--

INDREPTAREA LEGII
-j}

*.^^

_rf^

*.>

^*.'--'V

*r i

rfr

& ^
^

k*V

urmaseji cu Eyanghelia invatatoare", si cu cheltuiala de titlu a Indreptani legu" poarta numele iiparita la Govora In 1642; foaia

domnului-

asa

cum

'\.

se

-..
'>r*d
'-^

^^- ^*-

^->

tv.

K^>_

v^j

-^

f
f
t

'v-

mitropolitului si cu toata cheltuiala" lui. < , .., ^ + "il aceasta in cele parte, traducatorul Dannl Panoneanul confirma Pe de alta aminti care a fost participarea domnului la intocdoua mentiuni ale sale, fara a nu sterna domneasca, ca Pravila de la Govora , mirea pravilei, care poarta pe ea, altfel, mitropolitul Insusi o confirma in predoci sterna mitropolitului tefan. De multa userdie si indemnare. o am scos de intuslovia sa, clnd scrie: fi asa cu buna voie a luminatului si blagocestivului mieu domn, si, cu
'

ca traducerea s-a facut ,<cu nevointa mentioneaza

si

userdia

si

SM
-k.

^*-j -*

c*

''
-

-v.

rt"

\W
Pt*i

-0-,.^:

s>s

-/

tv

'

i*~

^ Kir

j*"

<*>

"

lumina; v Basarab, si cu tot sfatul marier sale". v Io Mathei voevod indreptatesc sa credem ca initiativa, orinduiala cuprim Aceste deosebiri ne tipariturii Indreptarii legii", se datoresc mitroposului ca si supravegherea prealabil aprobarea domnului. Sa nu se uite litului Stefan, care primise in 1651, cu cheltuiala sz,Mistirw sau SacraeS tot mitropolitul Stefan tiparise in botezului si a mirungeru. Mitropolitul va^ti ment, lucrare ce se ocupa de tainele a primit, intentia de a inzestra tara cu o legmire impartasit cu domnul, care decit pravila din 1646 si care sa raspunda totdeomai mar'e si mai cuprinzatoare
nearec
-

la

w
-

v-

^,

-*c

fV^V'

"

"

''A.

"

'

data toata sarcina

ale justitiei laice, rntelegind sa la asupra-si nevoilor bisericesti si celor


tiparirii.
,.
,

-*-''
-.

-^

#
Atf

.rlj***

.z

praviia ca faptul de ce mitropolitul Stefan vorbeste de Astfel se explica iar in mcheierea predosloviei, aminteste fiind o opera a sa, rinduiala noastra", in statul evului mediu era atit de prezenta^si^atit numai despre sine. Biserica a conserva prin religie orfnduirea de stat leudala de unita de domnie, pentru putut U fructul in^elegerii dintre mitropolit incit intocmirea pravilei a laical in predoslovie implica promulgarea de amintita si domn. Aprobarea domnului
,

'"

'
.

*,

-i-

'

*1

:L

'

:-\
:*-

-* ^.
h

AA. j
:

eatre suveran

a noii legiuiri

2
).
:

"^ -.-;

/-

.Indreptarea
Cuprinsul
'^i T*

legii"

este alcatuita din

doua parti

distincte,

/*_-*'

Z.

1#

"""^ re*

iV

.J-

-*

fc*v
*

'

v
.

..

'

\f "v
*3T=*

arata insusi titlul ei: prima, Indreptarea legii ^ up& cum judecata arhiereasca si imparateasca de toate vimle cu Dumnezeu, carea are toata toate sfintilor apostoh, a cealel saboare preotesti si mirenesti; a doua Praviia sfintilor dascah aiHuniu: Vasihe Velichi, si ale ceal'e nameastnice. Linga acestea Theologhia dumnezeestilor bogoslon. ,Timothei, Nichita. V A propriu-zisa, al caruinume apare in colonPrima parte, Indreptarea legii"

pravilei

j,-~.

-\

ss

:.

^-'.

*.'.

'

Jv
hck*.-fr
1 t~

- ^

r~

*r

seama o legiuire laica in care, dupa cele cu titlul paginilor respective, este mai inv&taturile panntilor bisericii intarite cu 42 glave de inceput, extrase din Balsamon, Armenopol si altn, urmeaza Pravicitate din Fotie Tarigradeanul, dispozitii de drept laic sint^ intercalate printre ale earor
lele

>\

':-*

*ca
*.'

-y

-*
*/

t-'

Lft

imparatesti",

B
r

~ -*.}

e5

''

-=-.,

v-

;-,-

canonic ea raspunde astfel conti numeroase reguli de drept ,_. arhiereasca si imparateasca de toate yimle titlu: judecata prin praviia, in ceea ce priveste dispozitiile La 6 prima cercetare s-ar parea ca penal. Intr-adevar, in prima parte de drept laic, ar avea un caracter exclusiv prin care sint incriminate numeroase tapte. a pravilei abunda dispozitiile slnt sanctionate infractium ca ajutarea vinoAstfel, in terminologia timpului,
;

>

~\

:.:,

..

>" .x-

S
-V
Ji
'

i..^.

L^_2rf*

..

-^\

:-;.?

"'
**-^*l
.

r>-** -

-..*

^i

V"
7
.

"

>

^v'*
J

.*-

'*&*

: ^

-----

"

'

-ugr

,.

.-

.-

...

..

\
:
-v.

^
V
T^C
-2%:n
*r*

fA-f

~"^V.--.*-

<r.r

--^

^'

k
-^ -w**i

---:',
;/
*

;-* /
.

"-

/.

A*

...

.-

t *
^

.-*!

^*

-.

^
-

?>-*.

''
>v^

-:

i-''"^''.-V^V

^,^\

INTRODUCERE
^V*

^
.

i^ M **
.

'*

_.

Nl

s
.

" >*

^7-

k^":

*-.

vatului, amestecarea de singe, calpuzania, cheltuiala banilor incredintati precum si a banilor straini, cununia cu doi barbati (sau femei), curvia, furtisagul sub diferitele sale lorme, hainia, hiclenia, ierosilia, invatatura de a face rau, lovirea, otravirea, preacurvia, rapirea, sfatuirea de a. .face rau, sila, sodomia, sudalma, tilharia, uciderea sub variatele sale forme, umblarea cu bani raij yotria s. a. Ca si in Cartea de invatatura din Moldova, pravila munteana cuprinde cauzele care apara sau^niicsoreaza pedeapsa si anume: dolul, minia, virsta, betia, nebunia, obiceiul locului, multimea (incertitudinea asupra infractorului)j ascultarea de eel mai mare, slabiciunea firif (femeia, taranul eel gros), somnul, dragostea, ruda cea aleasa (boieria), schimbarea firii (crestinarea, calugarirea), surdomutismul, plingerea tatalui la judecator si necunoasterea pravilei. Asemenea principii adoptate in dreptul scris rominesc al secolului al XVII-lea cu exceptia acelora din care rezulta privilegii de, clasa (ex. boieria, gl. > insemneaza un progres in dreptul penal al tarii. Dar pravila are si dispozitii de drept civil, care se gasesc adesea e printre glavele ce cuprind sanctiuni penale. Din aceasta categorie de riorme le semnalam pe cele privitoare la: bucate (bunuri), camata, capacitate juridica, casatorie si efectele ei, comoara, donatie, despartehie'^ dijma, filiatie si putere a, logodna, marturie, preacurvie, stapinire (proprietate si posesie), succesiune, testament s. a. -Incepind. cu glava 296, pravila cuprinde dispozitii luate din N6fi.o<; rscopyiKoc, cele mai multe avind caracter civil, cum ar fi: obligatiile plugarului, zidirile si cultivarea pe teren strain, impartirea roadelor, raspunderea pentru vite sau pagubele aduse de acestea, dispozitii privitoare
'

..

SI

::;>^-

-V^^JISK
V.
I:-

: -- f-

'''-'

"^
.-,

'

vvy..
_

:-

'r

'

;>A
"^

'^w-

v
7

:-\^
>^:>^

-:

;/

r*

Wi

C ;-"
Tt>

-<

-'"**

.-;-'
:->-

--

*>l -"I

*r

->-S

..-*-

\* 4

:*
.

>\j^* *

.".

:#*

\*r

Jr*

--..

^v

'

***** "*\

:*x\

'

Y"^
-^"

ll

'*J

\
,

x(
:

',--".-:

la
,

pomi, mori

s.

a.
*
. **-

V
-

^^*.

..

Indreptarea legii" sint cuprinse si dispozitii de drept canonic privitoare la unele f apte si raporturi din viata sociala, cum ar fi amestecarea de singe, botez, camata, casatorie (nunta) cu prohibitiunile si efectele ei, despartenia cu efectele ei, filiatie, juramint, logodna, loviri, marturie, rudenia cu toate acceptiile ei, succesiuni, tocmeli (conveiitii), ucidere s. a. Pe linga acestea mai sint prevazute numeroase norme.de organizare bisericeasca, formulare de scrisori si de carti eliberate de clerici, apoi indrumari de ordin cultural, ca socoteala zilelor si impartirea lor in calende, none si ide, literele alfabetului grec, ostroavele si muntii cei mai inalti din lume, cunostinte pe u / care alcatuitorii pravilei le socoteau a fi ,,de tot folosul Aceasta prima parte are tin "total de 417 glave sau capitole, dintre care cele ce cuprind dispozitii de drept laic sint impartite in zaceale sau paragrafe; fiecare glava poarta titlul corespunzator. Partea a doua, intitulata in legiuire Nomocanon cu Dumnezeu, care nu mai poarta in colontitlu Indreptarea legii u ci indicatia materiei respective, cuprinde numai dispozitii si elemente canonice. Incepind cu canoanele sfintilor apostoli si tilcurile lor, sint redate apoi canoanele adoptate la cele sapte ce au-avut locla Nicheia, Tarigrad, Efes, Halcedon si Trulla; urmeaza canoanele u de la Ancyra, Neocesarea, adoptate de soboarele asa-zis ,,nameasnice y Gangra, Antiohia, Laodicia, Sardichia, Cartagena si Tarigrad apoi sint reproduse canoanele ,jsfintului marelui Vasilie u porunci, intrebari si rasptinsuri ale altor parinti ai bisericii, terminindu-se cu invataturile sf. Anastasie, patriarh al Antiohiei, la care se adauga anumite indrumari pentru slujba liturghiei. In acest Nomo^ canon materia nu este distribuita in glave orinduite in succesiune numerica,
*,,
:

Tot in aceasta parte din

.v4vs49B

<

-7*^

-' ;*

i-.

^ -

>

."**

"i"

^*J

--

>,
_r
'<

^ 12*

-.

-'

"*.

>-N
JT*_--

.^,
v,-;

--[
*

'v
.

:*

WH

Vt

fP^
'*^l
.

iA

V-

-v%

->

:^

.^>^
"-1"
.-

^%*^
V*

^*

**-

A;.
L

^v

.'-

,-v ,, >:; *fl^


. :

y ^ -

_ -

'

>-

m
'

f*

a*wa

c ;
-??
' :

.3i,

'-

j*

*
:.

S-

N
fe>
*

**

'

ll

*t

"

<=. -,: :"

':

.*-

\
\ *
*>

-- -_ '&*+**

Jr
T

-"f

-i-

T"

/>-

/
-* -.-r*

-v

tii
"1 ^

*,

-:'-,v
.

/. *

^^iS
...
.

.<

v..

fc

^v
* /

r*

rfC^
:i

^ **^
+
**-

^
\-

$j&

y
aw

/h

-?
-*"|

v. \

*-a^-

:V:X".

"'
.

m:-,^^_
ZJ-&1

^CJfi *--*H

'_t

"'

vi>V.%rr
,-^-.-.-r
.

?N

#T?^

^
_*:

r+w
*.
.

fps
y
- ,-

.<:

i-*53i

-,
.

?-> *j??-^ /
.v-r.

.**

_>'
i

--^
-'
.

Hsr..
.

.-^j

PVF
1

-^

*_
r.

;>
^*

*S.

'
_"^s
.

*"?

-^ >

:-

*o,^

fia^afer

*>

tT

^r:^-^
,^
:.*-+-

y *< *
^*
7
C'.

-*?<:*
--'"

-***"

J?^
i

**

&"/: r.-fV-

14

INDREPTAREA* LEGII
avlnd mai multe glave insole aproape mari capitole nenumerotate, fiecare in

,>

>

Sa&
_"\

I-^-

ci
fl
-*,.!
-

t0td
V

?*;
t
*rf

"

%&<&- r?

>

3r

,-K

;u o rugaciune de mul^mire alcatxiita :etctie sumarul prxmex parti merita o atenfie Metoda dupa care a lost intocmit Predoslovxe, sumarul cuprxnde Asezat la inceputul pravilei, dupa deosebitt materia este reprezentata nu dupa succecatasti ? e'' deosebite in care douT - cum ar fi lost normal ^ ci dupa natura ex, alegxndu-se siuuea ei in text primul catastih mdxca titlurile a 314 canonic de eel laic. Intr-adevar, areptui dreptul wuumt . A: n totaiui de <*x/ slave cit insumeaza aceasta eclesiastic, dm totalul ae 417 giv glave cu caracter *+ Gel mtn pi alcatuiesc pravda arhxereasca de Lrte Acestea sint glav.ele care glave ale acelexasi prime part! a catastih cuprinde restul de 103 de-aldndea Aceasta prezentare a matenei pravila Imparateasca". alcatuind nr^vJlei

0r

SvUa

i^gg
.

^.,.'

r-:'

-.:
-\-~
.

V
^^

i> j"ft

--;.

.'"

HE

-\\

"GOB
.

&

*f

-?**-

.-*.*

&
r*_-

continutului pravilei, sx-sx gaseste numTcdor' dona eatast'huri, nu si Tart n" in inlesnxrea ce se face celux car^ ; ^iv^v- ,,j cec* mstitxcarea Sificarea in ceea ce priveste iudecatile" a loc sx foaxe se afla . sraba sa poata afla carea in ce va cauta de " atit de deosebxt a lost xntercalat tntre cele^ona catastihuri cu con^ut Desigur ca aceasta xntercalare a eu Dumnezeu".

m"
;

^
!
L ' j

>

&r

sg
jm

.-X?
c

jMj

sumarnl ,,Nomocanonului nrmarit sa separe si mai bine

A-

ra

categoru de dxspo^xx amestecate xn eele dona in catastihuri dupa natura lor. text, dar deosebite na Zii~u\2 din capitolele general al Nomocanonului fiecare In afara de acest sumar prqpriu, indicind g avele re sale -este precedat de un sumar legxx", propru societatii feudale de drept cuprinse in Indreptarea Normele supuse sx regxmul dxferentxal xn de dependenta a taranimii consacra situatia _ raport cu starile si treptele sociale. fata lep-ilor in

't-

\
.^:i

i*

^^

\
^**i

\.

tit
-'

^^_
*t

;
/.
7jf-

~/4

.J.

.^-

*#

rf.

'-

**

..."

'

3^^

V#
^*
.

rfW^
i--

-.>-. -\

-_>^
'
'
.

'-'

J-y

-v~*-J_-fcj.

"111
Zi
.

3*

sr
'

^^

a>^*S

>*

\
-^

s*.

f-

V
"r>-

>^f

->a
-

**?
"~

V
r i

v
-

A vr
*1-l

^
BBr

:-v^

INTRODUCERE
^ ;

15
r
&: -^^ r^

^
V-

7^^
^v:
.

*
.

numai cu amenda; numai daca amenda nu

f^^'

este achitata in
;

termen

scurt.
-;l;

;k

Ik

B5-

B6*
~*r

ir
.

v*

H5A
v..

'

vinovatul este pedepsit eu moartea (gl. 243, zac 11) eel ce va sudui pe boierul la care slujeste este considerat ,,ea un suduitoriu de domnie" (gl. 50, zac. 1) tot asa, eel ce va lovi.pe cineva, fara. a-i produce vinatare sau singe", nu se considera ca. savirseste sudalma mare, fara numai de se va face spre un obraz ." (gl. 107, zac 19; cpr. zac. 1 si 12). In caz de rapire, daca ca acela mare victima raptului este ,, fata de mare boiaren", judecatorul ,,va certa mai mult de cum ar fi rapirea mai mica-' (gl. 159, zac. 25). V Dimpotriva, calitatea de om de rind atrage agravarea pedepsei. Astfel, in cazuri de rapire savirsita de rob sau naemit sau slugoiu*', in afara de pedeapsa capitala se prevede ca ,,inca-l vor si arde foe", pe rapitor (gl. 259, zac. 13). Exemple de acest fel sint numeroase. Pravila prevede pedepse asemanatoare pentru boieri si oamenii-"de jos numai in cazul unor anumite infractiuni deosebit de grave (injurii aduse domnului, juramint fals, preacurvie s. a.) si atunci cind pedeapsa prevazuta pentru infractiuhe este amenda (gl. 367, zac. 2), Sint insa si anumite infractiuni pentru care pravila prevede o pedeapsa mai aspra pentru boieri decit pentru oamenii de rind (ex. inalta tradare, gl. 367, zac* 6; proxenetism, gl. 367, zac 5). Tot asa, exceptional, pravila admite toleranta pentru ,,taranii grosi si prosti- ', in caz de ofense nechibzuite (gl. 364, zac. 3, 59) si pentru tigani, in caz de furturi marunte (gl. 346, zac. 22) ,,furtul de nevoie" savirsit ,,de mare saracie" si numai cit va minca si cit se va imbraca" v este iertatde pravila (gl. 348, zac. 6). Clerul se bucura de asemenea de 6 situatie privilegiata. Astfel, daca un cleric savirsea o ,,ucidere grabnica", era pedepsit numai cu surghiunuLpe viata la manastire (gl. 243, zac. 12) calugarirea vinovatului atrage micsorarea pedepsei, fund considerate ca o manifestare a pocaintei (gl. 369). Influenta spiritului religios se resimte in multe dintre incriminarile si pedepsele prevazute de pravila, de exemplu in incest, rapt si in genere, in infractiunile privind morala si familia. Se intilnesc discriminari bazate pe religie, atit in distribuirea pedepselor, cit si in materia probelor; Un alt aspect al inegalitatii in fata legii il constituie situatia femeii, care este considerata ca fiind inferioara barbatului, avind in vedere j,nepujinta si slabiciunea firii' (gl. 364) si faptul ea ^,iaste mai proasta" decit barbatul (gl. 211, zac. 6). Plecind de la aceasta conceptie retrograda, nu a fost greu uitorului sa recunoasca barbatului dreptul de a-si bate sotia, ehiar^ daca ar fi dat un inscris ce prevedea contrariul (gl. 185). Pravila recomanda intr-a-! devar bataia j,cu blindete, iar nu eu vrajmasie", dar se grabeste sa adauge ca bataia cu palma sau cu pumnul, ,,de o ar bate cit de mult si cit de de^'.'j nu se considera ca fiind cu vrajmasie (gl. 185, zac. 9). Sotul putea de asemenea ?a^si puna sotia in fiare si sa o inchida cum ar fi in temnita" in anumite cazuri (gl. 185, zac. 10), iar uneori sa o alunge si sa se desparta chiar fara judecata (gl. 187, zac. 1). In schimb, pentru consideratiile mai sus aratate, femeia era pedepsita mai usor in cazul savirsirii anumitor infractiuni. n cuprinsul pravilei se afla dispozitii ce tind sa apere productia. Numeroase glave asigura protectia productiei agrieole; sint reglementate, de pildS, parasirea si distrugerea culturilor, insusirea inventarului agricol, raspunderea pentru prin vatamarea animalelor s. a. in ceea ce Kmestesugarn, se micsorarea pedepsei pentru acela ce ,,va sti
. .

"*"

t,

I
-

^&

-: >;-.

N.

.iJ^.*

>?

^
, >

_.

\rf

-V

-*-^-=-*

-*-

-^ >~

**

i.

*f
E^W!

-5^-^sk *."rAM
-

tf*C

...

^^
Y '&J\
.

'
. .

'$:

:.-

x
-*
.>'

T J

Jf*A

v-t^:

'&:-$

'"

-5WI
-..._,
-

?,
'

*r

\...
-

.1^**lj&

j*&r

&

V^

\
t
. _

>!

^.
*^
y'
7
.-

V*'".
-^ i^v^.
-

>^
>
'-

-T^,_

.-^5^S
'

_i\

i*'*

r-

**

w^
*-.

. .

*\-- *
l-

*_

^-_

-;

MRI
tr**
-

-.

_
^" .-<
,

T-r

--

;:>--r;;ii -*?- v
...

3?^
-*:*:.
. :

*-**'*

3*441

*^.

V-:

;
v*

*N^^T?

^r:

a^a

-^

"

V
->
'_*
^
.

*>

:
,

r
,^v'
v * i

\r ^
.f

:**r.

>^
-

S:
"**
-

'*
1 "

.j*

'

tj
-.#-
'

:?

\:-"

"^
J.".

A* * * *
.

16

INDREPTAREA LEGII
acela frumos

"N

c'a

si

scump
1).

si
'

atita sa-1 stie de bine, cit sa


si

nu

se afle altul
si

asemene
V

lui"

(gl.

368, zac.

expiatiunea. Ele sint arbitrare, variate si severe pina la cruzime, nelipsind arderea in foe, turnarea plumbului topit in gura, sau pedeapsa mai rea ca moartea", adica executia precedata de tortura. De asemenea, pravila preyede pedeapsa mutilarii, care putea sa constea in scoaterea ochilor, taierea miinilor, a limbii

Pedepsele sint bazate pe razbunare

au ca scop intimidarea

m>

si
IV'

a nasului.

VV
-r

Recidiva
arbitrare
(gl.

si

reiterarea infractinnilor sint pedepsite uneori in forme cu totul


7).
y."
.
*

"^

was

346, zac. 6,

V*7

>

'"

Elemente de justitie primitiva apar des sub forma impunitatilor, in dreptul de corectie domestica, adulter, rapire viol s a
9

'

L-

>^ Si^
'-V<>

*:
?..

>^

if-* ft
Vi^js'

*
i

_**

U *" 7

- .

existente in foaia de titlu a, IndrepDin ,. Izvoarele pravilei reies e c ^ acea sta pravila este; o imbinare de rii reguli de drept canonic si de drept laicT Predoslovia nu clarifica indestulator izvoarele folosite, ci arata numai ca pravila cuprinde canoanele bisericesti si imparatesti, Mitropolitul ^tefan afirma: Am pus toate leacurile de fiece vina, impartite toate pre glave, pre lesne a le afla. De-acia am gindit am socotit si pentru pravila imparateasca, ca va fi si aceaia de treaba acestii si oblastii si micsoare tari, de toate vinile, cu catastihul ei deosebi, ca sa poata sa dea cite ceva ajutoriu si ea canoanelor sfintilor barbati, marturisind fi si u imparatesti au fost ,,lipite si dind raspuns mai tare si mai virtos". Pravilele
.

chiar indicative

^^

'

*\

de
rv ^

cele bisericeti.

b-

T.
ft

-:,

*^-_**

de

a fara a fi in sine o- lucrare originala, reprezinta o opera ,Jndreptarea codificare, receptata, complexa, care-si pastreaza yaloarea juridica si
legii
, 9

...

K\\

V^.

><-'

K
*;
^-,*-j"
fc.

-K-.^W

'

>

*i

',

CV *

.
L'^

- X
,T
'

***,

.**.
tei Sr*
^*^

-*

~-

.V,
;

u sustinut ca atit Cartea romineasca de invatatura" cit si Indreptarea S-a dar mai cu seama aceasta din urma, ar fi suferit influenta gindirii juridiee legii", franceze prin adeea ca unele paragrafe ar fi inspirate, daca nu chiar traduse, dupa lucrarea jurisconsultului francez Andre Tiraqueau, -membra al parlamentului din Paris. Acesta publicase in 1563, la Venetia, o lucrare despre cauzele apara de pedeapsa sau o micsoreaza (De poenis legum ac consuetudinum care Statutorum temperandis) 1 ). Longinescu 2 ) au dovedit ca legiuirea din Moldova, Dar cercetarile lui S. G. din Tara Romineasca, au ca izvor lucrarea juristului italian Prosper deci si cea care fusese cunoscuta in tarile romine, datorita in special relatiilof Farinaccius, astfel ca ideea unui contact intelectual cu gindirea juridica franceza cu Polonia, 3 este greu de admis ). Indreptarea legii" isi are izvoarele sale in dreptul bizantin si anume: Sintagma lui Matei Vlastare, Nomocanonul lui Manuil izvoare directe I)
*

'-

-".
t

."-

*
:

**&?

-L.

V i_^
Vfr

*t

t/

S4-J

* .h i-^. -I

+*

Tanbviceanu, Tratat de drept penal si procedura penald, ed. a Il-a, revazuja de Dongoroz s.a., vol. I, Buc, 1924, p. 214; C. Viforeanu, Discurs la deschiderea anului judeV catoresc* 1936y in Gurierul judicial, 1936, nr. 2, p. 50-51. ^ \ a40 izvoarele lor, vol. 1, Buc, 191^. 2) S. G.Longin scu, Legi vechi rominesti si 3 V Andrei. Radulescu, Influenta franceza asupra dreptului romin pina la 1864, eomusedin^a Academiei' Romine din 16 martie 1945, aparuta in extras in Bulnicare facuta in tetin de-la Section Historique'V t. XXVII, 1946, p. 7.
i)

I.

\N_2*.

v/r

Ht

'

'

ttS

i-O'

J
-

*<a

'

b'V

ii

'

<-^-v
-

\ --.
:

x^t*^
.

_.

>"

.*

%<
-:J

m
1

---

^^.
J
'

V .
I
^.

iL

r
L

.
*****

V
_
-i
**J

<\

--

X
%-

'*.

-l

-*-*

V*.

-*

&
\>

X
*

'
l

'-

'.

Vl

-^. ^-

"*-.-

-f:

v
1

^
.

r--.

j*V

_K_^
: .

:,

>
'

*ft15B

ft

'":

,"

<m--

*Atl

K -# nBiBPQiwnwwp
:

frfi

\:<

^:

rit?:

fin^a

.......

Ft

ET
.**-

;^-

-_*>

-,:-..

EiS

'

'f(

-&-*
"/

l\ _

4V

^:' :

--'' *?*.**.-''?
Jk*

IE.

-^ * L
t

a'

S^

^
L

J
:*^

;
-*.:

*-& .
y*t
i

*-*'

V^
*.

<

a:

*.'

"

ft

A/A^

_#*"
*>
.

*.-

f
:

7
:

'.

V^*-l"r

.<*

*s
'

^
"

A^
--

--.,:,'

INTRODUCERE"

ivh*
*

_-V
h

^--^ v

*r

J*

"

>-

Malaxos, Comentariul lui Alexis Aristen si Raspunsurile lui Anastase al Antiohiei .II.}. lzvoare indirecte, prin intermediul Carjii ro mines ti de invatatura": Nopto^ TscopYixo^ fLeges colonariae) si Pra^s et theoricae criminalis a lui Farinaefcius. I. -aj Predoslovia mitropolitului $tefan, fara a fi in totul originate, cuprinzind multe pasaje imprumutate si prelucrate dupa prefata cu care Matei Vlastare insotise lucrarea sa aparuta in 1335 sub titlul Sintagma alfabetica a tuturor lucrurilor care se cuprind in sfintele fi dumnezeeftile canoane 1 ), il apartine insa
inaltului chiriarh al bisericii Tarii Rommesti, in special amanuntele' asupra izvoarelor grecesti, precum si partea finals a predoslaviei, in care se arata iolosul si insemnatatga pravilei.

<?
r
^v."

*-

-tfSi

.-

'

***

Matei Vlastare, introdusa in tarile romine in traducere slavona, inca din secolul al XV-lea, a fost folosita de biserica noastra sub forma ei dezvoltata, cit si sub forma prescurtata, impreuna cu alte colectii de canoane, pina la apantia tipariturilor rominesti 2 ). Cuprinzind extrase din Nearale si din Epanagoga lui Vasile Macedoneanu si a fiilor sai, Leon si Alexandra, folosind |i alte iz\oare, 'Sintagma hi Matei Vlastare este considerate in aceasta lumina ca fund cea mai veche lucrare canonico-juridica intrebuintata in tarile noastre 3 ). _ Indreptarea legii" face numeroase imprumuturi din Sintagma lui Matei Vlastare, al carei autor este numit cind Mathei tocmitoriul de leage si ieromonah
lui
"

Sintagma

I--*

&H

tp9
:

s
I

.-

'
'

cind Mathei prea inteleptul lerarh", sau! in sfirsit, numai Mathei<< oriMaftei u Prima glava din pravila incepe printr-un citat din aceasta Sintagma. b) Cel de-al doilea izvor il constituie Nomocanonul, pe care Manuil Malaxos dl * Nau P lia fost notar al mitropoliei -din Teba, 1-a scris in 1562 sau ' ??l^sub titlul Lege alcatuita din t 1563 difer it e canoane trebuitoare ale dumnezeiefilor isfmtilor apostoh, ale sfintelor sinoade ecumenice, ale purtatorilor de Dumnezeu
.

carele

au

fost foarte intelept",

Kb

pannti

fi ale

altor preasfinti

arhierei;

ir-i-

*-'
-

de copie s-a folosit si logofatul Eustratie, in Moldova, la pravila aleasa in limba romina, cunoscuta sub numele de Pravila lui Eustratie". In ceea ce priveste Indreptarea legii u s-a sustinut ca dispozitiile ei canomce nu au fost luate din aceeasi copie a manuscrisului lui Malaxos, care a servit lui Eustratie, ci dupa o alta copie publicata mai tirziu, partial, in 1854, de Leonida Sguta in^revista greaca (Atena, vol. VII), 'copie de care aceasta parte a Indreptarii legii" s-ar apropia mai mult 5 ).
astfel
,
<

imparatefti fi altele 4). Copiile dupa acest nomocanon, cu unele deosebiri intre ele, si s-au bucurat de o larga circulate in acea epoca. De o

dm

precum

fi

din unele Novele ale

leeilor

au

fost

numeroase
fe

0^

..'

&
:

^^'^SSf^^^^l^'
*Nfc. -f

de Astoria dreptului romin, vol. II, partea I, p. 373 si urm. Q* rR l a ro p ' u ' bizantinsi rormnesc, vol. I, partea I, Izvoadele, J 7 ^ n altfel, filologul Bartolomeu p. /b. De Kopitar a semnalat inca din 1824 ca mitropolitul sa <%>* Protheoria lui Vlastare (Jahrbucher der Literatur", viena, 18^4, AXV, p. 158 si urm.).
'
-

' Pe re * z
,

^ w^'/f^^

C \^ poV (iil Fintinele si codicii dreptului bisericesc ortodox, 1866, tv-~ ^ Nicodem Milas, Dreptul bisericesc oriental, trad, rom., Buc,

^
6
)

p. 39, si

urm.

1915, p. 161.

t. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept rominesc, p. 124 si urm* I. Peretz, op. cit. vol. II, partea I, p. 371 ) St. Gr. Berechet, Legdtura dintre dreptul bizantin si rominesc, vol. I, partea I, p. 78^- 79.^.
;

I. I,

Peretz, op. cit, vol.


p. 79.

fc

II,
,

partea

I,

partea
2
\
j*
-

p.

287;

St.

Gr.

Berechet, op.

cit.,

vol.

I,

c. 1201
\
'*^

\
-v
***'

'-.-*<

y
."

* ;>.

N
,
4.

^
-

>;

* <

^v
_wr
V**^-4
-.

^_-

-13

r. iT
k

rr

>j

J
"*"
'
.

fct^if

;
>>;;
>T
.

<

T;--'""--r -

^
:0
\'

'-'

r*
_\

^
TOa
>.

r,

'
\

*&? >5E~r^ ^

***^

".*-

T-*f

jfi^
i J
.

-i,

/
_

s.X*"

;\
'-*

^
' i

\
'

^
t
"*

*V

w-v

*i-

18
-'
!

INDREPTARE^

LEGII
-;

'

-*B

J.

a*

M
;

i
.
-'

~,..s

SET'-

M!*^
-.i _.

'V

_^"*
!

<

Erbiceami a sustinut insa ca ceea ce a tradus Daniil Panoneanul mi C. Malaxos^ ci un alt nomocanon into emit la 1600 de catre sl lost manuscrisul lui mitropolitul Nieeei, al carul cuprins are, de altfel, oarecare asemanare Porfirie, lui Malaxos, cele 261 glave ale Nomocanonului lui Porfirie cu Nomocanonul
!ndreptarii legii" x ). ititrmd astfel, in compunerea din cercetarile facute ulterior de G. A. Spulber, reiese ca exista In sfirsit, eu manuserisul folosit de traducatorul romin este manuun manuscris identic biblioteca Universitatii din Atena ?)* scrisul grecesc nr. 1400 af lator in manuscrisele Nomocanonului lui Manuil Malaxos, aflate in tara Cercetind Spulber a identificat un manuscris cu un con^inut foarte apropiat cu noastra, exemplarul lui Gheorghe Caridiy folosit de traducatorul romrn; este acela din grecesc nr. 30? din Biblioteca Academiei R.P.R., al carui text manuscrisul
;

^5-

-.

Ji

>

1*

r^r&rt

I
*

-'

M*3 *

V.

n^,
*

?.*
''S

p=*

&S3
r

_f

if

V^*

-JH

8feV

'-.-..-

x
w
J-

>s

"
It

:.

V-

3E: i-

1 *

SHU.<V

1-4P
,

"<-
-.*-

*"-

l&'J?'

*;

"

1-

'^
^
./

K^P

kf

'

v;

..
.

^
r

j~

:.

-J- 7*

cons tituie Comentariul Aristen, singurul asupra caruia predoslovia da unele amanunte, lui Alexie u izvoare fiind indicate prin termenii generali multe si bogate pravih celelalte romin nu aduce nici o lamurire asupra izvoarelor folosite, Daca traducatorul tefan arata ca pentru procurarea lor a trimis pina chiar la patriarhie mitropolitul inspire din cartiletiparite pina atunci, de teama erezulor deoarece sefereasase inele de catre dusmanii ortodoxiei-si a gasit la Gheorghe ceaupututfi strecurate al doilea vel vistiernie, scrisa cu mina, judecata toata arhiereasca Garidi, tost saboara si apostoh si imparateasca cu toate canoanele ale sfintelor si linga dinsa teologhia Vasilie, si altor dumnezeesti si sfinti paring jmpreuna cu ii a nlarelui 4 bogoslovi ^. Aceasta lucrare fusese scoasa si tocmita cu porunca duniiiezeestilor imparat ehir loan Comninul cu mare si multa gocestmilui si pravdslavnicul intru dascali^ diacon si pazitorul de toata pravila soc^tinta de \Rodinu u si canoanele marei biserici, chir Alexie luase mai de mult obiceiul de a se rezuma legile laice bizantine Dupa cum se tot astfel s-a simtit nevoia de a se proceda si cu canoain asa-zisele sinopse^, sfirsitul secolului al Vl-lea, o asemenea smopsa a fost nele' bisericesti. Catre Efeseanul, care a rezumat canoanele sinoadelor ecumenice intocmita de' tefan sinoadelor loeale, precedindi-le de canoanele apostolice. Acestei smopse si ale cu timpul nu numai canoanele celorlalte sinoade ce au mai urmat, i s-au adaugat parintilor bisericii. Aplicarea canoanelor a necesitat insa frecvente dar si cele ale t^rmeni si mult e canoane devenind cu timpul greu de in^eles, interpretari, multi % redactarea comentariilor. Comentariul lui Alexie Aristen ceea ce a facut necesara
^

se publica in anexele prezentei editii. c) Cel de-al treilea izvor al fndreptarii legii"

Si

il

ii

'..

". :. - *"

~*vH

A.

.>

^..

s-a
*
Jr.
-

-at

'-

bucurat de o reputatie deosebita. din Rodos, a scris pe la, 1130, din insarcinarea Alexie Aristen, originar loan Comnenul, un comentariu al Sinopsei lui Stefan Efeseanul, i
/
.

-^4_ ~

-/

tr
-

f\

*-'.

*"

V v.*

'

V
hv*.A
a- /

>H
-'

vr

t.

>
,

grecesc rica ortadoxa


p.
.;

Erbiceanu, Material inedit pentru istoria dreptului canonic oriental, !) C. Manuil Malaxos notarul. Forma si continutul manuscriptului, al'lui

*Sb*

romina",
I.
X

1892, nr. 3, p.

41^-428; G.
53^

Negulescu, Stefan I Mitropolitul Ungro-Vlahiei,


'

m^ %m ^^^^^P^0^ Buc, 1641-lbbS,


^
,-

in

mea, , Qnn 19UU,

Ni
T-T

-F^.

vr
fc

%
:.r.

d
r

7-~
.'

prin Dyovonniotis, ^Nomokanonikai Meletai, norocul sa ailu n Am avut de curind urm, ca exista in biblioteca University din Atefa, un manuscris Artena, 1917, p. 169 si Candi" (C. A. Spulber, fi fost cu desavirsire identic cu eel al lui trebuie sa
nr.

not a 1

-*A

1400 care
p;

.-y

op: ClUy
. .

/
/-

s
-.

sa
\- *

,s

-r::t. V

'-

f-tt

J^A.
-

'

-,j*

'#Cc "^^'

"%-L.-i-^Vti

"^^

:
>

^fc--^*

v
i-

s:
*vr

'_
;

.-:

&m
B&J.

.-,,..,

fire

es

^--;

_-"*:-

M*

.
r .

.-'-;-'
*-

vp? V.
'**

A
r--

Sr^oi*tfT
ZrL*b*.
--

-*
:

-:
:

;-

::

*Tv

^
:-

.,-

-Wfc
.
>

^m
2

**v

J**fT

#
r
.-v

* *

**

Dr-

<

V
*>

.**

INTRODUCERE
V M

19
rJv -*.-

s-?-^

-<

?/

<--.:x.

.-

in care apare textul rezumat al canoanelor, insotit de lamurirea termenilor trecut in versiune alcaror inteles nu era destulde elar 1 ). Acest comentariu a

^
ry"
: ..

*.*

V^
^-**t

A'**

-^

i
. >

romina ^constitute partea a doua a Indreptarii legii" sub titlul de nonul cu Dumnezeu, insotit de explieatia: avind adunate pre toate cano
ale sfintilor apostoli si ale sfintelor sapte

:
;

saboara ale lumii

si

ale celoralalte
T*jiP
fc-i

,*j

saboara carele se-au facut pre in bogate locure, carele sa dupa aceaia si a marelui Vasilie si ale altor sfinti barbati si parinti purtatori de Dumnjezeu. Alcatuita eu ruga si indemnarea blagocestivului imparat chir loan Comninul, de cuvintatoriul diacon a marii beseariei a lui Dumnezeu si pazitoriul de pravila, chir Alexie Aristinu*% explicatii ce nu fad decit sa dezvolte indicative din pagina de titlu a ,,Indreptarii legii", unde acest nona^caaon este intitulat: Pravila a sfintilor apostoli, a celel saboare i tbate Sumarul acestui comentariu a fost intercalat intre cele doua catastihuri ale
7
*

chiama nameastnice,

ag

-v>

-*J

>.

^^ i_>*

r
1

-?

-^

'-

^
v.

SrJS

'1
/.*"
'

,/Indreptarii legii".
'

*''*

>

i* *

-..-

'.

IK'

&

*r

ixi a In Tara Romineasca si Moldova; lucrarea roase copii si este probabil ca manuscrisul folosit de eare eu manuscris ce nu ni s-a pastrat facea parte si Nomocanonul lui Malaxos, aflat la Gheorghe Garidi. cum d) Comentariul lui Aristen adauga la canoanele sobornicesti si titlul sau o anunta invataturile marelui Vasilie, dupa care urmeiaza raspunsurile cahonesti ale altor ,, sfinti barbati si parinti ca: * v cu si termina Nichita mitropolitul Heracleei" etc. senia aicea a toata pravila". Dupa aceasta urmeaza ceea ce pagina de <i % lar a ,,Indreptarii legii" numeste: ,,Theologhia mitropolitul tefan, in predoslovia sa: TeoIogul dumnezeestilor bogoslovi^. Aceasta ultima parte a pravilei, care este iii acelasi timp si eel de-al p*^"Ia izvor al sau, anuntat sub titlul de: Catastih cu Dumnezeu al eestii carfi, J are multe invataturi detreaba ale dumnezeestilor bogoshvi si dascdU r si? si rdspunsuri a sfiniului Anastasie, putriarhul a dumnezeestii marii eetcfyi chiei, consta dintr-o serie de 54 de glave care cuprind tot atitea intrebaii si intre anii, -559 T-598. raspunsuri date de Anastasie, fosti patriarh al An Problemele tratate sint probleme exegetice> dogmatice si morale. Raspunsurile atribuite lui Anastase al Antiohiei nu figureaza imop^ra *" * lui Aristen, nefiind gasite in nici unul din manuscrisele lui; totusi litul '^tefan le-a adaugat, pentru ca fara indoiala le-a gasit in acelafi eoaice procurat de la Gheorghe Caridi. Textul lor a fost editat in Gretser 2 ). II. In ceea ce priveste izvoarele indirecte care cuprind dispozitii de drept laic penal, numite in catastihul al doilea Pravile imparatesti" si intercalate in Pravilele arhiereti r ele provin din simpla imprumutare, dar intr-o ^ordine, a dispozitiilor 3 ) Cartii rominesti de invatatura". Astfel, cele 11 pricini
.**

nume-

- V,

' * "^.

.*

-:--

^_JS*L?
-^
*

fe

*r~*i
t -

Z V

- *iffii.-# t

>:r\

^V^

/<
:

L_r^

**>

^>*

-:.

**"

-^*^

^*i
>
_
L

ta

*-',"

--:^rft

.-*-

^
:

#-

V
^*' --

it

-V

'

..v
***.

.^

\.

"'^H
,^-

^ -^aB
:

-*

"<^

TC-

'
-

:-

tf

..

~v
J V 4

--

V-

--- :^

.-

.4."

*r

*?

y
^
-*>

-.

-::^

-^>

Textul grecesc alComentariului lui Aristen a fost publicat de Beveregius iii tiparit la Oxford in 1672, precum si de catre G. A. Rallis si M. Potlis in Sintagrna aieniana
)

(EtSvTOYlia

t&v

6eto)V
t.

xal Ispwv xavovwv),

t.

II IV,
si

Atena 1852 1859, unde


lui

insa sint **t

cate riu
2
)

numai
Opera,

interpretarile lui Aristen, ci

Zonara

si

Balsam on,

x
%'^

-;y

-:>

vezi si C. A. Spulberj op. cit.jTp. | 3 Coresponden^a de texte intre cele doua pravile este urmatoarea (s-au ^otat ) cu cifre arabe si pricinile cu cifre la tine) 43 ==69; 44 = 70; 45=71 46=72^ 48=-l; 49
p.
: ;
If

XIV, Ratisbona, 1734-39,

;-.r

^ v

-' '-;r--

"^W
'V

fc
-

\ :;

T iS

-A-

"-"-.

i
*
.

\^

^>
^ /-.

y *^
*f
fc-

*. *

T '.

+r

J-*

."V

I
'

r*\ -*"'!

/*.w

/*
.

%
w **
^-

S
i.<~-- C

>s

.-*

**
--

V.v^
J . .

-\..._>v^\r^

/'

-v.
,-\M f

ri*y.
:<

..

.- -";--

*
>>
*.'

V*m*B

w>^, *

^4

>

>7.^ SMBS3S:-:'-

:-.;

'

r*--^
-5*-

r^s^
:,:

^ ^mm^^

-.^---

'

V-

x
,/-

.r

20

INDREPTAREA LEGII

pravilei din 1646 cuprinzind dispozijiile de drept agrar, aflate la inceputul pamintuhu. sub titlul Pravile tocmite, alease, scoase pentru to}i lucratom 294-309 ale Indreptarii legii" 1 ). Corespondenta exacta a devin glavele G. Longlavelor celor doua pravile a fost indicata pe baza textelor de catre S.
?"

ginescu

2
).

Asezarea materiei in prima parte a pravilei a ndicat multe apaWta ei de amestec lipsit de metoda si de3 sens, amestec greoiu si fara sustinut chiar ca scopul nici o socoteala", cum il numeste Nicolae Iorga ). S-a munca si de a-i alcatuitorilor Indreptarii legii" a fost numai de a-si usura de imbogati cuprinsul atunci cind au inclus in ea intreaga Carte romineasca intercalate invatatura", rupindu-i insa si desfacindu-i continuitatea prm
4 nesabuite ale prescrierilor canonice" ). penale In realitate, asezarea canoanelor bisericesti in cuprinsul textelor vointa, iar amalgadin Cartea romineasca de invatatura" a fost facuta cu intimplan, mare'a textelor nu poate fi socotita ca fiind opera unei simple - dupa cum s-a aratat - traducatorul a urmarit o anumita metoda deoarece texte canonice cind a cautat sa apropie glavele pravilei din Moldova de acele canocare le-a socotit conexe prin con^inutul lor. Astfel, dupa glava 126 pe supuitoare sau voatre^, nica: Pentru calugarita sau mireana de vor fi Certarea supuitoriului si in ce chip se cade sa fie", urmeaz'a glava 127 Pentru de cite vim luata din pravila moldoveana dupa glava 178 canonica care vim se desparte pe cei ce se logodesc", urmeaza glava 179: Pentru oamenii casnici, ce sa zice barbat de fameae-si", luata din pravila despart dm moldoveana; dupa textele canonice relative la impedimentele casatonei ce figucauza rudeniei, urmeaza glavele 211 si 212 despre singe amestecat", Repondie" (repureaza in pravila moldoveana dupa glava 213 canonica: - cartea cea de dasparteala a barbatului si a muerii" si glava 214 dium) barbatul canonica Despartealele nuntelor, si vinele muierii, de care o desparte dobindeaste zeastrele ei", urmeaza glava 215: Cindu-s va piarde zeastrele si-i
:

.... eritiei prm

\\

111=48; 50=3; 87=4; 88=5; 89=6; 106=43; 107=44; 108=45; 109=46; 110=47; 131=31; 112=49; 113 = 50; 124=67; 125=68; 127=27; 128=28; 129=29; 130=30; 179=17: 180=18 181=19; 182 = 20; 183=21; 184=22; 185=23; 186=24; 187 = 25; 246=11; 188=26^ 211=41; 212=42; 215=16; 237=15; 242=7; 243=8; 244=9; 245=10; 247=12 248=14; 252=36; 253=37; 254=38; 257=34; 258=35; 259=32; 260=33; 296-1- 299=11- 300 = 111; 301 = IV; 302=V; 303=VI; 305=VII; 306=VII1; 307 = IX; 342=78; 308=X; 309=XI; 333=39; 334=40; 337=73; 338=74; 340=76; 341=77; 352=51; 345=XII; 346=XIII; 347=XIV; 348=XV; 349=XVI; 350=51; 351=51 360=55; 361=56; 353 = 52; 354=53; 355 = 53; 356=53; 357 = 53; 358=54; 359=55; = 370 = 65; 363 = 58; 364=59; 365=60; 366=61; 367 = 62; 368 = 63; 369 64; 362=57;
371
ancien droit roumam 11 D C Arion [he N6ao<; rewpyw^.; et le regime de la terre publica paralel textul aceste! jusqu'd la re'forme de Constantin Mavrocordat, Paris, 1929) Spanos tipant dupa manualul lui Armenopol, cu textul in neogreaca al lui A exios leffiuiri 109-160). V. st Venetia in 1744 si cu textul din ,, Cartea romineasca de invatatura" (p. la
.

= 66.

'

dans

.,

l!

I. Peretz, op. cit,, vol. 11, G. Longinescu, Legi vechi rominesti si izvoarele lor, p. 1-28; Istona vechiului drept partea I, p. 348 vol. II, partea II, p. 348 si urm. ; t. Gr. Berechet, si rommesc, vol. 1, partea 1, rominesc, I, p. 60 i urm. idem, Legatura dintre dreptul bizantin Eclogue des Isauriens, 1929, p. 126 |i urm. p. 21 si urm.; C. A. Spulber, vol. I, Buc, 1914 % S. G. Longinescu, Legi vechi rominesti si izvoarele lor, -80. 3 N. Iorga, Istoria literaturii rominesti, vol. I, ed. a Il-a, Buc, 1925, p. A. D. Xenopol, op. cit., vol. VII, 1929, p. 142.

S.

-i

U
.-

J-

<-

'

INTRODUCERE
muiarea carea va
facut preacurvie,

21
r

fi

si

cind nu

le

va piarde", cuprinsa

in

pravila moldoveana x ). Dimpotriva, trebuie sa recunoastem merilul deosebit al traducatorului, cafe, dind dovada de o buna cunoastere a material ului ce i se incredintase, a reusit sa indeplineasca in aceasta privinta in mod multumitor, o sarcina destul de anevoioasa.
a avut o aplicare cu totul S-a sustinut ca Indreptarea legii Aplicarea praviiei restrinsa jn fapt? numa i j n cazur i izolate, ceea ce a facut 2 ca aceasta legiuire sa aiba o viata de scurta durata, cazind in desuetudine ). Pentru a se ajunge la o asemenea concluzie nu s-a tinut indestul seama, in primul rind, de valoarea specifics a tndreptarii legii", i nici de destinatia ei.
t<:
^

.!

>!

Aceasta pravila este mai cu seama o colectie fundamentals de canoane, indispensabila activitatii bisericii ortodoxe, dar care a avut o insemnatate deosebita si pentru viata societatii laice, deoarece intreaga suprastructura feudala purta adinc imprimata pecetea conceptiilor teologice, religia dominind celelalte forme ale constiintei sociale pe care le facea sa imbrace in manifesta3 Intr-adevar, dupa cum precizeaza F. Engels, rile lor vestmintul religios }. in orinduirea feudala dogma bisericeasca constituie punctul de plecare si baza oricarei gindiri. Jurisprudenta, stiintele naturii, filozofia, intregul continut ' 4 al acestor stiinte era pus in concordanta cu invatatura bisericii" ).
%

il

i
A

Dar

rolul

conceptiilor teologice
si

nu

se limita

numai

la atit.

Participind

conducerea treburilor tarii, membrii clerului isi impuneau adesea punctul lor de yedere si faptul acesta se facea simtit si in materie de legislatie si judecati. In felul acesta, in mina popilor, politica i jurisprudenta, ca si celelalte stiinte, au devenit simple ramuri ale teologiei, fiind tratate dupa aceleasi principii care erau valabile in teologie. Dogmele bisericii erau in acelasi timp axiome politice, iar pasagiile din biblie .aveau putere de lege in fata oricarei instante judecatoresti' 5 ). Canoanele sinoadelor, impreuna cu celelalte dispozitii canonice cuprinse ele apar^ acum, in Sintagma ateniana, erau cunoscute popoarelor ortodoxe pentru prima oara tiparite in limba poporului si in Tara Romineasca, in Indrepactiv la viata politica
la
;

tarea legii"

6
).

adaugat canoanelor bisericesti intregul continut al Cartii rominesti de invatatura", dind pravilei Jarii Rominesti si un caracter de adevarata legiuire penala, clericala si laica, ceea ce raspunde pe deplin indicatici. din titlul ei: carea are toata judecata arbiereasca si imparateasca

Pe de

alta parte, s-a

'

T*

..

-:

de toate vinile preotesti si mirenesti". Nu trebuie cautata aplicarea lndreptarii legii" in documentele vecbi care sint in general de drept privat. Chiar si cind aplicau pravilele, dregatorii insarcinati cu judecata nu indicau obisnuit dispozitia legala pe care se bazau. Totusi se cunosc cazuri, in care solutia a fost data neindoios prin aplicarea
.

s*

Vezi si I. Pcrclz, op. ciL vol. II, partea I, p. 373. Ibidem^p. 435; N. lorga, op. ciL, vol. I, p. 280. Bazele fllozofiei marxiste, Buc, Ed. politica, 1960, p. 663664. K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XVI, partea I, ed. rusa, p. 295. F. Engels, Razboiul laranesc german, ed. a Ill-a, Buc., E.S.P.L.P., p. 48 -49 Nicodem Milas, Dreptul bisericesc oriental, trad., Buc, 1915, p. 65 si urm.
1

I
*V
.

jr*_

^*

22
t x Wu

tNDREPTAREA LEGII
Brincoveanu timpul domniei lui Constantin in icu pen^ cn^a judecat pe paharnicul a

i^fSfcul^o

Astfel

cotu dealt ale altoru oameni prosti" 8 dflV92 privind judeeaeea unui

de
:

K
4

^t^lt^tSdZ^
*
*

3S5Zr&W^.*r^ M

S
egumen

i),

sanc tiune prevazuta

m
i

glava 367, zae.

omo r ^n

m pde
?

a comis
-

ee^^

parte din

nom

ce

Alexandra

Moruz^laeato;<

sa^s judeea pe un seducator care refuzase teaza ea,Tn 1796, avlnd a

ili.

ctteodata ohUr textul ? . pagma P me'etc., indiclndu-se R.P.R., bogatul material aflator la Aeademia aceasta privinja

des^

asteapta ltt ap
.si

tnC&

prim^num*eoaseb este doveditS a Jndreptarii legh" BAhoteea Academy ce se pas reaza eopii manuserise ale -estei Jegimn II I lea ?. h,ar ae seeolul al ; R.P.R. datind fratele sau

ApS"ctiva
dm

4 I

XV

g*

f
as
*

--

-Ta
!

it2SSW MS J3UjiSJtrtBS
s/'inteter

t*.

opewtoK, ofe
1}
(
1

pannli soioare ji ofe oJtor sfinfi

).

Istori a Tierei Rominesti, in

M*

i*rfc pen.ru i>,

Buc, 1847,

p.

124;

1-

Moruzl I. ? u -'J.;*i;P' rf * ; a im A domnia lui Alexandra Constantin Documente inedde din 55Q ) V. A. Urechia, u , 1st., Sena II, t. XV, .Men,. See*. (1798-1796), in Anal. Acad. Rom. Vll. a) C. A. Spulber, op. cit, p. XL Buc, 1931 St. Gr. Berechet,
Nadejde, Uttpfttl de ctfcww,

*-*
L

^,^1
&

iu Istoria vechiului drept rommesc, 1, p. arm. rrifette; vol. I, partea I, p. 127

101, *usmu,

1873, p.

681-733; Nicodem

Milas, op.

cit.,

p.

1M.

H
%

f
'i

1\

INTRODUCER

23

Indreptarea legii", care primise in cuprinsul ei textele din Cartea romineasca de invatatura", isi implineste acum datoria de recunotinta Moldovei, nu prin continutul ei de drept laic, ci prin eel eclesiastic. Dicasteriile din Moldova aplica dispozi^ii din fndreptarea legii", iar atunci cind textul ei tiparit lipseste, se recurge la copii manuscrise, cum sint cele care s-au v gasit la Manastirea Neamului, la episcopiile de Roman si de Hui ).
In
sfir^it,

\
'

Indreptarii legii", aceasta i?ai+-i -i Edifule pravilei ' legiuire nu a mai fost veX i^vit^ cu toate ca numarul exemplarelor aflate in circulatie devenea din ce in ce mai restrins. A trebuit sa treaca mai mult de doua secole pentru ca de data aceasta, din initiativa particular^ a unor juristi, sa se tipareasca doua noi editii. Astfel au aparut in a doua jumatate a secolului trecut, la scurt interval, editia Blaramberg, $i editia Bujoreanu, amindoua cu caractere latine. Editia Blaramberg. In 1871, Nicolae Blaramberg, fost avocat general pe {iinga Curtea de Casatie, si Gheorghe Missail, fost prim-grefier al Curfii de Casatie, au publicat Indreptarea legii" intr-un volum, format in 4, cuprinzind 451 pagini. Aceasta nu este insa o editie completa a Indreptarii legii", deoarece nu cuprinde decit prima parte, fara Nomocanonul cu Dumnezeu. In introducerea intitulata Din partea editorului", dupa ce se arata originile dreptului rominesc, se citeaza citeva considera^ii asupra Indreptarii legii , luate din lucrarea lui Gh. Missail, Epoca lui Vasile Lupu $i Matheiu Basarab, aparuta in 1866, dupa care pravila Jarii Rominesti era o traducere a Basilicalelor i a legilor canonice a lui Aristen, avind inca putere de drept canonic". Editia aceasta, denumita in genere editia Blaramberg, tiparita cu grija in tipografia Lucratorilor asociati din Bucuresti", contopeste cele doua catastihuri intr-un singur sumar alcatuit in ordinea numerica a glavelor, dupa care apoi urmeaza prefa^a lui Daniil Panoneanul i predoslovia mitropolitului $tefan. Textul, inconjurat cu un dublu chenar, in care apar insemnarile marginale ale originalului, se incheie cu glava 417. Transcrierea textului chirilic cu caractere latine are si unele erori. Editia Bujoreanu. In 1884, loan M. Bujoreanu, publicist, fost magistrat, editeaza Indreptarea legii", impreuna cu Pravila de la Govora", pe care le retipareste la 1885 in volumul III din a sa Collectiune de legiuirile Rominiei vechi $i noui. Spre deosebire de editia Blaramberg, editia Bujoreanu publica textul Indreptarii legii" in intregime, impreuna cu cele doua catastihuri ale 134 471, reproduce sterna originalului. Editia, care ocupa in volum p. mitropolitana, dar nu si frontispiciile, nici vinietele i imaginile; ea are, in schimb, chipul lui Matei Basarab gravat de Pop. * Neavind chenar, notele marginale ale pravilei figureaza, intre paranteze, la inceputul glavelor respective. Cu exceptia versurilor omagiale care insotesc sterna, mentiunile facute de traducator in slavone^te cum i toate textele si cuvintele slavone au ramas netraduse in limba romina. In sfirsit, nu se reproduce rugaciunea finala a lui Daniil Panoneanul, ce figureaza in exemplarul original. i aceasta editie are unele erori de transcriere.

Dupa

editia oficiala din 1652, a

'

-i

x
)

t. Gr.
si

130, text

Berechet, Legatura dintre dreptul bizantin nota 2.

si

rominesc, vol.

I,

partea

I,

p. 129,

/
\

f+

X
i

tf

~y

UCIDERI

(gl.

242-247)

239

Cela ce va ucfde pe vreun deregatoriu si judecatoriu al vreunui loc, Zac. 4. acela ca si cela ce-s va ucide parintii se va pedepsi. Cela ce-s va hicleni mosiia si nasterea de unde a nascut, acela mai Zac. 5. cumpht sa-l cearte decit pre un uciga toriu de parinti, de vreame ce sa cade mai bine sa-si fereasca si sa-si socoteasca nestine mosiia decit parintii ce l-au nascut. Ucigatoriul de parinti sa chiama inca si cela ce-si ucide pe frate-sau Zac. 6 sau pe soru-sa, sau fie pre ce ruda a lui. Cela ce-s va ucide muiarea, acela se va certa mai cumplit de cum s-ar Zac. 7, ucide pre muma-sa. Asijderea si muiarea ce-s va ucide barbatul. Cela ce-s va ucide pre tata-sau sau pre muma-sa si, pentru sa-s Zac. 8

mai micsoreaze certarea, va zice c-au gresit intr-o minie, sau va zice ca l-au ucis de frica, ca s-au temut sa nu uciga tata-sau pre dinsul, atunce sa nu i se bage in seama nemica aceastea raspunsuri, macara de-ar zice cit ar zice, atunce tot sa-l cearte ca pe un ucigatoriu de parinti. Cela ce va otravi pre cela ce e inchis in temnita ca sa nu vaza cindu-1 Zac. vor pedepsi si cindu-1 vor chinui la locul eel de munca, acela sa se cearte dupa cum va fi voia judecatoriului. Cela ce va sfatui pre altul sa fie ucigatoriu de parinti, atunce de sa Zac va face cumva acea ucidere pre sfatui acelui om, acela sa-l pedepseasca

9.

'

10.

pre dinsul ca si pre cela ce-au fa cut uciderea, ca niste uciga tori de parinti. tsi Vraciul carele va da otrava feciorului sa otraveasca pre tata-sau, Zac. 11. acela sa i se faca moarte, sa-i tae capul.
Slugile carele
reale, ca sa se

vor imbla si in sus si in jos gatind treabe ca acealea faca ucidere, pre aceia sa-i pedepseasca ca si pre ucigatorii

Zac. 12.

de parinti.
Cela ce va cumpara otrava sa dea tatine-sau, pre acela sa-l cearte Zac. 13. ca pe un ucigatoriu al parintelui sau, macara ca nu va fi putut nemeri sa i-o dea. Iara de va fi altul striin cumpara t otrava si o va fi dat la vreun fecior al cuiva sa dea tatine-sau, iara el nu se va fi putut mestersugui sa i-o dea, atunce sa se cearte amindoi intr-un chip, insa sa nu-i'omoara, ce sa le dea o pedepsa cumplita, cum va socoti judecatoriul. Oricare fecior, sau sluga, sau fiecine va fi, de va sti si de va cunoaste Zac. 14, ca vor sa uciga pre cineva au cu otrava, au cu arma', au fie cu ce
fel

de

moarte
si
.

de nu va spune sa sminteasca acel lucru, acela ca un ucigatoriu de parinti sa se cearte impreuna cu ceialalti cu toti carii au vrut sau au
si

facut uciderea.

si

va trimite pre fiiu-sau eel bolnav la casa unde zac calicii oamenii bolnavi, acela-s va piarde putearea cea parinteasca carea au
Cela ce-s
fiilor.

Zac. 15.

de se-ar prileji sa uciga pre tata-sau, acela atunce nu se-ar certa ca cela ce-s ucide pre tata-sau, ce se-ar certa ca un ucigafiiu

asupra

Acela

toriu ce face ucidere grabnica. Asa, intr-acesta chip sa pata

si fiiul

cela ce

va trimite pre tata-sau in

Zac. 16

cum

casa de misai bolnavi. Tatal cela ce-s va ucide feciorul pentru vreo gresala mare care ^ va Zac. fi facut, sau va fi vatamat pre tata-sau, care vatamatura poate sa-l osebeasca despre tata-sau, sa n-aiba nemica parte de intru avearea lui,
se-ar zice de-1 va
fi

17,

batut, sau au fost lacuind rau impreuna,

fara'

Uff
' I

24

1NDREPTAREA LEGII

Atit editia Blaramberg cit si editia Bujoreanu sint de foarte mult timp epuizate. f ^ izvoarele lor, de S. G. Longinescu. In 1912, S. G. LonLegi weM rominesti i lor ginescu a dat la lumina un prim volum de Legi vechi rominesti si izvoarele cu subtitlul: Pravila Moldovei din vremea lui Vasile Lupu, in care pe linga romineasca de invatatura" din 1646, se publica textele latine ce i-au
"

Cartea precum si servit de izvoare, textele corespunzatoare din Indreptarea legii", traducerea lor in limba franceza facuta de A. Patrognet. In ceea ce priveste Indreptarea legii", pe care Longinescu o socoteste varianta munteneasca" reproduse numai a pravilei din 1646, ea nu este publicata in intregime. Sint urmaritede Longitextele corespunzatoare Cartii rominesti de invatatura", nescu cu toata atenpa, astfel ca succesiunea textelor Indreptarn legu" nu
este cea a originalului. . ( importanta lucrarilor celor doi romamsti, Prosper l anDupa ce a aratat multor naccius si Iulius Clarus, si influenza ce au avut asupra doctrinei juridice a si valoarea tari europene pina catre sfirsitul secolului al XVIII-lea, invederind acea epoca, pravilei moldovenesti, aflata la inaltimea stiinljei juridice din Basarab, autorul adauga cu privire la pravila munteneasca: De aceea, Matei Munteniei (1633-1654), voind sa inzestreze si el ^ara cu o lege,
_ . *-

<'

domnitorul a luat in intregime

Cartea de invatatura a Moldovei si dupa 6 am de la tiparita in 1652. tiparirea ei, a intrupat-o in Indreptarea legii , care a fost umtatea jundica In acest an, cele doua tari surori au avut aceeasi lege; deci politice. Aceasta a tarilor noastre a fost infaptuita cu 207 ani inaintea unitatii inzestrata unitate juridica a tinut 128 ani, pina la 1780, cind Muntenia a fost

cu o lege noua, Codul

Alexandra Ipsilante" 1 ). index de Desi aceasta iucrare este insotita de o tabla de matern, de un insa consicuvinte' si de o erata, toate privind ambele^ pravile, nu o putem textul din cauza facturii ei, ca pe o editie a Indreptarii legii", deoarece dera, prezentarn comparaacesteia este reprodus numai partial si numai in scopul tive in raport cu Cartea romineasca de invatatura". locul Indreptarea legii. Le code valaque de 1652, de C. A. Spulber. Este amintim aici incercarea lui C. A. Spulber de a da la lumina o editie cntica sa aparea decit Introa Indreptarii legii", Iucrare din care insa nu a putut juris rumanici, ducerea". Spulber isi propusese sa redacteze un asa-zis Corpus din 156o, carui inceput il incuse cu publicarea in 1930 a Pravilei de la Ieud al aparuta in socotita a fi cea mai veche pravila romineasca. Introducerea" mlaque de 1938 in limba franceza, sub titlul de: Indreptarea legii. Le code este in reali1652, destinata sa formeze prima parte a editiei proiectate, nu cu izvoarele tate decit istoricul pravilei, urmind ca textul legiuirii impreuna sale sa constituie partea a doua a acestei lucrari.
lui

u
*

Ji

intreprinde Spulber nu face numai o simpla prezentare a editiei sale, ci abunda cercetare stiintifica facind un studiu savant al acestei legiuiri, in care cuprinde doua parti referintele istorice si bibliografice. Studiul lui Spulber
r\.

corespunzatoare par^ilor ce intra in compunerea ,, Indreptarii legn", fiecare izvoaavind mai multe subtitluri: I) Titlul pravilei, editiile, prefetele, autorn, Nomocanon, izvoarele rele, Nomocanonul lui Malaxos, manuscrisele acestui
!)

S.

G. Longinescu, op.

cit.,

Introducere, p. O,

hi

V
X
1

-;

INT110DUCERE

25 :

II) Nomocanonul lui Aristen, autorul, manuscrisele, edijiile, izvoarele dreptului civil, apendicele, aplicarea pravilei. Spulber da ultimei parti a introducerii sale o extindere deosebita, cercetind nu numai marturiile documentare ale aplicarii' diferitelor izvoare ale ,,fndreptarii legii", considerate separat, ci i dovezile aplicarii acestei pravile. El examineaza in aceasta privinta a tit lucrarile autorilor straini si romini cit si cazurile ce figureaza in documentele timpului si in cronici. O moarte prematura a pus capat sforjarii lui C. A. Spulber, lipsind nostru de intregirea unei lucrari de o imastfel literatura dreptului portanta deosebita.
indirecte
;

i
L

>

Este locul sa amintim unele traduceri ale ?> Indreptarii legix", Traduceri care nu au avut nici o legatura cu tara noastra, ci erau destinate sa serveasca scopuri straine. Cea mai veche traducere integrals a Indreptarii legii" este cea facuta in limba latina la 1722. Dupa ce pacea de la Pojarevat din 1718, incheiata intre Imperiul otoman si republica Venetiei aliata cu Austria, a atri- buit Austriei, intre altele, Banatul Temisanei i Oltenia, puterea ocupanta a avut nevoie de o traducere a Indreptarii legii". Sarcina a fost incredintata lui Patru Dobra, romin originar din Zlatna, directory! cauzelor fiscale din Transilvania 1 ). Lucrarea efectuata in 1722, sub titlul de Regula legis volunlate divinae accomodate*, 2 ) a ramas in manuscris. Dupa aceasta traducere s-au facut unele copii; s-a gasit o astfel de copie la Biblioteca din Budapesta si o alta la muzeul Bruckenthal din Sibiu 3 ). a doua traducere, de asta data fragmentary este cea facuta in limba germana de catre Bartolomeu Kopitar pentru scopuri stiintifice si publicata 4 in Jahrbucher der Literatur" din 1824 ).
*

Spre deosebire de Cartea romineasca de invatatura", care Consideratn reprezenta pentru tara Moldovei o legiuire laica, Indreptarea general legii", cuprinzind bogate dispozitii de drept laic si canoane bisericesti, realizeaza intr-o imitate legislative rinduieli menite sa asigure sprijinul
caracteristic orinduirii feudale 5 ). Textele penale din legiuire se resimt.de dezvoltari minutioase si cazuistice. Prin o receptare indirecta de reguli juridice din opera lui Prosper

reciproc dintre stat

si

biserica,

fc.

G. Sbiera, Miscari culturale si lilerare la romini intre 1504 si 1714, 1897, p. 130; N. Iorga, Istoria lileraturii romine, Buc, 1911, vol. I, p. 518. 2 Titlul ei este Regula legis voluntate divinae accomodata continens jurae canonica el imperatoris pro causis status lam ecclesiaslici quam secularis, ad mandatutn Imp. Joannis Comneni a. van. magnae dei ecclesiae diacono el legem conservare, domino Alexeo Aristino conscripla, ex graeco idiomate in Valachum cum industria el sumptibus domini Stephani Dei "gratia metropolitae tergosnstensis el exarhii confiniorum II ungaro-V alachiae translala. 3 C. Popovici, op. cit., p. 115: Nicodem Milas, op. cit., p. 163; St. Gr. Berechet, Istoria vechiului drept romlnesc, vol. I, p. 178; idem, Legatura dintre dreptul bizantin si rominesc, vol. I, partea I, p. 129130. 4 Viena, p. 158167; St. Gr. Berechet, op. cit., p. 129. Vezi K. Marx si F. Erigels, Opere, vol. XVI, partea I, ed. rusa, p. 295 Cf. M. Bloch, Les rois thaumaturges. Etudes sur.le caractere surnaturel attribue a la puissance royale, particulierement en France et en Anglelerre, Oxford, 1924 Fr. Kern, Gottesgnadentum und Wiederstandsrecht in frtthen Mitlelaller, Leipzig, 1914; L. Halphen, La place de la royaute dansle sisteme feodal, in ,, Revue hislorique", an CLXXI1 (1933), fasc. 2, p. 244 si urm.
i) I.
)
. .

fi

1
1
i

K"**T^T

N
'

26

INDREPTAREA LEGII

-^*

it

Indreptarea legii" are calit&tfle si defectele lucrarilor pena listilor apuseni din secolul al XVI-lea. ar putea h consilegii", care adopta un drept din afara, nu Indreptarea decit in masura in care ca a constituit in mod exclusiv dreptul tarii, derate obicemrilor jundice a earor iuridice reglementate nu contraveneau materiile la recunoscuta *). Codul a reprezentat o putermca contribute prevalare era care 1-a jucat dreptului rominesc si rolul indrumator, didactic pe formarea utilizau in Este de remarcat ca Moldova si Tara Romineasca este insemnat. de legislate penala contemal XVII-lea unele dm formele superioare secolul de neculindeajuns sa fie citate dispozitiile referitoare la cauzele porana. Este spre a scoate in evidenta una din parole si de micsorare a pedepselor pabilitate
Farinaccius,
pozitive ale ,. Indreptarii legii". f gasea in Indreptarea domnul, Clasa feudala dominanta, in frunte cu sprijme autoncorp de legi scrise in limba romina, destinat sa-i leeii" un prim in legislate Jam p ma la si care a ramas unica tiparitura tatea judecatoreasca XVIII-lea - Pravilmceasca legiuirilor de la sfirsitul secolului al aparitia - Legiuirea Caragea condi'ca" - si inceputul celui de-al XlX-lea au cautat sa este cazul sa fie sublimat pravile Alcatuitorii acestei crezut numai claritate, ci chiar sa le adapteze, atunci cind au dea textelor nu a tarn. Astlel, starilor de lucruri sau situatiei particulare nimerit, pdtrivit aminteste clasa sociala povetile alease a bogati dascali", pravila reproducind moldolocalizeaza cazul din glava 58, zac. 8 a pravilei a ruminilor" (gl. 54), cominfractiune comisa de un strain (gl. 363, zac. '8), sau venesti, privitor la o vremea moldovenesc prin adaugirea unui exemplu : ,,ca si in pleted textul muntenesti cind taiase capul tatina-sau, un copil lui Maftei, voievodul tarii
i

'.

'

'

in cetatea Bucurestrlor"

368, zac. 10). , .. . , , f dreptului Indreptarea vechiul drept rominesc si in istoria stnn^ei In un monument Cartea romineasca de invatatura" constituie ca si legii" valoare acelasi timp mai reprezinta un monument de juridic important. In al cultuiii si limbii poporului nostra.
(gl.
.

Anexe

grecesc al de fata cuprinde urmatoarele anexe: textul Editia Nomocanonului lui Manuil Malaxos dupa manuscrisul nr. 307

'

instantelor judecatoresti, ; din Biblioteca matern ; legii" ; indicatii bibliografice ; un indice de intemeiata pe indreptarea pravila; lista hgurilor; cuvinte cu aratarea intelesului lor in un indice de iranceza. in limba rusa si rezumatul in limba rezumatul

Academiei

R.P.R.

jurisprudent

'I

!l

tie dreptul scris si dreptul neseris vezi i Al. Grecm, feputm M Pentru raportul dintre an. VII (1954), nr. 4, P .215- 228 V._Costachel, sTris in Umba romina, in ,,Studii, Jui
;

tinische Zeitschrift", 52, 1959, p. 241

'.

ft

am-

.
r

-i

Z<

K Za
r

^=

*_

>

LiMURIRI
[
J

PRIVITOARE LA TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC


dm- 1652 in alfabet latin a textului chirilic al Indreptarii legii s-a facut prin metoda transcrierii fonetice interpretative. Pentru unele litere chirilice transcrierea n-a prezentat nici o dificultate, A == a, E latin. Astf el i>, ele avind echivalente indiscutabile in alf abetul * * __ i *.- -. *V o, n, c si w m, A\ I rt =d, i=e, JK ;, 3 z, H SI T K
Redarea
*
p

ii^

p
f,
ill

= c,c=s T=i,0=M= iu, r


f,

=
>

==

\^

st,

= x.

S si v

=M

/"'

X"

=A

>

= = ^ = Ps
-.

Pentru

celelalte litere chirilice s-au

seama ca

graiul

muntenesc de

la

determinat valorile fonetice tinindu-se mijlocul secolului al XVII-lea era foarte apro-

piat de eel de astazi.

Semnele r (glagoli) si k (caco) s-au transcris g, respectiv c. urmate insa de e si i, s-au transcris gh, respectiv ch. De exemplu, rewprT* = ur<?c^l kjaut Gheorghie, trmmCti = evanghelie, KTaM'K = chiamd, oyP eKH
>

Lind

sint

'<

chemat.
'
.

Semnele

(cerfu) si g

ci,

respectiv ge, gi. nHMHCdpe =*picioare, kkpiSa\k

urmate de a, e, i, o, De exemplu: MapT* = ceartd, kkm


(gea),

= circiumd,

= edee, wm = cine, gH8Kt = genucke, A^t = leage, CkHye =


=

u, s-au transcris

ce,

Uneori semnul

q,

chiar singur,

neurmat de vreuna dintre aceste vocale,

*1

pace. vraci, imh are valoarea fonetica ce sau ci. De exemplu, Kpaq cuvintul urmator folosit cratima, cind semnul m formeaza un singur sunet cu qaS =? ce-au. sru prima silaba a cuvintului urmator. De exemplu, Semnul s (dzialoj, foarte rar intilnit, s-a transcris dz. De exemplu, kwsh dzeacele, mhhmhcneadziul, s-feqa dzveazda, khasa-k bodzi, SK'b3Aa sint sense cincilea spre dzeace. Ultimele trei cuvinte de obicei A-bcnpis-kie

Am

cu 3

numai exceptional cu s. Semnul m (ius) se intilneste de


si

,-.,
cele

'

totdeauna cu valoarea fonetica


ipriWMfekA =* ereticeascd, cAttgKBift este lipsit de valoare fonetica.
P'kc-kpht^

a.

De exemplu, tap a = iard, wkhm = pind, sZuj&a. Gu totul exceptional semnul *


se

mai multe

ori la

sfirsitul cuvintelor,

Asa
145),

gaseste

in

= rdsdrit

(p.

159,

gl.

naTpHapiuacK*

urmatoarele patnarasc

cfrvmtg:
(p,

357,

Jf

J-

'

\ r

M
S'

S\
.

INDREPTAREA LEGII
28
.

,1

385),

EOT,**

= to

(P.

467

Sob.

Cart.,

gl.

48),

.fhUKU

priimesc
.

92 talc). 514, Sob. Trulla, gl. (p. Semnelc k (ler) si K Jior) au

to regula generala nu pravila, in probabil fonetica. Ele au avut valoare printr-un t scurt. De exemplu, finals

Cind aceste semne

sau fonetic& de ***<". cuv ; nte lor, - cazuri frecvente n f.gureaza la shrs.tul ^

"^Jg^iS 27 = '^"A
t are a
lor prin
ei

de a accentua consoana
accse ,

kh A k =

u (u curt) ni s-a

?1

la f.nele pr unor cuvintc interiorul fl to". cind ateoa, valoare fonetioa, atunei i aioai final a considerat insa ca seinnul h S-a cu K, * fost intilnit sens nu acelasi cuvint a

'tLa^fa'tt tf eompuse,
aaop

,i to

mtvmm -

De exemplu, H k, a**.

*,**! 3oor*,
dara,

^ WcTto^
rap,

*** mnul "car:' arc 'wtS^TvaUrea macara, semnul a, care u.e


.*

^^j,^ *m
;

^ ^^
Pj
.

e^ etod rC*>^^* t Pt D*
&
)

J ^^
iarf,

**

C'

ambele cazuri

fonetaca , fiind

aceste cuvintc .nacar, cind s-au gasit iar, dar, cioar,


. adoptat forma aceasta s a aaopw

scrise

AW,

Pentru eon e r dar si cind e sens ? >h c k finale s-au Semnele h si te jem sau fcy socoWu- e ca ace terminat cu H si cu * m-p, ckii,h si cmi,k ckiiih si ckiiik De exemplu,

*^ conditionalul ar

tnw ^ ^^*
=

nu numai cind e sens = am. P intilnit sub forma tap* ntdmt .

^
fl
,

inlocuiesc pe

t.

L
i

^Stw! ^ S!^^ =
<We, avkdA
find diftongul
-

eLe

it

inti;nitToarte rar,

s-a

transeris

totdcauna t

:n^^S S--SSU ~tlb laf


1

7-f =ac^, RW>wkHI rtf^e v cuvinte, se imparte la doua


XYk^h

ttanscris in toate

,e

De exemplu,
I

*
De
cind

saiega s-a legat

prin cratima.
cazuri,

'

= cneaa, sau

^t
d
3

antiteie
cneadziul.

masculine, ca

= hicUan, ,* sau k^^-k


nominativ
se

_,,;l.,te

care la

terminS cu

e.

"TI^S?^
tatea lingvistica.

f^numai

pentru
. .

= ,o,

tinindu-se

seama de

real.-

Pronumele personal femimn a

- ca.

'

/:
.'

J*
'

jf

TRANSCRIEREA TEXTULUI CHIRILIC


4

29

In

cuvinte

la care in

vorbirea de astazi diftongul ea a devenit

e.

exemplu, MlsA/aAaAT* = cealealalte, K4pM 5 In unele numerate ordinate, scrise


SNcnpfB'fcMM

= cared.
si

De

cu

1?.

De exemplu,

3m/a
*

unsprezeacea etc., care sint scrise i swk zecea, 8Hcnpf3*fc*rk unsprezeacea etc., semnul is avind incontestabil valoarea ea. 6 In subjonctivul unor verbe scrise si cu *k si cu m. De exemplu, c*k s & dea. X'p'KHMCK/T; si c'h jfp'kN'fccK'fc == 5a hraneascd, ck a^ i c*k A^ 7 In schimb, imperfectul unor verbe ca: 4km, nUTA, p'KA\kHA, s-a transcris: avia, putia raminia, dindu-se lui ^\ valoarea fonetica ia deoarece deseori s-au intilnit asemenea imperfecte scrise chiar cu literele Y4, ca in slujia, *iiiYa povestia hulia, K4H0hY4= canonia, CA&KY4 e^ia, noKrrY4 jf&iY4 avea.si numai foarte rar cu i?, ca in 4K'b Semnul m (iaco) s-a transcris m. De exemplu, M$rap* muiare> rarr* iaste. Numai pronumele personal feminin, persoana a treia singulara i plurala, u, wag, rauiH s-a transcris e&, <?ae, ea^i. Semnul ^ (in) s-a transcris i, in, im (inainte de b sau p). De exemplu, indulcindu4HK'K= inca, .fH4noH= inapoi, ^j* ti\$Hr K= indelung, .{^amhhaSh* impreuna. imbracat, ..jviipcSirK ne, 4KpT\K4T'K Semnul v (ipsilon) are valorile fonetice t, *>, sau u. De exemplu, AVTSprYf

= zecea,

= liturghie,

ivtaY

= evanghelie,

evceKYt

= Evsevie,

vct4Y= Evstathie,

vr=

ughi.

In ce prive^te metatezele intilnite in pravila, s-au corectat de litere transcriindu-se jertva in loc de jrdtvd, nesfiritd in loc scirbit in loc de scribit, sfirfit in loc de sfrifit, tdrpitori in loc de cue$te in loc de tlicue$te, tirnositd in loc de trinosita, tilkar in
Tirgovifte in loc

transpunerile

de
loc

nesfrifitd,
til-

'C

trdpitori,

de

tlihar,

de

Trigovifte,

virtos in loc

de

vrltos

etc.
.

De
:

altfel cele

mai

multe dintre aceste cuvinte sint scrise si corect. S-au pastrat insa jertdvnic si protivnic, cu derivatele lui: protwire, vitor, protivind, alaturi de potrwnic, impotrwa, asemenea forme avind
'

proti-

circu][l

late

astazi.

S-au respectat inconsecventele pravilei in scrierea cuvintelor. De exemplu, anafora-anafurd, dinsul-dinsul, zeastrele-zestrile, ni$te-nete, amenintd-amerintd, amdnunt-amdrunt, poruncd-porinca-puruncd, staref a- star if a etc.
Obisnuitele prescurtari ale scrierilor vechi, intilnite in text, s-au intregit scriindu-se cuvintele complete. De exemplu, Ei(;i* bogoroditd, 4iTcaY apostolic

AMHH*8

tiiCKma

= episcopia.

Dumnezeu,

c^kk

= sdboare,

cr

= sfintilor,

a\atk*

molitve,

S-au intregit de asemenea orice cuvinte scrise prescurtat in pravila, fara a se indica prin paranteze, ori de cite ori este vorba de o completare asupra careia nu poate fi nici o discu^ie. Aceasta se intimpla in cazul numelor proprii scrise prescurtat, in special in trimiterile marginale, dar scrise i in intregime, ca: sau A<*M4C Damaschin, K4CAE Vasile, AI4CT Leastvicinicul, j^aax nocTHHK ass Postnicul etc. sau in cazul unor nume comune carora le lipse^te litera terminals, penultima fiind aruncata deasupra, ca: a\ khh(a) minile,

=
;

=
v

fiHM04p(A) == picioarele,

rrhK'kTo(ui)

= pdcdtofi,

CKinje(A)

= singele =

etc.

S-au scris in paranteze unghiulare numai cuvintele omise in original, care au fost adaugate pentru in^elegerea textului (de exemplu: <nu>, <au>, <ce> cuvin<tdtoriul>, etc.) sau intregirile mai importante de cuvinte, ca: kSkkii
KOp

= Cor<inteni>,
v

noc

= pos<lanie>>

$&

=* <ia>ra 9

ta

ia<ste>

etc.

vi

\
/

V-

30

l.NDREPTARKA LEGII

S-a corectat in citeva cazuri numerotarea gresita a zacialelor marginale, fara a se face mentiune la locul respectiv. La fel s-a procedat si pentru greselile de tipar care piivesc litere lipsa (ceta in loc de certa, p. 319,' gl. 346, zac. 27 pocanie in loc de pocaanie, p. 353, gl. 378), sau litere inversate (trai in loc de tari, p. 334, gl. 356, zac. 2), sau litere schimbate [civile in loc de vinile, p. 55, gl. 216, tabla de materii pateare in loc de puteare, p. 177, gl. 179, zac. 4; vizi in loc de vezi, p. 165, gl. 159;
;
;

Vlt

:t

de scursoare, p. 170, gl. 164; cochini in loc de coconi, p. 335, adeverinta in gl. 356, zac. 5; Ce in loc de De, p. 262, gl. 259, zac. 37, 38; loc de adeverita, p. 599, Cat., gl. 31 etc.) sau litere adaugate (cercetare in loc de certare, p. 259, gl. 259 titlu) etc. In mai multe cazuri s-au intilnit tt\ (el), till (e), (H (ei), cu sensul de il, respectiv if, ii (p. 153, gl. 131, zac. 1; p. 190, gl. 193; p. 352, gl. 378;
scrisoare in loc
;

I!

389, Can. sf. Ap., gl. 20, tile; p. 550, Rasp. Timotei; p. 599, Cat., gl. 30; folosite p. 625, Cat., gl. 52. Desi incorecte, s-au pastrat aceste forme, fiind de pravila in repetate rinduri. S-a men^inut invis pentru invins, intrucit prima forma apare invariabil Cart., gl. 133, (p. 296, gl. 321; p. 404, Sob. Nichea, gl. 20; p. 486, Sob.
p.

if Is

--

Attic Jarigr.; p. 514, Sob. Trulla, gl. 86, tile). S-au despart it cuvintele si s-a revizuit punctuatia tinindu-se seama de y s-au coborit in rind literele aruncate deasupra regulile gramaticale actuale s-au lasat de o parte spiritele, accentele, ericul si paericul, socotindu-se ca aceste semne nu au in textul chirilic decit o valoare grafica. Cuvintele scrise in editia originala in intregime cu majuscule (de exemplu gramatica, Stefan, Tarasie, stilpul pravoslaviei) au fost transcrise cu litere de rind. Parantezele rotunde intilnite in textul edijiei corespund celor din textul original chirilic, iai- cele ascutite cuprind intregirile noastre.
scris.
;

r
.

4
ie,
*

**y

4-

'

'

rr:

II
1

l^ 3^

"
1

V
Jh-

INDREPTAREA LEGII
1*
*TO=1

>

rl

**
*

v
,

f v

'

'

/
I

>

fctej

i \{:-W\

iii-iff

Kfyis.'ww

THf

S
Hi"

.ICA

PiMmEft wp:*r*

a^T*

fit

^l
fe tVT
esc tv&
V\-i

l$fl

V|

,X

ws
era

~*

Bf9MB
V,
ll

%ft
\

't
I

% M6J

3^
LT/ifc-

PtW
i'>.

^
S
C
*- ; L*.
r

vitil

^IN

fi^

it;i

^S

fl

SfflJ

p^ck^
N
"*^~
|W1
.flftft

/r

S v

C^NTCONTfiT
^J l^U
i
*

Si

;?

>.
itf

I
f*

fW
.

wite
Mn
, !lUt KAliltfcWl'Ip'XTtlK*

^
r
>

IX^

*r*.ftt y

1BMT4

AiTpATMMnit

vMOMJCf
r^^

scar

B,Mjllfe
tllti

TOAIMTf *KX|l0PX iM
K

Aft!

rota

-I

" r

INDEREPTAREA LEGII
CU DUMNEZEU

CARE ARE TOATA JUDECATA ARHIEREASCA SI IMPARATEASCA


* i

DE TOATE VINILE PREOTEgTI

MIRENESTI
U

<

PRAVILA SFINTILOR APOSTOLI, A CEALE 7 SABOARE SI TOATE CEALE NAMEASTNICE. LlNGA ACEASTEA, SI ALE SFINTILOR DASCALI AI LUMII: VASILIE VELICHI, TIMOTHEI, NICHITA, NICOLAE f THEOLOGHIA DUMNEZEESTILOR BOGOSLOVI. SCRISE MAI NAINTE SI TOCMITE CU PORUNCA SI InvAtAtura BLAGOCESTIVULUI tMPARAT, CHIR IOAN COMNINUL, DE CUVIN<TATORIUL> DIAC AL MARII BESEARICI LU DUMNEZEU SI PAZITOR DE PRAVILI, CHIR. ALEXIE ARISTINUL. IAR ACUM DE iNTll PREPUSE TOATE DE PRE ELLINEASTE PRE LIMBA RUMlNEASCA, CU NEVOINTA SI USERDIA SI CU TOATA CHELTUIALA A PRESFINTITULUI DE HRISTOS CHIR STEFAN,- CU MILA LU DUMNEZEU MITROPOLIT TlRGOVISTEI, EXARH PLAIULUI SI A TOATA UNGROVLAHIA.
.,

\?~>*

\
I

V*

IN TlRGOVISTE,

tfH

TIPOGRAFIA PREALUMINATULUI MIEU DOMN, 10 MATHEI VOIEVOD BASARAB IN SFlNTA MITROPOLIE, IN CASA NAltARII DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS. MARTIE 20, VALEAT 7160, A LUI HRISTOS 1652, V POST VELICHU).
IN
Partis tiparite cu rou in editia originala sint redate cu cind sint in text si cu litere cursive cind sint pe margine*
)

H
(I
\

litere aldine

.,

:-

- -

B3fi^
/

V-

s:

f
V

;0'
*
*

Stefan; mitropolit al darului duhului mai jos sens, ca exarhul plaiului i a toata Ungrovlahia. Cel ce e Tirgovistii, toata rob, cu tot sufletul ceare, roaga si priaste
sfint

Preasfintitului >i preainteleptului

mieu

cu toate
s.s.

feliurile

de

flori

ale

impodobit t.ocma

apostolilor,

un

buna petrecanie de la unul in troika Dumnezeu. sanatatea intr-o cetate cu oameni socotesc pentru omul cela ce, cmd se naste Multi ei zic ca laste vestita, de in parinti de buna ruda si vestal, multi oameni si
si
_.

fiiu 'sufletesc si

de nemica

si sa se ca acela sa fie laudat si sa se ciudeasca vrea'dnic si dastoinic unul unn ca aceia gresesc lui si pentru inaltarea rudemei lui. Ce mire pentru mosia nice socoteala chibzuesc, pentru ca bunatatea nu vine fara seama si fara de cea mosneani si da pre stramosi; asijderea si raotatea si via|a se trage da pre lucrunle sale sa se pogoare pe strenepoti, ce fiescine de rea nu mearge sa vie slayeaste. Pentru staptnului nostru) sau se rusineaza, sau se (dupa cuvintul vestiti traga de parinti si de ruda de oameni mari, ca omul cit de-ara fi sa se isprava da nemica iara lucrurile lui sa fie proaste si fara de si imbunata^i,

si grozave, aceluia atita

cuvine batjoconre si urgisire. 1 iaras prost odrasla de buna ruda si creaste mtr-un sat (impotriva), cind rasare o cunevointa lui si intru niste oameni oarecum, si sa se faca si da nemica de indreptan luarea aminte, minunat intru lucrun si intru cu multa socotinta si unul ca acek intru bunatati, atunce mai virtos se cade si sa procopseasca cum se cade, de toji, si luminat sa fie laudat, cum sa fie &udat dastoiniceaste, cinstite blagorodia ta, alesul mieu, de Dumnezeu se arata chiar si se veade la scaunului cetati chirie chirie Stefane, mitropolitul al parinte, preainteleapte de tine toti plaiului si a toata Ungrovlahia Minndu-se Tirgovistii, exarhul Ungrovlahiei, carele au intr-un loc ca acela si sat de jos al vazindu-te de si darure ca aceasta, impodobita cu atita bunata^ crescut odrasla si stilpare plecatul prah de supt picioarele si euf mai micul, prostul si Aceasta auzind lachedemoneam, voiu cu (o, sfinte creastete) de mul^i cinstite ale sfintiei tale prepune aceasta si indemnarea sfintiei tale, a toata inema, cu blagoslovenia rummeasca da pre limba ellineasca pre limba proasta indreptare de leage mvatatura nevrednicia prostimei meale, sau da ve intr-o Nu doara da in grammatica numai cit m-am ispitit a linge pre dmafara putmel invatat, fara mdreptarea mintea, inteleptia, aratarea supunerea si si syntaxisul, ce cu.toata Ligaridi,. chir Ignatie Petri ti si a lui Panteleimon a cuviosului intru ieromonasi, toata dupine, amindoi de la Hio, vestiti si foarte iscusiti tern. dascali desavirsit cucene aceaia (o, sfinte virhule) pentru multul har de scriptura. Drept

de mult

se

zeiasca

4.

V.

V
f

- V. *

SGRISGAREA LUI DANIIL PANONEANUL

35

I
'1

a nedastoinciei meale, carele am catra sfinjia ta (macara de nu.sint copti strugurii vijii meale) priimeaste truda si osteneala ea unui nedastoinic, priimeaste acest dar mic, cu multa proasta a mea minte neeuprins, priimeaste gradina cu florile raiului impodobita si sadite cu buna mirisma a darului duhului sfint, priimeaste ca eel pumn de apa ce duse eel sarac la eel imparat, priimeaste si pre mine blagos.loveaste, ca eu, ticalosul, pespe blagoslovenia si ertarea sfiniiei tale, sa dobindesc ertare multelor meale fumedenii de pacate. Iara pre sfintia ta, aicea, domnul Dumnezeu sa te pazeasca in multi ani sa petreci pentru folosul turmei a lui Hristos, carea ti e data in seama iara noaa de bucurie si de veselie tuturor, carii-^i voim binele cu tot sufletul. Iara acolo, sa te dastoiniceasca sa dobindesti ceata arhiereasca, hora drepjilor, hrana raiului, bucuria nespusa carea ochiul n-au vazut, la inema n-au intrat, dupa cum zice fericitul ' Pavel, sa fie.
;'

?
-

'

np-kwCijlHCTKa b(w) NEIIOT|HGHklH

piKTs, 2

Daniil m<onah> Panonian

*s

'

>'**

l
)

A1

preasfintiei

voastre rob nevrednic".

3*

* *

fI *

/,

1*

X?
*** i
I

.'

4*nAffi{*.R
I

m
4*

If

mm &iATui&iHnAAfihj*-.Kil*

MpttA** X^ Ajf K B i,if.|

afc-t*
i

** -

/*-

*$.

'

/-

'

\
.

SEMNUL CARELE IASTE DAT DE LA DUMNEZEU PREASFINJILOR MITROPOLIJI jARll UNGROVLAHIEI

lnva^aturile Athinei aa nu stralucesc Gum ceaste sase numarure aicea izbindesc.

apus tuturor groaza $i pre nice unul nu ya lasa fara de paza. Crucea si eirja in duhovnicescul razboiu tare Arhiereilor Hristos datu-le-au puteare mare, Cu dinsele cre^tinii la cer sa-i duca se-au dat $arpele sa sfarime puteare mare au luat. Capasul, pletituri, gherdanul podobesc capul Cu umbrirea duhului nevoiate de ia vaeul Mitra, semnul tiarei vechilor arhierei Curat purtindu-a, multi de munca izbavi-vei,
la rasarit pin' la

De

0, Stefane, pastor pravoslaviei daruit De la Hristos noaa paza tuturor harazit. Doamne Isuse, pazea^te in sfinta mitropolie Pre al nostru parinte si in veac ce va sa fie.

i
V

'

'

^c
a:

*
'

IN

'
'

**

ill

/.

STEFAN-..
v
'

CU MILA LUI DUMNEZEU MITROPOLIT AL TIRGOVITII, EXARHUL PLAIULUI 1 A TOATA UNGROVLAHlIA. PREASFIlVpLOR ARHIEPISCOPI, MITROPOLITI, IUBITORI-.

TUTUROR PARINTILOR DUHOVNICI 1 PROTOPOPI, HIROTONITI DE DUMNEZEU PESPE MINA ARHIEREASCA, AIJDEREA 1 A TOATE RlNDUIALELE CEALE DE AFARA, SAnATATE 1 SPASENIE ROAGA 1 PRIA^TE.
EPISCOPI,
1
*
*

LOR DE DUMNEZEU

EGUMENILOR

'

Toata scriptura carea iaste insyfle^ita de Dumnezeu (o, pravoslav- Timotei nicilor cititori) foarte iaste de folos de nwa^atura, de infruntare, de za(?# 297 indreptare, da pedepsire pe dreptate, cum graiafte dumnezeescul apostol, ca sa poata fi omul lu Dumnezeu desavirsit si bine gatit spre tot lucrul bun; pentru ca mai virtos indrepteaza naravurile noastre ceale suflete^ti si de in leane le ridica catra bunata$i$i ne pornesc catra invataturiTe cealea ce plac lui Dumnezeu si ne invata sa aleagem binele de rau $i raul de bine, de in carea si aceasta dumnezaiasca indreptare de Ieage. Canoanele, zic, a sfintei $i dumnezae^tii pravile, carele au incoltit i au rasarit si se-au ijderit (cum am zice) de la intruparea i inomenirea cuvintului pre lume, de cind au strigat trimbita cea cu mult glas, apostoleasca, cu bunatatea darului $i se-au auzit in toata lumea, cinstitu-se-au,

3,
'
.

adaosu-se-au, crescut-au i se-au I5jit, intarind tocmealele besearicii, care se facea pe vremi, pina la sfintul si a toata lumea aptelea sabor. Garii in tot chipul i in tot feliul au adunat piatri scumpe de au tocmit p au facut zidul besearicii, cariia au zis mintuitoriul nostru ca usile ei Mathei, glava 67 iadul nu le va birui niceodata pentru ca dupa luminarea poruncii mintuito- an riului, iar in^elatoriul, carele scornise inchinarea idolilor drace^ti, el se ve^teziia i, cumu-i era firea, intru nefiin^a el se strica si fugia ca si intur nearecul de lumina. Iara el, hitleanul nu se suferi sa fie biruit, nice vru sa aza in pace, ce aducindu-s aminte de vasmintul sau, imbr5ca-se in pagini fi in pierzatori de oarrieni si iaras se nevoia sa invinga si-sa biru;

y-,

m
\

Jf~
m
=T

40

tNDREPTAREA LEGll

T-

si inselatoare, a doa iasca adeverinta intr-alt chip, cu inva^aturi striine ramase ca un faca 'ca si mai nainte. Ce nu putu lupul, ca oara sa pentru ca cum mai de spureat rusinat rinjind pre cuvintiil in zadar,

..

adunara saboara a toata lumea de impreuna si nameastmce, graba lepadara si stricara raotatea de dumnezaesti si sfinti parinti, da
se
'

uueM Carele sint sa-

boare a toata lumea.

nebuniei

lui.

'

se aduna, da se vrea me (iara mai ales, cum am zice, cu a sfintului dun) oblastia jg/ fe ft g bor i ntr . C etate, turma arhiereasca carea era supt toata trimetea soli exarsi ai lor greceasca. Iara cine nu putea sa mearga, ei-si indreptarea a ispravnici in locul lor, si asa, cu tot saborul tocmna si cu armele Wagocestivei si pravoslaynicei credin^e, si asa ingradmdu-se
,

pre aceaia asa se facura, ca cu porunca celor ce imparatea Unele

Carele sint najnestnice.

tocmealele nu se facea cautare de toate tocmealele,ce sau intarna lumea si pre ereticu cam saboarelor cealea ce sa f acuse mai nainte, sau surpa cealea ce era de buna incol^iia sa samene zizanii, sau cauta canoanele

adeverintii, raotatea lor goniia. aduna episcopn numai se chemara nameastnice cace ca se Iara altele toji de in toata de intr-o eparhie la mai marele lor, iara nu era chemaji

...

'

'

tocmeala si de folosul tuturor besearicilor pravoslaviei. rumpa numai De-acia acestea toti nu se nevoira sa dezradacineaze si sa si legi inva^aturii celor striine, ce iric& ?i pravile, canoane

semintele ale noastra folosul traiului oamenilor, indreptind sfinta a au facut ca sa fie de cum place invatindu-ne cu tare paza sa pazim petrecama. noastra viata si Hristos, Dumnezeu si canoanele, ca noi carii sintem sfinta turma a lm lui o pasare proasta, tare, sa ranim pre muncitoriul indoit si, ca ca o cetate cunoasca rusmat. Dece lui sa fie prins si legat si sa se cu mestersugurile dumnezeiasca prochip apuca inainte da se-tocmi foarte ales intr-acesta pas^ multe tarii se intari si se internee beseancn. De-acia poveduire si cu mestersugurile hitleniei lui, cu invatatura cea
torii sfintei

turme oblicind

luptei lui cu bunatatile vitejiei lor indaratnicia srnevointa adevarata si seama ca si sageatele copilaresti. Asa userdie aratara nu o bagara in aratara, cit cununi ce luara, atita petrecanie buna si minunata pentru mbia sa nevointa pentru buna si adeverita cinste, cace ca le era toata Pin la atita userdie lupte si sa se bata pentru adeverinta pin'la singe. se intunearece de munci cit multi-s urira trupurile si rabdara si viteiie venira, mbitori de cmstea lui morti pentru adeverinta. $i inca acestea sfinti si nu baga zabreala blagocestiei, atita biruira inselaciunile cit Dumnezeu,

toti nice in fata frica lor. Drept aceaia adunmdu-se in seama nice in dos, cum le-au cu aceastea vitejii, sfintele ? i dumnezeestile pravile, impreuna, de sus porunca lui Dumnezeu, pin-m zioa de f ost suflind si amenintfnd dumnezeiasca besearica asa le tine si le cuprinde si le cinsteafte astazi si acealea multe de in dumnezeiasca evanghelie, penteu ca a pravoslaviei,' inca si de im izvorul ei ; si nu numai aceasta, sint adevarat radacini se-au facut cle osebi de saboara, tntrebari si raspuhsun cite poslanii null seputuse carii se afla pre aceaia vreame, carora bogati barbati sfinti si le mtarira bunatatile. Drept aceaia si acealea le marturisira ascuiide stealele deadera ca sa lumineaze intru tana pravoslaviei, ca si bisearicii le

- (.

'

1 vl

pre

tariai

ceriulm.

'

PREDOSLOVIA MITROPOLITULUI TEFAN


1

41

mult Aicea graiate Aicea- se-au pus si niste inva^aturi si leage den afara, da de r mureptarea pentru leagea xoeimia si aceaia iaste tocmita cu indrept; si gmaesc facuta si tocmita: si' gindesc ca fi imparateasca. dumnez'aiasca, cum ar fi o floare si un dar a lui Dumnezeu si o alcatuire de obste a besearicii tocmita cu porunca nastavnicilor si indreptatori a viteajilor si purtatorii de Dumnezeu barbaji, pentru iridreptarea a grealelor celorde voe fi celor da nevoe si de traiul bla go cestiv carele duce pe pravoslavnici fi-i indrepteaza catra via^a cea nesfirsita. Drept aceaia' smerenia noastra adunat-am fi am strins (cum am zice) toate canoanele impodobite cu toata frimseatea si invatatura si hotarale carele ceale tari, carele sint de spasenia si de treaba tuturor bamenilor, se-au facut si se-au tilcuit cu bun narav, cum place lu Dumnezeu. i de cum ne-a'u fost putearea, toate la un loc le-am cusut, nevojndu-ne nemica a lasa sa fie lipsa de ceva. $i nu numai aceastea, ce inca si ett au ramas de acei dascali nepuse; si noi, aducindu-ne aminte, le-am implut sufletelor celor si le-am adunat. Pare-ne ca vor fi de treaba si de dragoste iubitoare de Dumnezeu, si carii vor citi nu li se va uri, ca am pus toate leacurile de fiece vina, impartite toate pre glave, pre lesne a le alia. Deacia am gindit si am socotit si pentru Pravila imparateasca, ca va fi "si aceaia de treaba' acestii oblastii si micsoare }ari, de toate vinile, cu catas'tihul ei deosebi, ca sa poata fi si sa dea cite ceva ajutoriu si ea canoanelor sfintilor barbati, marturisind si dind raspuns mai tare si mai virtos. au pus numele raspunsurilor fi invajaturilor, lor canon sau pravila, adeca numele de la lemnul cela ce lucreaza mesterii, carele se chiama indreptariu, cind lucreaza leamne sau pietri, fiind nodoroase, strimbe si coltoroase si neneatede. Puind acel dreptariu, le tocmesc fi le netezesc fi asa le alcatUesc una cu alta. Pravila se ctiiama si alte meftersugure multe ale mesterilor dascali, adeca carii au mestesugit grammatichia, filosofia fi vraciuirea si carii au meftesugit cintarea; fi nu numai acealea, ce inca f i ceia ce au to'cmit leagea imparateasca pusu-le-au numele pravile. Mai sint s-alte impar^iri, tocmeale fi hotara, de carele bine au socotit Ippocrat sa le fie numele asa, adeca despartind si alegind si indreptind
Parintii

ce este stricat de al^ii fi aducindu-le iara la a lor buna impreunare. Ce insa scripturile altora, carora li se-au pus numele pravile, acealea tot trebue altora sa se dea sa le caute; iara raspunsurile ceale blagocestive parin^efti pusu-li-se-au numele mai adevarat, mai tocmit, mai alcatuit decit toate; atit cit fi pre ceia ce se pleaca lor ii indrepteaza catra dreapta credinta fi-i t'rage catra viata ceaia ce place lui Dumnezeu, in
:-"', fara ratacire. De acuma trebue iara a arata si a spune pre rind, de cit ne va fi putearea, eind, de cine fi cum se-au izvodit fi au esit la lumina fiesce ~*~- -' '"~ : ~ - -"+" a,n. ^0=* fa pravila, lumina picioarelor rr traiul lumii acestiia. Ce insa

toate

zilele,

nameasnici si a b pre la inceputul saboarelor: papii, patriarsii, mitropoliti, imparatii, ispravnicii, si asupra cui; iar aicea numai ce ni se cade a spune pentru ale sfintilor apostoli pe ^curt, asijderea si pentru pravila imparateasca, Pentru pravi . de unde au e$it i cine .^i pentru ce. Intii se-au izvodit spre buna parte la g^ao,. pravilele, adeca canoanele pre numele sfintilor apostoli, 85, serine fiind apostoli.
ale celor

1.

-'

42

INDREPTAREA- LEGII
f

zisera unii) de marele mucenic Climent, marelui Petr, asijderea si dumnezeescul Pavel,

(cum

cace.'ca era

urmatoriu

cum

singur povesteaste

/
i

oareunde de dinsul, - carele au f ost episcop la Roma, al treilea dupa inva^atoriul Petr; cace ca-lin au luat scaunul si se incununa cu cununa mucenicilor in vreamea imparatiei a lui Traian imparat. i asa socotira unii ca le-au scrisyGliment, eace-s pomeneaste numele pre urma pravilelor, cum arata i dumnezeescul Luca la deaanie. Ca nu serie necairea sa se fie adunat toti sfintii apostoli la un loc, sa le fie scris obste; ce sa sti^i pa multa vreame lacuind si indulcindu-se impreuna, zisu-i-se-au de bojivizvodeasca i sa le scrie. Ca i poslania carea iaste catra ovreai iara lui au zis de o ail prepus pre limba ellineasca. Pare-mi ca unii mai denainte vreame au fost socdtind i se-au fost sfiind de pravilele lor, pin'ce se-au adunat sfintul si a toata lumea sabor a sasea, de au luat seama tuturor pravilelor, carele facuse saboarele a toata lumea si nameastnicile, asijderea $i ale unor parinti earii au procopsit intru bunatati si au facut i ei bogate pravile. Ce mai intii i mai naintea tuturor au luat seama ale acestora, adeca ale apostolilor. Ca zice acel sfint sabor: panoanele 85, c&rele sint f acute pre numele sfin^ilor si slavitilor apostoli, carele sint priimite si intarite si adevarate si date noaa de sfintii parnrti, poruncim i npi sa se tie intarite si adevarate (insa fara de poslaniile i raspun-" surile lui Climent), ca intr-acealea multe^taini, zizanii $i gunoae de sminnicii apostoli sa le

'

-/

teala
Pentru Pravilele impara'

au bagat zlocestiviL v

Cade-se a sti si de Pravilele imparatesti, de unde se-au ijderit i eale, pentru ca i eale le-am socotit a fi ca un ajutoriu celoralalte; pentr-aceaia unde teti, de le-am lipit linga dinsele. se-ati inceput Intru olimbiada de intii, cind etfa cursul anilor lumii 4808, atunce i cum se-au tocmit. imparatia la Roma Romil iara dupa dinsul altii vreo sase unul dupa altul lua scaunul, pina ce trecuraaoi 244 de cind se facuse imparatia cetatii. Iara righii carii tocmia cet&teanii, avind putearea a doa dupa imparatul, ei cum socotiia asa tocmia i indrepta pre cetateani, ca inca nu era leagea scrisa. Iara cind fu intr*a 68 de olimbiade, atunce cazura asupra imparatiei putearea oamenilor celor de afara i asa gonira pre righii de in mijloc si pusera obladuirea auip,gtilor, si atunce narodul Rimului se indrepta cu o leage, sau mai virtos, cum am zice, cu un obiceaiu rau fara de tocmeala. Iara asa, pina mii&e* impluse 20 de ani, iara narodul alease 10 barbati si pre dinsii obladuia Appie Clavdie, si asa poruncira lor sa faca legi. Iara ei adunara obiceaiurile ceale ce era pre leage ale rimr leanilor, carele era rasipite, si mai alcatuira multe i de in leagea ellinilor de la Athina, citi se l&uda ca tin si au pre Solon si pre marele sarpe *) i pre linga acestia si citi zicea ca au i tin tata pre Licurg si Mini, si altii impotriva acestora. ^i aa alcatuira 12 car|i de la aceftea. Pentru ca Solon fi Licurg povestesc ca ei au scris legile mai alease ellinilor, insa unul athineanilor, iar Licurg lachedemoneanilor; ce insa Licurg fusease da demult, tocma intr-al 65 de ani de la spargerea Troadei, iara Solon au facut legi athineanilor intr-al 46 de olimbiade, scotindu-le de la
,.

' v

'

~\
-\
*

'+

i)

Probabil se refera

la,

legiuitorul Dra^(?o% (Apixwv), cuvint


l
/

care

inseamna

,balaur.

v_

PREDOSLOVIA MITROPOLITULUI TEFAN

43

arpe fara de ucideri. i aa se indrepta narodul cu aceale carji, pina ce se ^inea cu puterea ipatilor fi a ilarodului. Pentru ca in to^i' anii alegea narodul 2 barbati de buna ruda sa fie de-a tocmirea lucrurile cetatesti si voinicefti, i le punea numele ipa^i. $i aa acesta chip al ceta^ii se-au $inut 364 de ani. Iara Gaie iara schimba ipatia i putearea narodului, de o facu imparatie. i creseind vremea petrecaniei, timplase de crestea si vinile si judecatile, cit trebuia sa fie ^i sa se faca leigi ceta^eanilor iti tot feliul, pre vinile lor. Drept- aceaia, dupa Gaie, lua imparatia Sevast Avgust. Acela, cte era si chesar, nu lasa sa nu pue i sa faca leage, ca $i ceia ce era cu inteleptia mai buni decit mul^i, ce inca de la to$i intreba i iscodia i de narod $i de voinici i oricine ce zicea de la toti laniuria, i ce-i parea 3i socotia ca e de treaba, indata scriia aceale carti ce scrie mai sus. De-acia dupa multa vreame pre urma lui Avgust apuca impara^fo Andrian, si acealea toate iara le aduna la un loc, i ale altora, a tuturor le scrise deosebi i le facu in 50 de carfi adeca grane, Dighestasim, ce sa zice le puse numele sabornic, cum ar fi adunate de in multe. Iara cite facuse imparatii, el le scrise deosebi i le facu 12 grane i le puse numele Codicure, ce sa zice tocmire imparateasca. De-acia nice aa nu era lesn6 sa ajunga leagea, neputindu^-le cuprinde cu mintea de multe i lungi ce era, i mai virtos imparatii carii se pusease dupa vremi, lor ce li se paruse ei adaosease in codicurile lor de ni^te lucrure de cealea ce inca mai nainte n-avusease leage. Nu numai acealea, ce inca si pre limba latineasca scrise, ascunzind legile pina acuma intarite
' -

'!
:.

*v

virtos, lipsindu-se
:

de Mosul

lor aceia ce

nu putea
;

sa le inteleaga.,
.

Iara Iustinian, in^eleptul imp&Tat multirne de glavizne alease, carele era numai mai de treaba de lucrurile vremii si nu alease numai, ce si inca latimea cit putu o scurta i d& dosta ori scoase dintr-aceale doa carti, adeca d in Codic si de in Dighest da prepuse pre limba ellineasca, si aa tocmi leagea ca niste tocmeale d,e intii si puse numele cartii Istintunda. Iara tocmirea Dighestului caefe se alcatuise pe scurt, cum am zis, paruse unora a zice ca pentru grabirea scurtarii au lasat multe nescrise de in ceale ce-s mai de treaba. Drept aceaia iaras porunci de scrisera si pusera acealea siipt cealea ce se chiama grane, la sfir^itul tuturor granelor lipind lucrurile ceale de treaba ce ramSsease. Multi dascali cinstitul imparat la aceastea cind le-au prepus au stfins; Intii un Stefan au tilcuit Dighesta, iara Chiril pe scurt, Dorothei o &w facut pre tocmeala mijlocie, Thalilei ehensor prepuse Codichia pre lung, iara Theodor Ermopolit mai pe scurticel, Anatolie fi mai scurt, iara Isidor mai pe scurt decit Thalilei. Numai cei 2 ce au izvodit mai pre lung. Mai vru imparatul inca de mai facu ni$te tocmiri cu multa truda de in tocmealele ceale vechi, 170 da nearale, i."Ie puse deosebi; ca schimba pentru flunte i leagea pentru diataxe i pentru ni^te taini ^i altele aseamene acestora, carele poruncise mai nainte marele Costandin, iara el pentr-acealea rnai eu mila le tocmi. Aceale nearale le-au prepus un Pascal, Tribunian, foarte dascal mare; iara nu ftiu cumu-1 supara duhul necurat, ce-i era mintea indoita. Drept aceaia, cind le scrisease, el intorsease<pnele spre folos, iara altele le scrisease neadeverite si indoite cu gindul i cu socotinta. Drept aceaia oamenii carii

*
L

v..

I
ft

44

INDREPTAREA LEGII
mergea sa
se judece,
-

avea pira

si

cu acea prinzare,

|i indoire rea

pre multi

' <B pierdea. Iara mai pre urma de to^i, de pururea pomenitul intru imparati, Leu preainteleptul, el facu toate alcatuirile una, si cite era puse rasipite toate le impreuna intr-una. De in Dighesta $i de in Codicure, multe i de ja Istintunda $i de intr-ale lui Iustinian alease, da le facu 60 de carti, itnpreuna cu un Savatie, marele spatariu si le alcatui in sase tocmiri. $i scoase de lepada toate vrajmasiile ceale fara de treaba, cealea ce nu era

rlice
L>'

'

Mathei,
gl.

25.

Psalm. 115.

'

de un folos, pentru ca oamenii cei mai da pre urma se indreapta mai spre bine decit cei de mai nainte vreame carii facuse multe legi. De-acia alcatuirea cu\intelor de in ceale ce le alesease foarte bine le aeza si cuvintele cfealea ce da raspuns de fiece cuvint, lucru i vina, si au f acut i el 120 el le aduna da le tocmi i le puse toate la o grana de nearale, <ie pina acum acealea nu se tin toate. Drept aceaia si smerenia noastra vazind o comoara ca aceasta ascunsa si ca o gradina incuiata plina fiind de toate florile darului duhului sfint ale purtatorilor i insufle^ilor de Dumnezeu paring sfin^i si ai lumii dascali i luminatori, carii au implut toata lumea de dulcea blagovonie a duhului, gindiiu zicind ce folos iaste de amindoao sa stea incuiate, cum zice scriptura? Mai virtos aducindu-mi aminte de cuvintul stapinului mieu, Hristos, pentru sluga cea vicleana ce ascunse talantul in pamint, zic: sa dau si eu ceva domnului mieu de in cite mi-au dat, ca sa nu ma arat sa zic ca voesc numai folosul binelui mieu ce voiu cu toata inema, ca cerbul la izvoarale apelor, sa-m puiu toata nadeajdea pre maica cuvintului, fiiului lu Dumnezeu; preaslavita doamna a noastra,. sfinta nascatoare de Dumnezeu si pentru ruga sfrntului slavitului apostol $i intiiul mucenic, arhidiacon Stefan, i marele Antonie i sfintul Grigorie Decapolit i Nicodim Mirotocetul, ca sa *iSu l#s comoara ascunsa nici gradina incuiata, ce sa zice capetele dumnezae^tilor pravile sa le aduc $i sa le prefac da pe ellinea^te pre cuvinte proaste ruminea^te. $i am facut !r aleagere de in multe i bogate pravire trimetind pin' si. la imparateasca cetate, la preasfintul nostru si a toata lumea patriarh (ca n-am vrut sa scriu da pre ceale tiparnice, fiindvi-mi teama ca de cind au incaput cartile pravoslaviei la mina ereticilor, ei n-au lipsit a nu baga cite ceva zizanii), pin'ce am aflat la cinstitul nostru fiiu sufletesc, chir Gheorghie Caridi de la Trichis, carele au fost vtori vistier, scrisa cu mina, judecata toata arhiereasca si linga dinsa si irrip&rateasca cu toate canoanele ale sfintelor saboara i apostoli si a marelui Vasilie si altor dumnezeesti i sfinti parinti, impreuna cu teologhia dumnezeestilor bogoslovi, scoasa i tocmita cu porunca si invatatura blagoscestivului imparat chir loan Comninul, cu mare i multa socotinja de pravoslavnicul intru dascali, diacon i pazitoriul de toata pravila si canoanele marii besearici, chir Alexie Radinu. ^i asa cu multa userdie i indemnare o am scos de intunearec la lumina; i, cu buna voe a luminatulxi'i 'i blagocestivului mieu domn, Io Mathei voev&d Bgisarab, i cu tot sfatul mariei sale, cu blagoslovenia parintelui mieu, Paisie, patriarhul Iferusalimului, ^i cu indemnarea a doi frati iubitori de Dujmnezeu ^i tocma slujitori ai oblastiei smereniei noastre,
;
'

'
.

j**

-^^.

>-._

**

5
l

PREDOSLOVIA MITROPOLITULUI STEFAN


tiparitu-se-au,

45

plina
v

de

flori

ca sa fie de folosul tuturor de obte, ca' o gradina mirositoare ale raiului, sau ca un vistiariu de ob$te
se

besearicii.

cade sa le-caute si sa le tie virtostotdeaunaceia.ee sint indreptatorii pravoslaviei, ca sa poarte grija pentru sufletele turmelor, sa nu cumva sa se alunece spre invataturile striinilor.^A^a de virtos se cade sa se tie de ceia ce au rinduialele lumii acestiia de tndreptare* csi cu' aceastea inva^aturi vei putea aleage adeverin^a de in ratacirea striina i dreptatea de in strimbatate, mai adevarat si mai ales decit piatrqt
Lidiei.
I
,

Drept aceaia

Aceastea pun leage


patriar^ilor
nilor,
i

fi

legatura

si

hotara imparatilor
i

domnilor,
i

mitropolitilor, egumenilor
i

calugarilor, popilor

diaco*

bogatilor, stapinilor si slugilor, celor ce obladuesc si celora ce se obladuesc, parintilor si feciorilor, barbatilor si muerilorj instira^ilor i celor neinsura^i, celor postniei i celor ce nu se postesc,
boiarilor

nedomiriti.^Aceastea invata i pre imparatul i pre domnul sa le }ie si sa le cinsteasca cu toata putearea aceastea nu-i lasa sa se pleace inva^aturilor dobitocefti. Mai virtos se cade sa le aiba aceastea iparsii sau voivozii, mitropolitii i episcopii, pentru ca lor mai multa. socotin^a li se cade sa aiba si grija sa poarte de imparate^tile si sfintele besearici, ca sa nu cumva sa se arate nedastoinici la Dumnezeu caci n-au lacuit pre voia lui, ce sa vie la aceastea bunata^i, sa-s impodobeasea bunatatea sufletului, ca si.puterile ingeresti impregiurul lui Dumnezeu. Acestiia indreptari de leage, cine-i va zice vraciuitoare de obste, nu va gre^i, pentru ca ameasteca erbile ^i leacurile da le da bolnavilor de tamaduia^te pe fiecarele de fiece boala; $i nu numai pre aceia, ce inca si pre ceia ce se lenevesc de nu poarta grija de tamaduiala. Insa pre unii .dindu-le si tinzindu-le erbi tari, q$ r&dica, iara altora aducindu-le aminte de fagaduin^a ce va sa fie, aduce-i $i-i ridica cu mai blinde leacure. Iara unii sint carii nu iau nice, erbi, nice leacure, nice invataturile acelora, ce-s ingradesc pristanistea pocaanieif cu neplecarea; si a^a, facindu-se mai ..-. tari decit imparatul, ei-s inchid mosia de veaci. Pentr-aceaia (o, iubi^ii smerQijje^. noastre fii) la cine sa va timpla, au de rinduiala noastra, au de cea de afara, priimiti-o ca o hasna imparateasca plina de toate lucrurile i*jppe, ca veti afla intr-insa de toate bunatatile carele indrepteaza sufletul, ca intareafte pre cei ce stau si pre
inifeleptilor $i celor
; ^

cei cazuti nu-i lasa in oceaanie. E^wl^e iaste blagocestivilor, iara zlocesti-

groaznica pacatosilor, certatoare de toata virsta si de toata deregatoria $i rinduiala, imparatilor, domnilor, boiarilor si celor ce sint pre mina mai marilor, v^inicilor, pro^tilor, bogatilor, saracilor, calugarilor, mireanilor, barbatilor, muerilor, tinerilor i batririilor. Ca inteleptia a lui Dumnezeu iaste n^ulta in tot feliul; ca macara si cine nu iaste indreptat, de aicea citind cu socotinta i cu luare aminte, lesne se va indrepta si se va intari. Curvarii se invata a- tinea curatia, eel rau se invata binelui, eel fara de minte se Jntelepteaza, eel semet smerit; aceasta invata pre eel nemilosird milostiv i pre cei ce jehuesc ale altora sa le dea ale cui sint i, cum am z\gq x.ai pe scurt, tot feliul de bunata^i, cine va vfea, acela de aicea va putea sa zleiasca ca de intr-un izvor.
vilor infruntatoare,

t*

X*^

't.

46

,T

HNDREPTAREA LEGH

"1

Drept aceaia rog smerenia noastra pre voi pre to^i, fii iubiti intra duhul, cautati i ispititi scriptura, ca asa sbcotesc, ca-m pare ca intr-insa veti afla viata, dupa cuvintul domnului, i priimiti cu dragoste i cu userdie, i citind indrepta^i

via^a voastra. Iar& pre smerenia noastra, intru

rugile voastre, fara de leane,

mi
*

uitariti. $i

domnul
i

pacii fie cu voi.


, *

Amin.
*

'

[y-

Ca un tata tuturor intru pravoslavie de ob$te acela^ carele iaste mai sus scris.

voitoriul de tot binele*


^
.-^

[>

vS'

r
'

^15
.

kJ

ft-S

tfttHi

..<v

^vyj'iCj

.: P.

/..

*b #

,r"

t.

-**

; :

aV>** i
:o

<

w Aim*
* -.

<

Hf

oa

r^

; F

v
i ti

4.

'-.

:'
i

48

iNDREPTAREA LEGII

list

pag.
7\ ,

arhiereu, si ci}i arhierei trebue sa fie cind judeca pe 14 " "-; * diaconi. Glava 18. ; la preot, si citi la saborul o data, Pentru arhiereul carele sa judeca, si-i va trimeate mearge sa se judece.si a treia oara veaste, si nu va doa oara
citi

Pentru aV pentru

ca ceia ce pirasc pe arhiereul trebue

sa

fie-

nevinovati;

13
.

82
82

14 15 15

8? 83
4

'

ve intr-o pira, pina nu i se va face iudecata nu-1 scot de in scaun. Glava 20. lucrure protivmce, cela ce piraste pre episcop intru multe Pentru fa}a nice unul. Glava 21. si apoi nu poate sa dea de marturie eretic, nice Pentru ca la judecata nu se cade sa aduca

^Pentru da

se

va

afla arhiereul

83

'

pagin, nice iara numai un iara la pira cinci. Glava 22.


pirisi, sa

crestin, ce doi

sau

si trei erestini
"

credinciosi,

rl

15

83

Pentru rudenie. Glava 23. Pentru ca marturiile trebue sa

n-aduca marturn casnici, adeca de in casa, nice


fie

oamem
^

credinciosi,

si

cam

...*

16 16

84
*

sa

*t

'

opresc sa nu marturiseasca sau va J<~> Pentru preotul, de va marfurisi strimbu


iscalitul lui.

si earii

nu

se opresc.

Glava

24.
.de

84 86
87 87 87
i

Glava 25.

._-

prmde taga

_
2b.
*
.

Pentru darul, laia preot sau episcop sau alt sfintit, ce^i vor lua Pentru -' el va face liturghie. Glava 27. , oq mai judeca. Glava 28. Pentru judecata patriarhului, ca nu se mai carele-i iaste luat darul; acela are voe sa Pentru arhiereul pirai lui. doa oara saborul, sa se mai judece de lucrul chiame a Glava 29. , Uvreunui arhiereu si dupa A _* Pentru arhierei, da se va fi luat darul se luarea darul aflat nevinovat si de cind se-au inceput a aceaia se-au arhiereului si iara se-au ertat. Glava 30. schimbarea arhiereilor, si pentru lepadan, si pentru ca Pentru exarsesc. Glava 31. da scaunul arhieresc catra alt arhiereu se mitropohtul lor, Pentru episcopi si preoti de nu vor pomem pe preotilor de arhiereu se canonesc. Glava 32. i pentru ca gresalele ? Pentru anathema. Glava 33. drept sau nedrept. cela ce sa afuriseaste de arhiereu Pentru ,.-.'.-.>' Glava 34, mirean ca arhiereul, de va opri pe preot sau va afurisi pe Pentru va inchide besearica, sau pe alt preot sau sfmtit, sau sa ia mita, sau 35. pre altcineva de va afurisi fara vina. Glava Pentru ceia ce sa impreuna cu eel af unsit. Glava 3b. , ui^de und e Pentru afurisitul, cum jse ^eunoaste dupa moartea j wimif >"""^ . z | se-au afurisit. Glava 37.

preot sau diacon, de-i

va pin cineva. Glava

19 19 20 20

'

20

87

I*'-

*
#

'

21

88 88
89 89
V-

22 23 23 23

Al
'

-_

90

24 25
26 26

90
91
-

'.:

*4

Preojii sa

gi^u^seascj p mmenea
.-"-.
-'.

fara voia arhip,rclm lo r.


arhiereul, iara
,

Glava 38. * Pentru

^
cei

m
93
*'

r
i

afu^s^pe^ari-i

afuriseaste

j * dupa
'

.^10 arte
+

se afla

trup ugTelor dazlegate. Glava 39.

27

/:t

*i

W *-

C!

-*

:V

*>
' :

j
-"

*v

***

SCAR A PRAVILEI
list
_<A

&

'

Pentru mortul ce sava afla intreg trupul $i par neavind nemica. Glava 40. Pentru preotul ce-1 va opri arhiereul lui de liturghie, iara el va indrazni de va sluji. Glava 41. Pentru cliriei i calugari, de vor faee sfat sau inso^iire asupra arhiereului. Glava 42. Pentru eliricul de va injura pe arhiereul luij sau popa, sau diaconul i mireanul de va injura pe preotul, sau-1 va bate. Glava 47. Pentru arhiereul, de va face liturghie singur. Glava 51. Pentru odejdiile arhierefti, cu carele se imbraca arhiereul cind slujaste, ce inchipuesc una si alta. Glava 52. Pentru ce se chiama patriarhul bogonoset, i ce inchipuia^te mantia lui $i leaspezile, riurile, capasul i tunderea capului si lumina. Glava 53. Pentru numeie lui Isus Rristos, unde iaste semnat intru sfintul trup al arhiereului i ce inehipuia^te cind blagosloveaste cu amindoo minile lui. Glava 54. Pentru arhiereu sau pteot, da se vor schimnici sau unde se vor tunde in sila. Glava 55. Pen tru preotul carele se_va afla in paca te i oamenii sa fuga de la dinsuj; si pentru sa nuosind^ aso,a mireanul p re popa si n^ntru
.
-

s&

nu osindeasca

nestine,

p entru cinstea preo|ilory^jl

Pentru cartea sau zapisul arhiereului, $i dupa moafle unde^! i se dca hainele sau unealtele. Glava 57. Pentru virsta hirotoniei preotilor, si care pacate apara de preotie. Glava 58. Pentru podoaba arhiereasca sau preoteasca, \ce inchipuiaste.

m
48 49

Glava 59. x Pentru preot taini. Glava 60.

carele 'vajhyi
***

si

nu

se

va

price^tui dumnezaetilor

50
I
.

Pentru cela ce va sa se preoteasca mai nainte pina nu ia fameae. v Glava 61. s : Pentru preotul ce va avea vra ba cu cin eva i de va varsa in zioa ce va face liturghie. Glava 62. Pentru preotul, sa nu sarute niort cind va vrea sa sliijasca liturghie, nice deaca va face liturghie sa nu sarute sfintele icoane. " V Glava 63. Pentru preotul, de va sluji liturghie fara antjmis sau viiu va purta grija de besearica lui Dui?inezeu, ce o va urgisi sau va arde vas al besearicii. Glava 64. Pentru prgptuj, de va fi vinatoriu sau prinzatoriu d<? pasari, sau de va vraji sau va mearge sa-i vrajasca, sau de vafi vinzatoriu de altul. Glava 65. Pentrti preotul, de nu-s va citi ceasurile i va face liturghie i de va face singur maslo. Glava 66. Pentru preotul, de va muri fara coconi. Glava 6?* Pentru preo^i, ca sa nu judece pe arhiereul lor. Glsrva 68.
.

50

51 1
1

52

52 52

53 53

'

* -^,

50

1NDREPTAREA LEGII
list

;,.'

Pentru preoti

ii

diaconi, de

nu vor pomeni pe

arhiereul lor.

preotii sint in chipul celor saptezeci de apostoli, if arhiereii in locul celor 12 ; si nu numai cite dazleaga arhiereii sint dazlegate, ce cite dazleaga si pre cei'ce au luat pe nedreptate. Glava 70.

Glava 69. V>* Pentru ca

:L

id

Pentru preoti si calugari, ca sa nu se ameastece si sa poarte grija de luerurile si grijile mirenesti, nici sa vraciuiasca. Glava 71. Pentru toti sfin^ii, adeca preotii, de nu-s vor citi toata pravila, adeca slujba lor si pentru de sapte ori in zi: laudaiu-te, doamne, si ^ carele sint 7 laude. Glava 72. Pentru mireanul ce sa va sfii a se cumineca de preotul mirean carele va avea preoteasa. Glava 73. Pentru preotul carele sa va rusina a-s cumineca preoteasa lui. Glava 74.. 4} Pentru preot da se va insura, sau preoteasa da se va marrta, sau mireanul cliric a doa oara da se vor insura. Glava 75, Pentru cela ce va sa se preoteasca si va lua muiare sau vaduo sau slujnica sau alta ce va fi avind via^a rea. Glava 76. Pentru cela ce sa afla in pacate carele apara da preotie, iara el se va hirotoni. Glava 77. Pentru ovreaiu, da se va boteza, se face preot. Glava 78. Pentru preotul, de va ispovedi pacatul sau de voe carele au facut mai nainte de hirotonie. Glava 79. Pentru diacon, de va curvi, sau p ina la saru tare va gresi preotul sau diaconul. Glava 80. S* Pentru muiarea, de va face copil si va napastui pre popa ca 1-au fa cut cu dinsul. Intrebarea lui Costantin episcopul catra sfintul (~ mitropolit de la Iraclia, chir Nichita. Glava 81. Pentru de sa va insura cineva si sa va preoti, iara insurarea se va afla fara de leage. $i de cliricul mirean, de va avea fameae iara '. intr-acelasi chip. Glava 82. Pentru preotul ce e oprit" si dasparjit de popie, de va zice

'

>

?*

'

'

pentru de va sluji ce e oprit de liturghie. Glava^83. rtii.J^Pentru preotul, de-i va curvi muiarea lui sau a mireanului si va vrea sa se preoteasca, i de preoteasa, da se va apuca cu da sila sa o curveasca cineva. Glava 84. Pentru arhierei carii vor priimi preoti striini fara de carji de pace si de ertaciune, si ce inchipuesc si de preotul robit de-1 vor ^ priimi fara de carte. Glava 85. Pentru preotii carii iau camata, sau calugari sau mireani.

b?k Hiirh 1 preotul cu popa cela


b(c)ak((h)

si

Br^iptApHHki

si

Glava 86.

'

SCARA PRAVILEI
list

61

j.

124 72 Pentru clirici, de vor inWa cheza^i. Glava 90, Pentru clirici, ca sa nu mearga la circiuma, nici s5 tie circiuma. 72 I 125 Glava 91. S Pentru cei indraciti, ca sa nu fie clirici, i pentru preo^ii carii 125 72 cad si le^ina. Glava 92. Pentru ca iau preotie si ceia ce nu sint de ruda de preojie; 73 "l26 a^ijderea i ceia ce sa nasc de in fameae curva. Glava 93. Pentru da se va hirotoni episcop sau altul de in rindul pr eotiei 126 74. si va avea semn sau alta betejiine. Glava-94. 127 -=SR*Pentru^pre otul h de ya^bl^goslovi nunta fara de leage. Glava 95. 74 Pentru preotul, da seVa spala in zioa ce va vrea sa slujasca liturghie, sau mireanul ce va vrea s & se cumin ece si va mearge la 127 74 bae. Glava 96. j* Pentru preot, de-i va curge singe de in nas sau de in din^ipind 127 75 va vrea sa slujasca liturghie. Glava 97. Pentru preotul, de sa va timpla s& se sablazneasca in zioa ce va 'V^ 75 sa slujasca liturghie. Glava 98. Pentru preot, sa se fereasca de muiarea lui 6ind va sa slujasca /' 75 liturghie. Glava 99. Pentru preotii carii-s scot fameile sale socotind pentru smereniia, sau sa urasca nunta cea pre leage, sau vinul, sau carnea. Glava 100. 76 fofobatul. sau barbatul pre ^ Pentru muiarea p.arfta.s va muiare-^i pentru uriciunea nuntei, i pentru muiarea carea nu va 77s& se culce cu barbatulu-f Glava 101. Pentru sfintele vase, si de furarea sfintelor carele sint ale besea77 ricii. Glava 102. Pentru ca sa se judece toti cliricii si calugarii de arhiereul lor. 130 78 Glava 103. Pentru episcopul i de al}i clirici carii joaca in harje^i sau se 130 78 leapada de numele lui Hristos. Glava 104. jF Pentru preotul carete va zice de minie sa fie pagin sau alt mirean, sau de va blastema sau va huli preotul sau mireanul. 130 79 Glava 105/ r Pentru oamenii mireani in vreame de goana, de-i vor prinde i-i 141 96 vor face pgini, iar apoi vor vrea sa se preo^easca. Glava 114. Pentru ceia ce iau a doa hirotoiiie i carii se hirotonesc a doa oara, i carii sa boteaza a doa oara; i pentru arhiereul ce-i e luat 142 96 darul, de va face hirotonie. Glava 115. Pentru ceia ce va sa zideasca minastire sau besesfrica, sa nu o 142 97 obladuiasca, nice fara de voia arhiereului sa le facS. Glava 116. De va inchina cineva niscare lucrure la besearica sau la minastire si va vrea sa le i-a inapoi; i iara ca lucrurile i bucatele i toate ce are minastirea i besearicile, sint neschimbate si nemutate. v 98 Glava 117. Pentru barbatul sau fameaia carele va sa mearga la chipul calu*' garesc, pina in cita vreame sa se ispiteasc^^^fara de stare$ sa nu 98 se tunza. Glava 118.
-

-~

'

"

'

**

>;

'

M^

...

*s

i
\<~
'

'

.*.

*V

"->

-/
-

v.*

\t
. '.*=

&>

j* :*,

r^

-,
-

.-

-'

'

-.--

-%

^T,

"

52

/
* \

INDREPTAREA LEGIT
.

**T

list

pag.

de yoia nimenile n-are puteare sa faca calugar fara Pentru ca popa mirean ca sanu faca calugar.Glava 119. 100 arhiereasca si pentru podoaba calugareasea si a camilavcn si ce inchipuiaste Pentru pentru ce sa chiama calugarul calugar. si <ind zic metanie,

144
\ f*Xx

Glava 120.

v
,
<<y

'

\v

5-.

Pentru n* 153 va si avea. Glava 132. W-~ de nu va avea feciori, sau de mosie de ca sa nu opreasca fiiului sau partea de Pentru tatal 154 lld 133. ***** sa va face calugar. Glava laste mai mare. -^ preotii si chipul calugaresc, carele Pentru 154 Glava 134. ; , % i' i i nu se faca cumetri nice A< Pentru calugari si calugarit.e ca sa 154 114 popa calugar, sa nu cunune nunta Glava 135 ermonahul, adeca zile; si ce Pentru besearica in carea nu se face slujba 40 de 155 114 '.'''" iaste besearica. Glava 136.. i sapte taini ale si Pentru ca sapte sint darurile duhului sfint 115 455 bunata^i mari si sapte pacate de moarte. Glava 137. /^Searicii si sapte besearica, mce sa I sa nu se ingroape mortul inlauntru Pentru 156 omului, nice macara farina. Glava 13S. 11D mute de in mormint trupul nice cirbesearici sa nu se faca bauturi si mmcari, Pentru ca in - 116 156 ~, sfintele gradim. Glava 139. eiume si vmzari pre in ^ nice sa mie, nice sa Pentru ca sa nu bage dobitoc in besearica, 156 116 intr-insa. Glava 140. .. manince, nice sa bea 157 preo.tul copilul mie. Glava 141. Pentru cum trebue sa boteaze trei fn si in trei carii boteaza in trei paring, in Pentru preo^i 157 118 boteaza in trei afundan. Glava 1AI. duhure si pentru cei ce nu eaute spre copilul, cindu-1 bagi in scaldatoare, sa Pentru ca 1 158 /'.' rasarita. Glava 143. .., , ., 11Q 158 ii desfasa copilul. Glava 144. Pentru ce inchipuiaste cind copilul spre Pentru ce inchipuiaste intoarcerea carea intors 158 apus. Glava 145. .^q 159 Glava 146. Pentru unsoarea. 4 94 4/7 159 isi sfmtei troi^e. Glava 14 / intru numele Pentru ce ne botezam scuteciie crucile coconului, ce inchipuesc si tunderea ?1 Pentru 160 ~, , imbraca. Glava 148. ; ceale noao cu carele-1 marele mir; i ce sa boteaza, sa-i unga cu sfintul si Pentru cei 160 12,5 inchipuiaste si cind sa se boteaze copilul. Glava 149. scaldatoarea ce botezat sau se-au coconii, de va fi indoire ca nu s-au Pentru
;

calugarn ca sa nu adeca ,popa__calugar; 1U1 M A pentru care vim esa da pre in minastin. Glava^l., in min e si a: moartea lor calugari, si pentru bolnavii carii se fac Pentru M" Glava 111. calugarul carele nu-s citeaste toata slujba lui. Pentru calugarul sau calugarita de sa 103 de va curvi. Glava 123. sau neschimnicul sau voatre. Pentru calugarit;a, sau mjrea na, de va fi supuitoare **"" ". Glava 126. , , cade sa se imparja buc,ate ce va avea calugarul, cum se

^nna^

*,*

si

145 145
\:

146 147 148


-

vo^sya^s^^^WQwl

^fCW****/
,

w^ts
.

m
:
i

'

vc

^
.

...
m

1*

Hi

rr

m.

\t

'

'

#
-

.-

botezat. Glava 150.


t
^

'
.

111

161

?*aa

"^^^

f
'.'.
'

**

m
'r^

T.

&&
SCARA V^RAVII^I
pag.

mm

Pentru copilul, da se va afla la sfirsit s& moara i preotu-1 va boteza i nu va apuca sa zica cealea ce sa leapada de satana, nice molitvele, ce va face de aceaia; zice-le-va dupa aceaia, de va trai copilul, au ba? Glava 151. Pentru preo^ii carii boteaza copiii agareanilor, sau se fac lor cumetri, sau priimesc jertva a ereticului; $i pentru riepreotii carii boteaza copii. Glava 152. Pentru ca, da nevoe, boteaza si mireanul; si pentru coconii ere$tinilor carii mor neboteza^i, unde merg. Glava 153. Pentru ca indoit iaste omul^i pentru ca ceriurile sint inchise * celor nebotezati. Glava 154. Pentru preotul, de va boteza pre copilul lui ca un preot i de va blagoslovi nunta fiiu-sau. Glava 155. Pentru preotul, c& deaca m&ninea, s& nu boteaze, ce numai naintea dumnezae^tii liturghii; nici in postul eel mare sa nu boteaze. Glava 156. W Pentru preotul sa nu boteaze in easa si pentru copilul mic de va "^ muri nebotezat da leanea preotului sau a p&rintilor. Glava 157. Pentru care pacate sa iarta dupa moarte pentru liturghii i milostenii carele se fac pentru cei ce mor. Glava 158. ^iflMC^'* Pentru ca nu numai mortilor sint de folos si de ertarea pacatelor dumnezee^tile liturghii, ce inca i viilor. Glava 159. Jt* Pentru litrughiile ce daii preo^ilor, pentru saracuste pentru cei vii i pentru cei mor$i. Glava 160. Pentru cesturile, ce sint? i pentru mueri carele au barbati eretici sau pagini, cadea-li-se-va sa duca prinoase? Glava 161. <qf Pentru ce lucru, dupa moartea omului, fac pomeane a treia zi, a noa zi $i a patruzecile i cind se apara sa nu se faca. Glava 162. yr Pentru sufletele dreptilor si ale pacatosilor, unde se afla in zioa de astazi. Glava 163. ^^Pentru preotul carele va sluji si se v or varsa sfintelc, sau-i va SPcadea dzveazda; si cind sint sfintele obirfite; Si pentru prescurile proscomidite da le vor minca ciinii. Glava 164. \ Pentru cinstitele darure de se vor strica ; i preotul cum i se cade sa aiba loc de spalat in oltariu; si mireanul sa nu intre in launtru. Glava 165. Pentru anafora, drept ce o iau cre^tinii; i pentru cind se afla cu muerile lor sa nu o ia, nici icoane sa sarute. Glava 166. Pentru bolnavi, de vor muri necuminecati pentru leanea preo' tului. Glava 167. m Pentru cela ce are vrajba, sa nu-i priime^ti prescurile la besearica, nici sa-1 pricestuie^ti i de va muri cineva neertat. Glava 168. Pentru mireanii carii nu asteapta pin' se va sfirsi slujba, ce es afara. Glava 169. Pentru cela ce va sa se pricestuiasca, ca sa nu se afle eu i^uiarea lui; sau da se va timpla sa se sablazn easciw n vis, si de va varsa; BPr deaca se va price^tui. Glava 170.

v-:

123

161

123 124
125

126

126
127

128 129 133 133

v*<

135

'

136
--

137 137

138 138
172
y

'

'

138 f
.',

V
^T

T
t

~:\
-

K
X: **>>

MnAMP*

-~~~
-V

V
'

54

INDREPTAREA LEGII
list
V*-*

'

if de
r

Pent

care

a saptaminii si se
logldite

pazeascS muiarea
si

?i

b&rbatul

.^

tV

Kb

S&

tt^SSSS pent eaTgodna

intru carele
si

pent logodne
fameaia de doi-

iaste

afeamene
fie

fagadmala nuntelor ee vor


5
i

_
^

w^

174
r

IS*;

'J
I I

ca sa

barbatul de 14 ani
logodi -muiare
si el

^ffijSS^i " S SST ef ^i


apoi P
se

-a

^e
pent

va muri, apoi

logodna e

oarecare roan,.

^
^

174

k
.1-

174
175 175

^ tt fa^e^ St** io^i


o^Li pare rau
; ;

earele sa

dau iara
,

si

de .a

muri vreunul de in ee, ^ogod^ sa


sarutare

va face calug&r

apoi

?r

Glav a 177

ass
trei: si

194. pentru trei neamure. Glaya

^m^m |p&
impreune intru nunta,
si

Si.

?*
,

164
,g 7

vor putea

W* ?!^^^^^^^^^

sa se

aiteie

^
re
17o
i

"rS^S^^Sl^^
*p:r ras s
2

si

curn se cade,

de
.

:!

ce
I

dm^ guva nunte * Pent cum se a Xr eL eu rei nunte. Glava 205. c eelor eu 2 nunt P^^ pent eanonu tine tocm re a
neiaeindu-se-

rf

tmmm^ ^ & _ ~ ^ ^ x&ffi-S. c^"^ ^SL^#^ ^


*
193 GlaV a nu se faca nice o nunta. Glava 20% post sa < in >rfintul si marele ? nunta iaste nunta, pent pint nnt a a de Itiiu, ? i ee

212 213
f

P-te

:d

-. *

p-

mohtvele^re

194

194

213

s& stie

paW nunt&>

Wu-se-au
A

va

leat 6428.

Glava 206. j

-/

fy^K.
V

\.

SCARA PRAVILEI
list

5>;

pag.

Pentru bogati
carii copili i carii

copii, carii se

chiama adevarati intuneca^i. Glava .207.


$i

$i

carii hiresi,

Pentru nunta fara de leage


posadnice. Glava- 208.

canonul
.

ltii si

196 pentru ceia ce pn.


s*

215
215
9

s.

Pentru cela ce sa va cununa cu trei mueri i una de intr-insele sa * se afle fara de leage, de va putea sa ia alta. Glava 209. 197 Pentru ceia ce sa prind frati, ca sa nu se faca. Glava 210. .198 Pentru urgie toemita asupra celora ce daspart barbatul de muiare i muiarea de barbat fara cuvint de vina; $i pentru cartea cea.de.. daspar^eala ce inchipuiaste. Glava 213. [. 204 Pentru despartealele nuntelor, si vinele muerii de carele o das-, parte barbatul' i-i dobindea^te zeastrele. Glava 214. 204 Vinile barbatului de carele-1 lasa muiarea lui'$i- ia zeastrea ei . i darurile carile i le-au dat pentru nunta. Glava 216. 209 Dasparte-se nunta sau eununia cind barbatul nu se afla trupeaste cu muiarea hiiJ Glava 217. 210 Desparfirea niintfei cind barbatul nu afla pre muiarea lui fata 211 curata. Glaya 218., Daspar^irea nuntei, cind se face ne^tine calugar; iar muiarea lui V sa se marite si el dupa vreame sa se faca arhiereu. Glava 219. 211 Pentru muiarea de-s va bate barbatul, ca sq. dasparte. Glava 220. 21^2 Pentru barbatul, de va hi fur, se dasparte de dinsul muiarea mi lui. Glava 221. 212 Pentru omul rob sau muiarea roaba, ca se dasparte. Glava 222. 212 Pentru muiarea care va fi fost roaba si o vor hi spurcat, pre aceaia sa nu o despar^a barbatul. Glava 223. 212 Pentru barbatul ce-s va goni muiarea nrd vor spurca aljii, sa nu o desparta. Glava 224. 213 Pentru barbatul sau muiarea de va hi mi^a sau gubava, ca se daspart, Glava 225. 213 Pentru rudenia sfintului botez, se dasparte. Glava 226. 213 Pentru rudenia fecioriei de suflet, se daspart. Glava 227; 214 Pentru nunta cea fara de leage, se dasparte. Glava 228. 214 Pentru a patra insurare, ca se dasparte. Glava 229. 214Pentru nevirsta nuntei, ca si aceaia se dasparte. Glava 230. 214 Pentru barbatul carele se va afla cu muiarea-s afara de fire, se dasparte; i pentru canonul lui. Glava 231. 214 Pentru barbatul cu muiarea, carii vor hi vreunii de intr-insii eretici, $e dasparte. Glava 232. 215 Pentru barbatul ce va avea muiare sa se indrac.easca i va sa o lase. Glava 233. p*- Pentru patima. sau lovitura ce loveaste pre om si cade jos de sa bate sau se t&valeate i-i merg spumele, cum se judeca la adeverita 215 mare besearica pina astazi. Glava 234. De sa va timpla cuiva sa se duca intr-alt loc si acolo sa tie posadnice sau sa nu trimeata muierii lui cheltuiala de hrana vietii ei, sa se desparta. Glava 235. 216
.

216 210

,.

220
221
F . *
.*

'

224

>

. -~" ^^=533^
'

^W^TAi
:>

225

iflftCMtf; juA

.i

n. 1

maMU
ti

225 226
226 226
>

227 227
a

"

227
i

227228
228

228 228

228
*

toj

229

^215
,

229

229

23Q
'-

.1

:r^i~

c,

--

w
* ^

56
*

lNDREf>T\RF.A LEGII
list

pag.

muiarea cariia i se vaduce barbatul, sau se va face rob, Pentru c~=s. mante. oaste si se va face perit fi ea va vrea sa se sau se va duce la ?** Glava 236. , canonul lor. cela ce sa va afla cu soacra-sa, si de Pentru

_
-

';;

230
233 233 233
/
*/

'..

..

,.

3
-

^Pentru

cela ce-s

va lasa

muiarea de raul sau de vina altii mueri.


_r
.

<&>

a
::

-.

Glava 239. 99/1 Glava 240. Pentru curvie si de canonul ei. omul ce-s va afla muiarea curvind |i va ucide pre dinsa Pentru fara de voia lui. >_ curvariu, sau o va ucide fara de vina, sau si pe 2i2 : Glava 241. , + _ rte de voe, sau barbat sau muiare. Pentru cela ce-s fa ce moa '.'',"". Glava 250. . cu de o va sili nestme sa-i strice fetia, sau ma car si Pentru fata, sa(frwM*8Hr" 250 p, 251 y0ia e Glava 255. 256 stricarea copilelor si canonul barbatului;. p entru sau copila Pentru calugarita, de o va apnea cineva cu de sila, 256 sau alta muiare de cineva. Glava 256. stapinu-sau, m anui acela. Pentru muiarea ce ramine Vaduo si Va sa se mante 2b * 261.Glava g va raminea vaduo si se va manta, ca nu Pentru muiarea carea copn, de bucatele barbatului ^i nemica, fara numai de la
'

'

_
.

234
:-

252

'

252 256
if'

* 'V-

257
*2

264

de in vor muri. Asijderea si barbatul. Glava 262. unealte muiarea maritata carea va avea mscare hame, Pentru
ia
.

_ **
2by

265
265.

A
J

<

y
.

va manta, ce va Glava 264. bucatele barbatului ei. Asijderea si barbatul. lua de in pentru zestnle de Pentru pretuirea zeastrelor si neprejuire; si
se afara.
.
.

si

nu va spune unde le-au aflat. Glava 263. Pentru muiarea carea va raminea vaduO si nu

2W
iby

265

<-

"

Glava 265. ; \ pretuiaste de tot datormcul si de va intra muiarea Muiarea se 4W pentru barbatul ei. Glava 266. chezasa lui barbatul carele va face cheltuiala la boala mueru Pentru * **?* moarte. Glava 267. si la ; fi -AM. zeastrelor de intii i de-a doa. Glava 2oS. pretuirea Pentru vor tocmirea barbatului si a muerii si pentru darure ce sa Pentru " ei. Glava 269. _ faceintre / ft A ^ darurile ce sa fac namtea nuntei. Glava 270. Pentru Intorc darurile lara Pentru darure, si pentru ce lucrure se tndarat. Glava 271. -,, raminea vadui si le va i* ^ QO Pentru barba^i si mueri, de vor raminea muiarea muri sau si de nu vor face si va muri barbatul sau cocon si va */a ^ cum sfe vor imparti hainele lor. Glava III. fara de coconi, de-i va raminea _ Pentru pretuirea mosiilor, ? i pentru mosul SW cum vor mosteni pre dinsul. Glava 273. feciori si nepo^i, ^ moare fara de zapis, au barbat au muiare, si Pentru cela ce va cadea sa-1 ce numai paring si frati carora li sfe copii n-are, Z/D 274. mosteneasca. Glava
, .
. ;

266
266
^

'

..

W
t

267 267
.-*

"

268 268

268
#

269
*
' .

270
i

270

U
\
i
.

M?

r
*

T*

'

; /

>>

v,
L

-
.

SCARA PRAVILEI
<f
*

57
list

'

pag.

"

I
*

frate de doaa mumani si nepoti ai fratine-sau carii vor' hi lost cu tatal lor de un tata si de

Pentru Cela ce va muri

va avea

276 o muraa, carii de intr-insii-1 vor mosteni. Glava 275. Pentru cele ce moare, de nu va avea fra$i sau nepoti, cum se va cadea sa-1 mosteneasca si pentru motenirea barbatului si
;

271

[>

276 a muerii. Glava 276. f* Pentru aducerea, adeca de va hi dat tatal fie-sa zeastre si au fa cut si au tocmit ca sa nu mai ia de in bucatele lui. Glava 277. 277 Pentru care copii se chiama adins eis obladuitori si carii neobla.

271
i

271
272

277; Glava 278. Pentru parjile a feciorilor carii au luat de la tatal lor parole " 278 vor sa ia. Glava 279. lor, si murind el, iara s~> Pentru eela ce va vrea sa ia mostenire, pina in ci$i ani sa se
duitori.
.

*,*

asculte datprn.

si

pentru datorii pina cind se vor ceare


-.

si

altele

bogate pentru
^' y

(GKvago^
'

Pentru camatS. Glava, 281. Pentru falchidiu. Aceasta falchidia Se chiama o leage de judecata. Glava 282. Pentru feciorii ca sa cinsteasca parintii lor si ca parintii sa nu-s desparta feciorii si sa dea unuia mai mult, altuia mai putin. ~* Glava '283. ^ v Vinile carele f ac pe f eciori fara de mostenire de in bucatele parintilor. si pentru feciorul carele se va insura fara de voia tatine-sau. Gla^a'284. a Pentru tocmeala ce sa face ca sa fie si dupa moarte; si in ciji ani sint volnici feciorii si featele sa faca acea tocmeala si cite marturii sa fie; si pentru frajii, de vor hi bucatele lor neimpartite; si pentru codiche'l, adeca zapis sau ravasel. Glava 285. Pentru tocmeala sau cartea celora ce sint supuse la un loc, si pentru darile ce da omul ca sa stea la un loc. Glava 286. Pentru ispravnici si pentru virsta micilor si mai marilor f eciori.
'

280:

280

281

275

282

275
~i

283 285

276 277

>
|| &
j

i.

Glava 287. Pentru unealtele sau zaloage. Glava 288. Pentru raspunsul sau judecata judecatorilor alesi. Glava 289. ' Pentru tocmiri. Glava 290. ^ pre alta Pentru doao sotii, unul de intr-amindoi de va prinde sotie fara voia celuialalt. Glava 291. Pentru juramint. Glava 292; Pentru feciori, ca sa hraneasca pe parintii lor. Glava 293. Pentru plugariu, de va ara vreo farina fara de voia celuia ce
. '

286 286 287


287 287 288 288

278 278 279 279 279 280 280 280


i

Glava 294. Pentru cela ce va lua boul sa are sau sa lucreaze fiece si va muri si pentru moara earia eumu-i va cura apa. Glava 295. Pentru cela ce va lua cal sau vita cu ehirie sau cu naem si-1 ,-' va incarca sau-1 va impovara greu. Glava 310. Pentru cela ce va lua vie sau farina, sa o lucre in parte; si pentru cela ce face cheltuiala la un lucru striin. Glava 311.
a cui iaste.
'

289
303
'

281
r

291
X
.*/.

303

"291

*.

r\ -"
*\ SB

.v*;.
-

*fi**
.

oh

\.<"

p
: t^i

WMI
68

INDREPTAREA KEGII
^
'

list

pag.
"*

Pehtp'u socoteala zilii; si pentru dumnezeestile pasti; si pentru postul sfin^ilor apostoli, cite zile sint si pentru an, cite saptamini
;

si

ae

Glava 312. Pentru care zile sa chiama calande, none si idi. Glava 313. Pentru 24 de slove; adeca buchile ceale grecesti, cine, le-au _ aflat. Glava 314: ; Pentru cite mile }in ostroavele ceale mari ale marii a toata lumea. Glava 315. Pentru ci}i munji mari si nalti sint si curau-s numele lor. -. Glava 316. ^ Nomocanon si cum ca arhiereilor se-au dat voe si blagosloveme sa sa inmutyeasca si sa impupneaze canoanele si pentru ceia ce pocaesc, sa nu-i intoarca, nice sa se leapede da dinsii a nu-i priimi.
cite zile are.
,

304 304

292 292 292 293


*

304
305 305

.';

293

Glava 317. w sau; Pentru preotul de va ispovedi fara de voia -arhiereulm bolnav si saii se va timpla vreo nevoe de-1 vor chiema la vreun nu va mearge sa-1 ispovedeasca. Glava 318. Pentru ca se da si preojilor mireani si iermonasilor sa fie duhovnici si ce sa chiama duhovnicul ; si duhovnicul de va spune cuiva pacatul celuia ce i se spovedeaste. Glava 319. Pentru bolnavi, de vor fi si mincat, sa se pricestuiasca si pentru 320. cei canoniti, ca da le va fi la moarte, sa se cuminece. Glava Pentru de citi ani se cade a se ispovedi barbatul si muiarea; si mireanii. Glava 321. si cum se cade tuturor sa ne pocaim, si preotii Pentru ci}i se ispovedesc de a lor buna voe, cum li se cade sa se canoneasca. Glava 322. Pentru ceia ce sa leapada de Hristos de voe sau da nevoe. Glava 323. , , omului. Pentru de in ce virsta se socotesc la Dumnezeu pacatele Glava 324. P entru omul pacatos ca rele va face_imiucru bun, putea-va lua

306

293
V

_'

306

294

307

294
295

308 308

295

309 309
312
;

296
296
r

-v

299

312 p.rtaoiune de toate pacatele lu i. Glavji32y Pentru de va face un tilhar o 100 deTicideri, de-acia sa-1 pnnza au facut? sa-i tae capul; putea-va fi izbavit de uciderile ce
.

Glava 326. Pentru duhovnic, cum


ceia ce
i

'.
.

12

300

sufar

da

se cade sa aiba loc cinstit si sfmt pentru se ispovedesc; si ce sa zica catra dinsji; si pentru ceia ce tin canonul lor, si pentru ceia ce nu sufera a tinea.
i

Glava 327. Pentru vraji;

n
.

313
si

300
302

si

pentru ceia ce merg pre la vrajiton;

pentru

^15 ceia ce poarta baere. Glava 328. Pentru malachia, adeca cine-si bate madulariul in mini si pentru curvie; si pentru ceia ce sa culca cu fameae nebotezata. GlavaJ329, 315 "315 Pentru amestecarea de singe. Glava 330. 317 Pentru muiarea carea se afla intru mueria ei. Glava 331. Pentru ceia ce zace cu barbat si face cu dobitoc. Glava 332. 317
;
; "

IT

Pentru uciderea. Glava 335.


> *
'

321

302 303 303 303 306

-i

'

%
*-

^i

""

w
\
\

i
*-

*,-*

_^

SCARA PRAVILEI
\
;

69

list

pag.

si

Pentru cliric sau mirean, de vor bate sau vor lovi pre un om va muri; si cei sfin^i adeca ci^i au rinduialele preo^iei, de vor bate

pre cineva. Glava' 336.


' "i

'_
.
.

321
A
.
\

307
I i

-,

Pentru fur si pentru ceia ce priimesc pre f uri si tilhari. Glava 343. Pentru sapatoriul de morminture i furul de sfinte. Glava 344. Pentru juramintul si marturia strimba, si de ceia ce va lua un lucru asuprit cu juramint. Glava 372. -'. Pentru clevetirea si tiitoriul de minie si ascultatoriul la fereastra si vinzatoriul sau pirisul. Glava 373. Pentru muiarea carea va purta erbi sau va minca ea sa nu faea feciori, sau de-s va omori copilul sau de-f va urgisi copilul carele
.

335 335
381

316 316
*

349

381

*
A

382 Glava 374. Pentru calugari^e, de va sti pre alta calugari^a ca face pacat si de va sti vreun mirean pre altul gresind si nu va spune standi 383 si nu-1 va opri., Glava 375. v_ Pentru ceia ce maninca carne a fiescarii jiganii moarte sau 383 mursecata. Glava 376. Pentru muiarea care va muri facind, sau deaca va face, si pentru 383 moasa, cind se priimesc la besearica. Glava 377. -' " mortul de sa va afla strjoi#, caruia-i zjc .virco lac.,ce~ mmt Pentru 384 trebue sa i se faca. Glava 378. Pentru spurcaciune, de va cadea in put, sau intr-alt vas, sau in 387 faina, sau in griu, sau in untdelemn. Glava 379. / Pentru postul ajunului nasterii a lui Hristos si al. bobotezii,

va

naste.

;.

Jjv----

351

353

si

de sa vor timpla aceastei praznice miercurea sau vinerea.

Gla-

va 380. Pentru postul sfintelor


rile
si si

vinerile,
se

si

cum

cade

marilor paresemi si a toate miercucind se slobozeaste ajunarea acestor doao zile; calugarilor si lunea sa o pazeasca cu post.
si

...

388 /

354
3*

'

388 Glava 381. Pentru muiarea ce va naste in postul mare, si pentru oameni si mueri bolnave, cum sa nu tie a nu minca untdelemn si vin, ce numai de carne sa se tie a nu minca. Glava 382. Pentru blagovestenii de sa vor timpla in saptamina cea mare, minca-vom peaste au ba? Glava 383. Pentru postul craciunului si al sfintilor apostoli. Glava 384. Pentru postul de in luna lu avgust, al doamnei noastre, sfintei nascatoare de Dumnezeu. Glava 385. V Pentru postul inaltarii cinstitei cruci. Glava 386.
.

Pentru simvol, adeca g-fcpSw k-k eAH"<* Ba 1 ), cind se-au facut. 392 Glava 387. Pentru ceale 7 sfinte si a toata lumea saboara, cind se-au facut 392 si pentru ce. Glava 388.
'
'

*
\

60

IKdreptarea legii
list

pag.
'

Pentru sfintele icoane, carele vor fi foarte veehi si strieate, ce 399 drebue sa se faca de dinsele. Glava 389. Pentru cum sa zice pohvala arhiereului la ceasurile ceale mari. 400 Glava 390. :
'

362

'

363

H
>

Tocmeala
mitropoli^ii
sint
si

sederii nainte (sau mai sus) a cuviosilor patrir|i si a'rhiepiscopii, carele se afla pina in zioa de astazi de

v>'

400 supuse impara^iei Jarigradului. Glava 391, Pentru cari mitropoliti }in pina in zioa de astazi episcopii. Gla403 va 392. .. Pentru mitropolitii carii sa zic preacinstiti si exarsi si earn numai 405 preacinstiji. Glava 393. ... Boeriile sau cinstile sau deregatoriile arhiereilor si tocminle lor. 406 Glava 394. ai tangradeanului, Alexandria, Pentru cum scriu arhiereii la papa, 408 Antiohiei i Ierusalimului si Ohridului. Glava 395.
'

363
365
.

....
;--.

367 367
/

369
370
371
,-

cum scrie mitropolit catra mitropolit si cum arhiepiscop si cum catra episcop. Glava 396. Pentru cum scrie episcopul catra mitropolitul lui si cum
Pentru
alt episcop.

catra

410
catra

Glava 397.
.

411
411

Pentru cum scrie arhiereul la boiarii ceia de la marea beseanca. ^ Glava 398. Pentru cum scrie arhiereul la cneaziul Sirbiei si la suprujnrja lui. Glava 399. Pentru cum scrie arhiereul la jupini, la boian man si la om cinstit. Glava 400. ... Pentru cum scrie arhiereul catra mai marele Sfetagorn si la egumeni si la stare^i. Glava 401. Cartea de marturia duhovnicului pentru cela ce va fi harnic de preojie. Glava 402. , Pentru cum scrie arhiereul cartea cea tocmita preotului si cartea de slobozie. Glava 403. Cartea de duhovnicie a duhovnicului, cind se face. Gla.>-..
. . . .
. . .

372 373
373

412 412 413

374
374 375 375 376

413
414 415 415 416

va 404.

Cartea de ertaciune carea scrie arhiereul. Glava 405. Pentru cum scrie arhiereul stavropighion, si autimisul.

Glava 406. Pentru cum mearge, ce-s da Pentru cum Pentru cum
'

cind se face sabor si el nu 417 sfatul catra alt arhiereu. Glava 407. 417 se scrie praxia episcopului. Glava 408. scrie arhiereul carte celuia ce va sa treaca pre 418 in }ara sau preste mare, care se chiama pandete. Glava 409. Cartea de cearerea manastifii, carea scrie arhiereul. Glava 419 410. 420 Cartea robului. Glava 411. Pentru cum scrie arhiereul cartea de dasparteala carea da muerii cind o piraste barbatul si nu poate sa o dea de faja si va sa f. 420 > o lase. Glava 412!
scrie arhiereul carte

^--

376 377

378

379 379

380

'

/
_:

V
T 5

:.-

V*

'f

SCAR A PRAVILEI
list
-

61

'

:
.

*. . ,

Pag-

S
I

Cartea de daspar^eala, de curvie. Glava 413. Carte de daspar^eala, cindu-i barbatul legat. Glava 414, Carte de daspar^eala^ cind se duce barbatul $i nu se mai veade. Glava 415. Carte de dasparteala omului indracit. Glava 416. Carte de dasparfeala, ci^id nu trimeate barbatul cheltuiala de hrana vietii muerii lui. Glava 417.

421 422

380 381 381 382 382


r

422 423

424
V

Canoanele sfin^ilor apostoli. Canoanele sfintului sabor a toata lumea intii de la Nichea. Canoanele sf. sabor nameastnic de la Anchira. Canoanele sf. sabor nameastnic de la Neochesaria. Canoanele sf. sabor nameastnic de la Gangra. Canoanele sf. sabor nameastnic de la Antiohia. Canoanele sf. sabor nameastnic de la Laodichia. Canoanele sf. sabor a toata lumea 2, de la Yarigrad. Canoanele sf. sabor a toata lumea 3, de la Efes. Canoanele sf. sabor a toata lumea 4, de la Halchidona. Canoanele sf. sabor nameastnic de la Sardichia. Canoanele sf. sabor nameastnic de la. Cartaghen. Pentru Agapie si Gavadie. Canoanele sf. sabor a toata lumea 5, de la Jarigrad. Pentru sf. sabor 6 a toata lumea de tn Jarigrad. Pentru sf. sabor iar a 6 a toata lumea, de la Trulla, carele se
.

425 445 455 466 471 477 488 502 509 514 527 537 588 589 592

'

384 397 403 410 414 416 424 433 436 439 447 453 486 487 488
*

chiama 5 a

593 Canoanele sf. sabor a toata lumea 7, de la Nichea, a doa oara. 635 Sabor sf. 1 si 2 de in beseafica Sf. Apostoli de in Jarigrad. 648 653 jj Saborul de in Sfinta Sofie. Canoanele sfintului si marelui Vasilie. 654 Timothei patriarh, intrebari si raspunsuri foarte de folos. 683 Nicolae patriarh, intrebari si raspunsuri foarte de treaba. 691. -alte intrebari si raspunsuri iar ale lui Timothei Alexandreanul. 693 Costandin episcop, intrebari raspunsurile Nichitei mitropolit Iracliei. 699 jjfntrefearea unui arhimandrit. 702 Porurica marelui Vasilie catra preoti, pentru liturghie. .704 loan Zlatoust catra preot. 705
sase.
;

489
,517

523 527 527 548 553 554


559 562 563 563 563 563
N.

'

I,

Nichifor patriarh catra* preQfc-'? t&m Marele Vasilie, pentru' priceastenie. JUBHB* tarn Theologhia dumnezaestilor si sf. inva^atori si dascalij si intrebari si raspunsuri ale sf. Anastasie patriarh, de lucrure ale ceriului si ale pamintului, vazute si nevazute, de tot folosul foarte de treaba, tocmita pre 53 de glave. 706 Alte inva^aturi pentru preoti si pentru liturghie, foarte de
;

564

folos;

..

788
Sfir^itul catastihului a pravilii arhiere^ti

625
1

de intii

+
.

\i

62

iNDREPYAREA LEGII

CATASTIHUL AL DOILEA

mwMor tjeMhZi
;

W
, i

inc7patZle

Justinian pentru de in sftiocul Imp&ratului imparatesti, abase glaoacu tor, tot pe rind aratate, free dTfudecSi, ou tot raspunsul cduta de graba sa poata gresalele fieseui ; cine
el,

'

dupa

m
se

afla

carea in ce

loc

?i

foae

afla.
pag..

Pentru cela ce va svatui sau va r&otate. Glava 43. vor lua ceia ce sf atuesc pre nestine Ce pedepsa

trimite pre altul sa faca vreO


sa faca rau.
w
,

J|_
32

95
w
~

Glava 45. arata pre eel gre f it cumu e vinovat. ^^Seamnele carele spre vreo raotate. vor lua ceia ce ajutoresc pre altul Ce pedepsa
cei suduj.p re judecatoriu sau pre oamenn Pentru ceia ce vor domnesti. Glava 48. 4tf. Pentru ceia ce vor sudui pre sol. Glava lor Glava oU. ce vor sudui pre mai mam Pentru ceia Glava 87. Pentru ceia ce vor face bani rai. Glava 8. Pentru ceia ce imbla cu-bam'rai. 89 Pentru ceia ce. gasesc comoara. Glava Glava 10b. certarea celora ce injura pre altul. Pentru vor chema cind se vor chema mici si cind se Pentru sudalme, '-' mari. Glava 107. ri Q ,, Q 10R s certare cela ce injura. Glava 1US. _ Cind va putea scapa de sudalma. vie sa se plinga la judecatoriu pentru Cind va putea sa
,
,

35
35
*

96 98 98
100 102 102 121 122 123 131
*

.
.

38 40 41 66 68 68 80
84 86
i

134 135 136


137 138
*

GkV

88 90 91 92
.93

minti. sudalma, de va zice nestine altuia: Cind se va chema

111. sudalmei cum si in ce chip se face. Glava ^^Pentru ertarea domnul graesc de rau si injura sau ^ustrajre 'entru ceia ce "'" -^ uiava ii^. . %m. Glava 112, r-i^xrc cu sensoare. Glava Pentru ceia ce injura si ocarasc pre nestine
.
.

139
liQ
f

\,

113.
;alugarna
-

-."
. . .

*c\r

HtMg^WBNMVP '-sr"^.

..

.JBi

lwnwi

# * 147 104
148 149 150
151 152 153
-

Glava 125. 105 pedeapsa celora ce-s vor lepada^ugariia., ^Pentru ^0 votrului. Glava 127.J^||t * Pentru certarea 128. 107 chiama votru, si cind se vaWepsi? Glava Carele se
Cela ce-s

GlaV

^^^^^^^^^J^^ ^^ m
Glay^||0. 110
Ill
se despart casnicn,

supune featele. pentru paring ceia ce-s vor vdtri sau barbae ce-s vor votn muerile. Glava 133.
Pentru Pentru care vini

barbat de muiare. Glava


177
si

t7Q
'

Pentru preacurviia unuia, ca se

va tocmi

a celuialalt,

si

nu
145 178

se vor despar^i. Glava 180.

*.C
r

1>

'

SCARA PRAVILEI
list

63
V

pag.
;

:&

in ce chip se despart e Jmrba tul de muiare pentru so **S*SB. domia. Glava 181. Cind se vor desparji casnicii pehtru eres, de va fi unul eretic. Glava 182. 147 Cind se va desparti muiar ea de barbat pentru vrajmasiia bar.''" ' 7' batului. Glava 183. 149 Cum si in ce chip se va putea arata vrajmasiia barbatului. Glava 184. X 152 Cind are voe barbatul sa-s bata muiarea. Glava 185. \ 152 Care cind trebue sa-s. pue barbatul chezas ca nu-s va -omori
si
.
.

Cum

178
it

179
.

180
182 182

~v

muiarea. Glava 186.

'

'

'

154

183 184 186 216 218


**

Pentru cite feliuri de lucruri poate barbatul sa-s goneasca muiarea. Glava 187. "155 Cind iaste muiarea datoare sa imble dupa barbat. Glava 188. 157 Pentru singe amestecat, ce feliu de certare li se va da. Glava 211. 198 v Pentru amestecarea de singe ce sa face cu nunta. Glava 212. 200 Cindu-s va piiarde zeastrele muiarea ce va fi facut preacurvie fi cind nu le va piiarde. Glava 215. 205 Pentru barbatii ee vor lua doao mueri. Glava 237. 218 Pentru Ucidere si cite. feliuri sint. Glava 242. 253 Pentru pedepsa ucigatorilor de oameni. Glava 243. 224 Pentru cela ce-s va ucide pre tata-sau. Glava 244. 229 Pentru ceia ce vor face ucidere cu otrava. Glava 245. 236 Prepusurile otravii cum se vor creade. 237 Pentru ceia ce ucig pre" ceia ce vor sa-i uciga. Glava 246. 239 Pentru ceia ce ucig pre ceia ce-i gasesc furind. Glava 247. 243 Pentru ranele ceale de moarte. Glava 248. 247 Cind se va pedepsi cela ce au ranit pre altul. Glava 249. 248 Ceia ce fac sila featelor da le strica fetiia. Glava 252. ., 251 Cind iaste datoriu cela ce face silafeatei sa o inzestreaze. * mm ~ Glava 253. 253 In ce chip se va putia arata cum sa se fie facut sila featei. "' "" -." Glava 254. 255 Ce certare se va da celuia ce rapeaste calugarita. Glava 257. 256 ^g^Pentru ceia ce fac curvie cu calugari^e. Glava 258. 257 Pentru rapiri i ce certare li se va da. Glava 259. 259 Ce pedepsa se va da celuia ce rapeaste muiare curva. Glava 260. 266 Pentru plugari ^i pentru alti lucratori de pamint. Vina 1. Glava 296. 289 Plugariul sa nu tae cu plugul de in hotarul altuja sa-s mai .' la^easca pamintul sau 4 Zacialo 1. '**mmm0Bmmt tij; 1 Pentru plugariul ce va intra in hotarul altuia. Zacialo 2. ty Cela ce va ara pamintul altuia neintrebat. Zacialo 3. j Plugarii ce sa vor tocmi de-s vor schimba paminturile. Zacialo 4. tomujde Plugariul ce sa va insela la schimbul pamintului. Zacialo 5. 290" Plugarii ce-s. vor schimba paminturile denaintea oamenilor.
' :
>

V]

221 231 234 235


'238

i
.

243 244 245 248 250N 251 253

_7

255
j

'"

'

256 257 257 259 2o3


'

"

281 281 281 281 281 281


*

*-

Zacialo 6.

tomujde
V _

281
.

B
t

x
*,*

^
i

^T3=^"

r.-r.

^r*z*mm*

-.

64

1NDREPTAREA LEGII
list
*

pag,

'

si va avea pira cu altul pentru semanatura Plugariul ce va Zacialo 7. sicera fara ? tirea judecatonulu, mearge de va ( strnn. Zavor face lazuri^ sau curatun pre loc Pentru ceia*ce

*
(

281'

toinujcl

282

Cial

impreuna la fiece niste lueratori sa lucreaze Cind se vor tocmi omu 4 de acea tocrneala Zacialo 9. ... strice lucru, de vor vrea pot sa hotar. < Doao sate ce vor avea price pentru Zacialo 11. vor samana in parte intr-o aratura. Ceia ce rupt sa o lucreaze, dup-aceaia se va cai Cela ce va lua vie in
.

..

***&?

,w*

292

282 282282 282 282 282 282 282 283 283 283

i
'

Se

ii pamint striin. Zacialo 13. ^ vor raminea sau ruminul ce va fugi de in sat.si-i Pentru vecinul

(^^"tn^cini

Cin

tia" v^rani

pre ocinile celui

Mt

Zadalo

15.
:

Zacialo 16. ce vor lua ocine pentru datom. Ceia Zacialo 17. gasi in cale dobitoc vatamat. ^ Cela ce va necam. nu-1 prumeasca ce va fugi de in sat sa T&ranul

M*
.

t-*.

M-

1
I

" ial

8 19. de la altul bou sa-s are. Zacialo Cel a ce va lua si se va dobitocul altuia fara stirea stapmului Cela ce va lua / dure cu dinsul in cale. Zacialo 20. parte. vor imparti roada ce vor fi samanat in Pentru ceia ce

W
.

'

tam

283
i

Zacialo %% ce va samina in pamint striin. ^lug^r'iul 293 Zacialo 22.^ celuia ce samana pre locul altuia. Partea impar^a. samana in parte, acelora cum U se cade sa Pentru cei ce
* A

^ Md.
tomujde

283 283 283

'

a-

va lucra h lua pamint striin in parte si nu-1 Cela ce va i rt o/ cum se cade. Zacialo 23. w B roada. Zacialo 24. tlJ imparta Cela ce va lucra vie striina, ca sa se va parasi lua pamint striin sa-1 lucreze, s-apoi Plugariul ce va e -,. 25. si nu-1 va lucra. Zacialo ce va fa va lua pamint sa-1 are de la vreun om Plugariul ce f" ** Zacialo 26 si apoi nu-1 va ara.' , dus in cale, a doa. Glava 299. 293 furtisaguri ce vor face lucratom. Vina Pentru tan, sapa sau hirlet de la vnariu. Zacialo 27, Cela ce va fura 294 Zacialo 28. fura clopot de la vreun dobitoe. Cine va ** Viiariul ce va fura roada de in yiia ce luqreaza, sau gradinarml tam legumi sau poame. Zacialo 29. de va fura stapimulge oile sau vacile furis, fara de stirea Pastoriul ce va

PI

298

>

283 284 284


I

.*

284 284 284 284


284

..;> . 01 nului. Zacialo 30. spicele. Zacialo 31. ce sa zice Cela ce va fura miristea altuia, 32. ce va fura cal sau bou. Zacialo Cela Zacialo 64. Cela ce va fura bou de in cireada. ,34 snopi sau va freca spice. Zaciak Cela ce va fura 35. vie sa manince, lara sa nu fure. Zacialo Ceia ce vor intra in de plug sau jug. Zacialo 3b.
-

',.'-

tij

284
284"

tij
tij

tii
tij

tii
tij

Ceia ce vor fura plug sau her

284 284 284 285. 285

a$
1

r'

1
.

r
^^\

*** V
'

'

SCARA PRAVILEI
list

llT*3J

"
" L

Ceia ce vor fura c-arul altuia. Zacialo 37. Gind vor fi intr-un sat niste furi multi. Zacialo 38Cela ce va imbla furind noaptea bauturi de in tirg. Zacialo 39. 295 Pentru tot f eliul de pastori. Vina a treia. Glava 300. Cind va nemeri vita de la plug In cireada. Zacialo 30. Vacariul ce va lua dobitoc sa-1 pasca fi-1 va piiarde. Zacialo 41. Dobitocul cu pastoriu de va face vreo paguba. Zacialo 42. Vacariul ce va lua bou de la plugariu sa-1 pasca intr-acea zi si-1 va piiarde. Zacialo 43. Vacariul ce va lua bou diminea^a de la plugariu si va fi sanatos, 3 iara seara se va afla bolnav. Zacialo 44. Pentru vacariul ce va jura strimb si va fi vinovat. Zacialo 45. Vacariul ce va arunca cu toiagul i va vatama vreo vita, sau i intr-alt chip. Zacialo 46. Pentru paguba ce vor face dobitoacele in tarina sau in vii. Vina a patra. Glava 301. Cind va afla nestine dobitoc in vie sau in farina. Zacialo 47. h Dobitocul a fata de va paste pre locul altuia. Zacialo 48. Gind va gasi nestine dobitoc facind paguba. Zacialo 49. Cind va afla nestine rimatoriu sau dulau,stricind niscare bucate. ,j ~ Zacialo 50. Dobitocul ce va intra in vie sau in pomeate i va cadea in vreo , < grioapa sau se va impara. Zacialo 51.
.

Dobitocul ce va vrea sa sara preste


Zacialo 52. Cela ce

gard

se

va impara.

facut paguba. Zacialo 53. 297 Cind vor gasi dobitoc in vie facind paguba. Zacialo 54. tomujde Pentru pagubele ce sa vor face in farina. Vina a cincea.
ce-i
fi

va ucide dobitocul

va

Glava 302.
Cela ce

297

va

sicera si-s

va cara snopii

de-aciia

va baga dobitoc

tt*^

in farina, i vor fi paminturile altora nestrinse. Zacialo 55. tomujde Cela ce va baga dobitocul in vie i vor fi neculease. Zacialo 56. tomujde Ceia ce vor avea obroace sau veadre sau alte masuri hicleane. Zacialo 57. tomujde Pentru uciderea dobitoacelor. Vina a sasea. Glava 303. 297 Cind va darima nestine in padure si va cadea padure de va ucide vreun dobitoc. Zacialo 58. tomujde Darimind nestine un copaci, de va scapa securea si va ucide vreun dobitoc. Zacialo 59. tij Aducindu-i nestine vitele de in cimp, de sa va lua cu dihsele vreun dobitoc striin. Zacialo 60. 298 Cela ce intinde curse sau laturi la vreun pomet i de sa va prileji sa se prinza dobitoc dumeastic. Zacialo 61. tomujde
...

Pentru luptarea a doao dobitoace si pentru vatamarea lor. Glava 304. 298 Cind se vor lupta doao dobitoace si va vatama una pre alta.
'

Zacialo 62.

'

tomujde

r!
j

ffrrr
.*

*
-

66

1NDREPTAREA LEGII
f

w
'-

*s

list

pag.
!

Cind va veni un dobitoc asupra altuia

si

cela nu-i

va da

cale.
tomujde

7 aC1
*

288

63 si va doi dulai si stapinii nu-i_ vor desparti and se vor sfadi vatama unul pre altuL Zacialo 64. w i ft* pre tog. Zacialo 65. tn*. De va avea nestine dulau simet si va birui tomujde dulau pastoresc. Zacialo 66. De va ucide nestine *** omorl dulau de turma. Zacialo 67. Cela ce va
1
.

288 288
288'

**

n aV
i

tag* dobitocul altuia. Zacialo 68. Cela ce va strica y /* Vina a saptea. Glava 305. Pentru pomi. q creastein loc strim. Zacialo Cela ce va pazi un pom si-1 va De va sta pomul in marginea viei. Zacialo /0. tufe de vie Zacialo 71. * se vor prici nestine pentru niscare Cind w Zacialo U. taia vie roditoare sau si sadun. Cela ce va t,] pomi dumeastici. Zacialo 73. Cine va taia tenure 74. ce va fi batrin sau uscat. Zacialo Pomul Zacialo 75.tomu.de sa mearga sa tae pom Cela ce invata pre altul opta. de toate feliurile de pirjoale. Vina a Pentru arsuri si

^ 69.
ow

288 288 288 288 288 289 289 289 289 289
289 289 289 289 289 289 289
289 290 290

tij

306 76. nestine pirjol in pometul sau. Zacialo Cind va lasa


Cela Cela Ceia Ceia
ce ce

tomujde
tomujde

*
.

Zacialo 78 *>* casa omului. Zacialo 79. ce vor aprinde sta **** pune foe la grajd sau la alt loc unde va ce vor , *omui e Zacialo 80. pae si altele ca aceastea. tomu.de noa. Glava 307. Pentru naemiti. Vina a sa plaargatul ce va strica dobitocul cuiva, ca Naemitul sau tomuJ e 81. / teasca stapinu-sau. Zacialo tan* imbla noaptea furmd. Zacialo 82. Naemitul ce va scoate turma cuiva de va fura de multe ori si de va Naemitul tomu.de vor peri niscare vite. Zacialo 83. sau cireada si stirea stapmului. ce va da dobitoc la pastorm fara Cela
viei.
.

va va arde gardul

slobozi pirjol in,

padure strnna. Zacialo

77.

**

"

7 301
"

/ _

84 pLtoriul cind va lasa de va paste dobitoc,


1

tomu de
J

290 290
.

oi

sau vaci sau iape,

cu
J

stirea

stapinului.

Zacialo 85.
zidi

^ omu3
e

'Pentru ceia ce vor

sau vor rasadi pre locul altuia. Vina a


,

zeacea. Glava 308.

*
r

rt pre locul altuia. Zacialo 8b. Un om ce-s va face casa sau altceva strain. Zacialo 87 ce va zidi sau va rasadi pre loc Cela Zacialo 88. rasadeaste pomi pre pamintul altuia. Cela ce judecatormlui. rasipeaste casa altuia fara de voia Cela ce x

oc

^
tH t,,

AU
tomu.de
tomujde

290 290 290 290

aC1

on
sa

'

290 290
291 291

De
loc

va

nameastii sau olate pre cheltui nestine sa faca fiece


90.

striin.

Zacialo

tomujde pre locul a multi. Zacialo 91. De va face nestine moara megiasn va face nestine moara dupa ce sa vor imparl Cindu-si 92. carii sint cu dinsul in sat. Zacialo
:

Pentru pomi. Vina 11.

Glava 309

5ra"

291

R
ll

vt

J
\

e .

v
f.

SCARA PRAVILEI
list
i

67

Pag-

Cind va neca apa morii niscare paminturi. Zacialo 93. Are puteare cela ce i se vor strica paminturile, cind se va indrepta apa morii pe intr-insele, sa opreasca moara sa nu imble.
Zacialo 94.

tij

291

ty

Pentr u sod omie, orice

feliu

va

fi,

si

cite

feliuri

sint.

Glava

.'

317 Pentru ceia ce vor face curvie cu dobitoace. Glava 334. 321 Ce pedeapsa vor lua ceia ce se gasesc la sfada. Glava 337. 322 Seamnele carele arata pre eel cu arme ce se-au aflat la sfada. tomujde Glava 338. Pedepsa ce vor lua ceia ce vor ajuta vinovatului. Glava 339. 324 Pedepsa celora ce sint gazde de furi si de tilhari. Glava 340. 325 Ce certare va lua cela ce da puteare cuiva sa faca vreo raotate. Glava 341. 326 Certarea ce se va da celora ce mul^imesc vinovatului. Glava 342. 333 Pentru alt feliu de furtisaguri. Vina 12. Glava 345. 335 tomujde Vorba pentru rindul furtisagului. Zacialo 1. Cum se cade judecatilor sa dea mare certare furilor. Zacialo 2. tij Furti^agurile sint de multe feliuri. Zacialo 3. 336 Un feliu de furtisag iaste mare, iara altul mic. Zacialo 4. tarn Cade-se sa stim ca doao certari se dau furului. Zacialo 5. tomujde tomujde Pentru omul ce-i vor fura bucatele. Zacialo 6. Paguba^ul de va ceare la judecatoriu sa cearce casa cuiva.

291 304 306 307 307 308 310 310 314 316 316 316 317 317 317 317 317 317 317 317 317

rP

Zacialo

7.

tomujde

Pentru furii ce tin drumurile fara arme. Vina 13. Glava 346. 337 * Pentru ceia ce vor pazi drumurile fara arme, numai pentru
*

Zacialo 1. tomujde Cela ce sa va face a vina pre linga drum pentru sa apuce ceva tomujde furtisag. Zacialo 2. Furul ce va sparge zid sau usa sau tron, racla. Zacialo 3. tomujde Cela ce sa va ascunde la vreun loc ca sa fure. Zacialo 4. tomujde Cela ce Va fura haine de la bae. Zacialo 5. tomujde tomujde Cela ce va fura lucru pu^in. Zacialo 6. Cela ce va fura de in casa stapinu-sau. Zacialo 7. 338 tomujde Cela ce va fura de in besearica lucru sfintit. Zacialo 8. tomujde Cela ce va fura gaini, ginste si de alte pasari. Zacialo 9. tomujde Cela ce va fura furtisag mare intiia data. Zacialo 10. tomujde Cela ce va dezbraca oameni pe drum noaptea. Zacialo 11. tomujde Cela ce va face trei furtisaguri. Zacialo 12. tomujde Pentru tilhariul de drum. Zacialo 13. tomujde Cind vor fi niste so^ii multe, de vor tilhari. Zacialo 14. tomujde Pentru vinzatoriul de oameni. Zacialo 15. Vinzatoriul de oameni dupa moarte ce-i vor face; inca sa dea i pretul ce-au luat. Zacialo 16. 339 Cela ce va fura dobitoc de in padure sau de in cimp. tomujde Zacialo 17.
furti^agul.

t.

*>

317

317 317 318 318 318 318 318 318 318 318 318 318 318 318 319 319

*v

/
r

REK*
:..

-:

m*>
:

68

INDRKPTAREA LEGII
K
list

"

r *

pag.

ce Cela _
.

va fura dobitoc

ce
si

va

gasi

slobod linga

un drum.
tomujde

^'Pentru cela ce trage apa

o scoate

de in matca. Zacialo

19. tomujde
]d e

tom da pe drumun. Zacialo 20. Cela ce strica adapatorile Zacialo 21. * va grabi nestine de va intoarce furtisagul. Clnd ***. vor prinde furind. Zacialo 22 Tiganul sau tiganca de-1 tomujde nestine vreun lucru si-1 va tagadui. Zacialo 23. Cind va ceare ie nestine pre altul sa fure. Zacialo 24. Cind va trimite

Cela Cela

Cind
Cela
f
I

'A-

Cine Cindu-s va rasturna nestine luat, ar apuca ceva de la casa ce arde, si de nu 1-ar fi Cine va ** ars. Zacialo 31. fi scapat de n-ar fi ii lucru de la casa ce a r de ca de nu 1-ar Cind va lua nestine luat, ar fi ars acolea. Zacialo 32. tam muta hotarul. Zacialo 33. 'Pentru cela ce va tomujde hotarului. Zacialo 34 Cela ce va lua piatra t.j 35. trimite pre altul sa mute hotarul. Zacialo Cela ce va tomujde imprumut si nu-i va da. Zacialo 36. Cine va lua bani mearge dobitoc sa mearga la cutare loc, si va ceare un
,

Zacialo 25. ce va sfatui pre nestine sa fure. va da ajutoriu furului ori in ce fel Zacialo 26 ce fur. Zacia o 27. afla intr-o ruda numai unul sa fie se va ****. ceva pe drum si nu va marturisi Zacialo 28. ce va gasi torn*. 29. gasi ceva pre marginea apei. Zacialo va carul in vreo apa mare. Zacialo dU. faj

6W

319 319 319 319 319 319 319 319 319 319
'320

320 320

320 320 320 320 320 320

>
/

>

Cela ce va mai departe. Zacialo 37. # ^m mscare lucr uri^si^ el va imbla cu Cela ce va da altuia sa-i tie dinse ca si cum ar fi ale lui. Zacialo 38 cheltui. Zacialo 39. Cine va lua bani sa-i tie si-i va fura. avutie sa o tie si sa o pazeasca si o va Cind va lua nestine
.

320
320 320 320
320

-f^
,
.

*->g
tomujde
.

Zacialo 40.

Cind va ceare nestine un lucru de atunce i-l vor fura. Zacialo 41.
'

la altul,

si

deaca

i-l

da, va j
. rt v

ce-au fost pre Cela ce va zice ca i-au furat avutna 7 aC1 AO


1

mma

mi.
tomujde

321
i

Negu^atoriul

ce-i

vor

da

bani

sa-i

}ie

si-i

vor

numara.
321

aCia acelor cuiva de va lua bani de la niscare datornic ispravnicul tomujde / / "r, i .. saraci. Zacialo 44. /K laste datoriu. Zacialo 45. tomujde Cela ce sa va lega de altul zicind ca tomujde 46. niste sotii bani impreuna. Zacialo Cind vor avea tomnjd. banii besearicii. Zacialo 47 ^Cela ce va cheltui 343 Zacialo 48. fura lucru sfintit de in loc cmstit. Cela ce va Zacialo 49. tomujde lucru nesfintit de in loc sfinit. Cela ce va fura tomujde furtisagul- Zacialo 50. ce-1 vor certa pentru Pentru cela
" . . .-.
,

Care lucru se chiama sfintit. Zacialo 51. Cela ce va fura moaste. Zacialo 52. Zacialo 53. Cela ce va fura cruce de in beseanca. Wava 6tl. pentru vama cea domneasca. Vina 14. Pravila
.

tomujde
tomujde

tomujde

343

321 321 321 321 321 321 321 322 322 322 322

x
;-*--

:***

-^

\
i

3^>
:

/
\

SCARA PRAVILEI

69
*^

Cine va imbla cu inselaturi


/

si

nu va

plati

vama domneasca.

acialo 1.

alta

va zice ca n-au stiut unde este vama. Zacialo 2. va mearge drept pre la vama. Zacialo 3. Carau^ul ce va ocoli vama. Zacialo 4. Vamesul ce va afla nego^ul singur fara stapin. Zacialo 5. Vamesul ce nu va lua negotul eel ascuns. Zacialo 6. Vamesul ce nu-s va lua vama pina in 5 ani. Zacialo 7. Cine va sari pre vamesi cindu-i vor ceare vama. Zacilo 8. Vamesul ce va lua mai mult de cumu-i adetul. Zacialo 9. Vamesul ce va ceare vama de niscare lucruri ce nu se-au dat data vama. Zacialo 10. Vamesul ce va napastui pre negutatori. Zacialo 11. Vamesul ce va fi vina sa nu treaca negutitorii pe la vreo
Cela ce Cine nu

Zacialo 12. Cela ce va face vama noao, carea n-au fost. Zacialo 13. Cum nu poate face nimenilea vama noao carea n-au fost, fara tomujde numai singur imparatul sau domnul. Zacialo 14. tomujde Cela ce va fi ertat de nu va plati vama. Zacialo 15. Pentru ceia ce fura in pizma cuiva cu batjocura. Vina 15. 345 Glava 348. tomujde Cela ce-s va face ris de altul de-i va fura ceva. Zacialo 1. tomujde Cela ce va mearge sa fure i nu va fura. Zacialo 2. 346 Cela ce va apuca slujnica altuia. Zacialo 3. Cind va avia nestine vreun lucru la altul si nu-1 va putia scoate. tomujde Zacialo 4. Cela ce va scoate i va lua pietrile de la viia altuia. Zacialo 5. tomujde tomujde Cela ce va fu ra de saracie. Zacialo 6. mm******* tomujde tela ce va fura de la vrajma^ul lui. Zacialo /. tomujde Naemitul ce nu-s va lua simbriia. Zacialo 8. tomujde Cine va fura hiara sau pasare sabatica. Zacialo 9. tomujde Cela ce va fura de la tata-sau. Zacialo 10. tomujde Sluga ce va fura pre stapinu-sau. Zacialo 11. tomujde Muiarea ce va fura de la barbat. Zacialo 12. Cela ce va sfatui pre muiare sa fure de la barbat. Zacialo 13. 347 Muiarea ce va fura de la ce la ce curveaste cu dinsa. Zacialo 14. tomujde tomujde Calugarul ce va fura pre egumen. Zacialo 15. Cela ce vat ura vreun lucru ce-i va fi fagaduit nestine sa-i dia, tomujde el nu va a^tepta. Zacialo 16. fi tomujde Cela ce sa va indatori la altul. Zacialo 17. tomujde Cela ce va zice cum 1-au ertat piri^ul. Zacialo 18. Cela ce- va prinde un lucru de furat si-1 va lua fara de stirea tomujde judecatoriului. Zacialo 19. ^aranul de- va gasi pamintul ^iindu-1 altul, sau casa-, i va 348 vrea sa o ia fara stirea judecatoriului. Zacialo 20. Un om are un cocon micsor, ce, pina a create, s-au lasat avutiia tomujde pre mina fratine-sau sa se braneasca. Zacialo 21.
schila.
/
.

323 323

324
325

325

..;,,_-. ...-..:

70

iNDREPf AREA LEGII


list

pag

Un orn ce ar lua un lucru a oarecui ^easca, cela cu lucrul nu poate sa-1


ce sa 23. Viia va avea stapin. Zacialo Cind va muri cela ce-au innoit viia
aC1

si

1-ar

ia

da altuia sa se hrafara de J^ecatonu


325
si

^Cela

va apuca de va lucra

o vie pustie

"
si

va
a
.

innoi,

si

**

tomu,de

325 325

nu-i vor

ramima

feciori.

in

/^etrge

o va nestine viia si o va dreage, dup-aceaia Deaca' va cura^i a sa va pustii. Zacialo 25. lasa iarasi de pin, va vor avea pira pentru o vie, si pina a se ^Poi oameni de ^ unul si va culeage viia, Zacialo 26. fara stirea lucrul de la altul smgur cu voia sa Cela ce-s va lua , , iudecatoriului. Zacialo li. 3 unul pre altul cind se vor certa, vrind sa scoata Doi oameni . w de intr-un loc. Zacialo ^o. OQ de intr-o casa. Zacialo 29. tomu,de scoate Cela ce sa va teame ca-1 vor stapin de la bucatele lui. Zacialo 30. Cmd ^foflleltmTpre ocine si de in^ scoata unul pre altul de Tata cu fecior, va sa
.

325 325 325


325 326 326

^a**

***

m
.

'

326 326 326


I

T7
:;

-j bucate. Zacialo 31. w , de-al gasi vreun lucru sau egumenul vor lua unde vor Vladica tomu ]d e judecatoriulm. Zacialo 32. besearicii si fara stirea vladicai singuri cu voia lor, vor lua avearea Egumenul cu saborul, omul e w dupa moarte. Zacialo 33. casa, cu bani pre nestine, sau-i va naemi Cela ce va imprumuta judecatoriulm. Zacialo 34. to^de ia al sau fara stirea va putea sa-s o^d un ispravnic la bucatele sale. Zacialo 35. De va avea nestine tomu.de judecatoriu strimb. Zacialo 36. Cind va judeca un pre^ul acelm lucru. zica sa dia de doa on Oare ce va sa
.
-.

326 326 326 326


327 327 327 327 327 327 327 327 327 328

ZftC1

si-1 va ceare, si nestine la altul ceva vreun lucru De va avea omU] Zacialo 38. .^ oela nu i-1 va da. n ^ **. Zacialo 39. bunavoia sa, de va lasa ceva unui sarac. Un om, de sa ia si datorie la cineva si vor avea tocmeala Cela ce va avea
.

^
.

'

5! *

'

->

... . altceva in pret. Zacialo 40. /A P tocmeala cu altul pin' 1*0 in. Zacialo 41. Cela ce va face Zacialo 42 tocmi cu altul sa-i dea un dobitoc. Un om de sa va vrea Zacialo 43. lasa la moarte avearea sa cm va Un om ce-s va mo^teneasca pre urma. Zaeialo 44. *Pre cela ce-1 vor lasa sa * mort. Zacialo 45 fi ispravnic vreunui Cela ce va nesLe ceva altuia sa se hraneasca_ Zacialo 46. ton,d. .Cind va lasa Zacialo 47 lasa cuiva ceva drept suflet. De vor bucate mainte de vreame, de va lua de aceale Cine va apuca o 48. dat drept sufletul celui mort. Zacia ce i se-au t*. sa va da drept suflet. Zacialo 49. Pentru fiece lucru ce seamnele furtisagului. Vina 16. Glava 349. Pentru to mujde nevoe a-1 arata Zacialo 1. iaste cu
.

^^

**, *

"

w =
-

dM

Pentru furtisagul, cum Zacialo Veastea si fuga tuturor arata furtisagul.

Z.

'tomujdel

328 328 328 328 328

fc

>%
i

a.

**

SCARA PRAVILEI
X

71

list

Pag-

Unde

unde va ^jp Nu se va creade pagubasul pre

se face furtisagul, trebue sa arate locul, iaste stricat pre tomujde Zacialo 3. fi intrat furul de-au furat.
cit

328
'*

va

zice ca i-au furat, ce

trebue

tomujde dea juramint. Zacialo 4. Sa se dea juramint si celuia de la carele s-au furat. Zacialo 5. tomujde Inca se da juramint ^i celuia ce muta hotaruL Zacialo 6. Doi vrajmasi, scriind unul o carte, parind celuilalt cum scrie ceva de rau de dinsul, el va apuca cartea i o va sparge- Zacialo 7. tij Pentru ovreaiu, cum nu i se da juramint si pentru juramintul tomujde 'ce se da impotriva furului. Zacialo 8. tomujde Omul rau face prepus de furtisag. Zacialo 9. Face prepus de furtisag si cela ce va treace pre un loc pre unde

sa-i

328 328 328


329 329 329
/-

nu va

tomujde Zacialo 10Prepusul se face inca i cind vor gasi pre netine intr-acel loc tomujde unde se-au facut furtisagul. Zacialo 11. Carele va fugi intr-acea zi den casa ce se-au furat face prepus tomujde sa fie acela vinovat. Zacialo 12De sa va gasi vreo haina a cuiva la locul unde se-au furat. Zacialo 13. tij Omul sarac de va cheltui niscare bani multi. Zacialo 14. tomujde La care casa vor gasi niscare mestesugure de treaba furtisagului. tomujde Zacialo 15. Un om ce imbla amestecindu-se acolea fara treaba si pirind pre unul $i pre altul, acela face prepus sa fie el vinovat. Zacialo 16. tomujde Cind ar putea nestine sa sminteasca furtisagul. Zacialo 17. tij Aceaste prepusuri nu sint nice de o treaba impotriva omului * " tomujde eel bun. Zacialo 18. Face prepus de furtisag i cela ce zice altuia ca e vrajitoriu. " tomujde Zacialo 19. Omul ce va fi vestit de rau, acela face prepus sa-1 munceasca. tomujde Zacialo 20. tomujde La cela ce vor gasi lucru de furat. Zacialo 21. tomujde \ Unde vor gasi lucru de furat fi va fi om bun. Zacialo 22. tomujde Pre cela ce vor munci pentru prepus. Zacialo 23. tomujde Cela ce va cumpara lucru de furat. Zacialo 24. tomujde Cela ce va cumpara lucru prea eftin. Zacialo 25. tomujde Celuia ce-i vor darui lucru de furat. Zacialo 26. Cine va cumpara lucru ce nu iaste de mestesugul lui. Zacialo 27. tomujde Cine va cumpara lucru de furat si-1 va intoarce. Zacialo 28. tomujde Cine va cumpara lucru de furat si va fi lucrul de in besearica. tomujde Zacialo 29. tomujde Cela ce va pune zalog lucru de furat. Zacialo 30. tomujde Cine va cumpara vreun lucru de furat. Zacialo 31. Cela ce va cumpara furtisag $i va spune tuturor. Zacialo 32. tomujde Cela ce-s va rascumpara lucrul eel furat, cu bani, unde-1 va
fi

mai

trecut.

329
329

329

329 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330 330

gasi.

Zacialo 33.

tomujde

330

I-

' -

72

1NDREPTAREA LEGII
list

pag

Cine va cumpara lucru de furat si-1 va da al cui au f.ost. #mmmm~m~-->* Zacialo 34. Vina intii, pentru carea se indeamna judecatoriul de mai micsoreaza pedepsa i certarea. Glava 350. Pentru o seama de gresale ce sa chiama ca se fac fara de inselaciune. Zacialo 351. Oare care gresale se chiama cu inselaciune? Glava 352. Pentru a doa vina, ce micsoreaza pedepsa si certarea. Glava 353. Pentru a treia vina, ce sovaiaste eel vinovat. Glava 354. Certarea.. celor tineri. Glava _ 355.

tij

330
331
m

tomujde

tomujde tomujde

tomujde tomujde
tomujde tomujde

331 331 332 333

Sip

Certarea cocomlor. Glava certarea celor ce sint inca nu de virsta. Cum se micsoreaza ""> '' _ Glava 357. Vina 4, ce micsoreaza certarea si pedepsa vmovatului. Glava 358. A cincea vina,' ce micsoreaza judecatoriul certarea celui vinovat.
'
-

334 334 335 336


337 337 338 338
t

tij

'

tomujde

Glava 359. Seamnele neb unului pre ce

tomujde
*'

se

va cunoaste. Glava

dOU.

tomujde
tomujde

sasea vina aseamenea. celorlalte. Glava 361. Vina a saptea, pentru carea se micsoreaza pedepsa. Glava 362. A opta vina ce micsoreaza certarea dupa voia judecatoriului.

I
i
'

tomujde

Glava 363. tomujde * Vina a 9 asijderea tot intr-acesta chip. Glava 364. Pentru a zeacea vina ce iaste ca fi cealealalte. Glava 365. 373 375 Vina 11, pentru micsorarea certarii. Glava 366. A doasprezeacea vina, asijderea asa. Glava 367. 377 A treiasprezeacea vina, asijderea asa. Glava 368. A 14 vina, ce micsoreaza judecatoriul certarea. Glava 369. 378 379 A 15 vina, tot intr-acesta chip. Glava 370. A 16 vina, tot intr-un chip, pentru micsorarea pedepsn. tomujde Glava 371.
Sfirsitul catastihului Pravilei imparatesti.

lam

340 343 343 344 345 346 347 347 348

<i
* '

\
I;

<_

ii

1 -

**

\
*^W
^

m 1

->

y-

>--'

'*<^&J&&

&
-J

(J

W
35

s
\

*?*

PENTRU JUDECiTORIU
L

CUM I SA CADE SA FIE MILOSERD 1 SA NU CREAZA CUVINTELE NEMANUI FARA DE INTREBARE.


I

51

GL

A V A PERVAIA.
-

Cade-se iudecatoriului, adeca a rhiereului sa fie aseamene iudecato- Maihei. tocrniioriul de leage riului celui drept 1 marelui arniereu, domnului nostru lsus Hnstos sa fie tuturor miloserd, neaducatoriu aminte de rau, neminios, nefatarnic, i ierornonah, neluotoriu de mita, dreptu, sa nu creaza lesne si fara de intrebare pre- carele an fost, punerile i pirile si banuialele. Ca de va asculta i va creade adeca ceale foarte injelept, ce stau impotriva celor bune, nu iaste drept; pentru ca multi de multe pre porecla Ylastarii. ori sa pedepsesc fara dreptate cace nu eauta judecatoriul vina. Graiaste si dumnezaescul Zlatoust: nu se cade sa crezi pre nimenea Zlatoust.
fara

t>

de

iscodire.

rv
..

JUDECATORIULUI

SE CADE SA-

ADUCA AMINTE DE CEASTE


Preainieleptul

TREI LUCRUREi
Intii, ca e

A A

pre leage incepatoriu. doa, ca pre oameni obladuia^te. treia, ca in vecie nu e incepatoriu, ce

Agaihon.
i el,

f-

ca

un om, va

sa moara.

PENTRU DREPT ATEA PENTRU SA FACA DREPTATE JUDECATORIUL.

GLAVA

A DOA.

Dreptatea iaste un lucru mai adevarat de toate, carea da fiescui dreptate. Adeverinta dreptatii iaste sa lacuiasca ne^tine frumos si drept ca sa nu vinuiasca pre nimenea, ln$elep$ia dreptatii iaste sa vaza lucrurile dumnezae^ti i omeneti, Mathei adeca dreptatea i nedreptatea.

4 t

m w
'

,_y.
-

m
.*r

<

74

INDREPTAREA LEGII

Prea
tul

intelep-

Sirah.

Prea

infelep-

tul Epictet.

Svintii
toli.

apos-

Armenopul.

stricatu, Carele n-are dreptate zacatoare intru sufletul lui, ce iaste pentru vrajba si osindeaste sa ia galbeni, ori pentru vreo prietenie, ori veade dreptatea, acela eel ce e drept de-1 da omului nedrept si nu pre foarte va sa fie muncit de Dumnezau. Da ti-e voia sa judeci judecatile drept, cade-ti-se sa nu cunosti pre mi unul de in ceia ce judeci, ce sa zice sa nu fataresti, adeca sa nu nice boiariu, sa nu-Ji mita de la cineva, nice sa-^i fie priatin, sau de va fi si cauti dreptatea, rusine de el ; aceasta arata sa nu-1 cunosti, ce numai sa fie dai. si cine are dreptate, aceluia sa i-o DumCare judecatoriu face dreptate, acela iaste judecatonu drept la n-are. iara carele nu face dreptate, acela indrazneala la Dumnezau nezau dreptul Cind face judecatoriul dreptate, face-i-se-va si de dinsul mila judecatn. adeveritul judecatoriu, Hristos Dumnezau la groaznica zi a si post, nice de Ca Dumnezau de alt nu-i pare bine ca de dreptate, nice de cela ce face purtari smerite, adeca sa poarte nestine haine proaste, ca de
;

dreptate, cum zice proorocul Isaiia. , si slinta Graiaste si domnul nostru Isus Hristos la dumnezaiasca A domnului. nu judecareti fa^arniceaste, ce pe dreptate; si: cu ce masura evanghelie: goniti pentru dreptate, veti masura, masura-se-va voaa si: ferice de cei ca acelora iaste imparatia ceriurilor. judece Graiaste si cuviosul calugar Antioh Pandecta: ceia ce vor sa Pandecta se si priceapere sa chiama ca au drept, intii sa'ceara de la Dumnezau sa le dea inteleptie drept, sa nu osindeasca scris de loate cunoasca dreptatea si nedreptatea, sa judece

'

de ale sfintei pre


scripturi.
V

Vasilie
chi.

Veli-

nimenea. .. A M stnmPorunceaste si dumnezaiasca senptura: judecatorn sa nu laca mila de el la judecata, cum la judecata lor si de sarac sa nu-i fie batate lui avea nedreptate, sa nu-1 indrepteaze pentru saracia am zis, de va adeca sa nu-i caute cace e sarac, ce sa-1 judece pe dreptate. sa nu Graiaste aratatoriul de ceriure, marele Vasilie: judecatoriul ca sa nu caza de in ferise nalte sau sa se ^ie mare pentru cinstea ce are,
.

cita

cucerie.

PENTRU LEAGEA;

CE IASTE LEAGEA; SI PENTRU CEL FArA DE LEAGE CE 1NCHIPUIASTE.

GLAVA
Jjeagea,

3.

priceLeagea iaste mestersug lucrului celui bun si porunca tuturor ce vor ?i celor ce nu putilor si intelep^ilor si oamenilor bogoslovi, celor inva^atura. vor inteleptie si cetatilor iaste porunca obste si socotinta si sfinta. ^i porunca legn iaste Si iar& iaste si 'dumnezaiasca, adeca aflare betejasca. Iara petreaca nestine drept, iara pre alt pre nimea sa nu sa leagea sa chiama pentru cace ca da fiecui dreptate. vedeti leagea, Inva^ati-va, judecatorilor, cu deadinsul si cautati da lua plata munca de veaci, sa nu sa osindeasca niminea de voi, ca apoi veti
; ;

drept, ca niste judecatori nedrepti de la judecatoriul eel

si

nefa^arnicul

Hristos
i

Dumnezeu.

*r f-*

j
'<'

,-

5H^

JUDECAXOR, DREPTATE, LEGE, OBICEI


I)a ti-e

(gl.

1-4)

75
\.

voia sa leapezi toata frica, sa nu-ti fie frica da nimenilea, pazeaste leagea, cum am zice, cind ju^deca judecatoriul cum zic pravilele,

Grigorii Theolog.

atunce da niminea sa nu-i

fie frica.

Cum
osinditi.

sint

vracii

izbavire bolnavilor,

asa

sint

si

pravilele

celor

lnfeleptulIso->
crat.

Cela ce inchipuiaste si judeca rau, acela nice leage, nice vreame, nice Vasilie obiceaiu bun intareaste. c ^\ Iara pentru eel fara de leage si pentru calcatoriul de leage, ce inchipuiaste, de aceasta aleage marele Vasilie la poveastea carea povestesc Paremiile Iui Solomon: fara de leage iaste, zice, cela ce stie si nu face, cum zice, ce o calca.
.

Veli-

PENTRU OBICEAIUL AL BESEARECII, CARELE NV SE AFLA 1 AL CETAflLOR.

SCRIS,

GLAVA

4.
*

Marele Vasilie graiaste intr-o epistolie ce au trimes catra Diodor, de obiceaiul eel nescris, adeca obiceaiul legii are puteare pentru ca tocmirile adeca leagea se-au dat noaa de la oameni sfinti.

Vasilie
chi.

Veli-

Unde nu e leage scrisa, acolo trebuiaste sa pazim obiceaiul locului. Iara de nu va fi nice obiceaiu, trebuiaste sa urmam intrebarii de acel lucru, iar de nu vom afla nice cu intrebarea de acel lucru, atunce trebuiaste
sa socoteasca batrinii

Mathei.
-

vor putea tocmi. i atunce ne trebue obiceaiul cetatilor sau al eparhiilor, cind au venit Fotie Tarigrala judecata obiceaiu ca acesta si se-au adevarat. Drept aceaia si ceale deanuL tocmeale carele cu indelungatu obiceaiu se-au ispitit si se-au pazit multa vreame sint de treaba, iara nu mai putin, ce ca si invataturile si leagea
ce
e
scrisa.

cum

Graiaste si Armenopul ca obiceaiul vechiu in loc de leage se socoArmenopul. teaste si sa tine.

PENTRU PATRIARIIUL, CA IASTE OBRAZUL LUI HRISTOS SI ClND I S-AU DAT SA HIROTONEASCA MITROPOLrjT.
GLAVA
5.

Si

Patriarhul iaste a lui Hristos obraz viu insufletit, fiind intru dinsul Mathei. scrisoare vie adevarata pre in lucru si pre in cuvin't. ^i iara, dupa cum scrie, drept indreptind cuvintul lui Dumnezau eel adevarat. Dat-au adeca patriarhului parintii de la al patrulea sobor sa hiro- 4 sabor. toneasca pe mitropoli^i, ca mai nainte sa hirotonia de episcopii de in eparhia lor. i pre arhiepiscopi patriarhulu-i hirotoneaste. i mitropolitul Zri. pe mitropolit hirotoneaste, cu rinduiala patriarhului. i episcopul pre episcop hirotoneaste, cu rinduiala mitropolitului.

>

V
>^

-*r

76

1NDREPTAREA LEGII

PENTRU CE LUCRU HIROTONEATE IRACLIA PE PATRIARHUL.

*&

GLAVA
%

6.

E'V

r\
[rf

Iara pentru ce hitotoneaste Iraclia pe patriarhul, ascultati: ;farigradul mai nainte vreame se chiema Vizantie, iara mitropolia Iracliei ji saborniceasera episcopie si hirotonia acolo episcopi iara deaca zidi marele Constantin c& tocmeald. Jarigradul i-i puse numele cetatea lui Costantin, de-acia dumnezae^tii cinsteasca ca pe o imparateasa a eetatilor, facura paring, vrind sa arhiereu intr-insa sa fie a toata lumea patriarh si sa aiba cinstea tocma cu arhiereul eel ce e la Roma, i sa fie si sa se chiame acea cetate a lui Constandin Noul Rim. Iara pentru episcopia de la Iraclia, caci era cum am zis mai sus, deadera lui aceasta harazeala i dar, imparatul si saborul arhiereilor, sa hirotoneasca pre patriarhul, iara alt arhiereu sa nu indrazneasca, fara numai el. $i cind vor sa rinduiasca pe patriarhul, 12 arhierei trebue sa fie la rinduiala cind arunca sortii, iara nu mai putini, in chipul celor 12 apostoli. De-acia deaca rinduesc pe patriarhul si cind vor sa-1 hirotoneasca si va fi Iracliia bolnav sau mort, atunce hirotoneaste in locul lui care arhiereu iaste mai mare, sau Chesaria, sau eel de la Efes, sau altul fie carele ce sa timpla atunce la rind de intr-alti arhierei. Povesteaste intr-o carte ce sa chiama Hronico a unui dascal ce 1-au Zri. chemat Skili^i ca s-au hirotonit odata oarecare ^tefan protosinghel, fratele imparatului chir Leu Inteleptul, in loc de patriarh, de mitropolitul X de la Chesariia. Drept aceaia cela ce va sa fie patriarh, de i se-ar timpla sa fie hirotonit arhiereu sau mitropolit sau arhiepiscop sau episcop, atunce alta hirotonie pre dinsul nu sa face, fara numai ce-i dau minima, adeca veastea cea mare adeca dupa rinduiala sfintilor arhierei scotu-1 de in scaunul ce au fost si-1 pun la mai naltul si marele scaun patriarsesc al sfintei si marei besearici a lui Hristos. 91 dupa minima cea mare zice patriarhul mul^emirea, cum iaste obiceaiul. Iara deaca sfirsaste, atunce Iraclia ia toiagul patriarsesc si-1 da in mina patriarhului si-i saruta mina atunce-1 ia, adeca-1 scoate pre in dverile oltariului i-l pune in naltul i marele scaun patriarsesc. De-acia incep de cinta ton despotin he arhierea
Imparateasca
;
-c

4p

E*

imon
.

!)

si

blagosloveaste pre toti pre

citi

se afla atunce acolo.


-

PENTRU ARHIEREI 1 ALp PREOfl CARII NU POMENESC PE PATRIARHUL.


;

**

GLAVA
jSUOorul

N
7.

i-2,

canonuZ 15.

saborului dentii si de-al doilea graiaste: care mitropolit sau arhiepiscop sau preot ce sa- va afla la eparhia }arigradeanului, sau la stavropighie i nu pomenesc pe patriarhul pre la

Al cincisprazeacelea canon

al

dumnezae^tile i sfintele liturghii i la alalte slujbe, cumu e obiceaiul, pre arhierei sa-i opreasca da arhierie, pre popi de preotie. Fara numai

de va
1)

fi

patriarhul eretic,
Stapinul
i

de va face cu indrazneala cazanie

inva^atura
este
scris

F.

arhiereul nostra". In edi^ia originala, textul grecesc

cu

litere chirilice.

m.

^r-

T*X

PATRIARH, ARHIEREU

?I

ALTI CLIRICI

(gl.

5-42)

77
-**
..
I

ereticeasca; atunce ciji arhierei si preoti nu-1 pomenesc sa ri-aiba nice o pedepsa de aceasta, ce sa aiba lauda si cinste, ca si ceia ce sa leapada de episcop mincinos si de dascal birfitoriu si.de im'preunarea ereticilor. Iara si patriarhul da se va afla in niscare gresale sau si in pacate, niminea de in arhierei si de in preoti nu poate opri'pomenirea lui sa nu o zica, pina i se va face judecata, sa-1 opreasca si sa-1 scoata saborul arhiereilor; atunce, dupa opreala, se curma si pomenirea lui, adeca nu-1 mai pomenesc.
'*

:>

PENTRU CELA CE VA SA FIE ARHIEREU, SAU PREOT, SAU BIACON SI VA PlRl PRE DINSII CINEVA.

GL AV A
cleveti nestine cu vreo pira pre cela ce va sa se hirotoneasca Fotie patriarsau episcop sau alt cin preotesc, adeca preot sau diacon, atunce sa nu se hul de la fa-

De va

faca hirotonie, ce

r-

faca intrebare de aceaia pira, innaintea pirisului si naintea celui pirit, de cuvintele cealea ce au zis pirisul asupra celuia ce va sa se hirotoneasca. De-acia de-s va lasa pirisul pira si-s va intoarce cuvintele, atunce arhiereul carele va sa faca hirotonie sa faca intrebare mare cu deadinsul, in trei luni iscodind, si de va afla vina celuia ce va sa ia darul arhieriei sau preotiei in gresalele cealea ce opresc de preo^ie, atunce sa nu-1 hirotoneasca iara da se va afla fara de vina eel pirit, sau nainte sau pre urma pirisului, adeca de fata sau pre urma, atunce sa nu se opreasca de hirotonie. Iara pirisul de nu va arata pira cu marturii dreapte si credincioase, ce va fugi de la sfinta judecata a arhiereului, atunce aceluia, de va fi- preot, sa-i ia popia, iara de va fi mirean, sa se afuriseasca. Asijderea si arhiereul, de va hirotoni pre acel pirit fara de intrebare si fara iscodire, sa i se ia arhieria asijderea si celuia
intii sa se
; ;

numai

rigrad.

Si

%\

' .

ce 1-au hirotonit.

PENTRU CELA CE I A ARHIERIA SAU PREOJIA SAU ALT BAR BESERICESC, SAU CU GALBENI, SAU CU BOIARI; SI PENTRU LUAREA BANILOR BE POPIE; SI PENTRU PREOTUL CARELE IA BAR LA SFlNTA CUMINECAtURA.
r GLAVA 9.

i.

Graiaste canonul 29 al sfintilor apostoli: oricine sa va face episcop Svinf%% apossau preot, sau diacon, sau alt dar va lua cu galbeni, sau cu multi sau cu toli, glava 9, putini, aceluia sa i se ia episcopia-^i arhieria lui, i a preotului, macara diacon de va fi; asijderea i arhiereul acela carele va fi facut hirotonie sa pata osinda aceaia, adica sa fie oprit de arhierie. $i nu numai sa le ia cinstea, ce inca sa-i i opreasca de sfinta cumenecatura a crestinilor, ca

da mine Petr. i iara, ori fiecare preot ce va vrea sa se preoteasca si va mearge^ boiariu mirean de-1 va pune sa graiasca arhiereului ca, pentru fric2^Hi
i

Simon

vrajitoriul

in.

pentru boeria

|i

puterea

lui,

sa ia darul besearecii, sau preo

/^

-.
\

VI

.,...,-

v
-*
L

* tf*

: ^.

v-

*>M
-J

78
.

1NDREPTAREA LEGII
sau boerie, sau cinste, sau besearica, sau fiece dar besencesc,
;

arhierie,

'

Marele Vasi-

la unul ca acela sa i sa ia cinstea si sa se afuriseasca, inca si citi au fost da besearica, ca sfatul lui iara de vor fi mireani, sa fie afurisiti si afara niste calcatori de dumnezaiasca pravila. Vasihe Iara pentru luarea, graiaste aratatoriul de cermre, marele

Zonara,
,:>

ZW.

sa ia galbeni si sa faca hirotonie, luarea de care ca apoi-i va opri de episcopie. Intr-aceaia scrie si pentru iau arhiereii pina astazi, si zice sa nu ia. amaCe insa dumnezaescul Zonara povesteaste de acest lucru pre galbini, aceia runtul si zice asa, ca ceia ce vind darul duhului sfint pre radacina tuturor fac asa pentru iubirea de argint, care iubire de argint iaste cinsteaste mai mult raota'tilor si sa chiama inchinare de idoli, pentru ca
si

scrie catra episcopii lui sa

nu cumva

pre idoli decit pre

"1

Sabor.

6,

non.
.

23.

preo^ii cei hirotoniti si dau galbeni^ adeca norie, carele le le }in chiame pretul singelui. intrari de intra la ceva, acealea vor sa fie si vor sa sa cummecaca-Asijderea si preotii carii cumineca pe crestini cu sfinta pentru nice sa ceara plata nemic, nice multa, nice putma, <tura si nu ia, N sfintul si preasimtul ca trupul si singele domnului nostru Isus Hristos Iara sa vinde, ce numai dupa dumnezaescul dar se da.

sa inchipuiaste Iudei ; ca, cum el au yindut arhierei vind pe Hristos pentru sa dobindeasca galbeni, asijderea si unii rastignit pentru noi. lor voe a dooa vinzare pe Hristos, carele s-au cu a vind darunle duhului Si asa se zice ca se inchipuesc Iudei acei arhierei carii cu acei bam, adeca sfint; pentru ca si ^inuturile carele sa vor cumpara norie cei hirotomt-i, si si orasa si sate, in carele obladuesc sau }in norii vor sa sa chiame minile cealea ce iau plodurile, adeca cheltuialele, acealea ovreesc, carele lui acheldam ; ca acesta acheldam iaste cuvint cheltuialele deaame. Aceasta sa tilcuiaste elineaste satul singelui, de carele scrie la singelui, da se intr-acela chip, zice, ca cumu e acei loc al satului iaste cumpara cumpara cu banii ceia ce vindu Iuda pe Hristos; si deaca se chip si bann ceia acei bani, puse-i-se numele locul singelui. Intr-acela cu orasa, adeca satele carele ce-i iau cei ce vind darul lui Dumnezeu si norii si

Dumnezeu

si

cumpara

nepretuitul nu sanatos da se va arata la vreun preot ca i-au dat vreun om au bolnav au aceluia sa luat vreun dar ceva pentru dumnezaiasca priciasteme, si au Simon vrajitoriul pentru ca in munca i se ia popia, ca si Iudei si ca lui deaca vreame ce focului de veac nu va sta departe de aceia, ce aproape, nepretuitul sa faca cum au facut aceia, adeca sa vinza pe au pohtit nostru. margaritariu, domnul nostru Isus Hristos si mintuitonul
si
;

/.

PENTRU PREOTI SAU ALTII DE IN RlNDUL CLIROSULUI, DE VOR CUR VI, SAU DE VOR FUR A, SAU DE VOR FACE JURAMiNT STRlMHU.

v#

GLAVA
Apostoli,
ca-

10.

non. 25.

episcopul sau preotul sau diamai faca curvi, sau va fura, sau va jura strimbu, sa nu conul carele va adeca Ca zice pravila: sa nu pedepsesti pe preot de doaa on, liturghie. oprealn liturghie si sa-1 si afurisesti, ca-i ajunge osinda

Canonul 25

al sfintilor apostoli zice

1*

sa-1

opresti

de

*,l

>

"^i-

\^

>

A **c

tf
->

PATRIARH, ARHIEREU

ALJI GLIRICI

(gl.

5-42)

79

de liturghie, de carea 1-ai dazgolit de cinstea i slava preojiei, carea infrim? te ? aza cere tile; pentru ca preotii macar ? ca sa lipsesc da preotie, iara aa de sfinta pnceastenie nu sa oprescu.
'

'

<

*\
-

PENTRU PREOTUL CARELE VA AVEA MUIARE 1 SA VA FACE ARHIEREU, SA SE DASPARTA DE DINSA SI HIROTOMA LUI SA SE FACA CU VOIA EI.

GLAVA
-

11.

Al doisprezeacele canon al saborului de a sasea graiaste: care preot Sabor. 6, eaare muiare si sa va face arhiereu, acela sa se daspar^a d'e dinsa si mai non. 12. mult cu dinsa sa nu saza nice in chelia lui, nice intr-alt loc, pentru ca pun vina oamenn da se smintesc da-i zic ca se culca cu dinsa trupeaste ca si mai nainte. Drept aceaia poruncesc dumnezaestii parinti: daparte sa se dalunge sa saza muiarea episcopului da dinsul. i cind va vrea sa se faca, adeca sa se hirotoneasca arhiereu, sa fie Iar acest sfint cu voia muerii lui de va vrea ea sa se hirotoneasca, atunce sa se faca hirotoma, iara de nu va vrea ea, sa nu se faca. Dara mireanul pentru ce sa face calugar fara voia muerii lui, iara cine va sa se faca arhiereu fara de voia muerii nu sa face? Pentru ca muiarea calugarului are puteare, deaca i sa face barbatul calugar, sa se marite neaparat, iara a arhiereulm nu poate sa se marite;' pentr-aceaia trebue sa fie cu voia ei, hirotonia barbatului ei. De aceasta au facut porunca de pururea pomenitul imparat chir Isachie: preotul, zice, mirean carele va avea muiare si va vrea sa se faca arhiereu, intii sa se voiasca amindoi sa se desparta'unul de catra altul si sa-s faca zapise pentru tocmirea desparjirei a ei'si a lui; atunce dupa dasparteala, muiarea lui sa se faca calugarita si sa ^aza intr-o minastire dupa aceaia sa se hirotoneasca si preotul arhiereu neaparat.
;

si

"'

"

-\/

PENTRU EPISCOP, 1 CE SA CHIAMA EPISCOPUL, SI CUM I SA CADE SA FIE VOLNIC PRE TOATE LUCRURILE RESEARICII.
r

GLAVA

12.

-i

/-

8'0

iNDREPTAREA LEGII

Poslania

1,

glava
283.

3,

zac.

De-acia da va avea rudenie de pre singele lui si vor fi saraci, sa mi ia ce va avea besearica sa dea lor si sa lase besearica goala, ce sa le dea la-i miluiasca, cum miluiaste si pre misai.
- m_

PENTRU ARHIEREU, CA SA NU FACA HIROTONIE AFAR A DE EPARHIA LUI, NICE SA HIROTONEASCA PRE 1VIMENEA DE
Intr-altA NORIE striinA.
'"

GLAVA
*

rfl

13.

Apostoli,

ca-

non. 35.

al sfintilor apostoli graiaste: nice un episcop sa nu besearicii fie volnic sa faca hirotonie afara de eparhia lui, nice la alt lucru al sa se ameastece ; iara de va calca canonul acesta, sa i se ia darul im'preuna

La canonul 35

cu eel ce 1-au hirotonit. Episcopul in noria altui arhiereu sa nu hirotoneasca, nice sa faca Sabor de Anrugamintea arhiereului locului iara de canon, liturghie fara de voia si fara de tiochia> va indrazni sa hirotoneasca, sa i se ia darul lui si celui ce s-au hirotonit. 13. Iara deaca va vrea arhiereul locului, atunce nu se pedepseaste arhie;

Sabor.

1, ca-

non

16.

reul eel striin carele au facut hirotonie. Oricare episcop, ce va lua de intr-alta eparhie diacon sa-1 faca preot, aceluia sau-i va da vreo rinduiala fara de voia a episcopului, preotului sau a diaconului, neadevarata sa-i fie hirotonia; asijderea si citetului.
I

PENTRU ARHIEREU DE- VA LASA SCAUNUL LUI 1 SA VA DUCE 1NTR-ALT LOC SA SE ZABOVEASCA 6 LUNI.
-i

GLAVA
Sabor.
1

14.

canon. 15,

cincileaspredzeace canon, ce sa zice eel de intii i al doilea sabor, si sa duee zice: care arhiereu nu- paste turma lui, ce o lasa de ramine sa intr-alt loc, insa de va fi in slujba patriarhului, cita vreame va face n-aiba nice o pedepsa, sau de nu va fi in slujba patriarhului, ce va avea voe si puteare de la patriarhul sa faza atita vreame afara de eparhia lui sau la alta treaba, atunce i de' scaunul lui, sau la inchinarea minastirilor

iar
<

se pedepseaste; sau de va avea vreo boala mare si va purceade de la scaunul lui da se va duce intr-alt loc ca sa se tamaduiasca, nice pentr-aceaia nu se pedepseaste. Iara intr-alt chip da se va duce fara de acolo voia patriarhului, sau sa nu fie bolnav, sau intr-alt loc sa ramie

nu

.&

sa saza, sau sa imble de in loc in loc pin' vor treace 6 luni, poruncesc i se ia darul sfintii parinti ai acestui sabor sfint sa fie arhiereul oprit si sa si sa' se faca in scaunul lui alt arhiereu.
si
I

~m

PENTRU PRE OTUL CARELE N-ARE MUIARE, SA NU SAZ A CU ALTA.

GLAVA
[

15.

S&bqr.

19
S.

ca-

non.

Altreilea canon al saborului de intii graiaste: episcopul sau preotul -tineia diaconul sau ipodiaconul sau altcineva de-ai elirosului de vor sau vreo muiare pre in casele lor si sa nu fie blagoslovit pre leage, acela sa

'

PATRIARH, ARHIEREU

?I

ALfl CLIRICI

(gl.

5-42)

81

maear de va fi socotit sa-i i slujasca; iara de va avea muma, sau fata, sau sora, sau matu^a a tatine-sau, sau sora a mini-sa, pre'aceastea pravila nu aparS. IarS de vor tinea muiare, cum am zice, afara de aceaste obraz.e care am zis mai sus, si-1 va certa arhiereul, sa o goneasca, iara de nu o va lasa deaca-1 va certa intii si a doa oara, graesc dumnezaestii paring

nu

tie,

7
/
.

imparatestile nearale, unuia ca aceluia sa i sa ia darul. Graiaste marele Vasilie: arhiereii si cliricii carii nu $in mueri pre Vasilie Velileage, carii-f }in curatia, acelora sa 1-e slujasca voinici, iara nu mueri. chii. A^ijderea si preOtii carii au mueri pre leage, de vor ti nea s i slujnice, pre ~~ " apara. ' aceia pravila nu-i Iara al optuleasprezeace canon, al aptelui sabor graiaste ca preo^ii Sabor. 7, caf~* f i mireanii trebue sa fie fara de pacate, si citi n-au mueri, aceia sa n-aiba non. 18. nice slujnice, nice doice hranitoare, nice vadua, nice sa tie pre altcineva. Iara cine va calca aceastea, episcopului si preotului sa i se ia darul, iara
i
'

""

pre mirean sa-1 afuriseasca.


Scrie
i

**

"

'

"-

'

ym^^ JZ*
Vasi-

marele Vasilie la o epistolie a lui catra 1 preot, anume Grigorii, Marele ca sa goneasca pre acea muiare batrina carea o tinea in casa lui, iara de lie. va indrazni sa nu asculte sa o goneasca, va sa-i ia preotia de tot. Aceasta fiind aa: inca fiind preotul aceia de optzeci de ani si nu vru sfintul lu Dumnezeu arhiereu sa-1 lase sa o tie in casa lui, cu cit mai mult preotului Zri. tinar sa-i slujasca mueri striine, sa nu dam vina si scandala oamenilor, pentru Dumnezeu, fra^ilor.

t-i

PENTRU PlRA EPISCOPILOR

A CLIRICILOR

CARII SA PRIIMESC

LA PlRA.

GLAVA
|MP

1G.

Niciodata nu inceteaza vrajmasul i luptatoriul nostru satana sa Ispurce cu pira i cu clevete traiurile oamenilor celor buni si mai mult ale arhiereilor. Drept aceaia au poruncit dumnezaestii parinti, ai doile J sabor, la al sasele canon al lor: tot omul cinstit, adeca cu via^a buna i imbunata^it, sau fara de cinste, adeca cu viata rea i spurcata, sau credincios sau necredincios, sau si eretic de va avea treaba cu arhiereul, sau pentru niscare lucruri *imblatoare sau neimblatoare, adeca pentru galbeni sau pentru niscare haine sau pentru altceva, unii ca aceia au voe sa pirasca pre arhiereul la judecatS, de vor avea ceva sa-si caute de dreptate; iara de vor fi vinuitori lucrului arhiereului, adeca de va fi gresit sau va fi curvit sau va fi furat niscare lucrure de la besearica, sau va fi facut liturghie in noria altui. arhiereu fara de sfatul si fara voia arhiereului al epathiei aceiia, sau alt lucru de va fi facut carele opresc de arhierie si vor putea pentru acealea sa-1 scoa^a pe dreptate cum se cade, sau alta gre^ala, carea-1 opreaste sa se pedepseasca citava vreame fara de cuminecStura, iara sa nu i se ia arhieriia. Cade-se jude catorilor sa ispiteasca i sa intreabe pre piris, de vor fi mul^i, sail priori sau mireani, sa nu cumva sa sa fie pornit intr-aceasta pira pentru vreo r aotate sau vrajb a, cum am zice, cace sa va fi timplat de va fi luat popia vreunui preot sau va fi afurisit mirean, sau pentru alta vrajbS va fi facut aceasta, atunce unii ca ace^tea nu se socotesc la pira episcopului, nice a cliricului, pina sa vor
6-c.
1201

Sabor,

ca-

non.

6.

Lucrure ims4

blatoare

cliiama, vite;

iara neimblatoare se chia-

ma

avu^ia.

ji

*V~^
-

wp

*.

>-

82

1NDREPTAREA LEGII

curaji de vinele cealea ce s-au pedepsit ; de-acia atunce sa inceapa si sa mearga la pira si, in loc de marturie si atunce sa faca zapis, adeca sa scrie pira pirisului, ce-i iaste vina carea piraste. De-acia de ya arata pira cu deadinsul,'cum porunceaste dumnezaiasca pravila, cu cinei marturii oameni drepji, buni si credinciosi, atunce i sa ia darul arhiereului; iara de nu va fi gresala de-a luarea darul arhieriei, atunce se i sa faca pedepsa impotriva gresalii aceiia, adeca oprit da preo^ie sau de arhieria lui. Iara >

de nu-s va putea da seama pirisul de cite au pirit pre arhiereu, atunce sa-s paja cum au facut, adeca de va fi preot sa i se ia popia de tot, iara de va fi mirean sa se afuriseasca si sa-1 scoa^a afara da beseareca lui
Hristos
si

foarte greu sa-1 canoneasca.

PENTRU CA CEIA CE PIrASC PE ARHIEREUL TREBUE SA FIE NEVINOVATI.

GLA VA
Zonara.

17.

S&bor. 4,
I

ca-

non. 21.

Povesteaste Zonara la saptezeci fi trei de canoane ale sfin^ilor apostoli zicind ca nu poate fiece bm sa pirasca pre arhiereu, fara numai ceia ce sint nevinova^i, adeca cu viaja curata, credinciosi, cinsti^i, tematori de Dumnezeu, sa se fereasca de toate raotatile, adeca sa nu fie ucigasi, nice spurcati, nice curvari, nice furi, nice clevetitori, nice vrajmasi, nice sa ia mita sa pirasca, nice sa se ameastece sa fie vrajmasi binelui. Acestea sa chiama ca sint oameni nevinovati, acestea pot sa-si pirasca pre arhiereul, pre acestea va si-i sufere pravila; iara pre cei necinstiti si vrajmasi si curvari si carii poarta raota^i aseamene acestora, pre aceia nu-i sufere. Carii vor sa pirasca pre arhiereul, trebue sa intreabe sa afle ce oameni sint si ce viat au si ce lucruri. Dece de vor fi cum am zis mai sus, buni iara de sa vor afla de si cinstiti, aceia sa priimesc la pira si la marturie in cei rai, cum am zis mai sus, nice intr-un chip sa nu li sa bage in seama
;

pira
y

si

marturia

lor.

PENTRU

ClTI

ARHIEREI TRERUE SA FIE ClND JUDECA PRE ARHIEREU, Ctfl LA PREOT 1 ClTI LA DIACON.

'

GLAVA
Saborul de
I

18.

la

Carthaghen,
canon. 12.

Zri.

saborului de la Carthaghen graiaste ca la vina arhiereului celuia ce-1 vor piri trebue sa fie 12 arhierei sa judece pira arhiereului, iara mai pu^ini de doisprezeace sa nu fie. Iara la pira preotului trebue sa fie sase arhierei si fara de acestea si arhiereul locului, sa fie impreuna cu dins'ii, pre numar sapte. Iara la pira diaconului sa fie 3 arhierei. Arhiepiscopul Chiprului scoase pre episcopul loan de la Amathun cu unsprezeace episcopi, iara preasfintitul patriarh chir Luca

Al doisprezeace canon

al

.)

i*

strica aceasta
si

sinui-a

suferi,

cace n-au fost-12 arhierei,

cumu

porunca

inva^atura pravilii.
:

'

/-

V
[

^ /

PATRIARII,

ARHIEREU

ALTI CLIRICI

(gl.

5-42)

83

PENTRU ARHIEREUL CARELE VA SA SE JUDECE 1-1 VA TRIMEATE SABORUL O DATA, A DOA OARA SI A TREIA OAR A VEASTE SI NU VA MEARGE SA SE JUDECE.

GLAVA

19.

Canonul 72 al sfintilor apostoli graiaste: episcopul de va fi pirit de oameni credinciosi, atunce saborul nu judeca pina nu va fi de fa}a, ce sa chiame pre acel arhiereu pirit acolo ca sa auza cealea ce vor grai de dinsul. De-acia de va marturisi cite au zis aceia pirisi, de va fi vina de-a-i luarea arhieriia, atunce i-o ia; iara da se va lepada i nu va spune i-l vor vadi si vor marturisi aceale marturii credincioase ca pirile acealea sint adevarate, atunce i sa ia darul, ca aa poruncesc dumnezaestile pravile. Iara de-1 vor chema si riu va mearge la judecata, atunce trimit doi arhierei, ca de la fata a tot saborul si-1 chiama sa vie; iar de nu va veni, iara trimite pre al$i doi arhierei i-l mai chiama sa vie sa se judece pentru ceale pire ce-1 pirasc; dece de nu va veni si-i vor porunci si a treia oara si nu va vrea sa mearga, atunce i sa face isprava de judecata lui,
sau
i

* t

sa ia de tot arhieria lui.

PENTRU DA SE VA AFLA ARHIEREUL VE lNTR-0 PlltA, PInA NU I SE VA FACE JUDECATA NU-L SCOT DE IN SCAUN.

GLAVA
Canonul 86
al sfintului

20. Sabor. Carthaghen,


86.

sabor de la Carthaghen graiaste: de va fi sa se afle arhiereul in pira, nu poate nestine sa-1 scoata den scaunul lui, pina nu se va face judecata asupra lui. De-acia de se va afla vinovat i strambu, atunce se scoate de in scaun cu obir^enia judecatii a saborului arhieresc.

canon.

PENTRU CELA CE PlRATE PRE EPISCOP INTRU MULTE LUCRURE PROTIVNICE 1 APOI NU POATE SA DEA DE FAfA NICE UNUL.

GLAVA
Canonul 128
al sfintului

21.

'"',!
lard
sftnt

sabor de

la

nestine pre arhiereu de multe gresale si dentr-acealea, atunce nice da cealealalte sa

Garthaghen graiaste ca de va piri apoi nu va putea sa dea da f a$a una

acelui

sabori

nu sa creaza, ce sa 1 goneasca afara.


mr

canon. 128.

PENTRU CA LA JUDECATA NU SE CADE SA ADUCA MARTURIE ERETIC, NICE NECREDINCIOS, NICE NUMAI UN CREDINCIOS, CE DOI SAU 1 TREI CRETINIFOARTE CREDINCIOI, IARA LA PlRA CINCL

GLAVA
Canonul 73
al

22.
ca-

apostoli graiaste, pentru marturie, la pira Apostolii, arhiereului nice eretic, nice pagin sa nu-1 socoteasca marturie; si iara non. 73. nice pre un om cre^tin numai, pentru ca zice scriptura: de in gura a doaa marturii sau a trei sta tot graiul. Cum am zice ca la un lucru ce Vor marturisi doi sau trei marturii, atunce iaste adevarat lucrul acela i ispravit, dupa marturia marturiilor acelora.
sfintilor
6*

-i*

r \

*s

U J-L

84

1NDREPTAREA LEGII

Zonara.
^

Mirare.
"

* Poslania 1,

glaua

5,

sac.

A
1 L

marturie, nice Ereticul nu se socoteaste, nice-1 baga in seama nice la de va fi o martune pira, nice iara numai un om credincios. Iara la nu se creaza, ce numai si adeverita, marturia lui iar sa credincioasa " ,. doi sau trei 'marturii, cumu-i cuvintul scripturii. pira ce iaste asupra omulm Scrie si sfeti Pavel catra *Timothei preotit sa nu se priimeasca de nu vor fi doi sau trei marturii. doao marturii Iara acela Zonara zice, la pira preo^ilor de vor fi cu viata buna i imbunatati^i, tot sa nu se creaza. Dumnazaescul Pavel graiaste ca si mai sus, la pira preotului sa tie pira sau trei marturii sa marturiseasca. Iara acela Zonara zice la sau doi marturia lor mcecum nreotilor de vor fi doi marturii credinciosi si buni,

'

Dazlegare.

. , sa se bage in seama. lui mirareti de aceasta, pentru ca Zonara nu sta impotriva Nu va asculta^i sa. Pavel, ce sa stiti ca una e socoteala aceasta. i ia sa sfeti ";'' vedeti cum o povesteaste acel Valsamon. preoPentru dumnezaescul Pavel ce scrie catra ucemcul lui, la pira fara numai doi zicind sa nu sa priimeasca la marturie mai pu^im, tilor luorn darului, sau trei marturii. Sa stiti ca aceasta nu o zice pentru vina adeca pentru galbem stiti ca socoteala aceasta iaste pentru bam, ce sa acela haine. $i graiaste la poveastea canonului sau, la 75, sau pentru asupra arnie : Valsamon: marturia, zice, a doi oameni ce vor martunsi marturii va fi pentru galbeni ca o litra de aur, de-acia acei doi reului, de
;

Zri

lor se drepti oameni buni si vor jura, atunce marturia pentru 50 de litre de si sa o tii adeverita; iara de va fi lucrul in seama baga in seama, ce numai aur, atunce marturia acelor doi marturii nu se pentru pira marturii ; iara de nu va f i lucrul daspre aur, ce sa fie trei sa fie 5 marturii si pentru luorii darului arhiereului aceluia, atunce trebue marturia lor aceasta sa jure, si deaca vor jura, sa baga in seama pira ca marturii, darul arhiereului. Iara asa, adevarat sa fie a ceale^ de-acia sa ia si am zis mai sus, credinciosi, cu viata buna si drepti ; iara de vor fi vrajmasi cum in seama. rea si nedrepti, atunce marturia lor de tot nu sa baga sau cu viata

de vor

baga

fi

&

PENTRU PlRtI, SA N-ADUCA MARTURII

CASNICI, NICE RUDENIE,

GLAVA
Sa&or.

23.
.

Car-

thaghen, ca-

non. 130
'

pirisii Canonul 130 si 58 al sfintului sabor de la Carthaghen zice oameni marturie de in casele lor sau rudeme, aceia sa nu de vor aduce se bage in seama la judecata.
:
^_

58.
ri

PENTRU CA MARTURHLE TREBUE SA FIE FOARTE OAMENI CREDINCIOSI, 1 CARII SA OPRESC SA NU MARTURISEASCA 1
CARII

NU SA OPRESC.
marturnle
si

Leu i Costantin

impftrafi.

Graiaste leagea imparateasca, adeca Leu si Costandin: foarte si drepti carii vor sa marturiseasca trebue sa fie credinciosi mutate sau vina, cum pentru niscare lucrure, haine sau bani,

fara

nemu"\

,
4
t

'
I rf

PATRIARH, ARHIEREU

$1

ALT! CLIR1CI

(gL

5-42)

r,
i

ate; asijderea i pentru. pira a obraz preot. .Calugaru l prosj, de'va marturisi, sa
'

sfin^it,

adeca a arhiereu
el

sau
.

nu

se

bage in seama, ca

au
Ai

Xlasat lumea

si

lume^tiie;::

>

- i
'

C.

Preoti i carii nu sint in chipul calugaresc, de vor marturisi, sa li sa *.' -socoteasca marturia^ Carele se va napastui sau se va osindi la judecata sau pentru marturie

I
i

i T

mincinoasa, sau d^-1 va face de ru^ine judecatoriul pentru alta raotate, cace va fi clevetit pre cineva, nice cela ce va lua galbeni sa pirasca sau sa nu pirasca, nice curvari, nice ucigasi^ nice tilhari, nice altul ce va fi facut ru^ine fara de cale, marturia a nice unuia de acestora nu se socoteaste la judecata. $i de vor piri pre cineva acestea carii vor avea de aceaste vini ce scriu ruai sus, nice pira lor sa se asculte la judecata, nice in seama sa se bage. De va fi cineva de doaozeci de ani, sau va fi surd, sau indracit, sau sluga, sau curvariu, sau mitutel, nu pot marturisi la judecata. Marturiile carele vor sa marturiseasca, li ?a intreaba de rind, adec5 da dreptate ce au pentru lucrure bune ce fac $i de credinja ce sa zice, de va fi crestin si face bunatati carele plac lui Dumnezeu, sau pagin iaste, au crestin si iara petreace viata imbunatatita si dumnezaiasca,
"

." . / au ba. Aceastea trebue judecatoriului sa vaza si sa ispiteasea marturiile carele vor sa vie la judecata sa marturiseasca pentru tot lucrul, cumu- petrec viata lor, sau au bunatati bune, au reale.
'

>

Cuvintele marturiilor sa baga in seama intr-acesta chip: nu ale celora Zru ce aud cuvinte de la marturii, de-acia sa se duca sa marturiseasca, ce marturiile sa intreaba fa$a catra fata. Nu se baga in seama marturia numai de intr-auzire, fara numai cind vor marturisi pentru hotara $i pentru impartirea caselor, a viilor i a tarinelor. Tatal si f eciorul de vor fi supt obladuire si doi frati de vor fi amindoi la un loc, pot sa marturiseasca la vreun lucru si nu se apara cace ca sint de intr-o casa. v
"

de 14 ani poate sa marturiseasca la vreun lucru de galbini, iara la pira arhiereului, macara de-ara si sti, marturia lui nu se baga in seama. Episcopii marturisesc i cind iscalesc in carte pentru lucru. Marturiile carele vor marturisi da nevoe sau da sila. sau pentru mita, acealea nu se baga in seama. Carele sa afla pirit, acela nu poate pre altul sa pirasca. Cite zile sa zabovesc marturiile la o judecata, ori multe, ori putine, cheltuiala lor plateaste cela ce i-au adus dupa porunca judecatoriului. Marturiile carii-s vor scrie iscaliturile in zapis pentru veun lucru, de-acia vreodata de va veni la judecata sa fie lucrul acela, atunce acealea marturii de nu vor vrea da voe, ei sa marturiseasca si da nevoe, pentru ca sint scri$i cu iscalitura in zapis., Marturiile carele vor sa marturiseasca ori la pira, ori pentru galbeni si haine, trebuiaste cu juramint sa se intreabe; stiu au nu tiude aceale
ce
fi
m
:
.

Un om

va

)X

,4.

i*

**f-

lucrure?

/V

4 /

-*

.rf^^

<,

ritt

^m
^

*
r

86

INDREPTAREA LEGII
-

Nu
/

marturiseaste schileariul,

adeca

vame ? ul,
_

carele }ine asupra lui


.

lucrure domnesti cumparate. poate iara marturisi cineva asupra vreunui om, acela nu De -va ti. marturiseasca asupra lui, cace ca i se arata a-i si a doa oara sa
.
;

'

Vra3
Maihei.
%

intreabe marturiilor intii sa faca juramint, atunce sa se Trebuiaste care lucrul acela ce iaste si cum nu stm pentru de iudecatoriu pentru judechemat la judecata. Iara de vor fi marturu multe, atunce vina i-au cinstiti. catoriul prinde cuvintele celor mai \pentru de lucrure arhieresti carele sa judeca la judecata, La baga in marturii credinciosi sa marturiseasca si sa o litra de aur, doi atunce trei marturn marturia lor; iara de va fi pentru 51 de litre, seama cmci mariara de va fi pira pentru lucrul arhiereiului, sa marturiseasca; de-acia atunce dupa si buni si cinstiti, sa jure; turii sa fie credinciosi adeca i sa face judecata pirai aceiia si scoate pe arhiereu,

marturia lor se
ia arhieriia. Saracii

Zri.

Asa au zis Valsamon mai sus. nu marturisesc. Saraci se chiama

ceia ce

nu

le

bucatele
Armenopul,

care le au, 50 de galbeni. ^ urgisi^i. Armenopul zice sa fie marturiile credinciosi, iara nu ^ ^ fiescare martune j^decatoriului sa caute si sa ispiteasca pre Trebue bogat, sau imbunatatit, sau necinstit ?i rusmat, sau de va fi cinstit si sa dobindeasca pentru saracia lui au venit sa marturiseasca ca sarac si nu va priaten daspe vreo parte. De-acia cind ceva, sau-i iaste nice yrajmas, atunce martunice e saracu marturia nice necinstit, nu se baga priimeaste marturia lui, iara intr-alt chip riseaste si i sa
lor,
.

plateaste

in
\

seama.

asupra crestmului. Nice ere tic, nice ovreaiu nu marturiseaste


k.

PREOTUL DE VA MARTURISI STRlMBU SAU VA PRINDE PENTRU tagA de iscAlitura lui.

GLAVA
lustinian
p&rat.
.

25.

Im

/
/

ia. Leagea

*w-

PATRIARH, ARHIEREU

ALTI CLIRICI

(gl.

5-42)

87

PENTRU PREOT SAU DIACON DE VA

FI SA-I

PlRASCA CINEVA.
*r \

GLAVA
Sa
ti$i

26.
f

.,"".;,

ca la pira preotului sau a diaconului vor i poruncesc dumne- Isprava dumzaestile pravile, cum asa sa se caute lucrurile lor, ca si la pira a arhiereului, nezaeiilor ^ adeca sa fie si pirisii i marturiile credinciosi si cinstiti, cum am scris pravile.* mai sus. Atunce sa se priimeasca si la pira i la marturie; iara de vor fi cu viata rea i marturiile si pirisii, atunce sa nu se bage in seama nice pira pirisilor, nice .marturia marturiilor. i carele va cleveti fi va piri pe arhiereu sau pre alt preot, i nu va Armenopul. putea sa-1 dea de fata, acela sa plateasca la domnie 30 onghii de aur, cace ca 1-au clevetit pe nedreptate, sau sa pa$a acea patima ce vrea sa pata el.

PENTRU PREOT SAU EPISCOP SAU ALT SFINTIT CE-I VOR LUA DARUL, IARA EL VA FACE LITURGHIE.

GLAVA
J

27.
Apostoli,
ca* *

Canonul 28 al sfintilor apostoli graiaste: care episcop sau preot sau diacon, ce li se va fi luat darul $i ei vor face liturghie, adeca sa le fie luat darul pentru niscare gre^ale adeverite si vor indrasni la liturghie sa faca, unul ca acela sa se gbneasca de tot si de in besearica lui Hristos. Liturghia nu sa zice numai jertva cea fara de singe, ce toata slujba besearicii, adeca botejunea, blagoslovirea cununiei, vecernie, utranea si
altele toate cite sa fac

non. 28.

Zonara.

cu R(c)ai;nk

Kk

Naiin* 1 ).

PENTRU JUDECATA PATRIARHULUI, CA NU SE MAI JUDECA

A DOA OARA.

GLAVA

28.

Judecata patriarhului nu se mai judeca, nice sa cauta la alta judecata, pentru ca judecata patriarhului iaste incepatura i cap tuturor judeca^ilor besericesti, ca de. la dinsul sint judecatile besericesti i la dinsul sa intorc da se judeca. Drept aceaia la alta judecata nu se judeca, nice da nimenea nu se cauta, ca aceaia iaste incepatura; numai ce sa mai judeca aceaia duhoyniceaste intre patriarhul cu saborul.

Mathei.

PENTRU ARHIEREUL CARELE-I IASTE LUAT DARUL, ARE VOE SA MAI CHIAME A DOA OARA SARORUL SA SE (MAI JUDECE DE LUCRUL PlRAl LUI.
"

"GLAVA

29.'

GrSiaste hrisovul al imparatului, de pururea pomenitul chir Alexie Alexie itnpial lui Comnin, si da slobozire arhiereului sau altui preot caruia-i vor fi fat al lu Comluat darul, sa mai chiame a doa oara saborul, sa se mai judece lucrul nin. pirai lui, sa vaza drept s-au judecatu au strimbu.
f)

f ,,Binecuvintat este

Dumnezeul nostra"

-w<**w

>*

INDREPTAREA LEGH

'

v'
CINU
&

W^
al slintului

^ ERTAT

*1

GLAVA
S&bor.
thaghen,

30.

Carca.

fanonul 15

sabor de

la

Carthaghen porunceaste ca de

non. 15.
'

Leagea
Fotie farigra-

m.ta, dumneze.asca si nu vor fa luat voTfi judecat dupa tocmeala de-l Vr niC<! a U f pravile, rau, nice vremne, nice si tocnite rce

c e ale

Sdecate

nice obieeaiul pre acealea

nu P &

l^luS

darul arhiereilor

s,

deanul.

oamenilor

carii cerea

ruga pre arhrereul ta^taorta

se

dupa acestea

&X%%&\&l&&5gt
f^.J^f^/^S <^e ^hu
pre
<r

inca-1 Se-acia nu-1 numai erta ce |i pre dascalia Alexandra. Ca scoala

si'-i

S
#

'

sus sfeti

Ignatie priimea pre dmn.

91

1K

ARHIEBEU EXARESC.

GLAVA
o tine
1

31.

sa vreun arhiereu xnitropolia Schimbarea iaste cind ar lasa


si

earea

episcopia. sa ia alta, sau episcopal


Petru".

Sfintul sfin^itul mucenic slavit". teofil eel deopotnva

v
* ^

PATRIARH, ARHIEREU

ALTI CLIRICI

(gl.

5-42)

89

f
'

'

>

'

*i.

Iara canonul 16 al saborului de la Antiohia iarta sa se faca schimbari arhiereilor: de va fi mitropolit, cu sfatul si cu voia patriarhului, iar& de va fi episeopie, cu voia si cu sfatul mitropolitului al eparhiei aceiia. Iara lepadare iaste f i se chiama carea lasa arhiereul fi scaunul fi arhieria. Chiama-se lepadare fi cind lasa numai scaunul si-fi tine arhieria, fi se da catra dinsul alt scaun exarf esc, sau sa si face adevarat arhiereu intr-insul. In vremea lui Zinon imparat lepada-se de scaunul patriarsesc Martirie, patriarhul de la Antiohia, si era adunati to^i oamenii preoti fi mireani, fi zise: pentru neplecatul cliros si pentru nesmeritul om, leapadu-ma, zice, de scaun, iara rinduiala arhieriei meale voi sa mi-o tiu curata si nespurcata. i sa lepada de scaun, iara nu de arhierie. Da-se i exarfesc obraz alt scaun catra alt arhiereu, de-i va trebui, carele nu va avea scaun, sau de va si avea, si are voe in toata noria, ca al ei pastoriu si dascal, adeca ca f i eel adevarat arhiereu al ei iar sfintul scaun nu poate sa-1 ^ie nicecum, nice poate sa hirotoneasca intr-acel scaun, fara numai arhiereul eel adeverit, carele se-au hirotonit intr-insul. De-acia usebi de acela, ce sa zice de sfintul scaun, toate lucrurile besericesti le face neaparat pre rinduiala si pre tocmeala arhiereasca. Iara de va indrazni de va face aceasta faradeleage si neomenie, adeca sa se sue pre sfintul scaun, carele iaste striin si departe da dinsul, fara numai adevaratul lui arhiereu, cum am zis, carele iaste inchinat numai lui, iara nu altuia, unuia ca aceluia sa i sa ia darul arhieriei lui, cum graesc si poruncesc dumnezaestile pravile.

Mathei.

Iar a

lui.

Zri.

Saborul Antiohiei,

canon.
*

16,

Cauta de vezi
raspunsul
pravile.
-

dumnezaetii

PREOTI DE NU VOR POMENI PE MITROPOLITUL LOR; SI PENTRU GRESALELE PREOTILOR, CA SE CADE SA-I CAN ONEASCA ARHIEREUL.

PENTRU EPISCOPI

SI

GL.AVA
*

32.
'
.

f
:

de intii fi de-al doilea graiaste: care episcop Sabor. 1 i 2 sau de in preoti sau cineva de in diaconi se va parasi cace se va afla canon. 13. mitropolitul lor in pira si nu i se va fi facut judecata fi isprava asupra lui, de nu-1 vor pomeni la dumnezaiasca liturghie si la alte slujbe, pre aceia au poruncit sfintul sabor sa li se ia darul de tot. i cind va cadea preotul intr-alta gresala, atunce se cade sa se cano- Simeon Soluneasca de arhiereu. fnsa de sa va face aceasta gresala preotului, da nepaza neanul. fi da nestiinta sau fi de lucrul vrajimasului, atunce nu se face intrebare multa da grefala lui, ce sa aiba fi putinea ertaciune mai la vreame; iara de sa va fi facut pentru leanea lui, atunce sa plinga si sa tinguiasca cumu-i iaste grefala si sa ia indreptare de la arhiereul.
al saborului
. i

.Canonul 13

i-

^>

PENTRU ANATHEMA.
i

GLAVA
Anathema
Satanei.
\

33.

graiaste

impreunare fi moftenire Iara sfintul al patrulea fi a toata lumea sabor, pentru anathema anathema, asa: nice un om credincios crestin sa nu-s zica
iaste despartire
fi

de Dumnezeu

Sabor. 4 y

ca-

non. 7,

v^
V

=7*

;
"

I* ' *

*.

4*

90

tNDREPTAREA LEGIl

nu vor calugarilor earn leapada chipul numai ce sa zica primeaste-i sw imbraintoarca. Iara de vor veni spre pocaame, sa se mai domnul nostru Isus Hristos, carele se-au pogorit de in tisaza, pentru ca ce pSeapentru spasenia noastra, zice: n-am venit sa chem dreptn, ceriure pentru un pacatos i mare bucurie se face in cermre tosii la pocaanie. ce sa pocaiate.
ereticilor
si

S
\

'

NEDREPT PENTRU CELA CE SA AFURISEATE ^DREPT SAU DE ARHIEREU.


s
*

.;

GL AVA
Simeon Soluneanul.

34.
*
-

ce se va nu cumva sa nu bage in seama socotitoriu, adins elus, zicind ca


afurisi

Un om

drept sau nedrept de arhiereul

lui,

acela sa

de tot afurisania, nice sa se faca singur pe nedreptate se-au afunsit, ce sa alearge

smerenia la arhiereul lui, ca un rob, sa-1 roage sa-1 denu-lvaprimii,atuncesaia cu sine pre mscare oamem cuceariarte. Iara Iara de ca pentru ruga lor sa timple ertaciune nici, preoti si mireani, la mitropolitul lui 'insa de va fi episcop, atunce sa mearga nu va vre'a, ertaciune mitropolit, atunce sa mearga la patnarhul cers.md iara de va fi va prmde nu ca doara va sa pirasca pe arhieretil lui, ca deaca sa-1 iarte si pe dreptate, intristeaze si macara cace ca se va intrista da veaste sa se oamemlor si iaste a lui Dumnezeu si alta a pentru ca alta judecata patnarhul sau si de si de la Dumnezeu, si de la de va face asa, atunce
cu toata dragostea
si
; ;

Zlatoust.

la mitropolitul va lua ertaciune. cind afh, zice, pre omul si dumnezaescul Zlatoust Graiaste iara rapeasca scoate numaicit de la besearica, ca sa nu-1 pacatos, atunce tu nu-1 elusi de-acia dea iara in tirmisul lui ce-1 chiama smgur de Satana, sa-1 De-acia iara de alta-1 roaga, ca sa-1 sco|i de in rau. de o parte-1 cearta, lui, cum au zis senpasculta, bine sa stii ca ai dobindit sufletul da te va lui cale, acela intoarce, zice, pre pacatos de in ratacita tura, ca cine va pacate. sufletul de moarte si acoapere multime de izbaveaste-i
.

'
-

AFURISI PENTRU ARHIEREUL DE VA OPRI PE PREOT, SAU DE VA CA SA IA MITA, SAU VA INCHIDE BESEARICA, SAU PRE MIREAN, AFURISI ALT PREOT SAU SFINTIT, SAU PRE ALTCINEVA DE VA PE

fArA

vinA.
35.

GL AVA
Sabor.
7,
ca-

'''.
V

^*

non. 4,

arhiereu pentru patrulea al saptelui sabor graiaste: care Canonul al litursau pentru sa ia galbeni, va opri vreun popa da vraiba sau patima, ca preotul sa nu afurisi mirean, sau va inchide besearica, ghie, sau va adeca mareasca Dumnezeu, acela sa pa^a singur aceaia sluiasca si sa se cineva, sa fie el oprit,. ce au facut; ce sa zice, de va fi oprit pre sa pa^a el

f
'A
jf

\
.

PATRIARH, ARHIEREU

$1

ALTI CLIRICI

(gl.

5-42)

91

de va

fi

afurisit, sa fie el afurisit


lui la

dupa cum

zice David, sa

ise

into area

Psalom.

7,

raotatea
i

capul

lui,

ca

un calcatoriu de inva^aturile

lui

Dumnezeu

"

de tocmirile apostolilor. Graia^te i dumnezaescul apostol Petr: paste, zice, turma lui Dumne- Petr apostol. zeu nu cu necajire, ce cu voe dumnezaiasca, i nu cu dobinda rea, ce cu buna voe, i sa fiti izvoade turmelor voastre, ca sa face^i voia lui Dumnezu i da ve^i face asa, purta-veji de la Dumnezeu cununa cea neve^tejita a slavei sale; iara da veti face impotriva, bine sa titi ca in loc de cununa veti lua munca de veaci. ; Graiaste i dumnezeescul Pavel apostol: cei nedrep^i imparatia lui Pavel apostol Dumnezeu nu vor putea mo^teni. Iara care preot va afurisi pe vreun cre^tin afara de leage, fara de Valsamon. vina, acela preot sa fie in urgie si sa se pedepseasca, cace au afurisit
;
;

cre^tinul fara de vina. Graiaste sfetii Dionisie Areopaghit, la o poslanie a lui, ca Dumnezeu nu asculta, zice, pornirile ceale dobitoce^ti ale preotilor. Iara nearaoa a lui Iustinian imparat graiaste: poruncim, zice, arhiereilor si preotilor, sa nu afuriseasca pre nice un cre^tin pina nu va arata vina lui ; de-aceia de va fi i vor zice pravilele sa se afuriseasca, atunce

Dioniste Areopaghit.

Iustinian imi

parat.

unul ca acela sa se afuriseasca.


Iara

v
>
-

Vezi.

cum

zic

sa mearga sa se pedepseasca, adeca sa-1 opreasca de preotie arhiereul eel mai mare, citu-i va fi voia, i caci au facut pe nedreptate, pe dreptate sa rabde
-

si

pedepsa.

pre nimea de sfinta pricea^tenie Leu i Costanfara vina; iara de vor face aceasta fara de vina si fara de aratare, aceia din imp&rafi. sa se opreasca de sfinta cuminecatura un an.

Poruncim

arhiereilor sa

nu desparta

-I

'

PENTRU

CEI A CE SA

IMPREUNA CU CEL AFURISIT.


>
30.

GLAVA
L^ Canon ullO

al sfintilor apostol i graiaste: carele.se

va ruga impreuna

Apostolii,

ca-

non. lOi cu omul eel c e iaste afurisit, atunce se af uriseaste si acela. *Gresale, Pre. cela ce-1 afurisesc, pre acela pentru pacatu-1* afusisesc. Drept Zonora. aceaia se cade sa nu se impreune cu dinsul nimenea, cace ca acela urgiseaste pe arhiereul carele 1-au afurisit, si inchipuiaste s-alta, ca arata cum ar fi ca 1-au afurisit arhiereul rau; pentru aceia se roaga impreuna cu dinsul si nu va sa. se dasparta ca de un afurisit. Drept aceaia zice pravila: carele va imbla -sau se va imprieteni, sau va citi sau va cinta sau in besearica sau acasa-i cu afurisitul, sa se afuriseasca si acela. Iara de va vorbi cineva cu eel afurisit, de aceasta nu se poate opri, r "ce numai sa opreaste sa nu se roage impreuna cu dinsul.
i

*~

\
^-'

'

gg

1NDREPTAREA LEGII

PENTRU AFURlSITUL, CUM SE CUNOASTE DUPA MOARTEA LUI DE UNDE S-AU AFURISIT
i
'

LA VA
f
A

37.
* *

r
i
'.#1

Aceastea toate
4

Carele are porunca sau catara, adeca blastem, aceluia


sa tine denainte trupul intreg.

numai

ce

de

afurisanie

se-au aflat intr-o

^Carele

carte

a
ft

sfintei Sofii de

se arata galben si deagetele-i zgircite. Iara carele se arata negru, acela sa stii ca e afurisit de arhiereu. , Iara carele sa afla albu, acela iaste afurisit de dumnezeestile
"
. .

?*

la

Solun.

pravile.

Mai
pentru
aceasta.
-

sus zice afurisania

si

arata pre

afurisitul

preotilor

nicecum

de unde s-au aiunsit iara nu aduce aminte ce va sa fie


;

PREOTH SA NU AFURISEASCA PE NIMENEA FArA VOIA


ARHIEREULUI LOR.
GL
i
'

AVA

38.
*

Mirare.

I *

Dqzlegarea

Preotilor nu li s-au dat alt dar, fara numai sa slujasca liturghie, sa, Iara <r //boteaze si sa blagosloveasca nunta si altele impotriva acestora. arhiereilo r, ca se aseamana chipului apostolflor, ((erta si afurisi se-au dat riira"~Hristos le all^at~aceastl puteare si le zise: cite ve|i lega
;

dumnezaetilof
ft

>rept pamint, fi-vor legate si la ceriure si iaras zise: eu sint fumina lumn. L _ lor, adeca inv&l&turu aceaia de in mijlocul dumnezeestilor apostoli si ai urmatorilor aceaia arhiereilor, darul se da la toti, cum se da si lumina. DreDt / al pat.ft afurisi pre nimenea Jara voia arhiereiiliii.s x--^^-: spaseniei oamenilor lui iaste dascal si pastoriu, si putatoriu de grija a Dumnezeu drept aceaia lui i s-au dat darul; iara cu putearea si cu lsprav;

nicia lui, afurisescu

si

iarta pacatele

si

preotii.

Cauta
s'S

o, preo-

te.

Apostolii,

ca-

non. 39.

Iara care preot va afurisi pe vreun crestin fara voia arhiereului a doa venire, sau, acela va sa dea seama domnului nostru Isus Hristos la afurisania iaste cace au daspartit pe crestinul de slava lui Dumnezeu, ca n despar^ire de Dumnezeyw " Graiast e iara si/g ano nul 39 al sfintilor apojtoiJLte^tJlor, zice, nu se-au^at'sropreasca, sa canoneasca sau sa afuriseasca pre cine vor yrea, aceasta puteare iaste data arhiereisi sa dazleage afurisanie, sau pacate, ca dinsii, aceastea sa iaca^. lor, iara nu preotilor; si de nu vor avea voe de la

'

^
-

'

nu
Zn.

v..

7o?i.

de mare faca afurisania cu putearea arhiereului, ca cum a^i auzit citu-i foarte taina afurisaniei drep t aceaia se cade arhiereulu i__sa socnleasca
;

pot. t la arhiereu, nu poate aturisi. J)a re vedeti ca pina nu ia voe preotul de sa se x'entr-aceaia si mai sus nu graiaste pentru afurisania preotului cunoasca si sa se arate si sa se afle, cum se cunoaste da leage si de arhiereu sa de porunca, si de blastem, si de anathema, cace ca n-are puteare si afuriseasca, cum scrie mai sus, dupa socoteala apostoleasca. sa Ce insa preotii carii vor sa lacuiasca cum place lui Hristos, aceia
'

'

-7A
(

-,-

'

i^k>

'

PW

PATRIARH, ARHIEREU

ALJI CLlRICI

(gl.

5-42)

93

cu deadin sul de lucrul cela ce va sa faca afurisanie pentr-aceaia cauta^i da ve* eti foarte bine pentru aceastea. Pre in bogate loc'are unde nu se afla arhiereu, acolo facu sabor cliricii, Cauta
;

de vezi

ca niste ispravnici ce sint arhiereului lor de-acia socotesc lucrul acela de aceastea de toate. de carele vor sa faca afurisanie, i aa dau slobozie sa se faca.
;
'*'

Iara pre alocurea, pre unde nu e nicecum arhiereu, acolo se socotea^te Protopopul. luerul acela de socotitoriul satelcJKj3.au al oraselor al aceluia loc sau tinut, sau de preot sau de duhovnic, pentru care lucru si duhovnicii socotitori de locure sa chiama i a^a fac i ei afurisanie.

Graiaste
'

dumnezeescul Zlatoust:
$tii

zice,

ca imbra^aza trebuiaste a socoti foarte bine de lucrul afurisaniei carea asupra crestinului, de-acia atunce sa se afuriseasca.

atunce bine sa

afuriseaste cre^tinul, Zlatoust. pre dinsul satana. Drept aceaia

cind.se

va

sa se faca
.

'n

PENTRU CEI AFURISITI, PRE CARI-I AFURISEASTE ARHIEREUL, IARA DUPA MOARTE SE AFLA TRUPURILE LOR dAzlegate.

V-

-\

K>
.

Pre niste oameni ce-i afurisi pe dreptate cum se cade si pre leage arhiereul lor, ca pe nite calcatori de dumnezeiasca leage i murira afurisi$i, iara nu vrura sa ia ertaciune, si-i ingrupara, iara peste pu^ina vreame se aflara trupurile lor dazlegate $i daznodate oase de oase. 0, mare minune infricosat lucru iaste acesta adevarat i minunat, de vreame ce pre dinsii afurisi arhiereul pre cale^ i cum nu se aflara trupurile lor intregi, adeca nedazlegate i intregi, ca i altor afurisiji, care lucru sa veade o minune mare si groaznica. Ca domn ul n ostru Isus Hristos zice: cite veti lega pre pamint legate sint. Tara "de aceasta iaste prea minune mare, pentru cela ce sa afurisi pre leage, i dupa moartea lui sa i se afle dazlegat trupul i madularele.
!

Intrebare.
"*

Ce va sa fie aceasta? Sa ^titi de aceasta toti


si

'

oam enii

sa

va

ingroziti auzind poveastea

Raspuns.

acestuia lucru
lela
lui, gi

ascultati.

ce s-an afuriqjt pp dreptate cum se cade si pre leage de arhiereul Daslegarea a dupa moart se afle dazlegat, acela mai multa nadeajde de spasenie dumnez&tyti*

ea

ca calca dumnezee^tile inva^aturi ^i pentru cace nu se j^oarse sa-s vie la pocaameT sa ia ertaciune de la arhiereul c arele 1-au .|it amrisrL Pentr-aceaia se afla dazlegat, pentru ca unul ca acela mai mult I n-are nadeajde sa ia ertaciune pentru ca se-au fa cut mostnean nesfir'itei munci a iadului. Iar a ceia ce sa afla nedaztegati gi intTP.ffi trnpnril lor, aceia cer ertaciune ca sa se izbSveascST de in legatura afurisaniei; ca cum se afla trupul legat pre pamint, asa iaste i sufletul legat i muncit in minile dracului, iara dea ca ia trupul ertaciun e i sa dazleaga de afurin-are

pentru

lor

dascali.

atunce cu putear ea lui Dumnezeu izbaveaste-se^i^suTreTul de in minile dracului si ia vi ata da yeani^ himina fara sftara, n^ata dmpt.il or
sanie,
i

bucurie nespusa.

*~

'~

**
*

**. *s
;

M
t

mm*

s
"

/v

m y
*

94

1NDREPTAREA LEGII

TRUPUL PENTRU MORTUL CE SA VA AFLA 1NTREG


NEAVllVD NEMICA.

LUI

SI

PAR

GLAVA
'

40.

5
:

trup intreg si ca insa da se va afla in rnormint Sa stiti si de aceasta ? sau iaste aceasta iaste socoteala si indmre ca r nLvind n emica, de morimntul trebue sa scoata trupul acela afarade in afuri^sau ba ; ce insa De-acia deaca va intr-alt mormint curat, nou. cda ce Ta^te sa-1 bage da se va afla dezlegat acel trup intreg, vreamef sa-1 caute afunsxt sr ceare afla nadazlegat, sa sti^i ca xaste de Hne iar& da se va afunsaniei. sa se izbaveasca da egarea ca

ScebD
'-

A a Cauta
nunat

da

M vm

aiceal~

sau asteapta" ertaciune, citeaste mohtcind se afla omul afurisit si i sa de aceasta: *& af urisitulm adeca si nu se topeaste trupul f^Lfnne de la arbiereu

p te in- de nu

^^S^^^X "
_se

IS

o^,

-f^^

ja^

sa

fiti

a^everiti

si

sa

^i ca

eaia

nu

se t

plateasca acea ce au sau si se va dazlega. plati, atunce va lua ertaciune va

te mce S a dazleaga pma luat fara dreptate; lar deaca

>

VA OPRI ARHIEREUL LUI DE LITURPENTRU PREOTUL SLUM. GHIE, IARA EL VA iNDRAZNI DE VA


CE-L

GLAVA
Saborul
thaghen,
ll"

41.

Carca-

non. 29.

preot de la Carthaghen graiaste ca pre care Canonul 29 al saborului nu sau pe drept sau pe nedrept , pma va opri de liturghie arhiereul lui, de lucrul lui, el va mdrazn, de va slu ?fe va lua seama cace ca e adins si fara de Vina, pentru oprit ia darul, macara de-au fost ,udece. judeca tii pentru carea vrea sa se elus s-au facut socoteala

K*M*

cAlugAri de vor face seat SAU 1NSOPENTRU CLIRICI si JURE ASUPRA ARHIEREULUI.

*
L

GLAVA
Sabor. 4,
ca-

42.

non. 18.
*

se va sabor graiaste: care clirie sau calugar Canonul 18 al patrulea asupra armereului lor insotiire, sau sa se f aca ceata afla sa f aca sf at sau

san SftU

Zonara.
>v

Valsamon.
L-

Math'eu

acelora sa h se ia darul. Sfatutea ias'te cind nestine asupra treaca sau avutia, sx sa jura sa ?n cumva sa ceva, sau cinstea, sau viata, pma vor face a sfatului carea au tocmit, de intr-acea tocmeala omul cu jurammt^ si prietenia, cind o face Sfatuire sa chiama rau se-aduna da se sfaiuesc sa faca cutare Insotirea iaste cind arhiereu sa chiama cind se va afla vreun Iara ceate si afara de sabor sabor, xar^ el nu baga i sa ia darul de la de Jsale, de-acia inir-o due De-acia unii se osebesc de crestim sa se in seam? aceia, c'e slujaste. arhxeren nu o baga iara opreala ce 1-au opnt de sluPc si citesc deosebi,
a

saborului,

^.^J^l^^

"n"

in

seama.
\
^

,'

rt-*'
.

v y

.:

>

''".V

COAUTORI
*

COMPLICI
^

(gl.

43-46)

95
U

PRAVILE 1MPArATETI
PENTRU CEIA CE INDEAMNA 1 AJUTA CUIVA, SAU-L SFATUESG SPRE RAU, SAU ClND VA TRIMITE PRE ALTUL SA FACA VREO RAUTATE.
il

GLAVA

43,

A CI ALA

1.

me

Ce folos ar avea nestine cind sfatuiaste pre altcineva, sau-i ajuta Zac. sau -1 trimite sa faca yreo rautate? Cind va indemna nestine pre altulsi-1 intarita de-1 minie, sau-1 Zac. Invata sa faca vreo rautate, acela se chiama sfatuitoriu rautatii. Ajuta nestine cuiva sa faca gresala cind da bani, sau 'oameni, sau Zac. cai sau arme, sau scari sa fie de suit, sau alte lucruri, de acea treaba, i, pentru sa faca gresala cum au socotit. Iara mai virtosu-i ajuta cind mearge el singur cu capul sau de sa impreuna de buna voe sa faca gresala impreuna cu celalalt.
*

1.

2.

3.

>.'

Zac.

4.,

pedepsi amindoi intr-un chip. Alta iaste cind sfatuiaste nestine pre altul sa faca gresala si alta Zac. iaste sa trimita sa faca. Pentru cace ca cela ce sfatuiaste el socoteaste
folosul celuia ce-1 sfatuiaste, iara cela ce trimite sa faca gresala, acela socoteaste numai folosul sau, iara nu socoteaste aceluia ce-1 trimite. Drept

5.

aceaia judecatoriul nu se cade sa socoteasca cuvintele cindu sa va face vreo gresala; Cace ca cum graiaste cu cuvintul cela ce sfatuiaste, asa graiaste cu cuvintul si cela ce trimite. Iara judecatoriului sa cade sa cerc'eteaze la carele au ramas folosul si dobinda ce au venit de pre aceaia gresala, ca sa poata inteleage carele iaste adevarat si mai intii vinovat. Inea mai iaste un lucru intre sfatuitoriu ?i intre trimitatori si trimi^atonu, pentru<^-'" c5 cela ce sfatuiaste nu ramine datoriu celuia ,ce 1-au sfatuit, iar& cela ce trimite pre altul sa faca gresala, acela ramine datoriu lui, ce sa zice celuia ce-1 trimite,

'

i\

**

Mai mare lucru


sfatuesti

iaste sa trimita pre cineva sa faca gresala, decit sa-1

sa faca.

Pre cela ce-1 vor cleveti c-au trimis pre altul sa faca o gresala, iara el de va arata cum nu 1-au trimis, ce numai ce 1-au sfatuit sa faca acel lucru, acela sa fie slobod de pira ce 1-au clevetit intii si si de certare. Cela ce va zice cuiva vreunui priaten, sa uciga pe vreunul ce va fi aminduror vrajmasi, atunce sa cade sa socoteasca si sa cerceteaze judecatoriul acest cuvint ce-au zis, sa afle sfat au fost, au invatatura, au cuvint de ascultare, sa faca cum i-au zis, si f ara de voia lui, ce sa zice sa-1 uciga. Carele sa cunoaste intr-acesta chip, ca de sa va afla acesta ce s-au indemnat a mearge spre ucidere, cum n-au f acut niceodata ucidere si nice atunce n-ar fi facut de nu 1-ar fi indemnat acela, atunce sa chiama ca i-au dat invatatura, ce sa zice i-au zis pasa de ucide pre cutare om, el s-au dus si 1-au ucis, pre cuvintul acelui om. Iara de sa va afla cum el 1-au vrut ucide si fara de zisa si indemnarea aceluia, atunce acel cuvint au fost numai de 1-au sfatuit. Iara de va fi izvod, cum de nu i-au vrut.

*r.

^-

&
*^*.

jv^rrr
*
./*-.

_>
'*

>

96

1NDREPTAREA LEUH.

ca 1-ar ucide, sau ba, atunce judecatoriul creade zice acela sau 1-au vrut
*

nemica. fi 1-au trunks semn pentru sa cunoasca judecatoriul pre cela^Ce Al doilea au zisu-i-au, sa mearga celalalt, sa vaza oare sfatuitu-1-au, sa uciga pre sa cerceteaze lui; care semn iaste acesta pentru sa-1 uciga si fara voia mai mare vrajmas. sa cunoasca pre eel ucis, caruia au fost judecatoriul si au fost numai fost ucigatoriului, atunce acea indemnare ca deva fi
ucis,

macara de nu

i-ar

fi

zis

.J

Gace
sf at

iara de va fi decii celuia ce 1-au ucis, .am zis mai sus, ce sa zice : asculta tu
:

fost eel ucis

mai mare vrajmas atunce acea indemnare au

celuia ce 1-au sf atuit


fost

eu si fa cum mvatatura voia ta, eu voiu de seama. Aeeasta se chiama de-1 ucide fara au mers de 1-au ucis. si pre aeeasta invajatura adeyarat vaputea judecatoriul sa cunoasca intr-alt chip mai Cind nu atunce va munci pre sf atuire au fost au invatatura, de acea indemnare, invataadevarat si sa-1 intreabe, sfatuitu-1-au, au sfatuitoriul sa spue cu

cum

zic

va * atu > va u P a * a to l
' -.

/"'*
;

I.

tu-l-au sa faca acea gresala.

..
-

PEDEPSA VOR LUA CEIA CE SFATUESC SPRE RAU CE SA FACA CINEVA.

GLAVA
-Zac, 1

44.

Zac.

2,

altuIaA faca vreo gresala, acela sa va pedepsi Cela ce va sfatui pre gre f ala pedepsa cum sa va pedepsi si cela ce va face feu aceaia vreun indemna sau va invata sau va sfatui pre altul sa faca Cine va vinovat ce va face ' gresala, acela sa va pedepsi ca si eel lucru rau si vreo

ft*

Zac.

3.

^"ceia
se

ce va arata cuiva
si

Mosul

si si

dobinda ce va avea deaca va face

vreo gresala
V/

de-1

va

sfatui acela

Zac.

4.

,Zac. 5.
'<*

Zac.
*

6.

Zac.
pi

1.

'

chiama sfatuitoriu spre raotate si auzind lauda vreun lucru rau si cu gresala iara nestine Cela ce va lucru, acesta sa va lasa pina nu-1 va face acel sa va rani la inema si nu sus. j, chiama sveatnic rau si se va pedepsi cum scrie si mai sa rautate catra altul si va spune cuiva sa faca o Cind va grai nestine si sa nu zaboraspunde de-i va zice: bine va fi asa sa faci, si acela-i va spre rau sa se lucru, atunce acela ce-1 sf atuiaste Vesti, ce sa faci acest pedepseasca ca si cela ce va face acea gresala.. cineva: de veri nestine, altuia ce va vrea sa uciga pre Cind va zice sa va acela nu sa chiama sfatuitoriu rau, nice vrea sa-1 ucizi, ucide-1, vrea sa-1 ucizi, ce nu i-au zis ucide-1, ce i-au zis: de ver pedepsi de vreame in voia lui. ^ ucide-1. lata ca nu-1 indeamna, ce-1 lasa J vor face gresala, aceia sa se Ceia ce vor f i intr-un gind cu ceia ce tacut pedeapsa, si ceia ce n-au facut ca |i cei ce au pedepseasca to ^i cu o gresala mare toti. i aeeasta va fa cind va fi si au fost intr-una lacuiaste sau alt cind ar hicleni domniia, sau locul unde cum se-ara zice gresala va f i lucru mai pu^in, atunce de acea lucru ca acesta iara de
.

va face gresala, acela ce 1-au se va pedepsi cum am zis.

sfatuit

.:-

Lea
nu
se

va pedepsi

cela ce

nu

face ca cela ce face gresala.

>

f -'
f+
-

COAUTORI
.

COMPLICI

(gl.

43-46)

<

<

97

Cela ce va da niscare lucruri de carele vor trebui celuia ce va sa faca Zac. vreo gresala, acela se va pedepsi tocma ca si cela ce-au facut gresala, T on mica, on mare.

8.

Cela ce va sfatui pre altul sa faca vreo gresala, acela nu va lua numai Zac. aceaia pedeapsa ce sa va da vinovatului, ce inca va plati si pagubele toate ce va pagubi si va piarde cela ce-au pajit rau; si aceasta va fi cind se vor face aceale pagube tot pentru acea gresala ce s-au facut cu
sfatui lui.

9.

fl

&K

Cela ce va sfatui pre altul sau-1 Va indemna sa fure, acela se va pedepsi Zac. 10 ca un fur insa cu adevarat cind n-ara fi furat f urul fara de sfatui si i ndemnarea lui. Iara da se va afla cum acel fur au fost invajat si de alta data sa fure, atunce cela ce-1 va fi sfatuit nu se va pedepsi. Cela ce va sfatui pre altul sa faca furtisag, acela sa fie datoriu acel Zac. 11 lucru ce^s-au furat sa-1 dea sau sa-1 plateasca stapinului al cui au fost, macara de nu 1-ara fi furat el, ce numai pentru cace au sfatuit sa se faca acel furtisag. Aicea se cade judecatoriului sa socoteasca de-lvafi sfatuit acel sfeatnic, ce sa zice, sa fure numai o suta de talere, iara el va fura doaa sute ; si deaca va fi asa, atunce sfeatnicul nu va plati mai mult de acea suta de talere stapinului ai cui vor fi fost banii, ce pre cita seama se va afla ca 1-au sfatuit. Cind va sfatui nestine pre altul sa faca vreo gresala, si el nu va face Zac. 12, atunces curind, ce va lasa de va treace vreame multa pina va veni vreame de va face acel lucru, atunce tot intr-un chip sa vor pedepsi sfeatnicul
;
.

^f
\
1

cu

furul.
13.

Cuvintele ceale de sfat, acealea mai mult se graesc spre bine decit Zac. spre rau. ^i aceasta se va face si se va creade, cind intre sfatuitori si intre paguba|i nu va fi fost nice o vrajba mai denainte vreame, pentru cace ca de vor fi avut mai de mult adins eis vrajba, atunce cuvintele ceale de sfat mai mult sa vor socoti spre rau decit spre bine. Cela ce va sfatui pre altul sa faca vreo gresala si gresala sa nu sa Zac. faca, atunce sfeatnicul nu se va pedepsi. ^i aceasta va fi cind gresala va fi micsoara; iara de va fi gresala mare, cum se-ara zice, de hiclesug si de stricaciune spre tara sau spre domnie, atunce sfeatnicul se va pedepsi tocma ca si cind se-ara fi facut acel lueru-desavirsit, si se va pedepsi ca si cela ce ara fi facut acea gresala.
y
:

14.

spue anume si omul si numele deaca va face aceastea toate ce-am


sa-i

Cela ce va sfatui pre altul sa faca vreo gresala, iar apoi se va cai ce-au Zac. 15. facut si-s va intoarce sfatui intr-alt chip, acela nu se va pedepsi. Iara asa nu va putea fi numai cu atita, ce trebuiaste sa-1 sfatuiasca alt sfat impotriva celuia dentii. De-acia nice atita nu ajunge, ce trebue sa adevereaze acel sf eatnic cum nu va face acel om pre sfatui lui cum 1-au fost sfatuit intii. De-acia de. nu va putea sa-1 faca sa se paraseasca de-acel sfat ce 1-au sfatuit intii, atunce se cade sa marturiseasca de ia\a, sa auza mul^i, hiclensugul ce au vrut sa faca. i inca riu va fi destul, nice de i-ar zice fereaste-te de cutare lucru sa nu-1 faci, ca vei paji rau, ce dup-aceaia trebue sa spue si omului celuia 6e va sa-i faca rau i sa-1 pagubeasca si
?

sfeatnicul,

macar de-ara

si

sa se pazeasca de dinsul. De-acia zis mai sus, atunce nu se va pedepsi face celalalt gresala carea 1-au fost sfatuit.
lui,
-

7-o.

1201

#.

>

' -.n

98

INDREPTAREA LEGII

*
t t

Zac. 16.

Zac. 17,

va face si gresala, zice vreunele de aceastea ceam zis si se Iara de nu va gresala. atunce se va pedepsi ca si cela ce va face gresala, iara gresaia, iar faca da invatatura si va zice cuiva sa taca cutare Cela ce va Jela pedepseasca sa nu faca, iara el tot va face, acela sa se tceaia dup-aceaia va zice intii sa nu se pedepseasca. singur, iara cela ce.l-au fost trimis numai el s. e , _,,, i ... , , alte peaepse. . . w Si la acesta lucru nu mai trebuesc acela pre altul sa se invrajbeasca cu cineva, iara Cela ce va sfatui sfeatnicul dentru sine, si va mearge sa-1 uciga, atunce se va indemna un ucigatoriu, ce se va pedepsi dupa cum va ii voia nu se va pedepsi ca

Zac. 18.

'.

Zac. 19.
'

Zac. 20.

-, iudecatoriului. ..... _ .'-.' . , w iara el va ucide. sfatui pre nestine sa uciga pre Costantm, Cela ce va ucigatoriu. atunce sfeatnicul nu se va pedepsi ca un pre loan, iara el va face gresala sfatui pre altul sa faca vreo, gresala, Cela ce va judecatonul sa. nu-1 si de se-ara prileji sa-1 rarte dupa cum 1-au invatat, va pedepsi. pentru acea gresala, atunce nice sfeatnicul nu se pedepseasca numai pre altul sa uciga pre nestine, iara el nu-1 va Cela ce va sfatui nasul, sau-i va scoate inca dentii-1 va munci, ce sa zice-i va taia ucide, ce atunce sfeatchip il va sluti, dup-aceaia-1 va si ornori, ochii, sau intr-alt
..
.

nicul
se
.'

nu

se

cade sa ce-i vor taia capul.

vinovatului va pedepsi, intr-un chip cu vinovatul, cace ca numai pedepseasca cu o moarte cumphta iara sfeatmcului se

'

-.

SEAMNELE CU CARELE S A CUNOASTE VINOVATUL, DE VA DAT GRESIT DUPA SFATUL 1 AJUTQRIUL CE-I VA FI
SFEATNICUL.
-.'.'
.

FI

G'LAVA
-

45.

N: Zac. 1.
:**

' . .

'

'

'

P*

Zac. 2.

Zctc* 3.
-

vinovatul au vrut face acea gresala si fara de Intii yatamat inca dat, cind va fi ingrozindu-1 pre cela ce 1-au sfatui ce i-au ^*. mai nainte dece-au facut gresala. nemanui, ce semn, cum nu iaste facuta gresala cu sfatui Al doile va frfost mai nainte fi facut den voia lui, ales cind singur vinovatul va t avut amindoi vrajba, ucigatorml si cu eel ucis. de sfat sa fie semn iaste cum 1-ar fi ucis si fara de sfatui nescui, cind va treilea

semn

iaste

cum

'

Al

fi

Zac. 4.

Zac.

5.

arme mai nainte de sfatuire. . w semn iaste, cind mainte de sfat va zicecatra cineva; Al patrulea intr-alt chip. sa ucig pre cutarele si nu poate fi eu voiu ^ gresala tirziu, trecmd multa vrearne Al cineilea semn iaste cind va face facut el gresala, sfatuit, pentru ca atunce arata, cum au dupa ce 1-au fost indemnarea sf eatnicului, ce den smgura voia lui. iara nu pre
fost gatind
.
:

/-

CE PEDEPSA VOB

XUA

CEIA CE AJUTORESC PRE ALTUL


,.

SA'FACA GRESALA.

..

GLAVA

46..

\-~

i!
11

Zac. 1

mearga sa uciga altuia arme, sau cai, sau bani pentru sa Cela ce va da vreun furtisag, acela se sau de va da scari sau funi pentru sa faca pre altul, dinsn. ucigatoriu si ca un fur, pentru ca se chiama sotie cu un va pedepsi ca

4
4 *

.,-'

COAUTORI

COMPLICI

(gl.

43-46)

99

aceasta va fi cind va da aceastea ajutatoriul, stiind cum le trebuesc aceia oameni sa faca lucru rau; iara de va da aceale lucruri pentru alte tocmeale bune, iara acela le Va trebui spre alte lucruri reale, atunce sfeatnicul nu se va pedepsi ca eel vinovat.. Iara mai de multe ori creade judecatoriul cum aceale dichise se-au dat pentru alte trebi, iara nu sa faca lucruri v ca acealea reale. i aceasta se face de pururea, la toate tocmealele. Cela ce- va zaloji casa lui la om ucigatoriu pentru sa pue ucigas acolo sa pazeasca pe vrajmasul lui cind va treace, iara el sa iasa inainte-i sa-1 uciga, acela se va pedepsi ca fi un ucigatoriu. Cela ce va petreace pre cela ce va mearge sa uciga pre cineva, sau sa faca alta raotate i-l va petreace pentru sa nu-1 invaluiasca cineva mergind pre cale, acela sa se pedepseasca ca si eel vinovat; insa cind se va afla de fata, la acel. loe unda- se va face acea gresala, sau cind va fi friers in deadins pentru acesta lucru. Iara de-1 va petreace ca un priaten i mergind se va prileji intr-acea gresala, atunce nu se va pedepsi; iar de-1 va petreace pentru sa faca acea gresala, si cind se va fi facut nu se va fi prilejit acolea de fata, atunce iara nu se va pedepsi. Cajudecatoriul mai creade cum sa nu-1 fie petrecut pentru aceaia gresala, ce mai mult pentru prietesugul; insa de nu vor fi i alte seamne ca acealea sa faca pre judecatoriul sa creaza cum pentru gresala 1-au petrecut. _ Cela ce va arata casa" sau laca^ul cuiva, unde se va fi ascuns vrajmasul cuiva, ca sa mearga sa-1 uciga, sau va strajui cind va veni vrajmasul lui sa-1 uciga, acela sa se pedepseasca tocma ca si eel vinovat. $i aceasta va fi cind ucigStoriul n-ar fi ucis pre nimenea de nu i-ar fi aratat acela casa sau de n-ara fi strajuit; pentru cSce ca de vreame ce ara fi $i fara de aceasta facut aceasta, gresala, cela ce i-au aratat casa sau va fi strajuit, atunce acela nu se va pedepsi ca acel ucigatoriu, ce mai putin, dupa voia judecatoriului. Cela ce va tinea pre nestine cu cuvinte i-l va zabovi ca pentru sa vie mai curind vrajmasul lui sa-1 uciga, acela sa se pedepseasca ca i ucigatoriul. Iara cindu-1 va zabovi cu cuvinte, sau cu alte mestersuguri pina-i va curvi altul cu muiarea, acela se va pedepsi ca i un preacurvariu intr-acesta chip i la alte gresale. $i aceasta se va face cind se va afla ca 1-au zabovit cu cuvintele lui jntr-adins iara de-1 va' fi zabovit cu cuvinte fara nice ,o in^elaciune $i se va prileji atunce de va nemeri vrajmasul asupra lui si-1 va ucide, atunce acela nu se va pedepsi nicecum. Cela ce va pazi hainele celuia ce se va duce sa uciga, pina va veni, acela sa se pedepseasca ca si ucigatoriul. Cela ce va duce niscare car^i vreunui om, fiind trimis de altul, pentru sa faca vreo raotate, si de va sti si acela ce poarta cartile de acel lucru ce vor sa faca, atunce acela se va pedepsi ca fi eel vinovat. Atunce se va pedepsi cela ce va ajuta la vreo gresala cu aceasta pedepsa cu carea se va pedepsi i vinovatul, cind ajutoriul ce va da iaste vina aceii gresale. Pentru ca des-ar fi putut face acea gresala si fara de ajutoriul aceluia, atunce ajutatoriul nu s-ara pedepsi cu pedepsa vinovatului, ce numai mai pu|in. Pentru ca de va fi mai micfoara, se va pedepsi mai putin, iara de va fi vina ce va da lucru mare si cap, far'de carea
'

Zac.

2.

<

..

Zac.

3.

Zac. 4.

Zac. 5.

%ae

t -

6.
*

Zac.

7.
\

'

'.
..

Zac. 8.

Zac.

9.

Zac. 10.

100

INDRKPTAREA LEGH

# \

Zac. 11.

r
i

Zac. 12
t

&

V[

n-ara fi putut s& se faca acea grefala, atunce se va pedepsi tocma ca si eel vinovat. / Nu se cade netine sa sminteasca sa nu se faca gresala, nice sa spue celuia ce vor sa-i faca nevoe, nice s& spue in cearta pentru cela ce vor sa-i faca paguba. Iara de-ar putea sa i sminteasca sa nu se faca acea gresala numai cu un glas, poate, ce sa zice, numai de-ara striga iara inci cind ara sminti sa nu se faca acea gresala, atunce arS fi. si de binele lui; iara de nu o va sminti, se va pedepsi. StSpinul si tatal si domnul i vladica, li se cade in tot chipul sa nevoiasca sa striee fieee gresala, sa nu se cumva faca, cind vor inteleage ca vor sa faca vreunii de in cei mai mici, cumu-i feciorul sau sluga sau calugarul. Asijderea iara si calugarul si sluga fi feciorul si naimitul, li se cade cind vor inteleage ca va sa faca cineva vreo gresala si vreo raotate asupra vladicai sau a domnului sau asupra tataluf sau a stapinului, sa spue sa se sminteasca, sa nu se faca sau sa-1 sminteasca si ei singuri, ori in ce chip vor putea, sa nevoiasca pentru sa nu faca fie^cine dupa voia lui. $i cind va fti vreunul de acestea ce am zis mai sus, ca va sa se faca vreo gresala si de nu va spune, atunce se va certa dupa voia judecatoriului.
;

K1

PENTRU CLIRICUL DE VA INJUR A PE ARHIEREUL LUI, SAU PRE POPA SAU DIACONUL; SI MIREANUL DE VA INJURA PE PREOTUL SAU-L VA BATE. GL A V A 47.
,

Apostolii,

ca-

non.

55. i 56,

Intrebare.

Canonul 55 al sfintilor apostoli graiafte: care cliric va injura sau va mustra pe arhiereul lui, pre acela sS-1 scoaja de in cinste, cace eft nu se-au dat nemanui voe sa injure pre stapinu-s5u. Iara care cliric va injura pe preot sau pre diacon, sa-1 afuriseasca. Dara pentru ce zic aceaste canoane: cine va injura pe arhiereu, sa afuriseasca? i se ia darul, iara cine va injura pe preot sau pre diacon, sa se
^

Zonara.

Rdspuns.

Arhiereul iaste in locul lui Hristos si capul trupului besearicii si cinstea lui iaste mai nalta si mai harnica decit a preotilor fi a diaconilor, ca acestea de la arhiereu iau daruL A Pentru aceaia carele injura pe arhiereu i sa ia darul, iara carele injura pe preot sau pre diacon numai ce sa afuriseaste. Pentru ca arhiereul iaste capul, iara preotii si diaconii sint miinile si picioarele trupului, iara trupul
..

iaste
Postnicul,

beseareca lui Hristos. ^f Iara care mirean va injura pe preot pe dreptate sau pe nedreptate, pre acela sa-1 canoneasca un an, iara de-1 va bate cu lemn sau fara da lemn, sa-1 canoneasca 3 ani, macara da-i va erta preotul i vina; iar& intr-alt loc zice sa i se tae mina.

PENTRU CEIA CE VOR SUDUI PRE JUDECATORIUL SAU PRE


OAMENII
^
H.

CEI

DOMNESTI.
*

GL A V A

48.

<Zac. l.>
j

Cela ce va sudui sau va ucide pe vreun judecatoriu, sau pe vreo sluga a judecatoriului, pre care-1 va fi trimis judecatoriul sa faca vreo
t

y
-'-.

9
i

/
I

SUDUIRE MARE
slujba, iar netine-l

(gl.

47-50)

101

tura mai

nu-I va lasa sa imple slujba marelui sau, aceasta gre^ala iaste ca i cind ar
i

va invalui

dupa inva^afi

suduit pre
2,
t

domnie.
Cela ce va sudui sau va face vreo nevoe oamenilor celor domneti, Zac. acela face gre^aia ca i cum ar sudui pre domnu-sau, dupa cumu-i scris

mai

sus.

.-'/.-.

suduit pre domnie. Tot omul iaste datoriu sa spue judecatoriului pre cela ce nu va sa asculte de dinsul si de invatatura lui cumu-1 va judeca. Cela ce se va sfatui sa uciga pe yreun diregatoriu de la vreun tirg si de nu va fi apucat sa faca moarte, aceia sa nu se pedepseasca ca cela ce suduiaste domnia, ce numai sa i se tae capul. Iara da se va sfatui sa hicleneasca, sau sa uciga pre singur domnul aceii tari, macara de nu va fi facut acel yielesug, iara asa sa se pedepseasca ca unul de ceia ce-au suduit domnia. Cela ce va sudui pre omul eel domnesc sau intr-alt chip de-1 va vatama, nefiind in slujba domnului, acela nu se va pedepsi ca un mustratoriu de domnie. Aceasta sa in^eleage cum aceasta vrajba ce s-au apucat cu acel om domnesc nu s-au apucat de cind au fost cu slujba domneasca, ce-au fost mai de mult inyrajbiti; drept aceaia 1-au suduit. Iara de sa va afla cum sa fie invrajbi^i de cind au imblat cu slujba domneasca si atunce nu 1-au putut sudui, temindu-se da pedepsire, iara dup-aceaia 1-au aflat singur fara de slujba, deci 1-au mustrat sau 1-au vatamat intr-alt chip r atunce iaras ca un mustratoriu de domnie se va pedepsi. Da se va prileji vreun om domnesc sa imble cu slujba si de sa va lega de altul drept, vrind sa-1 vatame, iara acela nu se va da, ce-1 va lovi, si i se va prileji moarte,, atunce acela ce -au sprijenit viata sa nu aiba ' nici o pedepsire, ce sa fie un om mort. Cela ce va sudui sau va vatama pe vreun judecatoriu, insa nu pentru cace doara nu i-au placut cumva judecatoriul lui, ce pentru vreo vrajba ce-au fost avind ei adins eis acela nu se va pedepsi ca un suduitoriu de domnie, ce cu adevarat mai mult se va pedepsi pentru aceasta sudalma sau vatamare a judecatoriului, decit pre altul ce n-ara fi iudefi

Cela ce nu se gresala ca cum ar

ya pleca supt invajatura judecatoriului, acela face

Zac.

3.

ui

Zac.

4.

Zac.

5,

Zac.

6.
^
^

Zac.

7.
\

Zac. 8.

-v

catoriu.

domnesti inca de sa vor prileji sa fie zglobivi si vor face asupreale si vor impresura saracii fara de stirea domniei', pre unii ca aceia cine-i va sudui acela nu se va pedepsi ca un suduitoriu de
cei

Oamenii

Zac.

9.

domnie.

-''-..,
s

Cela ce nu va asculta de invatatura judecatoriului, insa nu de cuvintul Zac. 10, lui, ce cind ya mina pre o sluga de-i va zice, acela sa nu se pedepseasca ca un suduitoriu de domnie. Cela ce va porni tot narodul sau orasul asupra judecatoriului sa-1 Zac. 11 scoata dentr-acel loc de la acel scaun, sau macara de-ara fi si alt om domnesc cind va face aceasta, pentru cacexva fi si judecatoriul un madulariu
rau, atunce
;

omul

domnie iara de domnie sa

va pedepsi ca un mustratoriu de de va face aceasta pentru alta vina, atunce ca un suduitoriu


eel

domnesc nu

se

se pedepseasca.

-T
*

.& ^v

'

^Al.^ *
V
'

-'

-^.^-

r-T^-

I'

102

.LEGII 1NDREPTAREA D

PENTRU
I
-

CEl A CE

VOR SUDUI SAU VOR VATAMA SOUL

GLAVA
I

49.

.-

Zac.

1.

(I

Zao. 2.

Zac.

-3.

*-

Zac.
L
*J

4,

Zac.
$

5.

acela denafara de pedepsirea ce dau pravilele ceale chip de-i besearicn. mirenesti, atunce sa se afuriseasca dupa pravila acela laste ca si furul ce Cela ce va injura sau va vatama pre soli, -";.< ;' j fura besearica. ., cartile ce sminti solii de pre cale vnnd, sau de le va lua Cela ce va virtos cmd va lace iaste adevarat suduitoriu de domnie, mai aduc, acela cunoasca den faca rusine domnu-sau, sau pentru sa aceasta pentru sa stnce cinstea lui, acelui domn; iara de va face pentru sa-i carti taina pedepsi ca un chip pentru alta dobinda, atunce nu se va sau' si intr-alt acestora. de domnie, ce cu alte pedepse mari impotriva suduitoriu vrajba ce vor sudui sau va vatama pre soli pentru vreo Carele va ce iara nu pentru sa faca necinste domnului celuia fi avut ei adins eisi, mca si atunce ca un suduitoriu de domnie sa va pedepsi. i-au trimis, cum ar sudui sau va vatama pre solii cei urgisiti, acela Cela ce va . ,, sudui pre domnie, asa sa se pedepseasca. ..

Cela ce va sudui

solii carii

merg de

la o

domnie

la alta,

sau intr-alt

va vatama,

*
I.

*-

>

Zac.

6,

Zac.

7.
;

Zac. 8.
.

Zac. P.

Cela ce va' acela iara nu se va pedepsi * si cu cinste cuni se cade, solie cu credinta .-.". w ca un suduitoriu de donnie. sti ca iaste sol si nu-1 va .Cela ce va sudui sau va vatama pe vreun de domnie. acela sa nu se pedepseasca ca un suduitoriu sol, iaste intr-un va fura bani sau alt lucru de la un judecatorm ce Cela ce de domnie. acela sa nu se pedepseasca ca un suduitoriu oras,

vor da raspunsul si-i vor da si cartile, sudui sau-1 va se va zabovi intr-acel loc, de-1 va si domnie. atunce acela nu se va pedepsi ca Un suduitoriu de vatama cineva, intr-acea sau va vatama pre sol cace nu va fi imblat sudui
Solul deaca-s va da de nu va purceade ce
soliia si-i

SA ZICE PENTRU CEIA CE VOR SUDUI PRE MAI MARII LOR, CE PRE BOIARL
* *

GLAVA
un boiaren,
si

50.
i

r
*

Zac. 2.

^>

Zac.

2,

pedepseasca ca un sau intr-alt chip de-1 va vatama, acela sa se i de domnie. ,. apoi, de-1 va jura cuiva sa-i slujasca cu credinta si mai Cela ce va domn. -sudui, acela face gresala cum ara sudui pre
suduitoriu
. '
.",.

Cela ce

va

sluji la

de-1

va

hicleni cu ceva, sau-1

va sudui,
i-

PENTRU ARHIEREUL DE VA FACE LITURGHIE

SIN GUR.
i

GLAVA

51.

nu face liturghie singur, fara preot |i fara diacon, Arhiereul de va Simeon Soluacel dar altera, ca el iaste izvorul sfintiei preotiei si el da neanul. se apara, cace infrimsetarea si desi slujesc. Iara pentru cinstea si pre in duhul sfint, diaconi cace cmd slujaste arhieriei trebuiaste sa aiba preoti si podoaba cu ucemcn lui. arhiereul cu dinsii ar duce chipul lui Hristos
^

\n
i

^1

ORlNDUIELI BISERICE$TI
1

(gl.

51-^86)

103

Iara de nu se vor afla preoti multi si diaconi, incai 1 preot si 1 diacon Valsamon. sa nu, lipseasca, si mai virtos cind face hirotonie; ca fara preot si fara diacorij nu poate sluji sa faca hirotonie, nice poate sa facS nice diacori, nice preot.
,iV
I

".

PENTRU ODE JDIILE ARHIERESTI CU CARELE SE iMBRACA ARHIEREUL CiND SLUJASTE, CE tRTCHIPUESC UNA SI ALTA. ...-.

..r*.

:-

'.

GLAVA

;-

,-.,.
. '
' 1

52.-

.-,',
.

^-

v^
H

^H

Stihariul

carele

iaste

albu

mehipuiaste

lumirii, iara riurile care le are iaste singele si

dumnezae^tii apa carele cursera de in


stralucirea

dumnezaiasca coasta a domnului.


Iara epitrahilul iaste in chipul pinzii, adeca a pomesealnicului cu carele legara pe Hristos de grumazi i-l tragea legat sa-1 rastigneasca. Iara poasul carele sa incinge iaste buna frimsetare carea veni Hristos, carele iaste incins cu putearea dumnezairii. Iara rucavi^ele sint legaturile cu carele-1 legara de mini cindu-1 dusera . la arhiereul Caiafa. Iara bedernita iaste pinza cu carea stearse Hristos picioarele ucenicilor, cind le spala picioarele la o moveiiie a joi mari. Sacosul iaste pla^ca cu carea puftara pe Hristos la groaznecile patime ale lui i- batea joe da dinsul. Iara golpiul carele iaste tot cu cruci (carele sa chiama polistavrion, ce sa zice multe cruci) acela inchipuia^te slava a toata lumea i putearea cinstitei cruci pentru care cruce se-au biruit si se biruiaste in tot ceasul marele vrajmasul nostru si luptatoriul de crestini diavol. Iara omoforul carele pune arhiereul, acela inchipuiafte oaia cea pierduta, pentru care veni domnul sa o ia, pre carea o ratacise marele lup, diavolul, si o scoase de in staul, iara Hristos aflindu o luo io puse la umar i o duse de o puse in staul, de unde au fost, ce sa zice pre Adam in rai. De-acia omoforul are i cruci, in chipul crucii carea purta Hristos la umar cindu-1 judeca Pilat sa-1 uastigneasca. Iara toiagul inchipuiaste trestia cu carea scrise spasenia neamului
.

'I

a.

*,

\
>

/.

r^

omenesc.
i intr-alt chip,

carele paste

turma

sa zice, toiagul sa lui Hristos.-.

chiama

toiag de pastorie cu

PENTRU CE SA CHIAMA' PATRIARHUL BOGONOSET, SI CE INCHIPUIASTE MANTIA LUI, LEASPEZILE, RlURILE, CAPASUL 1 ^ TUNDEREA CAPULUI 1 LUMINA.

GLAVA

53.

Arhiereul iaste bogonoset pentru ca iaste imbracat cu darul duhului sfint. Drept aceaia da tuturor cre^tinilor intru toate sfinlfiile, ce sa zice tocmeale si rinduiale, sau arhiereii, preotii si altele, iara imbracamintea arhiereului aceastea inchipuesc.
-

7 ^

*IV

<

"*

104

INDREPTAREA LEGII

Dumnezeu inchipuiaste darul eel acoperit, earele au venit de la Mantia Pentru .mantot darul dephn de sus de-1 sfinji i-l acoperi, cum si serie ca tie. la dtnsul pogoara de la tatal cu lumina; si acel darcuprinde tot iaste, earele se pre dinsul. j arhiereului, cum se arata si mantia de aeoapere trupul chipul legn vechi ceale mari si ceale mici acealea araduc Leaspezile Pentru leaspelegi, in chipul lui Hristos. zile de la mansi ceii noao ca un sol a doao ^ lui, incnialaturea poalelor Iara leaspezile ceale de jos, mici, ce sint
tie.

fc

puesc leage veachea, ce se zice a lui Moisi. sfmta evanghehe, adeca ceale de la piept, acealea inchipuesc Iara ' . .. r J leagea noao. , de jos up-kHA* c-bH'k De-acia mai inchipuesc aceaste leaspezi, insa ceale )th 1 trecu umbra legii; iara ceale da pre piept eap( A aaKOHa ), adeca /~ npHiui(A>uH 2 ), adeca bunatatea veni.
.

Pentru

riuri,

noastra adeca trupul nostru earele purta domnul pentru a ste inomemrea, sfinta senptura pre iara rusala inchipuiaste dumnezairea; ca spasenie, chiama foe. De-acia aceastea riuri ce sint la mantie inchipuesc dumnezaire o nostru Hristos pre arnierei, cace se obrasaste cuvmtul biruitoriului s-alta

IarS riurile carile sint la

mantie albe

si

rosn, cei albi albeata inchipuia-

v
1;

besearicii lui Hristos, ca pe niste invatatori adeveri^i ai lui ape creade intru mine, riuri vor izvori de in matele pentru ca cineva duh. , vii, ce sa zice darul sfintului j ; v x imprejur, inchipuiaste obraIara capasul, ratunzirea si obrasenia Pentru capas. lui. y darului sfintului duh, care umbreaste creastetul senia cap inchitunderea carea se tunde arhiereul si face cununa in Iara Pentru tundemfncosatele cununa cea de spini, carea pusera lui Hristos la puiaste rea capuluu
'

cum am
.

zice:

-.

'

patime

Psalm. 20. Pentru


rie.

.' , , lui Iara a preotului inchipuiaste: pus-ai in capul


ale
lui.
.

j~ : cununa da pietn
-

SCUm
irichi-

* sveanicul,

iar
t

<t>rechi-

riainchipuiate sfinta troi-

adeca lumina f acliei carea iaste la dinsul, inchipuiaste iara tracheariile*, miream. Care iumma arhieresc carele-1 da pre la crestini, la preoji si darul se-au Hristos si pre dumnezaestii apostoh, cam apostoh inchipuiaste pe lui Hristos lumina lumii. i pentru cace iaste arhiereul urmatorm chemat aprind facln naintea arhiereului. si apostolilor, pentru aceaia
S
* -

ka.

NUMELE LUI ISUS HRISTOS, UNDE IASTE SEMNATU PENTRU INTRU SFlNTUL TRUP AL ARHIEREULUI SI CE INCHIPUIASTE ClND BLAGOSLOVEASTE CU AMlNDOAO MllNILE LUI.
*
* '

GLAVA

54.

Intrebare.

Deaca vreame
scaunul
lui

ce

am

zis

Dumnezeu

aicea

dumnezairea a domnului si numele Isus Hristos unde iaste

mai sus ca arhiereul iaste bogonoset si |ine pre pamint si cealea ce poarta inchipuesc Dumnezaului nostru Isus Hristos. Dara
scris sa-1 arate

pre sfintul

lui
.

trup, deaca
'

.. , vreame ce iaste arhiereul chipul lui Hristos? dinsul. pentru aceasta si vezi mai jos poveastealui cezice de Asculta
.

!) a)

Trecut-a umbra

legii".

Bun5tatea a venit".

<

-w

'

>.

*.

ORlNDUIELI BISERICETI

(gl.

51-86)

105

%r

rAspunsul protopopului de la NAPPLIA CHIR NICOLAE, PREOTUL AL LUI MALAXU, CARELE AXJ FOST FOARTE llVJELEPT*

i'

"t

lr
i

I n s&

deagetui

al treilea i

doilea al minii dreapte carele iaste impreuna cu sta drept, iara eel de-al treilea pujin cam plecat, arata pe
al

Cautaaiceade
vezi.

inchipuia^te pre Isus, insa eel de-al doilea carele sta drept se chiama I, iara al treilea deaget carele face chip pu^inel cam plecat, acela sa chiama S: iata, aa e numelelui: IS. Iara deagetui eel de intii, carele iaste impreunat cu al patrulea deaget i sta eel mare de intii pre dinsul, inchipuesc aceale doao stihia lui H, caci ca sint incrueiate iara al cincilea deaget, carele iaste si acela putinel plecat, acela inchipuiaste S ca deaca vreame ce deagetui eel de intii cu al patrulea sa chaima H, iata ca si eel de-a cincea iaste S. Drept aceaia aceale trei deagete inchipuesc S. $i cum am scris mai sus, ca al doilea cu al treilea sa chiama Isus, asijderea deagetui eel de intii cu eel de-a patra si cu eel de-a cincea sa chiama Hristos. lata ca e scris numele lui Isus Hristos intru sfinta mina a arhiereului. $i cum au dat Hristos darul i blagoslovenia ucenicilor, a$a i arhiereul o da preotilor. i cind vrea sa se inalte la ceriu, atunce blagoslovi pre ucenicii lui Gherman !facu amindoao miinile sale, cum graia^te durnnezaiasca i sfinta evanghelie: rigradeanuU ridica-^s miinile sale i-i blagoslovL Dece si arhiereul, cind blagoslovea^te oamenii domnului cu amind6ao miinile, atunc^ raduce chipul marelui Luca, glava arhiereului sau, domnului nostru Isus Hristos, carele blagoslovi pre uce- 24, Zac. 114.

lucru

i
:

nicii

sai,

cum am

zis.

PENTRU ARHIEREU SAU PREOT, DA SE VOR SCHIMNICI, SAU UNDE SE VOR TUNDE FArA DE VOE.

GLAVA
'

55.
t

saborului de in beseareca lui Dumnezeu, Sofia, graiaste: care arhiereu se va schimnici iase de in parintescul si invatatoreasca rinduiala si mearge in rindul fiiului si al ucenicului, i mai mult nu obladuiaste, nice in scaun ade, nice pastorea^te, numai ce-1 pastoresc al^ii pre dinsul; cace ca se-au facut tatal fiiu i dascalul ucenic si stapinul sluga. Drept aceaia zise acest sfint sabor, ca arhiereul carele face aceasta ^i sa schimniceaste, sa fie acela gol de arhierie de tot. Iara ieromonahul da se va schimnici, nu se parasea^te de preo^ia lui, ce iara slujaste liturghie, cace ca n-are rinduiala arhiereasca, ca arhiereul. Pentru aceaia acest canon al acestui sfint sabor. zice: deaca va lua dumnezeiasca $i ingereasca schimnicie, nu se apara a nu sluji liturghie* Iara arhiereul, da se va lasa de vladicie in sila lui, sau preotul, poruncesc sfintele pravile sa nu se bage in seama acea lasare atunce si nice o adeverire sa n-aiba. Iara sfintul patriarh de la Tarigrad, chir Mihail, cu sfintul lui sabor au poruncit i au lasat: tunderea, zice, carea se face in sila, iaste ca i cind nu se-ar fi facut niceodata, a$a au socotit.

Canonul

al doilea al

De
fia.

la

sfinta
i

besearica So-

Pentru

iero*

monah.

dumnezeeq-

tilor dascali.

Mihail patrii
'

arh.

-r--*

---*

*-*,T

vsc^^s.
* *

k
->

106

1NDREPTAREA LEGII
Armenopul:
cite sint

Armeno^wl.

Graiaste

si

da

se fac

da

sila,

acealea

nu

se

baga

m
Zri.

frica, sau lucrul carele se face cu da sila, saude D^pt aceaia, tot nice sa acela n-are nice o putere, nice adevarare, de alta protivnicie, baga in seama.
,

>

CARELE SE VA AFLA IN PACATE SI OAMENII PENTRU PREOTUL DE LA DiNSUL; SI PENTRU SA NU OSlNDEASCA MIREASA FUGA POPA; SI PENTRU SA NU OSlNDEASCA NESTINE; SI NUL PRE PENTRU CINSTEA PREOTILOR.

MatheL

'
I:

dumnezaescul loan Zlatoust: multi preo^ijiini pacjTffl Graiaste vi Zlatoust. eu, fifi du hu slujesc si nu se sfiasteJ^Jinjii^iiTnne/. **aduc daru'r.e, adeca face trupu carele sint na inte si insa agnetu se s%t sfinl^te^iian^e glasul etopoS5u se face Cinstitul singe al domnului, dupa donTnulm B"d Cor<inteni>, mincati, ca acesta e trupul mieu; si beaji de mintuitorului luati de zac. 149. mieu al legn noao. intr-insul toti, ca acesta iaste singele ca graiaste: de veisti pe preot adevarat m^le Athana sie Marele Athaprescunle de la alt pacat, sa nu-|i intorci darul adeca curvTaste sau lace nasie. le duci ca e pacatos, cace ca acealea prescuri nu osindesti
.

pentru preot, ca au facut grai nestine pentru arhiereul sau De va face cu deadinsul sint mai reale, aceluia, pina nu se ya si fac care p&cate sa nu saborul arhieresc si sa-i la darul, pma atunce ispita si intrebare de adeca de la litursa fuga niminea de la priceastenia lui, se intoarca, nice lucrure bisencesti. ^ ghie si de la slujba lui si de la alte
-

si

hd

dinsul, nice sa-t

htn?lui Dumnezeu,

plata pentru dinsul se sue la cenu, mra elu-s va lua adeca leturghia ta

prescunlebine ca iaste nedastoinic i pacatos lara

i,

Nichita
roneanul.

Ser-

r^ f^TTofe^^
t
Zri

pacatelor lui in zioa judecajn. Nu se cade, nici se cuvine, nice e pTmeot, ma"cara de-ar fi popa si pacato, 5 Qt ol : numai s* te departezi de dinsul 10 impistreale sa inemiijui_ nu o jtim. Drept aceaia trebuiaste tului. iara taina

Jn^^a^de^n^a^e

v>

iaste drept,

maeara pacatosfv

fiescaruia plata drept, cum vor face, sa le plateasca cTsi ei au judecatoriu se canoi carii osindeau pe preoti aceia sa groaznica zi a judecatii. arhiereul sau duhov- / greu, cum va parea sau va socoti neafca foarte tare'si

.^va
r

nu de preotul ce slujaste nedastoinic, ca de ^^tara asa adevarat: vai nesfirsitei munci cu preotia, acela se face mostnean lepada sa lase

n
;f
*

IZr
*""*
-

KejTLr^T

cu tot sufletul (tu, o, crestine) intru cresticarea oiZte^te cu cinste pre muma ta, beseanca, ,i botez si pe pre in duhul sfint, adeca pe in dumnezeescul te-ai nSIut
Tine-ti mintea dreapta
si
;

draC

ca cinstea ca sa fii cinstit de Dumnezeu cace ce au tocmeala ingereasca, imparatulm pentru dinsul se socoteaste, ca si oamenii preoVor la Hristos
;

I!

11

Sfe ^ ^^ %$
\
^

3^M?

.a

fift52&M,

H^q

ORlNDUIELI BISERICEtl

(gi.

51-86)

w
.

107.

sa cinstesc, asat trebuife sa se cinsteasca si preotii pentru Hristos; iara ci^i nu cinstesc preotii, aceia minie pe Hristos, de-acia i sfintia sa se
sfiiaste
si

se minie pre
si

dinsii.

>

Graiaste
lor-ca.

Antioh Pandecta:
ai lui

episcopii, zice, sa cinsteasca


i

pe nite slugi

Hristos
:;..:

pe preotii Antioh ca pe ni^te oameni be au tocmeala decta.


'
.

Pan-

ingereasca.
.

;.

,l

'.-'
'

PENTRU CARTEA AU ZAPISUL ARHIEREULUI SI DUPA MOARTE UNDE SA I SE DEA HAINELE SAU UNEALTELE.
;

GLSVVA
mai

57.

intrase la rinduiala arhie- Armenopul. riei, acealea le da unde-i iaste voia si le imparte la ipoarte i intru viata lui^ iara cite au facut deaca s-au pus arhiereu, acealea sint ale bisearicii, ad'eca ale episcopiei sau ale mitropoliei, si pre acealea nu face zapis. Iara v-fle sa va fi timplat sa ia niscare lucrure de la parin^ii lui, sau de la unchi, v sau de la surori, sau de la frati, sau i de la alta rudenie, aceastea la dinsii se impart si iaste volnic sa le faca ce i-e voia. Iara hrisovul al de pumrea pomenitului imparat loan Duca graiaste: Imparatul dupa moartea arhiereului, zice, sa nu rapeasca nimenile unealtele lui, loan Duca. orice se-ara afla, ce numai naintea a tot clirosul sa le ia iconomul (adeca ispravnicul casii) pr zapis sau cu scrisoare, pina va veni alt arhiereu sa le ia de la dinsul.
/Cite

auavut

arhiereul

nainte, pina

nn

->

PENTRU VlRSTA HIROTONIEI PREOTILOR, apArA DE PREOTIE.


1 t
L I

SI

CARE PACATE

GLAVA

58.
ft* 1

a^

sabor graiaste: cind va sa se faca cineva preot, loan trebue acela sa fie de 30 de ani, iara diaconul de 25 i ipodiaconul de \ 20, iara citetul de 18. Iara pacatele carele apara de preotie sint aceastea: De-1 va strica alt copil, sau el copil fiind va strica pre alt copil. Sau va curvi cu muiare, sau cu voinic, sau cu dobitoc. Sau cu fameaia-s afara de fire. Sau de nu-i va fi fost fameaia fata cind o au luat. Sau va fi fost logodit cu alta, sau fameaia lui cu altul. Sau va fi a doa nunta. \ Sau mai nainte de cununie au stricat pre logodita lui.

Canonul 14

al saselui

Sau --au curvit muiarea lui. Sau au facut ucidere da nevoie sau de voe. Sau iaste fur, sa fie furat de in sfintele jertavnicului, sau alte lucrure
r

de la altcineva.
-

# ," Sau sa fie vrajitor, sa faca vraji. Sau saleage barbatul cu muiarea sa nu se impreune.

**

v.

--^-

-*-

-<-*

/
:

108
>

1NDREPTAREA LEGII
v

Sauseva
Sau va Sau va
fi
'

fi

lepadat vreodata de Hristos.


',

jurat strimb. fi facut alt pacat de moarte. . . w hirotoneti preot, lui Hristos, sa nu indraznesti sa-1 O, arhiereul Zrt. la darul, dupa judicata arde si tu si el; de-acia aminduror va se ca vei e puterea, si mai virtos legi. Drept aeeaia fereaste dtu-Ji dumnezaestii dai preojia nedastpimcilor. sa nu mostenesti veacinicul foe, ca ca unele de face cineva preot si va cadea ve intru Iara deaca se va Marele Vasicanonul 51 al marelui se ia darul preotlei.de tot, dupa intr-aceastea, i lie. nu se apara. iara a se pricestui cindu-i va fi voia Vasile, cocon mic si s-au amestecat cu altul in Iara de va fi f ost nestine Vezi,

CaJa da

vest.

put" vp-^ > deplin, sa tie intrat maamanui llt de-au fost si copil si n-au eunoscut intr-insul, sa nu se faca preot, bine ca de vasul, se-au facut net reabnic sr fara pacatul, iara cace i s-au spart sa fie de lu ba aeeaia, trupul lui nu poate sa se faca folos preotiei, drept copil de-s va baga madulanul, si copilul, ce sa zice, la alt preotiei ; de-acia

<

iar se

apara da preotie.

PENTRU PODOABA PREOTEASCA CE 1NCHIPU1ASTE.

GLAVA
-

59.

<

dupa pentru aeeaia iaste rosie sau mohonta Podoaba slugile sale foe (carele face pre ingerii sai duhure si graiul prorocului rosie, adeca cu plasca imbrasi pentru aceasta, ca plasca arzatoriu). Iaste imbraca^i patimele lui. Asijderea si preotn, cind smt cara pe Hristos la marelui arhiereului preotiei, atunce arata ca sint slugi si ostasi cu podoaba ca imparatului da vecie si araduc preotn serafimilor, sau, lui Hristos, jertavnic. simtitoriul carburie Hristos intru sfintul tin dumnezeescul si Isaiei, asa si serafimul odinioara eel carbune da^l deade Si cum au luat domnului nostru cereasca piine, sfintul trup si singele preotii, cu lingura diaconii araduc in chipul mgenlor. si-1 dau oamenilor. Iara Hristos
preotului
.

Ls

4 t

PRICESTUI PENTRU PREOT CARELE VA SLUM SI NU SE VA * DUMNEZEESTILOR TAINI.


'

GLAVA
C

60.
'
i

Apostoli,

ca-

non, 50.

'

episcop sau optulea al sfintilor apostoli porunceaste: care Canonul al f pricestui dumnezeestilor o IaTo-n facind liturghie si nu se va P reot~sIu spune spue vina cace nu s-au pricestuit; de-acia de va taini, acela sa-si se canoneasca, nu"se~pedepseaste, iara de nu va vrea sa spue, sa drepi, cace preotie citava vreame, pina-s va plmge gresa a,

adeca sa fie lipsit de ca da vina oamenilor de


pacatos, pentr-aceaia nu

zic

pentru dinsul cace au lasat


sa
se pricetuiasca.

sfintele iaste
V
'

va

'

I
r^-

II
f.

/.

ORlNDUIELI BISERICE^TI

(gl.

51-86)
j

109
i
if

PENTRU CELA CE VA SA SE PREOTEASCA MAI NAINTE PlNA NU IA FAMEAE.


.

GLA.VA
Canonul 26

61.

cV>

va sa se preoteasca neinsurat, ce sa zice sa nu ia fameae, acela trebue sa se intrebe de va putea sa-s tie injeleptia intreaga, adeca sa petreaca cu curajie. Pre unul ca acela sa-1 sufere si sa-1 hirotoneasca iara de nu va putea sa se tie in curatie, intii sa-s ia fameae, fata pre , leage. De-acia atunce dupa nunta sa i se faca si hirotonia pre rind, adeca citej, ipodiacon, diacon
al sfin^ilor apostoli graiaste:

carele

Apostoli,

ca-

;n

non. 26.

':

si preot.

Dupa
citejilor
si

hirotonie

nu se-au dat

altui.

nemanui a
-

se insura, fara

numai

Zri.

cintare^ilor.

V*l

PENTRU PREOTUL CE VA AVEA VRAJBA CU CINEVA vArsa In zioa ce va face liturghte.

DE VA

GLAVA
%

62.

Preotul cu vrajba de va sluji liturghie, acela sa fie desart de liturghie Nichifor Tarizile 7, ca_ graiaste Eysevie: vai_de p opa cela ce v a a vea vrajba cu cineva
si

va

slyjl

mai namte pin a nu

gradeanul

oam enilor.

<

'

se

va impaca

si

va da blagoslqvenie
.*~
,

Graiaste si dumnezaescul Zlatoust preotul aajjcatoriu aminte de Zlatoust rau, acela mciodata nu duce lui Dumnezeu jertva curata si de va fi avind raotate la inema lui, iara dragoste curata sa n-aiba, acela ce slujba slujaste ? $i ce iaste cind ziceMH(p)KKcfc( w) 1 ). i pentru ce roaga pre Dumnezeu pentru spasema lui si a oamenilor, cace ca unul ca acela indrazneala la Dumnezeu n-are cace ca e calcatoriu de ihva^aturile lui. Drept aceaia, se va intoarce Dumnezeu de jartya lui, ca si de a lui Gain, carele-i era pizma pe frate-sau. Unul ca acela sa-si aduca aminte ce porunci domnul: ,da-ti vei aduce darul la jertavnic, zice (adeca prescurile-ti), si acolo-J vei aduce aminte ca fratele tau crestinul are ceva catra tine, atunce pas intii da te impaca cu fratele tau si atunce-^i du darul tau lui Dumnezeu. Drept aceaia, si tu nu treace porunca si invatatura biruitoriului, ca sa nu te osindesti, sa te faci striin de slava lui. Iara care preot va face liturghie si sa nu faca pace mai nainte cu cela Zri ce s-au invrajbit, pre acela vor dumnezaestii paring sa fie fara preotie patruzeci de zile.
1

-t

'

^r

Care preot va bori da be^ie in zioa ,ce-au slujit liturghie, acela lipsit sa fie de popie zile 40 iara de va bori a doa zi da betie si sa nu fie facut
;

Postnicul.

liturghie, acela sa fie lipsit

da liturghie

zile

20.
\
*j*

x
}

,,Pace tuturor".
\

I
-

"*

flr

**

*j

.--*

>

*'--"
~*

'

t y&~~ v;-

"~

""

'i

no

"

INDREPTAREA. LEGII

PENTRU PREOTUL, SA.NU SARUTE MORT CtND VA VREA SA SLUJASCA LITURGHIE; NICE DEACA VA FACE LITURGHIE SA NU SARUTE SFINTELE ICOANE.

GLAVA

63.

:V

xy

zi sa faca hturghie, Preotul, de va saruta mqrtul, nu poate intr-acea Gherman faaceasta, sa sa sarute dumnezaestile taini- iara de va face rigrUeanuV "Vntru ca va cind sluja^ si sa pricestmaste lipsit da preo^ie 40 de zile. De-acia fie buzele lui de dumsi infricosatele taini si i se vapsesc de dumnezaestile atunce deaca firsa.ste, liturghia ? i se dazbraca priceastenie,

nezaiasca

de odejdii de sfinta priceastenie, cum am blagosloveaste metanie si alta la Preacista atunce se intoarce de faca o calea cu pace. oamenii si mearge tot omul crestin pre acasa-si, in
si
;

iase afara. icoanele sa

nu sarute pentru ca-i sint buzele vapsite Hristos se zis. Ce numai la icoana lui

PENTRU PREOTUL, DE VA SLUJI LITURGHIE FArA RE ANTIMIS, NU VA PURTA GRuA DE BESEARICA LUI DUMNEZEU, CE SAU OVA URGISI, SAU VA ARDE VAS SFlNT AL BESEARICII.

GLAVA
Postnicul
-

64.

>T
i

Care preot va doao sutef iara deva


"

sluji

Hturghie fara de antimis, acela sa faca rnetanii fara de aritimis, sa s luji in besearica netirnosita
'

.' ... _ se ia popia. va urgisi si v..-preot nu va purta.grija da besearica lui, ce o la Sdborul de Iara care nu o va cura^i si de nu :o va matura si de nu va Nichea. cu toata cinstea de da preotia lui. odeidiile, acela sa se pedepseasca cu hpsa cinsti oltariu va timpla, de betie sau da vreo leane, sa lase foe la Iara de se Nichifor Talucru sfint de carele si va arde vreo carte sau alt rior&deanul. sau^ afara in besearica, lui un an, sau in besearica, acela sa fie lipsit da preotia se afla inlauntru arhiereului. ia alt canon, cum va parea
'

VlNATORIU, SAU PRINZATORIU SA-I VRADE pAsAri, SAU DE VA VRAjI, SAU DEVA MEARGE ADECA JASCA, SAU DE VA FI VlNZATORIU DE ALTUL, grAitoriu DE rAu.

PENTRU PREOTUL, DE VA

FI

T 1 t
'

GLAVA

65.

\inatoriu, sau prinde pasari, sau-s va lasa slujba Postnicul Care preot iaste pentru spasenia lui datoriu sa aduca aminte lui Bumnezeu Saborul Lao- carea iaste luni de popia lui. si a oamenilor, acela. sa fie lipsit 3 dichiei ' canon, ? fie lipsit de preotia, Iara de va face ve intr-un chip vraji, acela sa

itoriude lui

*_f
Postnicul.

lase , vinzator u ; de altul? ins& de s , va poci s? se f sa i se ia popia. se canoneasca, iara de nu se va parasi, atunce sa
.

dej^

r'

^-

^m

OKlNDUIELI BISERICETI
"
. .

(gl.

51-86)

111
v
t

PENTRU PREOTUL, DE NU- VA CITI CEASURILE 1 VA FACE LITURGHIE 1 DE VA FACE SINGUR MASLO.

GLAVA
^

66.
*
*

Care preot nu-sva citi ceasurile si -va face liturghie, acela are pacat; iara deaca va face liturghie da le va citi, iaste neimpreunat pacatului. Iara maslo singur nu poate sa faca, de nu vor fi si alti preoji, pentru ca^ sfihta scriptura zice sa ehemam popii besearicii si invata sa nu chemam numai unuL Drept aceaia, trebue sa pazim 'cu deadinsul si cu frica leagea si toWiealele besearicii; ca, cum nu poate numai un arniereu sa hirotoneasca pre alt arhiereu singur, cace ca e faradeleage, asijderea si 1 preot maslo nu poate singur sa faca, ce tocma 7 preoti trebue sa fie, iara numai putini iara de sa va timpla vreame sa nu fie pre numar tocma 7 preoti, atunce trei tot sa nu lipseasca. '; : -; ...
;
:

Postnieut
m
M

Simeon Saluneanuh
m

Pos<lania>Iacov, glava
zac. 57*
.

-i

6,

>:.

'

.-

...-.;

''
.

...

'

.-.,

;.;'..

PENTRU PREOTUL, DE VA MURI FArA DE COCONI.


"-'''

"':

~'"'

GLAVA

67.

'

-.'"" '-; _ Care preot va mun si coconi nu-i vor raminea, nice alti mostneani, aceluia sa i se imparta avutia lui. si toate bucatele in trei parti 'de-acia una sa i se faca pentru suflet pomana si milostenie, si alta sa o dea preoteasii, de nu se va marita; iara a treia sa o dea la besearica, sau la mitropolie de va fi, sau episcopie.'
'

'

Leagea.
i

PENTRU PRE OTI, CA SA NU JUDECE PE ARHlEREUL LOR.


'-,.:

"

GLAVA

68.

_.

'

se-au dat preotilor, nice mireanilor sa judece pe arhiereul lor, Nichita de pentru ca e cap si pastoriu lor. Dara aceasta -se-au dat arhiereilor, sa caute Serron.
.

Nu

la

'

1-

.--" sa judece pe preoti si pre oamenii lui. Oile, ce sa zice oamenii, si ucenicii, adeca pfeo^ii, nu voireti sa pasteti Grigorie pre pastorii si inva}atorii vostri, pre arhierei zic; ca in loc' de ucenici goslov. ce- sihteti, iara voi veti sa va faceti dascali, sa judecati pre ceia ce au puteare sa va judece si sa va inveate?
fi

Boi
.

Fiescarele in ce tocmeala se-au chemat, intr-aceaia sa zice in rinduiala carea au chemat Dumnezeu pre fiescarele,
sa
si

4-

si

ce sa intr-aceaia
fie,

Pavel apostol.

fie..

Nice^ diaconi, nice mireani, nu pot sa judece pre popa, cumva sa se urgiseasca dumnezeirea ssra sfintia.
i_

ca sa

nu

JSfichiia

Set-

roneanul.
'<.

^PENTRU PREOJI
v

DIACONI CARII NU VOR POMENI PE ARHIEREUL LOR.

>

s*

GLAVA
*

69.

*^

Canonul 13 al saborului de-intii si de-al doilea graiaste: care preot Saborullsial sau diacon va zice ca stie de arhiereul lui ca se afla in gresale, de-acia 2, mnon. 13.
't

*'
.

-.

.112

N R E PT ARE A LE G II
I.)

mai nainte, pina nu se va face sabor si judecata episcopului, va indrazni de va lasa pomenirea lui si nu-1 va pomeni la sfintele slujbe si la alte
slujbe, aceluia sa
i

se ia darul preotiei

de

tot.

PENTRU CA PREOTII SlNT IN CHIPDL CELOR SAPTEZECI DE APOSTOLI, IARA ARHIEREII IN LOCUL CELOR 12. 1 NU NUMAI ClTE DAZLEAGA ARHIEREII SlNT DAZLEGATE, CE ClTE DAZLEAGA SI PRE CEI CE AU LUAT PE NEUREPTATE.
.

GLAVA

70.

Simeon
neanul.

Solu-

Zri,

Zri

Solum, zice ca preotii au darul celor saptezeci de apostoli, iara arhiereii au ai celor doisprezeace, carora sufla domnul si zise: priimiti duh sfint, carora veti erta pacatele, ertate vor fi, carora veti tinea, tinute vor fi. Drept aceaia, lor li s-au dat darul duhului sfint si unul dupa altul iau acel dar al arhieriei. Iara preotii n-au dar a erta pacatele, ca si cei saptezeci ce n-au avut darul duhului sfint sa iarte pacatele. i nu numai cite vor dazlega arhiereii sint dazlegate, ce cite vor dazlega si pre cei ce au luat ceva pe nedreptate. i ascultati carii sint ceia ce au luat pe nedreptate. Un om au intrat intr-o casa si au f urat niste unealte sau intr-alt chip, cum au napastuit pre cineva si i-au luat ceva pe nedreptate, de-acia se-au facut afurisanie pentru acel furtisag sau pentru acea nedreptate. Deci cela ce le-au furat nu i-au fost frica de Dumnezeu, nice de afurisanie, sa intoarca unealtele cealea ce au luat si sa ia ertaciune, ce s-au lasat intr-acea legatura a afurisaniei si muri si se afla afurisit. Acum de acesta, ce sa face ca sa se iarte? Asculta insa cind sa vor plati furtisagurile carele au furat, sau nedreptatea carea au luat i se vor intoarce la cei nap^stuiti, adeca la ceia ce ale cui au fost, atunce se iarta si acela trup si se dazleaga, carele se-au fost afurisit pentru furtisagul sau pentru nedreptatea ceaia ce au luat.

Simeon, preasfintul mitropolit de

la

'>

PENTRU PREOTI 1 cAlUGAM, CA SA \lf SE AMEASTEGE ^1 SA POAKTE GRLlA DE LUCRURILE 1 GRIJILE MIRENESTI, NICE
SA vrAciuiascA.

||LAVA
Apostolii,
ca-

71.

non,

6.

apostoli poruncea^te ca nice episcopi, nice preoti, nice diaconi, nice calugari sa nu se ameastece in lucrurile mirenesti, nice sa-s lase besearica lui, sau slujba lui si sa negotatoreaspa, iara de va fi intr-aceasta, sau sa se paraseasca, sau sa i se ia darul, ca nu e vreadnic preotiei, pentru ca minciuna sa potriveaste^ cu jehuirea; iara de va fi calugar, se afurisea^te si se goneaste de la besearica lui Hristos pina se va parasi.

4$

Canonul 6

al

sfintilor

^
I
*

ORlNDUIELI BISERICETI

(gl.

51-86)

113

lara preotul carele va vraciui sau va taia vine, acela sa fie lipsit de preotie zile 7, iara alti invatatori zic zile 40 iara altii zic sau sa se paraseasca sau sa i se ia darul.
;

Postnieul.

PENTRU TOTI SFINTITII, ADECA PREOTII, DE NU- VOR CITI TOATA PRAVILA, ADECA SLUJBA LOR; $1 PENTRU DE SAPTE ORI IN ZI: LAUDAIU-TE, DOAMNE; 1 CARELE SiNT 7 LAUDE.
GLAVA
Care preot
is

72.

*i

va lasa slujba pravilei sale, adeca vecernea si utranea Postnieul. $i cealealalte toate, acela sa se canoneasca citeva zile, pentru ca graiaste Psalm. J 18. dumnezeescul David: de sapte ori in zi te laudaiu, doamne. Dece aceale sapte laude, datoriu iaste preotul sa le zica zioa si noaptea Simeon Soluintra citire si intra slavoslovie lui dumnezeu, carele sint aceastea: cintarea neanul. de intii iaste polunostnita, a doa utrania cu pravii ceas, a treia tretii
j

vecermea, a saptea pavecernita. lata aceastea sint ceale 7 laude, carele zice dumnezeescul David, ca, de 7 ori in zi te laudaiu doamne. Ascultati si poveastea lor, pentru ce lucru fac aceastea: Polunostnita iaste cintare pentru inviiarea mintuitorului si a doa venire a lui, cind va veni ginerile cu mare slava. Iara cintarea utranii iaste cace vine zioa si multimim celuia ce au dat lumina si au spart inselatura intunearecului, pentr-aceaia cu utrania si cu pravii ceas se chiama lauda intru incepatura zilii si cu slavoslavie trimeasa lui Dumnezeu. Iara cintarea a lu tretii ceas iaste pentru cace au venit duhul sfint si deaca lumina pre dinsii, apoi cu dinsii toata si dumnezee^tii apostoli lumea. Iara cintarea a lui sestii ceas iaste pentru rastignirea mintuitoriului,

ceas, a patra sestii ceas, a cincea deviatii ceas, a ^asea

Zri.

Pentru
notniia.

polu-

Pentru
nia.

utra-

Pentru 3

ceas.

Pentru 6 ceas.

ca intr-al saselea ceas se rastigni

si

tamadui calcarea

lu

Adam

carea o

au facut

intr-al sasele ceas.

Iara cintarea a lui deviatii ceas iaste pentru strigarea ce au strigat Pentru 9 ceas: intr-acel ceas, domnul nostra Isus Hristos: tata, intru minile tale-mi dau sufletul; si asa-s deade sufletul; si moartea domnului pre moartea omori si pre cei de intru iad izbavi. Iara cintarea vecerniei iaste de multemirea catra Dumnezeu pentru Pentru vecerca am sosit catra sfirsenia zilii, si inca pentru ingruparea domnului nostra, nie. ca seara se-au ingrupat prea sfintul sfintiei sale trup. Iara cintarea pavecernitii iaste cace ca spre odihna ne-am asezat, Pentru pavei pentru cace iaste incepatura noptii, ne rugam ca cu pace sa adurmim cernitd. si sa inviem, adeca sa ne sculam sa vedem lumina. titi acuma carele sint 7 laude si ce inchipuiesc. Iara vai de p reotuL cela ce nu va citi aceastea, insa ale zilii si ale noptii, cace ca socoteaste/ pre dinsul Dumnezeu ca pe un mort. Iara jertva fara de singe, carea sa chiama dumnezaiasca liturghie, 7m. pe toate intreace, cace ca lucru adevarat iaste al domnului si al

8 C.

1201

**

f r-=^****->-

114

lNDREPTAREA LEGII

sapte laude, carele-s mai sus, datonu laste tot hturghie alt crestinul sa le zica, si preot si mirean iara dumnezaiasca niminea nu poate sa-i slujasca fara numai arhiereul si preotul.
sfin^iei sale. i insa ceale
;
^
*

PENTRU MIREANUL CE SA VA SFII A SA CUMENECA DE LA PREOTUL MIREAN CARELE VA AVEA PREOTEASA.

GLA VA
Sabor. de
la

73.

Gangra, canon.
4.

Grozniae.

Canonul 4 al sfintului sabor de la Gangra graiaste preotul, zice, iara nestine carele va avea preoteasa si va shiji jertva cea fara de singe, are muiare, de sa va afla da se va sfii, adins elus pentru preotul cace nu se va precestui sfintelor taini de in minile lui, pre acela om dumnegroazmca judecata. zeestii parinti nu-1 canonesc, ce-ldau anathemei. 0,
:

PENTRU

PREOTUL CARELE SE VA RUSINA A-S CUMINECA PREOTEASA LUI.

GLA V A
|

74.

Sabor.

6,

ca-

non. 103.

Canonul 103 al saselui sabor de la Trulla graiaste: preotului, zice, dumnezaestilor taim si va da de-i va fi rusine a pricestui preoteasa lui acela popa citava potiriul catra altul sa o pricestuiasca, a-1 opri pre

vreame nu
\

lasa,

numai

ce

sa ia popia de tot.

1
'i
i

PENTRU PREOT, DA SE VA iNSURA, SAU PREOTEASA, SAU MIREANUL CLIRIC A DOA 'OAR A DA SE VOR INSURA. G L A V A 75.
Sabor.

Neoca-

ehesaria,

non.

J.

saborului de la Neochesana porunceaste: vreun om apoi, dupa preojie ce nu se va insura si se va face preot de June, iara de la va vrea sa se insoare, unul ca acela i sa ia preotia de tot, iara

Canonul

al

i
i

Lcagea.

ZH,
/
.

besearica nu se goneaste. _ w -j raminea vaduu, Iara de va fi alt preot si-i va muri preoteasa si va la besearica de-acia va vrea sa ia alta muiare, ia-i-se si lui preotia, iara de nice acela nu se goneaste. sa se Asijderea si preoteasa cariia-i va muri popa, de nu va putea neaparata sa fie. tie in curatia ei, de va vrea sa se marite, L Care se insoara de-a doa oara, acela nu poate fi cliric; adeca mireanul va lua a doa fameae si au fost cliric, de-acia nu mai poate fi cliric. carele clincul, Socoteala se socoteaste asa, ca de sa va insura a doa oara cinstea si scaunul in cinste ce are nu se scoate, ce o tine si-s are de mare de dupa rinduiala cinstii sale; iara de-acia intr-alta rinduiala mai dupa socoteala acolo de unde iaste. si se afla, a se sui mai sus nu poate, besericestilor si imparatestilor dumnezaestilor pravile.
\
I

r
I

/.
4

ORlNDIJIELI BISERICETI(gl. 51-86)

116"

PENTRU CELA CE VA SA SE PREOTEASCA SI VA LUA MUIARE SAU VADUA, SAU SLUJNICA, SAU ALTA CE VA FI AVlND
VIATA REA."
(

GLAVA
'

76.

Canonul 18 al sfintilor apostoli graiaste: cine va vrea sa se faca preot si Apostoli, case va insura, de va lua fameae vadua, sau curva, sau roaba, sau slujnic&, non. 18. sau cinghiasa, acela nu poate fi preot; ca pravila va asa, cum iaste cv Cinghiasa, se viata curata si imbunatatit cela ce va sa se faca preot, asa sa fie si fameaia chiamamuerilui,

ce sa zice curata

si

nespurcata.

' le

-~ care
la

-*-<* dnta

pre

veselii

PENTRU CELA CE SA AFLA IN PACATE CARELE APArA DE PREOTIE, IARA EL SE VA '.HIROTONI.

eu tavnbura*

GLAVA

77.

r*

Carele va vrea sa se faca preot, de va tacea sa nu spue pacatul carele au facut, sau de voia lui va lasa sa nu ispovedeasca pacatul cela ce-1 apara da preotie, de-acia se va hirotoni preot si dupa aceia-1 va ispovedi nemica nu-i foloseaste hirotonia, ce sa sa ia da rul. cace ca se-au facut ' ca nu-i stie nimenilea pacatele lui. _ Iara care arhiereu va hirotoni pre acela, nestiund pacatul lui, atunce acesta canon larta pe arhiereu sa n-aiba nice o pedepsa intru arhieria sa. " daruj. celuia ce sa afla in pacatele cealea ce apara de preotie ' ' iara el se hirotoneaste. i" Graesc unii ca, cum curateaza botezul pre om de toate pacatele carele au facut mai nainte de botez si se face nou, adeca fara de pacate, asa si preotia, pacatele care le face omul mai nainte da preotie, le curateaza hirotonia. Ce insa de aceasta graiaste Valsamon si aleage tocmeala lucrului acestuia ca aceasta, zice, purtatorii de Dumnezeu parinti nu o au

Nichita de la
Iraclie.

Theofil Ale-

mndreanul,
canon. I.
\

Sabor. 2, canon,
9.

Valsamon.

ce insa pacatele celor nebotezati adevarat le curateaza; iara ceia ce vor sa ia preotia, de vor face pacate sau mai nainte de hirotonie, sau dupa hirotome, acelora li sa ia darul de tot.

nicecum,

adeca

cum

suferit

sa

iarte

preotia

pacatele,

ca

bo'tejunea,

PENTRU OVREAIU, DE SA VA BOTEZ A, SE FACE PREOT.

GLAVA
^

78.

Auzita bine socoteala ce zice Valsamon, ca botejunea curateaza Valsamon. toate pacatele omului; ce deaca vreame ce le curateaza, dar deaca va veni un ovreaiu sa se boteaze, dupa socoteala pove'stii lui, poate sa se faca preot? Poate, pentru ca ori ce pacate va fi avut le-au curajit botejunea si nice o spurcaciune n-au lasat intr-insul, drept aceaia ia preotia neaparat iara deaca se va boteza, de va face pacate carele opresc da preotie, atunce nu poate nice intr-un chip sa se faca preot.

.8*

'^

';!

1
*M

tttt:

/
/
\

> y

116

1NDREPTAREA LEGII

PREOTUL, DE VA ISPOVEDI PACATUL SAU DE VOE PENTRU CARELE AU FACUT MAI NAINTE DE HIRQTONIE. G LA V A 79.
SHoor.

de

la

Neochesaria, canon.
Zri.
9.
.

de acesta saborului de la Neochesaria porunceaste Canonul 9 al da preo^ie si va ispovedi pacatul de a lui pacat al preotului mai nainte

buna voe

fiindu-i frica

I:

Preotul, zice, iara el se-au hirotonit s i dupa hirotonie se mdemna intr-aceasta va sa se munceasca in vecie ; si sine: de va raminea munceasca bun si-si ispovedi de voe pacatul saU, ca sa nu se de intru gind dumnezaestii paring ai acelui sfint sabor: acel De aceasta poruncesc se de buna voe pacatul, msa de slujba sa om, zice, carele-si va ispovedi alte nu mai faca liturghie intru toata viata lui, iara paraseasca, adeca sa preo^ii sedeare, adeca sa si le tie, ce sa zice cu tocmeale ale preo^iei sa toate lucruri e beseintru tocmeala rinduialii sale intru aza cu preotii dupa sa se sue de in rinduiala in rinduiala
ricesti
;

de Dumnezeu. ce va curvi sau va face

alt

pacat carele apara de preojie, i-au parut rau si au zis intru

-r

-4

cind se va timpla pncestuiasca dumneza. sale, atunce, cind va vrea sa se cinstea rinduialii zis, toate beseriin launtru la jertavnic. $i cum am estilor taini, sa intre liturghia sa jertva cea fara de singe, ce sa zice cestile sa le faca, numai nedastoimc. i aceastea o au lasat de a lui voe, ca un nu sluiasca, cace ca 3 ispovedit dat sa le slujasca si sa le tie, cace s-au Sarure besericesti i se-au cum am zis mai sus. Inca^i pentru ac eas tea de pacatul de voe va timpla lucrure ce plac lui Dumneze. Iara de se bunatate buna sa faca aceale ca acela de tot se goleaste 1 de pacat, unul
si

de va cadea iara in buna va gresi, de va si arata smereme si cale darure ce are. i deaca oamemlor, bunatatea buna sa placa lui Dumnezeu si si de-ar face toata numai mai mult nu poate sa le tie sau sa le la, de-acia acealea darure de pe un mirean pacatos, carele sa intoarce priimesc in besearica ca
ce-1

Cauta.
,

vine spre bine. in rau r a n L% preo^ie si va gresj si dupa Insa preotul de va gresi mai nainte de pre se va vadi defa* de aceale pacate, preotie si nu se va ispovedi, 'nice de la alte slujbe sa-1 apere de la liturghie nice acela nu poate arhiereul de-a slu besericestC ce-i da voe sau sa se paraseasca venire catra dreptul cuvint si seama la infncosata a doa de-aceia el va da domnul nostru Isus Hristos, ca --evrednic si infricosatul judecatoriu, Iara de singe al domnulm Isus Hristos ce au slujit preasf intuL trup si dupa hiroau gresit, sau naintea hirotomei sau se va vadi p&catul lui ca incasa adeca de cinci marturn credinciosi, tonie, cu adevarata aratare, darure, cum scrie darul de tot si se goleaste si de alte s^ure, atunce i sa ia
si
-

.-"

;.

1'!**^*

mai

sus.

SARUTARE DIACON, DE VA CURVI, SAU PUNA LA PENTRU GRESI PREOTUL SAU DIACONUL.

VA

_
%;

GLAVA
* * m

80.
t

Sabor. NeoC0 ~

toTt:
/

:, Canonul 10 al saborului de la Neochesaria graiaste: diaconul, atunce sa-s vie in loc de sluga.

de va curv

'"-

ORlNDUIELI BJSERIGETI

(gl.

51-86)

117

Diaconul carele va ispovedi pacatul sau, atunce de rinduiala diaco- Valsamon. mei se dasparte iara in tocmeala slugii sa vie, cum zice mai sus, arata
sa
fie

in slujba

citirii.

y
I

Iara care preot sau diacon va veni pina la sarutare, de va saruta Mamie Vasimuiare si-si va spurca buzele, si-si va ispovedi pacatul sau, acela se opreaste lie, canon. 66. da preotie citava vreame, carele iaste preot sau diacon, insa preotul da
*">

^
Wfi

premie, iara diaconul de slujba diaconiei si numai sa se ameastece cu cei shn\x% insa preotul cu preojii, iara diaconul cu diaconii. Iara de vor gresi gresale carele apara da preotie, atunce i se ia darul carui de-ar fi sau preot sau diacon. *
.

PENTRU MUIAREA, DE VA FACE COPIL 1 VA NAPASTUI PRE POPA CA L-AU FACUT CU DlNSUL. INTREBAREA LUI COSTANTIN EPISCOPUL CATRA SFINTUL MITROPOLIT DE LA IRACLIA, CHIR NICHITA.

GLA VA
f
1

81.

Muiarea, de va naste copilul si va zice ca cu cutare preot 1-au facut, de aceasta ce sa va face? Mare ciuda iaste fara vadire sa faca juramint muiarea, si preotului sa i se ia darul.
*
*

RASPUNSUL SFlNTULUI NICHITA DE LA IRACLIA.


/
* *

Vinile preotului carele va fi de-ai luarea darul sau de-al oprirea citava vreame, de-i va zice netine asupra lui ce-i va fi voia, nu se baga in seama, nice i sa ia darul, nici sa-1 opreasca citava vreame, ce sa-i arate pira cu marturii credincioase, bune si cinstite, cum vor dumnezeestile pravile. Iara cuvintul muerii nicecum nu se creade, nice sa baga in seama de nu vor fi marturii credincioase. Numai ce trebue sa pui sfintele odejdii, cealea ce poarta preotul cind slujaste; si insa de va vrea preotul acela carele e pint, atunce le ia si se imbraca si face k^kiht* bp-k 1

atunce-1 lasa intru judecata lui opre^ti citava vreame.

Dumnezeu

si

De-aciia nice-i lua darul, nice sa-1


).

'

PENTRU DA SE VA INSURA CINEVA SI SE VA PREOTI, IARA 1NSURAREA SE VA AFLA FArA DE LEAGE; SI DE CLIRICUL MIREAN DE VA AVEA FAMEAE, IARA INTR-ACELASI CHIP.
GLAVA
82.
\

Canonul 26 al ^aselui sabor graiaste: preotul carele va lua muiare, adeca muiarea care au.luaf cind.'au fost mirean, si se va afla ruda lui,.
l
)

Sobor'.

6,

ca
i

non. 26.

^Binecuvintat este Dumnezeu",


*

*
.

\* +

1*

'

V
/

118

INDREP-TAREA

I.EGII

scaunuj poate sa o ia, acela preot sa fie numa. pre carea pe leage nu de tot sa fie iara. de dreg&tom preot.e. e la saboara cu alti preoti, numa. iturgme, ce ?i de toate slujbele besericesti, Z\ ,i nu numai de adeca sa saza tn rind cu <to preoti. Si tie, earn am zis, fcaunul

J
'I

sa saza in ertaciu'ne se-au facut si i se-au dat, acea"ta blagoslov, fara de leage nestnnd el, iara a facut aeela lucru al nuntei dara cum dau lui voe purtatorii de Dumnezeu pannti; vreo sluiba nu-i sa poarte el grna el pre altul, clnd lui trebue sa si blagosloveasca g dar blagoslovenia iaste darul sfintulu. duh i ;:tru'paeat ele sale? ca nice slinacela nemic nu se ameasteca nice darulm, c&tre altii si unul ca carel-aufacu pentru pacatul amestecarii de singe

.^,^ae-au.
K

1'

Apostoli, non. 19.

ca-

de la duhul sfint, putea sa dea altui n-are de intr-acela dar cum va i deaca vreame ce fin e, are da catra alfu si blagosloveme ?, . lucru care n-are ? Cela ce pre ascuns va putea s5 dea? Ce von. inai zice, nice iara cela ce n-are cum pe v eun a blagoslov., nice sa pricestumsca See de fata sa indrazneasca treat,,, numai sadearea in scaunul preotilor, iara alta om ca soseaste lui cum am zis mai sus, fara numa. sa se roage teericeasca sa nu slujasca,' amestecarii de singe sa-i iarte faradeleagea lui Dumnezeu cu lacrame el nunta fara de leage sa se daspan carea an facut si acea a fac a? sa nu ma, mearga. Decc de va mult catra fameaia aceaia nuseya d&sparti, nu numa. de s aun nu se lipseasca de scaun, iara de an luat sa acea muiare fara de leage carea sa se lipseasca, ce inca cu sa se Hristos pina-si vor ven, spre pocaamc fie afara da bescarica lui n atuncc sa-i priimeasca; .ar* de n dLpar^a unul de altul, in sila domneasca, altul de voe, atunce slUe despar^a se dasparta unul de e adeca cu judecata de afara. otQ sa fie. nu poate c * uacel chric Iara mireanul carele va fi fara de leage,,
fei

i.T

I'

nA

Jjuf

Zon&ra.
11

sa muiare fara de leage, nu numai de in cliros Carele tine se besearica, pina se va desparti; si deacaee inca si de la sa se canoneasca ca

^ goneasea,
va
desparti,

un amestecatonu de smge.

PENTRU PREOTLL CE E OPRIT

SI

DESPARTIT DEPOPIE, DE

NU>K*f SI Bttl CADEA SA ZICA k(c)ak*HK I SE VA OPRIT DE VA SLUJI PREOT CU POP A CELA CE E SI PENTRU DE

&

^^^

LITURGIIIE.

GLAVA
'

83.

IntveUrea uC

Oare cade-se un

preot,

ce i-au

luaV darul pentru

gresalele ^ce

au

tTarhNicolae.

HK| fl

f
i) 2)
3^

^K

3)

pricestuiasca sau sa cadeasca cu cadealnita, sau sa se


.

inlauntru in oltariu?

,,

Binecuvintat este Dumnezeul nostru".

Doamne,
,

milostiveste-te spre noi".

Hristos, adevaratul

Dumnezeu

al nostru
^

\\<T

XF*.
**'
'v.-

T
'

'

J>

ORINDUIELI BISERICE^TI

(gl.

51-86)

119

rAspuivsul patriarhului nicolae.


f

Ba, ce numai in locul mireanilor sa se pue sa fie. Iara preotul carele va face liturghie cu popa eel oprit atunce se dasparte si el de preotia lui.

si-1

va

sti,

Apostolij non. 11.

ca-

ii

PENTRU PREOTUL, DE-I VA CURVI MUIAREA LUI, SAU A MIREANULUI SI VA VREA SA SE PREOTEASCA; 1 DE PREOTEASA, DA SE VA APUCA CU DA SILA SA CURVEASCA CINEVA.
*\

GLAVA

84.

Canonul 8 al sfintului sabor de la Neochesaria. porunceaste: de va curvi zice, muiarea vreunui om si se va vadi de fata, unul ca acela i, intru slujba preotiei nu poate veni. Iara de sa va'hirotoni cineva si dupa hirotonie va curvi muiarea lui, atunce sa o lase. Iara de va vrea sa se afle cu dinsa, acela nu poate sa aiba sau sa tie nice un dar preotesc. Pi Muiarea omului mirean, de va curvi si o vor vadi de fata, atunce acela nu poate sa vie nice la o rinduiala preoteasca. Vadirea de fa*J.a iaste sa marturiseasca cinci marturii de acel lucru al curviei si sa jure, de-acia atunce sa se lipseasca de darul preotiei unul ca acela. Iara de va fi banuind ca curveaste fameaia lui si nu se va vadi cu marturii, unul ca acela se face popa pentru ca banuiala a curviei muerii lui nu se-au aratat. Iara da se va vedea si se va'arata adeva,rata si va vrea el sa faca carte de dasparteala ca sa se dasparta de dinsa, atunce, neaparat iar se face popa; iara asa el adevarat alta muiare nu mai poate sa ia, ce numai sa traiasca singur in curatie si in cinste. -j-Iara de va fi preot si va curvi preoteasa lui, poruncesc dumnezeestii parinti: de-i va.fi voia sa-s }ie preotia, sa se dasparta de dinsa de tot; iara de va vrea sa o tie ca si mai nainte, atunce se dasparte de rinduiala preotiei in carea se afla, ^peiitru ca acea preoteasa a lui ce au curvit, deaca se-au spurcat, iaste spurcata; pentr-aceaia preotul ei da se va amesteca cu ea sa face tot un trup, de-acia si el se ameasteca intru spurcaciunea celuialalta si iaste spurcatu. Drept aceaia nu poate veni sa fie
intru slujba besearicii.

Soborul
chesariei,

Neo*-*

ca-

non. 8.

Zonara.
Cauta.

<

<

Zri.
i

01s
I '.

Muiarea mireanului de va are voe sa si-o tic.

curvi,. si

el

o va erta de gresala, acela Cauta.

Cum
curata
curata.
si

se cauta

sa aleage cela ce va sa fie preot, ca sa fie cu viata Postnicul. imbunatatita, asa sa se caute si fameaia lui sa fie cinstita si
si
. _
. t

Iara de sa va timpla sa se apuce cu da sila fameaia preotului de Leu si Cos/anvreun silnic, sau se va robi sa fie roaba, si o vor spurca i sa faca pacate tin imj)drati;cu dinsa, sa hu se dasparta de dinsa, ce sa o tie ca si de intii neaparat; si preotul acela de slujba preotiei lui nu s^ dasparte, ce sa-s tie toata slujba preotiei fara de gresala; si nice un putearnic sa nu-1 tie de rau, nice sa-1 apere, pace ca pacatul preoteasii lui se-au facut fara de voia ei,

adeca cu da

sila.

*
-v
< *

.-

m^ j

;
*-:

120
v.

INDREPTAREA LEGII
ARHIEREI, CARH VOR PRIIMI PREOTI STRIINI FArA PENTRU CARTILE DE CARTI DE PACE SI DE ERTACIUNE ; SI CE 1NCHIPUESC PREOTUL ROHIT DE-L VOR PRIIMI FArA DE CARTE. SI DE

p
>

GLAVA

85.
r

I-.

preot va mearge 33 al sfintilor apostoli porunceaste: care aposCanonul Sfinttt avea v a priimi arhiereul locului aceluia n nu va toli, canon. 33. in eparhie striina si-1 acel arhiereu ce-1 va ertaciune, sa fie daspartit de arhierie ft carte de Pni intr-alta afurisit de arhiereul lui si se va duce Tara de va fi nestine lar aV lor cafie afurisit. non. 12. priimi arhiereul locului aceluia si acela sa eparhie si-1 va de nu imble intr-alta eparhie fara de carti de pace Nice 1 sfintit sa S&bor. Laodislujba besericeasca. chiei,canon.41. la episcopul sail, nice sa indrazneasca a face alta sau nice un preot n-are voe sa dea altui preot Carti de ertaciune Sabot. Antiocarti de la canon. 8. lor; iara de va fi mort, atunce lau hieiy nu e arhiereul
_

fc

Gauta.

cind ispravnicul arhiereului. Insa ispravnicii locului, adeca protopopn


cliric,

si

parintn duhovnici, earn

..

..

!
I

Apostoli, non. 12.

ca-

Mathei.

ispravnicii locului, au voe sa dea carti de sa chiama si _ cum au si alte tocmeale pre leage. pace, arhiereu pe preotul despartit de popie da alt Arhiereul de va priimi aceluia sa i se ia darul cliric si-1 va erta de va sluji, sau va sa pace, f^cem stire ce mchipmaste : cmd Iara pentru cartea de acolo, pentru preot sau cliric intr-alta eparhie sa slujasca mearga vreun
ei

socotitori

si

'

'

!._
rt

*, cinste.
!

cartea aceam mart unseast e pre aceaia ia carte de la duhului sfmt dupa rinduiala se-au hirotomt cu darul dinsul ca dupa martunsit sau si a altor preo^i cam pre dins au marturia duhovnicului cum de dinsul catra toti unde va mearge acel preot, Si arata arhiereul /astoinica deregatorie a preotiei, curata si se-au infrimsetat marea de la arhiereul de slobozie iaste aceasta: carea ia preotul Iara cartea voia arhiereului intr-alt loc sa slujasca, si se arata ca cu lui ca sa se duca fara de intru mintea lui, si cum nu iaste preot sau au esit, iara nude pravoskvnic ?i cutare boerie *, si iaste bun crestin si minte, si are sau, ca de cartea ceaia ce poarta a arhiereului marturiseaste pre dinsul lui Dumnezeu. toate iaste dastoinic preotiei sa slujasca preotului. cea pace se chiama ceale doao carti ale Iara cardie de
arhiereul

sau;

si

Valsarnon.

de popie si cea de slobozie. pace arhiereul pe preotul fara de carte de Priimeaste iara el va fi fost rob. se va fi pradat mosia preotului sau slobozie, cind
w
m i

si

de

PENTRU PREOTII CARII IAU CAM AT A, SAU CALUGARI, SAU MIREANI.

Id

GLAVA
Apostoli^ non. 44.
ca-

86.

om sau diaconul de va imprumuta pe vreun preotie. sau sa se paraseasca, sau sa fie oprit da camata, acela

Canonul 44

al

sfintilor

apostoli

graiaste:

episcopul sau preotul, cu niscare bam si va ma

'

.,

'

CALPUZANI

COMPLICII LOR

(gj.

87-88)
*

121
*

sa se hirotoneasca. <p-~ Calugarul sau calugarita de vor lua camata, acela sa fie intru ana- Posinicul. tnema pina se vor parasi de acel lucru rau si ^ viclean. Ml reanul cre ? tin va vrea sa ia camata de la fratele sau crestinul, Marele , Vasiacela sa se afuriseasca si sa se lipseasca si de dumnezaiasca pricea'stenie pmase va parasi; atunce sa.se iarte si sa se priimeasca la besearica.
el

carele apara

camat5 > acela intii mtreabe vrea-va sa acea dobinda nedreapta carea au luat camata sa o dea saracilor? De-acia sa se prinza cu zapis, mai mult lucru fara de leage ca acela sa nu faca. Atunce, de va fi curat de alte paeate

sa se

S^l

Car6le

Va V rea
-

f sufere

S6 faC pre0t *

va

lua

JMo^ ~
c

da preotie,

tm

,
_

In

PENTRU CALPUZANH, CEIA CE FAC BANI 1 PENTRU PEDEPSA LOR.

RAl,

GLA VA
cum B
U Ce ra
J.

87.

Mincinosii ceia ce fac bani rai, aceia inca fac aceaia gresala ca ' ar sudui pre imparatui si pre domnul tarii.

si

Zac. 1

S^
7Z
r

amestecatura, ce sa zice, aurul eel Zac. 2, nilrpt ce ar fi sa fie, ei-1 V curat spurca si-1 measteca. Argintul asijderea, unu-1 ameasteca cu arama altu-1 fac chiar de arama si numai Va ce-l'spoesc desupra cu argint. Aceasta e una. A doa, de-ar fi si cura^i o seanfa de bam, iar ei fac mai mici de nu ajung la cumpana, ce pagubesc oamenii ceia ce-i lau. A treia, asijderea sa chiama mincinosi pentru cace ca chipu SC rea PUne PrC di iaste mincinoasa, nu iaste facuta "! den rfn t cu invatatura cuiva, + T'. ca un sfat ce pre funs, lucru rau. Drept aceaia de-ar f si eurati, cu nemic mestecati, v si de-ar fi i ? i deplin la cumpana, totu e un lucru mincinos si se chiama mincinos si sot furtisagului bUn ermi aU patrU luCruri P e ^Prejurul lor: intii, Zac. 3. - * rp]a ceia ce face bam sa aiba puteare si voe de la imparatie sau de la domnu ocului aceluia Al doile sa se faca in loc vestSt, cum ar fi in mijLocu v z % A1 treile sa aiba chip h - " " frS* scriptura cinst moasa, iara sa nu fie f facuta aceaia scrisoare in vreun chip P grozav' si de Al patrulea laras, sa fie si la cumpana deplin Lmto si nu lipseasca, cum iaste mai cu dreptate, asa sa fie
j
! ,

nt de trei feliur

^TJ?

'

a fa e mi " cii 0?i Ce Se zice oricine v a ' calpuzan Za e ' P do l7 ni ra 616 im aratului ?i al domnului acelui loc, acebl %Xi sa i se l capul, dupaP aceaia sa-i """i , aceluia intn tae arza trupul in foe, si cite bucate va avea toate sa fie domnesti. Iara de'sa va afla ca s-auVcut lp " Zame la VreU Sat Sau - u * th> g mic ? or atun ce numai sa i se ? SSf faca moarte, iara bucatele sa nu i le ia nimenile, nice sa-1 arza. 19 UndG faCC b9ni S5 fie dom ^asca. Iara de Zac. ' sa va afla ca acea casa au fost pnnsa cu chirie, atunce trebue sa cerceC l VaZ5 de Vre ame e Stapinul aceii case Ia -iastV aproape de-acolea, atunce casa va , tot ' fi domneasca, de vreame ce iudecatonulu-s prepune cum sa fie, si el stiind oarece ; iara de sa va afla ca acel om cu casa lacuiaste departe dJacolea, atunce casa nu va fi dom HG3SC9.
e
-

^^ m

^.

'

'

va^/of l7oUfl tT 1

T
'

5.
1

\.

..
J

.122

INDREPTAREA LEGII
Inca de sa va
afla ca

Zac.
Ci

6.

atunce acea casa iaste a vreunii mueri sarace,


.:
. . .

iara
Zac.
7.

Zac.

8.

pedepsit mai putin decit ar fi facut bam incape i/voia nemanui sau de arama lamunta, sau cum ar ii rai de in aur si de in argint rau, fara de pedcpsire va sa aiba, de vreame ce mste mai rau, ce acela tot o ; stirea imparatiei sau a dommei. lucrum iara amesteca aurul sau argintul cu alte Oricare zlatariu va Zac. 9. mincinos, de va spurca lucrul si se va afla stirea stapinului, ce sa zice, sa plateasca. 'mi alt cu nemica, numai cu capul aurud sau domnesti si de vor indrazni sa spurce Ceia ce "ac 'bani Zac. 10. vor plati ee numa. dobinda lor, aceia eu alt eu nem.ea nu pentru
sa fie
. .

domneasca. ; saraci, mr nu afla ca iaste a mscare cocom Inca acea casa de sa va vreun ispravnic Iara de sa va afla ca acei cocom au va fi domneasca. casa va fi naemit el casa, atunce sa pretuiasca pre toate bucatele lor si lm. plateasca tot el acel pret tot den bucatele cit va face si sa de aur nestine bani cit de bum, galbeni lamunti Macara' de-ara face argmt curat sau alt feliu de bani sa fie lamunti de curat, sau talere, sa cumpana ce cu aceastea cu toate nu va putea sa fie deplin si la

nu va

fi

--.

j
*

'

'

argmtul

Zac. 11.

Zac, 12.
Zac. 13.

X'at'direg&toriu va lasa sinu acela numai cu capul sa plateasca. Cela ce va sti unde fac bani rai acela cu capul sa plateasca.
P

va
si

opri sa

nu table banii
*

cei rai,
.

de nu va spune judecatoriului,

ce i-au vadit sa

-)

Zac. 14.

-_ nice o pedepi.-dar, ce numa! sa-1 fi rob, sa nu-i dea alt dlr de lajudecator, iara de va ^lobo7ftasca sa nu mai fie rob. vreun calpuzan, trebue sa-1 cerceteaze Ond va prinde judecatoriul sa-1 de fac acel lucru, sx ce-i va spune mai are sotii S cine le da ajutoriu

nu aiba

Crea

Zac. 15.

Zac. 16.

de aur

arate pre calpuzani. prepusurile ajung la judecatoriu sa teamnele si P de arama, sa arate ca iaste f el de bani, fund Va sp oi vreun pre va spoi argintul sa arate ca ,aste aur, sau de argint, sau de

Ma *
J

acela sa-1 omoara.


.

i
. .

PENTRTJ CEIA CE IMBLA CU

BAM

RAl, SAU-I
88.

T LA

DIRffll.

GLAVA
Zac. 1
ce-i face, stiindu-1 si

bani Cela ce va cheltui sau va schimba


SeaS

rai

si-i

va lua de

la cela

9 I

sa se pedepcunoscindu-1 ca iaste calpuzan, acela

>

Zac. 2 Zac. 3
i

tufc^vfSnT^dinsul
nedeDseasca P

bani

rai, stiindu-i
;

ca sint

rai,

acela sa se

voia judecatoriului. acela face prepus si imbla cu bani rai, Cela ce poLta pedepsi. calpuz'anii, tot intr-un chip se vor el sotie cu

dupacum va

fi

cum

sa fie


R.
!:

COMOARA

(gl.

89)

123

sti su

o^uEt
can
de vor
fi

imbla cu bani rai iaste mai mare cindu j imblat de multe on si i s-au zis si n-au bagat seama.

t r
.

<-

cum

de la cine au luat acei bam, la

^7w
ff
a

rai sa-i intoarca, acela nu va eltU1 ban rai daca-1 vor

ft acela sa

nu aiba

avea pedepsire. prinde, de-, va pune chezas .


nice o pedepsire.

'

5.

r ^
J

f St

-^ ^^

SS

* * P-

ira vile ImpArAtesti. pentru ceia ce gAsesc MOARA PRE LOCUL SI PRE HOTARUL LOR, SAU PRE VREO COHOTARUL HESEARICII, SAU PRE LOC DOMNESC, A CUI SA VA CADEA SA FIE

GLAVA
* *

89.

'

Oricine

va putea

si

va vrea

sa cearce pre locul lui

si

pre hotarul lui

Zac.

1.

I
vreo comoara, aceaia sa fie a lui, iara nu a altuia a nemanui Va ;P ut mmenile sa cearce pre loc striin, pentru sa gaseasca Zac.

2.

L
_
ff .

stapmului celuia cu locul, asa numai den capul lu atunce P nu va raminea sa fie a lui, ce sa va da celuia cu locul. r P v B sa cum P ere destine tin loc sau un prilog sau laz, ce vn fi C ? ara Cda Ce J - au cumparat, atunce nu va putea i r UgmaSCa C au vhldut sa zica ca ^selat de i 1-au
'

gasi fara sfatul

r^
'

Zac.

3.

'

eftin

lTr::r
cu
o
'

L jr*A SS
L
C

va mearge de va cerca pre locul altuia si va gasi comoara 1 u1 ?i de sa va vadi acei - a ceya stapmul locului dentr-acea comoara, a ,ssrce inca de-1 va duce la iudeJ catoriu va avea pedepsa, oricum va fi voia judecatoriului. lie sa va prileji cuiva, nu cercind, ce asa, de se va gasio comoara pre un loc strnn, atunce sa fie si sa imparta in doao cu s&pinul locului. Aceasta se socoteaste inca si cind vor gasi niscare comoara pre loc garesc ce sa zice *****< p ?-loc c tate de comoara iaste de pururea , a celuia ce o gaseaste, iara Jmatate iumatate iaste a beseancn, sau mai de multe ori domneasca e Va fi nd n6?tine ne? te 0cine striine se hraneaste '"

r ts

Cela ce

7 r

'

>

~* *&*
*S-

Zac. 4.

Zac.

5.

Zac.

6.

jnm
?*

l\Z
lf

nuir: Tui
de

v^

p aV T f

Vre COmoara re acel loc a Iu i Petr, P ce 1-au Zac. dat l!,Tk sa hr n ea ? te atunce vor P arti in doao comoara Petr 5 d , Pavel, cela ce sa 1 P f si cu hraneaste acolea.

^ ^"S^
r n
r

V^ f
J

^ ^l ma e
o

Zac.

COm ara aC l0 aCeaia nu se va chem ce a gat. . Cumu se-ara zice: Petr au lasat u h neasc a ati ^a ani, iara mai apoi sa o ia GheorJ? J 1 P de sa va a ca s-au gasit comoara
S1

7.

Vre

'

f*'--^

pav er

^ ^ ^^ * ^ *^
Se
'

a a,tuia
'

Ce
8.

4 ,"

~4'

-i

124
t

tNDREPTAREA LEGII

Zac.

9.

Zac. 10.

Zac. 11.
/
1

sa va prileji cuiva, vreunui striin, sa gaseasca o comoara pre Pavel, acel loc ce sa hraneaste Pavel, atunce sa impar^a acel lucru cu iara Petr sa nu se ameastece intru nemic. De sa va prileji cuiva sa aiba pre mina lui niscare ocine zalojite si de va gasi el o comoara, atunce va imparti cu stapinul locului de vreame ce sa chiama c-au gasit, ca si cum ar f^intr-un loc striin. Cind va naemi oarecine un pomet, pentru sa culeaga poamele, pina sa chiama c-au la cutare vreame, iara acolea va gasi o comoara, atunce stapinul gasit acea comoara ca si intr-alt loc striin. Dece vor imparti cu

De

.;

locului in doaa. De-acia acea


..

jumatate a

lui

o va ^inea

si

se

va hrani cu

Zac. 12.

Zac. 13

de pururea ca cu un lucru al sau; iara ceaialalta parte, a stapinului, pina cind se va implea si aceaia o va tinea si se va hrani cu dinsa vreamea pometului. Atunce, deaca se va implea acea vreame, dupa cum stapile-au fost tocmeala sa tie acel loc cu chirie iara cind va da locul comoara. nului, atunce sa-i dea si partea lui ce i s-au venit jumatate de Cela ce va gasi comoara pre locul muerii lui ce-i vor fi dat zeastre, atunce sa imparta in doua cu muiarea-si. Iara de sa va prileji sa se despar^a, atunce sa-i dea partea ei ce i se va veni den comoara. De va }inea nestine niste ocine zalog pentru datorie si de vor treace 30 de ani si nu leva rascumpara, atunce de sa va afla vreo comoara cu pe acei 30 de ani, atunce sa fie tot a celuia ce-au gasit, iara celuia
dirtsa
;

Zac. 14.
-~H
'*

Zac. 16.
l

ocina nemica sa nu-i dea. Cela ce va gasi comoara cu vraji si cu draci, aceluia nemica sa nu i se dea, ce sa-i ia tot domnia. Comoara sa chiama aur, argint, banii cei vechi de demult, stapinul vor fi lucrure vechi, ai cui au fost sa nu'se stie cine au fost. Iara de nu
stapinul acelor lucrur'i se va cunoaste si se va sti cine au fost, atunce cine va gasi acealea lucruri nu se va chema c-au gasit comoara. Cine va naemi o casa, de va sedea cu chirie, si intr-acea casa va atunce se gasi niste bani ascunsi, si acei bani nu vor fi de mult vechi, vor chema ai stapinului,' iara nu ai celuia ee-au gasit si sade cu chine. Oricine va ascunde comoara deaca o va gasi, ca sa nu dea nemica celuia ce i s a vine, acela piiarde-s-Va si partea sa ce i sa va veni. Aceastea toate, ce scrie mai sus, au fost in zilele ceale vechi, iara acum se-au parasit acealea obiceaiure. .. Iara comoarale cite se gasesc, toate le iau domnii, si numai ce dau stapinului citu se indura, oarece putin lucru, celuia ce gaseaste, iara
si

Zac. 16.

i:

Zac. 17,

l>

Zac. 18.

"

>'

Zac. 19.

/,

celuia cu locul nu-i

dau nemica.

PENTRU

CLIRICI,

DE

LI SE

VA CADEA SA INTRE CHEZASI. G L A V A 90


graiaste: cliricul, zice, de

Apostoliiy non. 20.

ca.

Canonul 20

al sfintilor apostoli
i

va intra

chezas, aceluia sa

se ia darul.

Zonara.

Vreun mirean de va cumpara lucrure domne?ti, .carele se chiama sa ia popia vamesi, iar preotul va intra chezas pentru dinsul, aceluia
i
\

]
.

:'

ORlNDUIELI PENTRU CLER


de
.

(gl.

90-105)

125

tot. Iar

de sa va face chezai intr-alt ehipu, ca pentru sa dobindeasca,

de aceaia i sa ia darul. <Ia>ra da se va afla vreun orn saraeu datoriu si vor vrea sa-1 base in temnija, iara preotul va lua-1 in chizasie, de aceaia nu se apara, ce inca are cinste de bine ce au facut. ^i intr-alte lucrure bune de va intra preotul chezasi, n-are nice o pedepsa pentru chiza^uire.
si

(/1

'

PENTRU

CLIRICI,

CA SA NU MEARGA LA ClRCIUMA, NICE SA


TIE ClRCIUMA.

GLAVA

91.

Canonul 24 al sfintilor apostoli graiaste: care cliric se va arata ca Apostolii, mearge la circiuma sa manince si sa bea acolo, acela sa se afuriseasca. non 24 Da se ya timpla preotului a fi calatoriu si nu va avea unde minea Zonara, fara la circiuma si da nevoe intr-alt loc n-are unde se odihni, atunce i se iarta sa mie acolo si nemica sa nu se pedepseasca. i cliricul sa n-aiba pravalie de vinzare de vin, carea sa chiama prost Sabor. 6, circiuma. Ca de vreame ce el sa opreaste sa nu mearga la dinsa, dara non 9
-

ca-

ca-

inca sa aiba pravalie ca aceaia sa slujasca altor oameni? Caruia slujba-i iaste numai sa slujasca imparatului si marelui arhiereu, domnului nostru Isus Hristos. Insa sau sa se paraseasca de aceasta, sau sa i se ia darul. Iara pravalia aceaia ce are, de o va da altuia cu chirie, iaste ertat si nu se pedepseaste. .

PENTRU

CEI INDRACITI, CA SA NU FIE CLIRICI PREOTH CARII CAD 1 LEINA.


r
\

PENTRU

GLA VA
Canonul 77

92.

de sa va timpla cuiva a sa indraci, acela sa nu fie cliric, nice sa se ameastece sa se roage cu credinciosii pina se va cura^i de acea boala, De-acia, de va fi dastoinic, se va face cliric. - Aceasta ce zic, sa nu se ameastece sa se roage cu credinciosii eel indracit, iaste pentr-aceasta vina, ca pentru sa nu zica cuvint rau si scirnav la besearica, sa spaimeaze si sa sminteasca gloata oamenilor si sa se curmeaze slavoslovia, adeca slujba domnului. Iara pentru preotul carele lesina si cade, poruncesc dumnezaestile
al sfintilor apostoli graiaste:

Apostolii, non. 77.

ca-

Zri.

1
Socotirea dumnez&etilor
'pravile.
|fj

1
jjj

pravile: preot, zice, ca acela sa slujasca toate Iucrurile preotesti si sk le caute neaparat si nice o aparare sa n-aiba, numai de jertva e'ea fara de singe, ce sa chiama a dumnezaestii si sfintei liturghii, sa fie oprit si aparat

de dinsa. i de aceasta nu poruncesc numai dumnezaestile pravile, ce si adevarata marea besearica asa tine, dupa porunca dumnezaestii legl, si dau slobozire preotului care lesina sa slujasca toate preotestile, ce sa zice,

126

1NDREPTAREA LEGII

la toate sa blagosloveasca nunta, sa boteaze copii, sa faca blagoslovenie liturghie sa se slujbele; numai, cum graiaste pravila, de dumnezaiasca

apere de tot.

PENTRU CA SE FAG POPI


PREOTIE; ASUDEREA
SI

CEIA CE NU SlNT DE RUDA DE ACEIA CE SA NASC DE lNTR-0 FAMEAE


SI

CURVA. GLAVA
,-\s

93.

Sabor. 6, non. 33.

ca-

Nichifor Tarigradeanul.

Canonul 33 al saselui sabor porunceaste: cela ce va sa se faca popa, numai sa nu-i cauti ruda 'lui cine iaste, au de preot, au de mirean, ce numai sa cauti pre 'acela ce va sa ia deregatoria preotiei. Pentru ca aceasta faca ovreaii ce o au avut osebit, ca la ei nu pot de alta ruda sa se preoti, ce numai de ruda leviteasca, adeca preoteasca. Iara copiii carii vor naste de in muiai-e curva sau de in cea cu a doa cununie sau de intr-a treia, de vor arata lucrure cinstite si viata buna si vor fi dastoinici preotiei, aceia se hirotonesc iara nu se apara pentru pacatele parintilor, pentru ca aceia au f acut pacatele si ei s-au luat canonul, iara copiii nice au gresit, nice se canonesc.
;
.

PENTRU DA SE VA HIROTONI EPISCOP SAU ALTUL DE IN RlNDUL PREOTIEI SI VA AVEA SEMN SAU ALTA BETEJUNE PE TRUP.

GLAVA
i

94.
T *

.
*

'

Canonul 75 al sfinjilor apostoli graiaste: cine iaste cu un ochiu, non. 75. sau p 0n i V os, sau va avea semn, si va fi vreadnic slujbei preotiei, acela sa se faca, ca rana trupului nu spurca pre om, ce a sufletului. A lui ValIara oamenii mireani de vor avea patima de boala si vor vrea sa dumnezaestile samonpoveas- ge aca p reo ti, iara de boala ce au nu pot sa slujasca acesta la te acei& pveQ^ sa nu se f aca i ara ce ia ce pot sa slujasca, sau cu un canon. ^.^ gJ ^^ schiopi, sau intr-alt chip betejiti, au poruncit sa se faca Iara de preoti, pentru ca de suflet trebue sa fie curati, iara nu de trup. insa - vorfi sanatosi si vor lua preotia si dupa hirotonie le va veni boala,
Apostolii, ea-

^^

cu de nu-i va supara boala, ei sa slujasca si asa ci^i se afla, ce sa zice ca boala, neaparat sa-s ^ie preotia, sa slujasca lui Dumnezau, pentru propoveduitorii de Dumnezeu apostoli au socotit de au poruncit de aceasta nu se zicind: oricine va fi pentru boala trupului, acela de preotie sa mut, apere. Iara de va fi boala mare, cum am zis, orb, sau surd, sau alta boala si nu Va ^sati i sa va fi uscat mina dreapta, sau de va avea putea sa slujasca sfintele, acela sa se paraseasca de dumnezaiasca liturmai mult ghie, iara de rinduiala preotiei sa nu sa paraseasca, ce inca
preotiei sa se faca mila spre dinsul, ce sa zice sa-s -tie rinduiala scaunului la dinsii pentru sale dupa cinstea dregatoriei sale, si sa aiba si ajutoriu de traiul sau.
, ' t

r
-l
<*

/ /

^
*

ORlNDUIEU PENTRU CLER

(gl.

90-105)

12 7

PENTRU PREOTUL, DE VA BLAGOSLOVI NUNTA FArA DE LEAGE.


'

ft

'

GLAVA
carele

95.

'

blagoslovi nunta fara de leage sau nu de virstS, Leagea, o ja ace J1 nu va fi fost ce c3 de barbatul de 14 ani p muiarea de 12, aceluia Fat Va f tiu * P P a Ca au fost ^ta fara de " ' T.rf d^ fl ?t,Ut Ce 3U ] faCUt fara tire Sau da nebunie atunce ' ^ > a sa nu i ,. la darul, ce numai sa se se pedepseasca citava vreame.

Preotu

T 7

^
'

PENTRU PREOTUL, DA SE VA SPAlA In ZIOA CE VA VREA SA SLUJASCA LITURGHIE; SAU MIREANUL CE VA VREA SA SE CUMINECE SI VA MEARGE LA BAE.

GLAVA
.
-

96.
-

y
'

Va Pala SaU Va mearge Ia bae acela nu Pate sa faca Marco #* ^vh!ffl dup5 IitU hie sa se s ea ** Nice P nur Snl de sa va spala sau va mearge mireanul, la bae, nu poate sa i se TfeT*ne%. d^n^estile taim. Iara deaea se va pricestui, nice atunce nu noate kSe Pre tU, nice m^ reanu1 fara d va 1 timpla boala mortii intr-aceaia zi, > patimind pentru viata-s.
S6
-

da

"T^^

V" ^
-

'

ZSf f
>

"^

'

^
'

SjlSl
' '

>

\\

PENTRU PREOTUL, DE-I VA CURA SlNGE DE LNNAS, SAU DE IN DINTI CIND VA VREA SA SLUJASCA LITURGHIE.

GLAVA
. i

97.

Poslnicul

\
'

PENTRU PREOTUL, DE

SA VA.TLMPLA SA SE SABLAzNEASCA IN ZIOA CE VA SA SLUJASCA LITURGHIE.


I

GLAVA

98.

Preotul ce va vrea sa slujasca liturghie trupul vis si va sti ca-i laste acela

fr*l

P diavXl! 1 -f carea e de slujba aceaia sminteala si molitvele de pnceajteme si sa faca metanii 100 si sa se speale cu apa si sa se imbrace in camasa noao, adeca sa se premeneasca; de-acia
'

LIVSTV "^ atunce sa-s citeasca

Va faCe far& dG P0h * a

va veni de-i va cura lucru de pohta muereasca, atunce


si-i

Valsamon.

insa das

atunce sa slujasca

1<

:*-*

*.

^ *.

*i

x
.

w
r\ _

128

1NDREPTAREA LEGII
adevar de va fi nevoe, ce sa zice, de va fi praznic mare sau praznuiaste, aleasa de liturghie, iara de va fi alta zi carea nu se
;

liturghie
alta zi

sa

nu

slujasca liturghie.

PENTRU PREOT, SA SE FEREASCA DE MUIAREA LUI ClND VA


SA SLUJASCA LITURGHIE.
.

GLAVA
tv

99.

Sobor. 6, non. 13.

ca-

Canonul 13 al .saselui sabor porunceaste preojii f. diaeonii nu sa vor opresc de amestecarea fameilor sale, fara numai pre la zilele cealea ce trebue sa slujasca jertva cea fara de singe, adeca sfinta liturghie; atunee pacate imparasa se }ie, pentru ca vor sa slujasca unui curat si fara de domnului nostru tului imparatilor marelui arhiereu si mintuitoriu, singur pohta Hristos.' Drept aceaia trebue intr-aceaia zi sa se fereasca de
:

Isus

trupeasca.

PENTRU PREOTII CARII-S GONESC FAMEILE SALE, SOCOTIND PENTRU SMERENIA, SAU SA URASCA NUNTA CEA PRE LEAGE, SAU VINUL, SAU CARNEA. .

GLAVA
*

100.

Apostolii, ca--

non. 5.
sv
'

Canonul 5 al sfin^ilor apostoli graiaste: care preot sau diacon sau goni fameaia, acela a itu i d e i n clirici, intr-adins pentru smerenia-f, va
lasa intr-acela sa se afuriseasca pina o va carele gind i nu o va lua, aceluia sa i se ia darul, dace arata de aceasta, dumnezaiasca scris-au ^)nit fameaia ca-i iaste nunta necurata. Ca zice nunta e cinstita si patul nespurcatu ; pentr-aceaia i sa ia darul
suferi sa o ia.

Iarde

sa

va

UJ

soare^ca
"

Apostolii,

ca-

de nu o va lua, pentru ca si Hristos nunta cea de intii blagoslovi, sau de Iara da se va afla veun preot ca sa se leapede de nunta,
sau de vin, nu pentru tinearea, ce pentru uriciunea lor, acela sau arne sa se indrepteaze, sau sa i se ia darul. Nunta carea ia<ste> pre leage, besearica lui Dumnezeu nu o leapada, si domnul nostru Isus Hristos nici-i da vreo vina, ce o blagosloveaste. Ca intii nunta cea de intii blagoslovi in Cana-Galileiului si la dinsa facu muiare. minune, adeca facu apa vin. Drept aceaia facu pre omul si pre vremi, carele Iara pre ceia ce maninca carne si beau vin pre la poruncitele dumnedat si au poruncit propoveduitorii de Dumnezeu apostoli si au ca acealea sint zaestii parinti, pre aceia nu-i uraste besearica, pentru pentru traiul, toate bune pre la vremile lor nice pre ceia ce le parasesc aceia de earn nu-i canoneaste, ce pentru aceasta sa ne ferim de unii ca pentru uriciunea, sa feresc de 'acealea. $i insa de vor fi facind aceaia aceaia sa bine sa stie ca hulesc spre zidirile lui Dumnezeu. Drept aceia intoarce iara de vor fi mireani sa se afuriseasca, pina se vor li sa ia darul
,
_

non.

5.3.

^
/
*

Zonara.

t-

fl

\
t^

ORlNDUIELI- PENTRU CLER

(gl.

90-105)
r

129
14

sa se pocai'asca

si

sa se indrepteaze.

Iara de sa vor parasi de aceastea

pentru dumnezaiasca tocmeala si pentru- smerenia si pentru traiul vietii, pre aceia sa nu-i urgiseasca nimenea; cace ca si multi calugari in bogati ani au }inut, carii nice brinza, nice oaa au mincat, nice vin au baut.

\ *J

PENTRU MUIAREA CARE-SI VA LASA BARBATUL, SAU BARBATUL PRE MUIARE-SI PENTRU URlCIUNEA NUNTEI, SI PENTRU MUIAREA CARE NU VA SA SE CULCE CU bArBATULU-SI.
\

GLAVA
Canonul 12
lie

101.

al sfintului
ei
si

va lasa pre barbatul

sabor de la Gangra porunceaste: care muiare Sabor. va fugi de la dinsul fiindu-i urita nunta, sa Gangra,
'
.-

de
ca-

la
J

anathema. Binele nu

non. 14.

e bine cind

nu

se face bine.

Buna

iaste curatia si ca sa se

Valsamon.

nes tine de impreunarea nuntii, adeca de insurare. Iar cind iaste impreunare, cum graiaste marele Pavel, atunce sa fie cu voia barbatului si a fameii; ca muiarea nu obladuiaste pre trupul ei, ce barbatul. Iara de va lasa fameaia pe barbat fara de voia lui, sau barbatul pe muiare, fara de voia ei, si va sparge nunta sau unul sau altul, si va fugi de impreunarea legii carea se-au facut amindoi un trup si urasc leagea, aceia
tie

...

anathema

sa

fie.
\

Iara de va lasa unul pre altul, sau barbatul, sau muiarea, si se va Cauta, duce la viata calugareasca, carea e tocma ingereasca, da se va face calugar, aceia n-are partasie nice dec- pedepsa, cace ca au mers intru
-

,-

ma buna
i

cale.

Y"

ei sa se tie de S&borul de Care muiare va fi maritata si se va Laodichia. barbatul ei, si nu va sa se culce cu dinsul, iara el se va duce de va curvi sau la muiare, sau la dobitoc, sau intr-alt loc unde-i va parea, aceia pacat si aceia canon si pedepsa nu e a barbatului, ce iaste a muerii.

... socoti in via|a

*
.

la

PENTRU SFINTELE VASE


I
(

DE FURAREA SFINTELOR CARELE SlNT ALE BESEARICIL


SI
i

GLAVA
* "

102.

'.

va lua de la bisearica vasul carele va fi sfin^it, de argint sau de aur, sau mahrama, sau poala, si o va face de treaba afara da besearicS, macara desi nu iaste furarea
Canonul 72
al sfintilor apostoli graiaste:

cine

Apostolii,

non. 70 ji

ca71.

sfintelor deplina, iara asa sa stiji ca

canonul acesta afurisea^te pre uhii


sa fie de treaba
S&bor. 1 si 2 canon. 10.
*
"f

ca aceia.
i iara ori fiecine ce

va indrazni de va lua veun lucru

de besearica, adeca sau mahrama, lui, sau poala, sau sfea^nic, sau discos- sau i altele aseamene acestora, $i noi, dupa canonul apostolesc, pre unii ca aceia damu-i afurisaniei.

sau va da altuia

sa-i slujasca afara

'

c.

1201
.-*?

*-

...

i*

130

INDREPTAftEA LEGII
-' *

PENTRU CA SA SE JUDECE TOTI CLIRICII ARHIEREUL LOR.


>
k i

SI

CALUGARII DE

GLAVA
t

103.

it

11

4
*

*^
Ul

P-

SUDALME
*

(gl.

'106 115)

131

Scriu dumnezeestii parintipentru chipul calugarese, de va zice nesti- ZH. ne numai cu cuvintul sa se faca calugar sin-au ajuns sa se faca, in ce s-au aflat, intr-aceaia si iaste. Asa sa socotesti si de aceasta. Postnicu'L Iara preotul'carele va blastema si va huli pre Dumnezeu sau pre sfinti, acela sa fie lipsit de preotia lui un an si sa ia si alt canon, post si metanii si altele aseamene, cum va soeoti arhiereul sau. Iara de va blastema, atunce si va huli si. a doa oara, si vor mart.nrisi marturii cred incioase, fara de nici o ertaciune i ja ia dar ul. Iara mireanul carele va blastema faca si si va huli, acela se canoneaste- 1 an sa nu se pricestuiasca, sa
'

post, metanii

si

milostenii.

...

PHAVILE IMPArATESTI. PENTRU CEIA CE iNJUltA; QlND SE VA DA PEDEPSA SI ClND i\U LI SE VA DA.

LI

GLAVA
.

106.

...
Zac. 1.
.

*
,

ir

Cela ce va injura pre un om cmd nu. va fi de fata,, acela se va pedepsi intr-acela chip ca si cind ar fi injuratul de fata. Cela ce va injura si va ocari pre eel mort, acela sa, se pedepseasca nu asa tare cum ar fi cind au lost viu. Cela ce-s-va ride de altul aratind muteaste, acela se va pedepsi ca si cind 1-ar fi injurat si oc'arit cu cuvintul. Cela ce trimite pre altul sa indeamne pre nestine sa injure si sa ocarasca.pre cineva, sau sa-1 porneasca asupra cuiva sa-1 injure, de pururea si acela se va certa ca si un injuratoriu. Inca se va certa ca un injuratoriu si cela ce se va invata -a treace de pururea' pre linga casa vreunii mueri de cinste si va treace de multe asa ori tot cintind. Aceasta de-i i pare cuiva ca iaste lucru micsor, iara

Zac,

2.

...

"

Zac. 3.

Zac.

4.

Zac. 3.
V

acela sa pedepseaste si cu gloaba si cu alte pedepse trupefti. Zac. Cela ce va injura pre cela ce 1-au injurat, acela sa se pedepseasca ca un suduitoriu, iara asa putintel mai iusor decit cela ce l-au suduit

6.

intii.

-.'".
7.
I

Cela'ce va grai omului cuvinte bune si le va grai cu hiclensug. de-l_ Zac. va batjocori, adeca va grai peste piezi, acela se va pedepsi ca un suduitoriu. Zac. Cela ce va grai catra altul cuvinte sprintare cu mestersug intr-alt chip, ca sa nu se priceapa ca-s ride, cum se-ar zice: cind va zice cuiva ca eu nu smt fur, sau cind va zice mult im'pare raU unde te-au facut atita rusine ca unui fur, si altele ca aceastea, acela sa se cearte ca un sudu

8.

ltoriu.

/.

Cind va grai nestine catra altul cuvinte de sudalma si lui nu l-ar chip de gluma, acela sa se fi fost gindul sa-1 mu'stre, ce sa zice, ar zice in cearte ca un suduitoriu, pentru ca de pururea creade judecatoriul ca si gluma iaste cu pizma si, cind glumeaste, atunce-s face ris de-1 mustra mai virtos cind va fi firea omului si ca. sa nu se priceapa ca-1 suduiaste invatatura pre fiece cuvint tot. sa suduiasca, sau cind va fi nestine si -' taran prost. > v Cind va jura cela ce-au suduit cum n-au suduit intr-adins pre nestine, atunce judecatoriul, va soeoti de vafi acel om deprins cu aceale cuvinte
;
.

Zac. 9.

.,

Zac. 10.

$
tf

9*'

'

f
;

' \

U:

v
/

132

tNDREPTAREA
le

LEC.II
">^

da

graiaste de pururea, si nu suduiaste pre nimenile, atunce poate ca va creade judecatoriul juramintul lui; iara de vor* fi cuvinte de sudalma, atunce nu-i va creade juramintul, ce-1 va pedepsi ca pe un suduitoriu
si
>

Zac. 11.

Zac. 12

de aceasta trebue judecatoriu lui sa socoteasca cace ca iaste cuvint ce sa prinde si drept sudalma si nu drept sudalrna, pentru ca aceastea cuvinte sa chiama ca histe izvoade, si judecatoriul mai bine creade cum sa fie fara de sudalma. Drept aceaia nu se va pedepsi atunce acela ce-au zis acealea cuvinte. Cind nu va fi fost mai demult yrajba intre acela ce-au suduit i intre eel suduit, atunce cuvintele se socoteseu mai spre gind bun
ai

nu va baga seama juramintul lui, De va zice nestine altuia: tu

"
.

barba mare,

decit rau.
Zac. 13

Zac. 14.

Cind va sudui neftine pre altul glumind amindoi, atunce acela nu se va pedepsi ca un suduitoriu. Cela ce va face niscare mascariciuni de sa riza cetasii lui, acela ca un
suduitoriu se va pedepsi. Judecatoriul carele va injura sau va bate pre cela ce va zice ca nu-i place judecata lui cum 1-au judecat si va mearge de sa va judeca la alt judecatoriu carele va fi mai mare decit dinsul, acela sa se cearte ca un suduitoriu. De va fi nestine vreun om ca acela sa aiba vreo mesereare si de va zice cuiva vreun cuvint de sudalma pentru sa tocmeasca pre ceia ce sa cearta inaintea lui, acela nu se va pedepsi ca un suduitoriu. Dascalul carele- va bate ucenicul, acela nu se va pedepsi ca un suduitoriu, insa cindu-1 va bate cu masura si spre invatatura. $i sta acest lucru dupa voia judecatoriului sa judece bataia ucenicului,.sa vaza: fost-au cu masura ^i spre invatatura, au nu va fi fost. Pentru ca de nu va fi cu masura, atunce se va pedepsi ca. un suduitoriu. De sa va prileji vreunui filosof sau vreunui cititoriii de steale cind va cauta in obrazul cuiva i de-i va zice fur, atunce nu se va pedepsi ca un suduitoriu, pentru cace ca de i-au si zis fur, nu i-au zis pentru sa-1 suduiasca, ce pentru cace ca 1-au cunoscut cu mestersugul sau cum
*

^N

Zac. 15.

'

Zac. 16.

Zac. 17.

Zac. 18.

^-.

iaste fur.
Zac. 19.

nepotul pina a opta spita sa ceara judecata sa cearte pre tata-sau sau pre mosu-sau si pre alte obraze ca aceastea pentru cace-1 va fi suduit sau cace 1-au batut, cace ca judecatoriul creade cum tatal si mosul si altii ca ace^tea i-au mustrat si i-au batut spre
feciorul, nice

Nu va putea

invatatur^, iara
o Zac. 20.

spre raotate. Aceasta se socoteaste ctnd va fi bataia si vatamarea cu masura, cace ca de vor treace de masura, atunce acela ce 1-au batut sau 1-au vatamat se va certa trupea^te. $i sta acesta lucru in voia judecatoriului sa legiuiasca sa vaza fost-au cu masura, au n-au fost acea batae sau

nu

vatamatura.
Zac. 21

"*

Zac. 22.

Feciorul ce-1 va bate tata-sau pespre seama, macara de-ara fi si spre invatatura, atunce de va vrea, poate sa faca pre tata-sau si fara de voia lui sa-i dea ce-i va fi partea si sa se desparta de dinsul. Tatal poate sa indeamne pre judecatoriul sa cearte pre fiiu-sau pentru sudalma ce-1 va fi suduit, macara de-ara fi sudalma cit de mic^oara.

^<

\*

:\^f

'

SUDALME
Domnul,

(gl.

106-115)

133

fara de certare si fara de cuvinte de sudalma, indrepteaze pe robul sau spre invatatura.
se

poate sa

Zac. 23.

Priatenul socoteaste

si

ruda de va sudui pe priaten sau pe ruda, atunce nu ca 1-au suduit cu gind rau ca cum 1-ara sudui vreun
fi

Zac. 24.

striin.

TV

suduit pre cineva pentru pornirea miniei sau de in f*sminteala limbii, acela sa nu so cearte ca mi suduitoriu, iara asa se cade intr-acel ceas ce-au suduit sa- tocmeasca lucrul 1 sa se lase mai mic parindu-i rau ce-au facut, i pocainta sa fie de fata si sa.-> ceara ertaciune naintea tuturor; iara de va lipsi vreuna dentr-aceastea, atunce certase-va ca un sudtiitoriu. Cela ce va mustra pre nestine, iara eel suduit va priimi sudalma i va zice: eu am vrut de m-au suduit, atunce cela ce-au suduit nu se va pedepsi. $i aceasta se socoteaste cind va raminea sudalma asupra obrazului celui suduit; iara de va treace sudalma i la alt obraz, atunce acela de-al treilea obraz poate sa mearga sa pirasca la judecatoriu si sa-i foloseasca judecatoriul. Cum se-ar zice, sa injure neftine pe vreun copil, atunce iara sudalma nu ramine asupra copilului, ce treace la tata-sau _ macara ca i priimeaste copilul sudalma, iara tata-sau poate sa mearga la judecatoriu sa-s ceara judecata. Asijderea de va sudui nestine si pre muiarea cuiva, atunce sudalma treace spre barbatul ei. $i de va sudui nestine pe vreo sluga, atunce sudalma iara treace la stapinu-sau. Cela ce va sudui pre omul eel domnesc, acela se chiama cum au suduit pre domn; si de-ara si erta eel suduit, iara cace iaste om domnesc, domnul nurl va erta, ce-1 va pedepsi, Cihd va sudui nestine pre altul mult, iara el va tacea si va priimi . sudalma, atunce de vreame ce va fi sudalma mare i va fi $i cu lucru f acuta si eel suduit va fi si batut la trup dentr-acea sudalma, atunce judecatoriul va pedepsi pre cela ce-au sudurf macara de-ara si obicni eel injurat sudalma; cace ca judecatoriul creade cum eel injurat de frica zice ca priimeaste sudalma, iara nu cu adevarat. Cela ce va trimite pre altcineva sa injure pre altul, iara el nu-1 va injura, acela nu se va pedepsi ca un suduitoriu.. Cela ce va zice cuiva eu sint mai de cinste decit tine fi mai boiaren, atunce acela se suduiaste si se va pedepsi ca un suduitoriu, Iara de-i va zice.: cinstit sint i eu ca si tine fi boiaren ca si tine, atunce nu se va pedepsi ca un suduitoriu, de vreame ce nu ia nemica den cinstea lui sau den boeriia lui, i pentr-aceaia nu se,. va pedepsi ca un suduitoriu. Iara de
jkf

Cela ce va

Zac. 25.

Zac. 26.

Zac. 27.

Zac. 28.

...

Zac. 29.

Zac. 30.

Zac. 31.

vreame

ce acela ce va grai acest cuvint, el va fi mai mic decit acela ce aude acesta cuvint, atunce se va pedepsi ca un suduitoriu. Iara asa aceastea toate stau dupa voia judecatoriului sa judece fi sa adevereaze sa vaza
sint aceaste cuvinte

de sudalma, <sau> nu

sint.

(
-

in toata virsta si va injura pre cineva cu multe sudalmi Zac. si in multe feliuri, acela tot cu o judecata se va judeca i cu o pedepsa se va certa pentru toate. IarS cela ce va injura pre altul in multe vremi i de multe ori si cu multe feliuri de sudalme, acela s<? va pedepsi cu ce ar
fi

Un om

32,

multe

certari.
i*r*
.-

- t

'

V
134

INDREPTAREA LEGII

PENTRU StlDALME, ClND SE


.-"-..

VOR CHEMA CHEMA MARL


>

MICI

ClND SE

VOR

.V

--.'
#ac. 2.
*

CLAVA
.

107.

'.-."
-"

'

'
'

,"

'

."

"

>

Zac.

2.

Zac. 3.
!

(F

Zac.. 4.

Zac.

5.
4

sudalmile sa cearta dupa voia cade sa fie voia iudecatoriului, trebue acu'm sa spunem in ce chip se La toata iudecatoriului la lucruri ca aceastea, ce sa zice la sudalmi. aceaste socoteaste in doao chipuri: sau mare, sau mica, da pre sudalma se pentru vina dentru carea se-au lucruri ce st'au pre imprejur, ce sa zice celui suduit, sa vaza ce lei si se-au facut sudalma, spre obrazul scornit in mica; sau si locul in carele s-au facut sudalma, sau va fi mare au sa la seamavreame, si altele ca aceastea. De'ce dentr-aceastea lucruri ce poate pre carea e sudalma mare si mica, si asa judecatonul sa cunoasca' ... voia lui sa cearte pre cela ce suduiaste. chip Sudalma si ocara mare iaste cind se face si cu lucrul intr-acesta ./ cind va taia nestine barba altuia. den Sudalma mare iaste cind va fi nestine daruit cuiva vreun dar sa-i tier multi oameni si inca-i va fi facut si zapis sa fie a lui naintea a , . iara apoi sa nu-1 dea. chiama sudalma mare si ocara, pentru carea-s piarde feciorul Inca se -'..' '* *,' mosiia parintilor sai. * i*V %. cind Lai bate Cuvintul eel de sudalma mai rau intarita pre om decit

De vreame

ce

am

zis si

mai

sus

cum

'

'

'

cu un toiag.
-

'

'

-i

-.

"

"

Zac.

6.

Zac.

7.

Zac.

8.

de-1 va impinge Cela ce sa va atinge de trupul cuiva cu mime, , inca se chiama *ca 1-au suduit sudalma mare. va stringe, aceaia va injura pre altul, Cindu-s va sparge nestine hainele de mime si atunce inca se chiama ca face acela sudalma mare. sudalma cind suduesc rnuh)i decit cind ar sudui numai mare iaste

sau-I

Mai

Zac.

9.

Zac. 10.

sudalma se chiama cind va sudui nestine pre altul la vreun Mai mare cumu e in mijlocul acela de cinste, unde vor f i multi oameni strinsi, ioc ca "' * ... tirgului sau la vreun praznic. -ceaia.ee s-ar se va face in tirg iaste mai mare decit Sudalma carea
' .

iinul

-.

*-

t nestine pre altul inaintea a. Mai mare iaste sudalma cind" suduiaste Zac. 11. ei-singuri. multi, decit cind 1-ara sudui sa fie numai oameni j ceas va sudui pre nestine inaintea judeeatonului, intr-acel Cela ce
.

face la sat.

'.>

"

'.

Zac. 12.
4

i
L I

se -va certa.

Zac. 13,

'-

'

Cela ce " . mare .sudalma. , . acela se socoteaste are-boerie, Cela ce suduiaste pre boiarenul carele Zctb. 14. ' .. atunce face mare sudalma. in Tocul iudecatoriului, acela acela face mare sudalma. Cela ce suduiaste pre omul eel domnesc, Zac. 15, mmic' sudui nestine pe Vreo muiare si cu acea sudalma Cind Va Zac. 16. mare. soreaza cinstea aceii famei, acela face sudalma mare. Sudalma carea se va face in besearica, aceaia iaste foarte Zac. 17. chiama nestine cuiva o palma peste obraz, aceaia nu se De va da Zac. 18. va fi la vreun loc" mare ca acela cum am zis mai mare; iara de
' . '
* .

va sudui pre omul da

besearica,

popa sau diacon, acela lace

-j

sudalma

^
.

I.

ft

'

*
<!

*.

SUDALME
*

(gl.

106-115)

135

'

'.'-.

au fost odata un boiaren carele fu s cos si o palma in beseanca locul lui doao luni, cace.au dat numai eonit den au nu ne judecatoriului acelui loc, numai cace ca-i zisease: unui rob al vreunui boiaren, prileji vreun om.de jos sa dea palma vezi? Iara de sa va atunce acela face sudalma mare.' sau cu fune sau lovi pre altul cu pumnul sau cu toiagul Cela ce va face aceastea, si de nu se va infla sau de nu ya cu nuia sau cu allele de mare fara numai singe, atunce aceaia nu se chiama sudalma vinatare sau beseanca obraz ca acela mare, sau de va fi lovit in de sa va face spre un curtea domneasca, cace sfintei liturghii, sau de sa va prileji in la vreamea (# ca si atunce se va chema sudalma mare. face sudalma va mearge la casa altuia de-1 va sudui, acela mca Cela ce mare.
sus, atunce iaste mare.

Cum

....

I
1

SCAPA DE CERTARE CELA CE INJURA, CA SA ClND VA PUTEA SEAM A CEARTE. CA VA SCAPA NUMAI ClNDU-S VA DA NU SE CE-AU ZIS DE L-AU MUSTRAT SiNT ADEVARATE. CUM CUVINTELE

GLAVA
* * I

108.
-

va dupa cum va f i f acut, acela va


Cela ce
!
I I

cale, altul zicindu-i cuvinte tot adevarate pre sudui pre sovai cum va putea si va scapa de cer-

fi fost vreunii mueri curva, carea adevarat mainte va ^^Cek'ce^a zice va fi inteleptit si va fi atunce muiare de cmste, fturva, iara dup^-aceaia se I acela iara nu se va pedepsi. i afunsit nestund pre eel Ui,\iiV sau copil, cuiva ca e afurisit Cela ce va zice leage, acela iara pre celalalt 1-au facut adevarat f ecior pre ca s-au ertat si va certa ca un suduitoriu. nu se j akt va li mult adevarat , rQ r; De va zice nestine cuiva hain, carele mai de cinva fi ertat domnu-sau si-1 va fi priimit larasi in
'

fost hain, iara apoi-'l vreame, de-i va fi zis hain cace au fost mai namte stea dentii, atunce acela un suduiva fi zis: tu ai fost hain, acela nu se va certa ca ce sa zice- de-i zice, tu esti hain, zice dentr-acesta an, cum se-ara toriu; iara de-i va
'

~* atunce se va certa, putea arata ocari, atunce de va Cind va sudui nestine pre altul si-l va pentru carele i-au zis de ocara sint adevarate, cum cuvintele cealea ce nu se va certa. Cum certare, atunce acela ce 1-au sudmt poate sa ia si sau nestine cuiva cum iaste fur sau preacurvariu se-ara zice de va zice atunce suduitoriul aceastea si le va arata cum sint- adevarate, si altele ca zice^ nestine^ al ma se va certa eel suduit. Iara de va nu se va certa, ce acest altele ca aceastea, acela de-ara ?i arata sfrentite sau girbove sau ocant ca un iara asa tot se va certa cela ce va fi lucru sa fie adevarat, nu sa pot pedepsi mceodata strica^ii 1 beteagn suduitoriu, pentru ca

*:*
\

cace i se cade nestine pre altul pe dreptate si pentru Ond" vTsudui iara de-i vinovat, atunce acela nu se va certa;. sa-1 suduiasca ca pe un

~*

I
!

**

"

136

INDREPTARKA LEG!

*V

\
_

va sudui

Zac.

7.

Zac.

8.

fara de vina, atunce ca un suduitoriu se va pedepsi, macara de-ar cum zice suduitoriul, adevarat iara asa, pentru firea si mintea lui s fi i cea rea, tot sa se cearte. Cela ce va arata la judecata cum cutare marturie ce martunseaste impotriva lui nu iaste om de credinta si va injura pre marturie naintea judecatoriului, zicind ca marturia lui nu iaste buna, de vreame ce el iaste preacurvariu si iaste mincinos si om cumu-i mai rau, atunce de va arata suduitoriu, aceastea cuvinte cum sint adevarate, nu se va pedepsi ca un sudalma mare. iara de nu va arata, el se va certa ca un suduitoriu ce face hula Cela ce va da vreun ravas la mina domniei si va scrie intr-insul
; .

ocara impotriva cuiva, de' vor fi aceale cuvinte adevarate si de fata, atunce acela nu se va pedepsi; iara de nu vor fi adevarate, se va certa ca un suduitoriu ce face sudalma mare.
si

PENTRU ClND VA PUTEA NE^TINE SA MEARGA SA SE PLlNGA LA JUDECATORIU SI SA PlRASCA PENTRU SUDALMA CE VA FI SUDUIT NESTINE PRE ALTUL.
GL
Zac. 1

it
AVA
fi

109.
^

Zac. 2

ce va sudui nestine pre cocon mic, aceaia se socoteaste c-au judecatonu suduit pre tata-sau. Drept aceaia poate tata-sau sa mearga la pentru sa se sa se plinga, macar de nu 1-ar mina fiiu-sau, ce numai ca cearte cela ce va fi suduit pre fiiu-sau. Aceasta se socoteaste cind coconul eel suduit inca nu va fi usebit dg

Sudalma

tata-sau; iara de-i va


Zac.

fecior

de

suflet sau de-i

3,

va putea sa mearga la judecatoriu sa-s Feciorul nu va putea niceodata sa pirasca


.

va plinga sudalma

fi

copil,

atunce nu

feciorului sau.

la judecatoriu pre cela ce-au

Zac. 4

Zac.

5,

Zac.

6.

Zac..

7,

suduit pre tata-sau. va sudui nestine pre fecior, atunce nu va treace sudalma pina Cind suduiaste cum iaste tata-sau vm. la tata-sau, deaca nu' va sti cela ce Sudalma robului iaste sudalma stapinu-sau. Drept aceaia poate judecatoriu pentru stapinul robului despre partea lui sa faca pira la aceasta sudalma robului sau, macar de-ar fi cit de micsoara sudalma. i stapinu-sau, pentru sa-i faca lui se socoteaste cindu-1 va sudui in pizma va atinge rusine; iara de va fi suduit pre rob pentru vina lui si nu se altul. ne'mica de stapin, atunce nu se va pedepsi nice unul, nice Dupa voia judecatoriului sta acest lucru, sa socoteasca acea sudalma au nu se atinge. a robului, sa vaza oare atinge-se de stapinu-sau, cela ce Barbatul despre partea lui poate sa pirasca la judecatoriu pre nurorn suduit pre muiarea lui; asijderea si socrul pentru sudalma va fisudalma unn ginerile pentru sudalma logoditei sale si inca, pentru sale, si ei si logodmcul ei feate' logodite, poate sa pirasca la judecatoriu tatal treace socru-sau, de vreame ce sudalma ei, ce sa zice a featei, si inca si fiecarele de acei oameni ai featei tot cite si pina la dinsif la toti, si poate mearga sa pirasca la judecatoriu si sa cearte pre suduitoriu. !?i unul sa pre acestea pre top aceasta se socoteaste cind va fi stiind suduitoriul cum au facut acea'tocmeala si cum iaste fata logodita.
.

'i
v.

i .

SUDALME

(gl.

106115

137

Muiarea nu va putea sa mearga

va fi suduit de barbatul ei, sudalma si spre muiarea lui. Cela ce va sudui pe ispravnieul cuiva, aeeaia sudalma nu se chiama cum au suduit pre acela ce iaste ispravnic, ce pre stapinu-sau, fara numai cind va sudui pe ispravnic si sa fie el de fata, sau de-1 va sudui la vreamea ceaia cind se va apuca sa fie ispravnic, sau de-1 va injura in pizma pentru

judecatoriu sa pirasca pre cela ce Zac. cace ca sudalma barbatului nu se chiama


la Zac.

8.

9.

/*

sa faca rusine stapinu-sau. Zac. 10. Cela ce va injura pre ucenic inaintea dasealului, aeeaia se chiama ca injura pre dascalu g&u. Drept aeeaia dascalul despre partea lui poate

mearge sa pirasca

la judecatoriu sa-si

izbindeasca

pentru sudalma

lui

ce va.fi luat pentru ucenicul lui. Zac. 11. Cela ce-s va sudui pre o ruda-si, acela suduiaste pre toate rudelesale neam poate sa citi vor fi dentr-acel neam, si atunce fiecarele dentr-acel mearga sa pirasca la judecatoriu ca pentru sa se cearte trupeaste suduijudetoriul; iara asa nimenilea dentr-acel neam nu va putea sa roage pre catoriu cu ba'ni ca sa cearte pre suduitoriu pentru sudalma, ce numai el singur suduitoriul poate sa faca aceasta, sa se roage sa se plateasca cu

den clirosul besearicii, acela injura pre vladica si pre besearica, si atunce vladica poate sa iarte gresala lui ce-au facut asupra episcopului'si a clirosului, iara gresala ce-au facut suduind besearica, de aeeaia nu-1 va putea erta, ce se va certa ca un suduitoriu. Cela ce va injura pre calugar, acela injura pre egumenul lui si pre minastire si atunce poate egumenul si cu minastirea sa pirasca la judecavoia toriu fara' numai de va fi calugarul dus pentru invatatura cartii cu egumenului, pentru ca atunce cine-1 va injura nu injura pre egumenul

bani. Cela ce

va injura pre

om

Zac. 12.

Zac. 13.

nice pre minastire.

--'"";
.

Poate calugarul sa iarte pre cela ce au injurat pre dinsul, iara nu poate sa iarte pre cela ce-au injurat pre egumenul si pre minastirea lui.

Zac. 14,

ClNI)

SE

VA CHEMA SUDALMA, DEACA VA ZICE NEST1NE ALTUIA MINfl, 1 CIND NU SE VA CHEMA.


GLAVA
110.

Zac. 1 Cela ce va sudui pre cineva pentru cace-1 va fi suduit el intii, acela nu se va certa, insa, cind va fi sudalma celuia dentii mincinoasa si nu va putea sa o dea de fata, iar sudalma celuia al doile iaste adevarata iara de va fi sudalma celui dentii adevarata si celuia al doile mincinoasa, atunce acela al doile se va certa si nu va putea sovai sa zica, ca: m-au suduit el intii, de-aciia pentr-aceaia 1-am suduit si eu. 2 Cela ce va sudui pre cineva apestit dupa ce4 va fi suduit el, acela Zac,
;

nu va putea sovai sa zica ca 1-au injurat. cace ce se va acela certa.

1-au injurat celalalt intii,


3.

Cine va injura pre cineva zicindu-i ca birfeaste, atunce acel cuvint Zac. ce i-au zis ca birfeaste, de sa va afla ca iaste adevarat cum i-au zis, atunce

>

138

INDREI'TAREA- LEG-II

2*

Zac. 4.

intru desert acest acela-nu se va certa ca un suduitoriu, iara de va fi zis acela ce-au zis celuia ca si se va afla ca iaste el vinovat, atunce cuvint birfeaste el, se va certa ca un suduitoriu. certa si nu Cela ce va zice altuia: sa ma er}i, ca minti, acela se va va putea scapa cu acel cuvint cace va fi zis: sa ma erti.

Zac.

5.

zice unul altuia niscare cuvmte zicede asupra lui, cum sa fie facut niscare rauota^i, iara cela-i va reale de ocara cei-au fa^a ca birfeaste, de nu vor fi adevarate cuvintele ceale fi adevaatunce nu'se va certa cela ce i-au zis ca birfeaste, iara de vor zis, . , rate, atunce ca un suduitoriu se va certa.^
jQtnd se

vor prici doi oameni

si

va

*
-

.<

V?

Zac. 6
fi

de-ar palma, Cela ce va zice altuia ca birfeaste si-i va da si q minciuni eel lovit, iara asa cela ce 1-au suduit se va certa pentru zis si
-

,\ macar

*
i

Zac.

7,

Zac. 8
1 t

cace 1-au lovit. atunce va zice nestine altuia ca birfeaste si el va fi graind drept, Cind toti oamenii sa zica c-au cela ce i-au zis ca birfeaste iaste datoriu intre birfeaste. birfit el singur, iara nu cela ce i-au zis el ca dupa sudalma: Cela ce va zice celuia ce-1 va sudui ca birfeaste, apestit
.

birfesti, acela sa va certa ca un suduitoriu.

'

'

PENTRU ERTAREA SUDALMII, CUM 1 IN CE CHIP TREBUE ' SA SE FACA.


..

'

GLAVA
Zac. I.
>

111.

>

Sudalma
si

se iarta uneleori

cu cuvintul, iara mai de multe


.

ori.se

mrta
si si
,

Zac. 2.

Sudalma se chiama ertata cind se tocmesc ammdoao partile intanre impaca si dau mina unii cu altii si inca de multe ori fac
;'
.

cu tacutul.

'"-'"".;

se

cu

Zac. 3

Zac. 4

Zac.

5.

Zac.

6.

Zac.

7.

iuramint. iarta pre cela ce se iarta sudalma si cu bam iara asa, cela ce Inca iaste de ocara si de toata rusinea. 1-au suduit pentru cace-i da bani, acela va face mste tacearea se chiama ca se iarta sudalma cind eel suduit Cu dentru adincul oarecarele, intru care lucru va putea cunoaste cum seamne 1-au suduit, macara inimii lui arata cum sa aiba prietensug spre cela ce sint aceastea: arata nice cu cuvintul. Iara seamnele ertaciunn de n-ar nu-1 auzi si dup-aceaia cind va sudui nestine pre altul si el se va face a si mai virtos cind apestit nu^s va mai aduce aminte ca 1-au suduit, cit de amindoi pre. o .cale, vor avea amestecatura impreuna sau de vor mearge fi unul vor minca sau vor bea impreuna, sau de vor zice:.bme-a-ti sau de cu alalt. altuia, sau de sa vor desfata si vor glumi unul sa dea mina Cind se va prileji eel injurat si cu cela ce 1-au injurat fac Hnstos sa se sarute unul pre altul, cumu e la pasti cind amindoi si fara numai de vascresne, atunce aceasta nu se va chema ca s-au impacat, vor face aceasta intr-alta vreame. va chema sudalma cind va auzi eel injurat cuvinte bune si Ertata se * de cinste den gura celuia ce 1-au injurat. cum injura ne?tine pre altul si de se va atinge de trupul lui, Cind va atunce nu se va putea sa-1 impinga sau sa-1 tie si sa-1 injure,
%
.

',

^L

'

'

s-ar zice

rn

fit^

*r

SUDALME
?
*
r*

(gl.

106-^15)
4
*

139

trebue cindu-1 va erta sa-1 iarte cu cuvintul si den naintea a multi oameni. "Cela ce va erta sudalma celuia ce 1-au mustrat au cu cuvintul, au cu tacearea, acela adevarat'sa stie ca nu va mai putea sa pirasca la judecata sa-i faca izbinda pentru sudalma ce 1-au mustrat ce-i va face judecatoriul cum i se cade si-1 va certa ca pe un vinovat cumu-i vaveni judecata pe pravila, cum da invatatura pravila.. Seamnele carele scriu mai sus, acealea arata cum au ertat eel injurat pre cela ce 1-au injurat mai nainte, pina a nu intra acealea cuvinte in
erta cu aceaste cuvinte ce scriu

mai

sus, ce

Zap. 8.

'f

'

Zac. 0.

urechile judecatoriului; iara de-1 va erta dupa ce va fiinteles judecatoriul, atunce nu se chiama ertata aceaia sudalma. -Cela ce va erta la boala lui sudalma carea-1 va fi suduit nestine, Zac. 10. acela de sa va scula den boala lui, atunce nu va putea sa pirasca la judecata pre cela' ce 1-au suduit sa-s izbindeasca pre dins;
.

PENTRU CEIA CE GRAESC DE RAT; SI MUSTRA SAU INJURA PRE DOMNUL TARtl, SAU PRE OAMEN1I RESEARICII.

GLAVA
L'*

112.
'

Cela ce va grai rau de domnul locului aceluia ^i-1 va injura cu minie Zac. raosi cu tot deadinsul intr-acesta chip cit, de-ar putea, i-ara face toata tatea, pre unul ca acela sa cade sa-1 cearte, de vreame ce face lucru ca acela impotriva legii si a pravilei. i nu se va certa numai cela ce graiaste rau de domn, de fata de aud toji, ce inca si cela ce va grai cit de putin si micsor cuvint ce va f i de rusine si de hula asupra domniei ; si acela se va certa, de vreame ce sa alia un lucru mare la toate pravilele pentru cela ce va grai cit de putin cuvint rau impotriva domniei locului aceluia unde lacuiaste, de-ar fi orice feliu de om, ver fie mirean, veri calugar,

1.

ver fiece
*

de in clirosul besearicii. Cela ce'va sudui pre vladica sau pre duhovnicu-sau, aceluia se'eade
'

om

Zac.

2.

sa se cearte.

'

'.
_

de sa va atinge si de .besearica cu vreo hula sau cu altceva lucru cu rusine, atunce singur mitropolitul, ce sa zice vladica, sa cade sa-1- cearte pre suduitpriu si sa-1 afuriseasca iara de va fi suduit numai pe vladica, atunce vinovatul se va piri la judecatoriul eel mirenesc si acolo seva certa. Oricare dascal, facind vreo ihvajatura in sfinta besearica intre tot narodul, de va sudui sau. va ocari pe vreun vladica zicindu-i si pre nume va si aratindu-i de fata si ocarile lui si lucrurile ce va fi facut, acela se certa inca de-ar grai si intr-alt chip, cu cuvinte acoperite, ce sa zice cu tilcuri ca acealea pentru sa nu inteleaga to^i, ce numai cei invatati, aceia sa cunoasca si sa priceapa pre vladica si lucrurele lui, si atunce iarasi

Sudalma ce va sudui nestine pre vladica

si

Zac.

3.

Zac. 4.

se

ya

certa.

Cela ce

va numai

huli pre patriarhul de fata sau si in taina, acela nu se Zac. afurisi sau se va goni de in sfinta besearica si sa ramie si fara

va

5.

de cinste, ce inca

si

ca

un

eretic se

va pedepsi.

.'

_'

HO
'

1NDREPTAREA LEGII
/

Zac. 6.

sau lipsit pre domnul }arii, acela de va fi nebun Cela ce va sudui certa bautura sau de alta nebume aeela nu se va de minte sau beat de pre cuvinte ce va fi si sa se cunoasca insa se cade sa se arate lucrul va fa fort chip va fi lost sau ce feal da nebume suduit sau ce feal de va fi intr- alt chip, atunce se va pedepsi avind, sau de betie .iara de
, ;

*i

f art

Zac.

7.

Certarea celuia ce suduiaste pre

domnul
lui,

duhovnieul earele iaste ispravmeul


t0riU

sau pre yladica sau pre aceaia laste dupa voia judeeatarti

Zac.

8.

eumu-i va parea lui Nu' poate fieee judec&toriu carte sudui pre domnul ^arii ce sa cade sa scne sa eearte pre eela ce va P cumu-i va da iu ce chip 1-au sudmt de-acia sa aea s tir e domnului cum si pedepseasea; asa intr-acela chip sad eearte J. sad Jspuns si invatatura,

cum va

fi

voia lui

si

FENTRU CEIA CE INJURA

SI

OCARASCU PRE NETINE CD


113.

SCRISOAREA.

GLAVA
Zac. 1

mai sus zis-am cum sudalma .se face si cu La capetele ce scriem n va sa face asa: cind va scne nestme scrisoare, care sudalma cu scrisoare sernnduocara si de sudalma impotnva cuiva pune s niscarc cuvinte de lui. Aceastea ocar,
lui si
:

multe cuvinte reale si sudSlmi asupra rnumcle nneori serin hirtn cu sudalme si cu f ealiuri S, scnsoarea 30 f ac in multe and. sint ulite sau in mijlocul tirugulu,, ocar Tsupra cuiva si le arunca pre ocarale lm; sa citeasca multi si s& Meleaga mTmulli oameni pentru oameni ziduri sau pre p&reti pre unde tree in si lipesc Mrtii pre Stii n.scare seamne ca scriu numele omnlui, ee .scriu cu mestersug de nu a erne graiaste si.

\\

acealea, ce deaca

le

and, toti inteleg

si

cunosc pentru

Zac.

^ tiace
2.

'.

: i

asupra altuia, ca acealea en ocari si cu sudalmi v^flte polojenii cum zic mold dascah. Aceasta se socotea?te aceluia sa i se tae capul dupa polojenii cu cind aceale scrisori si aceale 5'se face moarte acela asupra cuiva, ca sa 1 e faca tor fi tocmite cu viclesug ca a '; nu vor fi asa rcale si grozave ce vo 1 aceluia om. Iara de scrisori se atunce cela ce va fi facut acel fehu de asa ca in chip de glume, judecatoriului, ce se zice cum va fi va certa dupa cum va fi voia suduit s. ocarit uuele ca acealea si cum va fi s. eel omul acela ce-au facut lu. vor scoate denjmoja. r rrlocoti. Dece and vor goi S iara saud vor tnmite la ocna, sau va raminea mate bueatele domnesti, .mmenile mai ran de toate, ca nu-1 on.de decinste care lncru iaste marturiia In nice iaste voln.c sa dea nice sa ercadc necairea ce araiast oc.na faca zapis cuiva, nice sa mosteneasca ce arc ou va vrea, nice sa poarte^ pre iarasi pre uuul ea acela sacuiva! si altele ca aceastea. San jude. pa t & alta pedepsa, dupaxum va fi you san sa P ren tot tlrgnl, aceastea de pururea puteare la lucrure ca c&toriulni; ca arl jidecatorinl sa eearte si eu moarte.

-da;5yr

hMjwvo

'

uHr

P>

"

I'

;
i

:.

StJDALME

(gl.

>106-115)

141

Cela ce

va trimite pre

altul sa faca scrisori

cu sudalmi

cu ocari ca Zac

S.

acealea asupra cuiva, sau de va sfatui pre altul ca sa faca acest lucru, acela sa se cearte tocma ca si cela ce ar fi facut el singur. Cela ce va face scrisori cu ocari si cu sudalmi asupra cuiva si va vrea apoi sa sovaiasca sa zica cum 1-au indemnat cutarele si acela i-au dat sfat de-au facut acest lucru, iara el dentru sine n-ar fi facut, atunce nemic nu-i va folosi aceluia, ce se vor certa amindoi cu un feliu de certare. Cela ce va gasi vreo scrisoare cu sudalmi sau cu ocari asupra cuiva si de nu o va sparge sau sa o arza, ce o va arata priatenilor sai sau cuis va gasi, acela se va certa ca si cela ce o va fi facut; fara numai de o va fi facut vreun om de cinste si va fi scrisa cu dascalie mare, de o va tinea si se va mira de aceale cuvinte tocmite cu filosofie; iara asa, nice acela lucru nu iaste ertat sa-1 faca, de vreame ce iaste scris acolea cuvinte reale carele nu trebuesc sa se arate intre oarneni. Cela ce va scrie viruri sau va scoate cintece pentru ocara cuiva, acela se va certa ca si cela ce va scrie sudalme si ocari, cum scrie mai sus, impreuna si cu cela ce le va cinta acealea cintece sau altele ca aceastea aceia toti cu o certare se vor certa. Cela ce va unge ferestrile sau u$a cuiva cu scirna sau cu fiece grozavie facindu-s ris de casa aceluia, acela sa se certe ca si ceialalti. Cela ce va spinzura la usa cuiva niscare coarne sau altceva stirvu imputit, acela sa se cearte ca si ceia ce scrie mai sus. Cela ce va lipi scrisoarea cea cu ocari la usa sau la fereastra vreunui om de cinste, sau de o va lipi la curtea domneasea sau la besearica, acela

Zac. 4

Zac. 5

Zac.

6.

Zac.

7. \

Zac. 8.

Zac.

9.

mai mult
lor,

va certa decit ceia ce scrie mai sus. Cela ce va zugravi chipuri de oarneni cu rusine i cu ocara asupra; si mai virtos cind le va pune la vreun loc sa vaza multi, acela sa se
se

Zac, 10,

' cearte ca si ceialalti. \ Cela ce va face raspuns scrisorii ce-au fost scris la dinsul cu sudalma Zac, 11 i cu ocara asupra lui si macara de n-ara adaoge alte cuvinte, ce numai de-ar scrie cum cite au scris suit toate minciuni, atunce aceluia nu-i vor folosi acealea sa poata scapa de pedepsa, ce sa va pedepsi ca i cela ce scrie cartea cu ocari si cu sudalme. Cela ce va vadi la judecatoriu pre cela ce scrie carte cu ocara asupra Zac. 12. cuiva, acela va lua dar de la judeactoriu si-1 va judeca judecatoriul cumu se cade, diipa cum va fi feliul omului eel suduit, sau in ce loc'l 1 va fi suduit, sau in ce vreame.
.

* .

PENTRU OAME1VII MIREAMI, IN VREAME DE GOAIVA, DE-I VOR PRINDE $1-1 VOR FACE PAGlNI, IARA APOI VOR VREA
SA SE PREOJEASCA.
*

GLAVA

114.
S&bor.
1,
ca*

Canonul 11 al saborului de intii porunceaste: niscare. oarneni, zice, in vreamea goanei de-i vor robi si se vor lepada de numele lui Hristos, iara mai pre urma se vor pocai si vor vrea sa se preoteasca, aceia sa nu ca deaca vreame ce, dupa judecata sfintilor si dumnese hirotoneasca
;

non. 11.

/.

aw?-^^-.
- >

cv
*

-*
^

W
->

142

1NDREPTAREA LEG II
.

preoti cum se vor hirotoni? zeestilor parinti, ei nu se precestuesc, dar poate de-i va. Aceasta foarte tare se apara de dumnezeestile pravile, si dinsii, atunce nestiind arhiereul, iara dupa aceaia de va afla de face popi un folos pentru ce s-au hirotonit. li se ia darul. si sa n-aiba nice sa

PENTRU CEIA CE IAU A DOA HIRQTONIE; 1 CAHII TREBUE SA HIROTONEASCA A DOA OARA;"gI CARII SA SE BOTEAZA SE LUAT DARUL, \ DOA OARA SI PENTRU ARHIEREUL CELA CE-I E DE I SE VA CADEA SA FACA HIROTONIE.
;

r
i

GLAVA
Apostolii, 67.

115.

Canonul 67 al sfintilor apostoli graiaste: episcopul sau 'si vor hirotoni de doao ori, atunce sa i sa ia darul si lui diaconul de sa hirotonia lui de ereticj celuia cel-au hirotonit, fara numai de-i va fi
si

preotul

Zonara.

Raspunsul
marei beseareci.

boteaza, hirotonesc ereticii toti sint nehirotomti si pre citi ca pre citi citi se hirotonesc de eretici, sint nebotezati. Drept aceaia, va acesta canon, dinsn. * sa nu-i priim'easca, nice pre cei ce-s botezati de boteaza ereticilor cliric nu face, nice botezul lor pre cine Hirotonia numai sa se hirotoneasca a doa oara fara da mci o nu face crestin ce ceia ce s-au hirotonit de dinsii si sa se boteaze a doa oara nevoie ceia ce s-au botezat de dinsii. darul, porunci pentru citi se hirotonesc de arhiereu ce-i mste luat Iara s-au hiroTarigradului cu saborul, insa de vor fi stiut ceia ce patriarhul de dinsui, arhiereul acela au fost fara de dar si ei se-au hirotonit tonit ca doa de dar si de-acia sa nu se mai hirotoneasca a atunce sa fie si ei fara
;

oara.

De sa va hirotoni preotul de arhiereul ce-i lui Inirebarea , sa sluiasca ceale preotesti, au ba? Methodic papomul paduret plod bun face. Asijderea si arhiereul fara Nu poate triarh. n-are.. popi, nice alt lucru arhierese, cace ca arhierie R&spunsul lui de dar nu poate face poate da. Iara aceaia deaca vreame ce n-are arhierie, preotie nu Theodor Stu- Drept slujasca, cineva, acela e nehirotonit si liturghie sa nu de va hirotoni pre dit. mirean ca si mai faca nice o rinduiala preo^easca, caci ca iaste nice sa preashntului arhiereul eel fara de dar n-are sa dea darul nainte. Cace ca caci au hirotoneaste, pentru ca se-au luat de la dinsul duh celuia ce-1 prost. Un oni faradeleage, si au ramas numai ca un calugar facut rau si avea, cum va da.' si da, cace ca are; dar de nu va ce are un lucru, el darul. socotesti si pentru arhiereul ce-i iaste luat
.
;-.,

e luat darul, oare poate


.

:.

<

Asa
*
-

sa
*

t
.

.'.a * *

'

,,.'.-*'
"-

'

.
. ..

**

PENTRU CELA CE VA SA ZIDEASCA MlNASTlRE SAU BESEARlCA, ACELA SA NU FIE VOLNIC SA LE OBLADUIASCA NICE FARA DE VOIA ARHIEREULUI SA LE FACA.
i *

/
j

* . *

GLAVA
Sabor. i si 2,

116.
*

canon.
i

1-

de a doa oara zice ca curat se faca mmastiri cinstit fi bun au socotit sfintii nostri parinti a fi' sa lucru, ca umr in zioa de astazi rau sa veade si sa lucreaza, cace besearici. Iara

Canonul

eel

de

intti al

saborului de

intii si

,t <i-t

ARHIEREI, PREOTI
44

$1

CALUGARI

(gl.

114-125)

143
J

acolo, adeca minastiri si besearici, de-acia-s pun unealtele lor oameni fac ce-dau sau bucatele sau altceva fiece. Deci acealea inchinu-s unealtele vor sau besearicii, ce lui Dumnezau; ce insa ei apoi nu le dau minastirii canon ca mminea obladuiasca. Drept'aceaia porunceaste acesta iara sa le intru eparhia minastire fara de voia arhiereului carele mste sa nu zideasca molitva la temehe acela, rnsa.una ca sa faca cumu-i obiceaiul, lui locul scrie intr-msul scrieintru catastih toata isprava minastirii si sa si iara ca sa va cu carele vor sa traiasca calugam, carele li lucrurile sau bucatele atunce sa zideaste minastirea. $i scriind acealea toate, sa dea cela ce ce hrisov la mitropolie sau la episcopie. lar cela pue acela catastih si catra Dumnezeu acealea la minastirea ce au zidit, carele le da da bucatele mai Dumnezeu, va canonul acesta si porunceaste ca^sanu si sint ale lui se faca far de voia dinsele, nice la minastire, nice egumen sa aiba voe pre si in voia pre altul sa pue, ce toate sa fie in mina arhiereului, si nice Dumnezeu. pentru ca arhiereul are si tine pre pamint locul lui
.

Zri.

arhiereului,

M
-

INCHINA CINEVA NISCARE LUCRUBE LA BESEARICA DE VA INDAbAT. SI SAU LA MlNASTIBE SI VA VBEA APOI SA LE I A ce stie cA lucblbile si bucatele si toate IABA sA se MlNASTIBEA SI BESEABECILE SlNT MESCHIMBATE SI ABE

NEMUTATE.
J
'

CLAV.A

117-

on vie, Gherman Tade-ar da nestine la besearica sau la minastire, Cite lucrure mutate sau nemutate, - mutate sa chiama rigradeanul. gradini, mosii, sau alte haine, chiama avutia, se muta de imbla, iara nemutate se dobitoace, cace ca aceastea singura nu se poate muta pina nu o muta altul -, C ace ca ea nendicate le-au dat, si sint nemutate si nescoase si toate lui Dumnezeu acolo de unde niminea nu mai poate de-acia sa le scoata de^ in vecie, si feciorn lui sau Iara de va indrazni cela ce le-au pus sau s-au irichinat. ceara sa le la sa le instrnneaze in rudenie sau de in mosneanii lui sa altul de de intr-insele, acela lui Dumnezeu, sau toate, sau o parte de la besearica simte. besearica lui Hristos si sa se canoneasca ca furn de sa se daspana da namte vreame Leagea. pentru averile si dreptarile ce-s pre leage si mai Iara dumnezaiasca leage si pravila porunceaste ca nice inchinate si date, tare nice veacure le inchid sau le opresc, ce foarte multa vreame a anilor, socotrebue sa stea nemiscate si nesuparate in vecie pre
.

si

mai

virtos

minastirile si besearecile, tinta si pre judecata sa le tie ani multi si vremi. sus' macara de-ar, treace si

cum am

zis

mai

bABBATEL SAU FAMEAIA CAIUI VOB SA MEABGA LA PENTBU CALUGABESC, pIn-1n cItA vbeame tbebue sA se eillPUL tunzA. ISPITEASCA, si fAbA be stabet sA nu se

^T

GLAVA

118.

multe ori unii 5 alsaborului deintii- ? i al doile zice: de Canonul eanon..5. patime, numai c t fara de veaste se oameni, de scirba, sau si de. alte fac calugan. De-acia intru dumnezaescul si ingerescul chip si se imbraca
.
i

8U*.

Ui

2,

/
-s.

*r

'

l_A _...!.--

-^JW"

^m

'_

'

...

144

INDREPTAREA LEdU
I

ostedsteneala si lucrul carele vor sa lucreaze si sa se nu pot sa stirpeasca si leapada si caluce merg in ceata calugarilor, ce le pare rau neasca ceia Drept tocmeala lor cea domai nainte,. adeca mireneasca. si-s vin in

'

Zn.

aaria nimenea sa nu si a toata lumea sabor ca pe aceaia' porunci acest sfint $i ispitalor fara de ispita, iscodire, cautare si cercetare. faca calugar c&lugare?ti. Dece si cu haine mirenesti, iara nu cu sa se faca in trei ani chipul ingeresc, lucrure. mine si viata buna, atunce sa ia de vor arata minastire, arata in lucrure bune, ce vor vrea sa lasa de in iara de nu se vor nice -un canon. intoarca iaras in lume, atunce aceia sa n-aiba sa se vrea sa la chipul, afla cineva intru mare boala si Va Iara de sa va sa se ispiteasca, nu-se apere pentru vreamea carea n-au facut acela sa
;

t
I

Zm.

Titla 1
ralelor.

a Nea-

;-

Semneaza.

Cautti-

. adeca pentru cei trei ani. si-I un om smerit si va vrea sa se calugareasca Iara de sa va afla atunce oamenii mireani ca iaste dastoinic de calugane, vor marturisi sa se tunza. ispiteasca numai 6 luni, de-acia atunce sa se lase sa se calugareasca si-i iaste voia sa-s vrea jfc. Muiarea carea va nu cumya sa o se ispiteasca cu deadinsul 3 luni, sa b&rbatul, aceaia sa Irica, sau pre altul o au scirbit, de-acia pentru fie batut barbatul, sau de minia ei va sa-1 lase, sa se faca caluganta. acealea famei carele vor sa ia chipul ispitescu-le si pre Asiiderea si alte dumnezaiasca, de vor putea petreace intr-acea tocmeala 3 luni! Dece supt mina stareta, sa aiba al lor, carele va sa le tie atunce se tund cu ' sa, adeca starita caluganta. M + nva+ fara de. stare*, cabiganta Iara cine va indrazni *5tnnza calu gar sau i^racela sau~wnstea,"~eace au tuns dobltoceaste, aceluia sa i se ia darul putearea pue in minastire si supt^rnina a rnai mare cu ce s- au tuns s a se ~mrtm*^~^yT^mmmmm*r?Zr^ si cu voia arniereului.
'
. '
.

..-

,'...'.

y^ *

I
r

'

'

*1 '

PENTRU CA NIMENELEA N-ARE PUTEARE SA FACA CALUGAR ARHIEREASCA; 1 PENTRU POPA MIREAN CA FAR A DE VOIA SA NU FACA CALUGAR.
+

GLAVA
Sabor.. 6,
L ,

119.

ca

non. 40.

intrebarea calugareasca fara numai dupa ispita si priimeasca la via^a va ii de 1U am, cace ca n-au daspar^it pre tot omul carele arhiereului, 1 \ .'*{& sa se tunza acela fara de ispita. de lb chir Leu Inteleptul porunce.aste Nearaoa lui Iara nearaoa imparatului optspratunza cela ce va sa se faca calugar, dupa al LeulnfeleptuL ani neaparat sa se -.., V''... zeacele canon al marelui Vasilie. saborului pentru popa mirean, ca sa nu faca calugar, tocmirea Iara Sabor. de la nice se cade, graiaste: popa mirean, zice, n-are voe, Neochesaria
'

Canonul 40 macar calugar. Iara cela ce va sa se calugareasca, niminea sa nu tunza acela sa nu-I zeace ani, sa nu-1 goneasca, ce intr-alt chip pre de va fi si de
al saselui

sabor graiaste: fara de voia arhiereului locului

""

'

'

'

' I

Nichea.

de

la

nice e lucru ce n-are, cum

pentru ca, un lucru. cinstit, nice se cuvirie sa faca calugar, dar. putea catra altul sa-1 dea? El calugar nu iaste, va
sa faca ?
*

calugar
v

cum va putea

*
1

'

1
"

**c
* _
' -

^
*

ARHIEREI, PREOTI
"\

CALUGARI
1

<gl.

114-125)

145

PENTRU PODOABA CALUGAHEASCA

CAMILAVCII;

lNCHIPUIATE ClND ZIC CALUGARH METANIE; 1 sA chiamA cAlugArul cAlugAr.


E

CE PENTRU CE
1
6
fa:

GLAVA

120.

V
.1

Ij

amintele calugarilor sint asearriene lacuitoriului de in pustie Dumnez&etii Imbracairii: si Botezatoriului loan, ca era imbracamintea lui de par de camila i briul Inv&t&tori. de curea pre mijlocul lui, earele era haine de jale; iara mantia 1 tind ei arata i inchipuiaste arepile ingerilor, ca chipul calugarilor sa chiama"
1

^-

chip ingeresc; iara cureaoa, adeca briul earele stringe trupul inchipuiaste moartea patimelor cu postul si cu ruga; si zice ca stau vitejaste si incinsi. virtos impotriva patimelor si impotriva dracilor. Dece briul acela trebue sa-1 aiba calugarii de par, iara unii-1 fac de curea. - Iara Camilavca inchipuiaste pentru maria desarta, adeca slava cea CautS. aceaia inchipuiaste TUiiCAdKTd *) sau carea arunca inapoi \ desarta, maria cea desarta si lepadarea lumii de carea se-au lepadat si nu mai au alt nemica, nice sa mai amesteca in lucrurile lumesti. Iara ceate doao ' ale camilavcii, earele vin denainte, acealea inchipuesc ca alta aripioare nadeajde nemica n-au fara numai nadeajdea lui Dumnezeu ca sa spa~ seasca pre dinsii, si-f lasa la Dumnezeu hotarul vietii lor, cum am zice: in minile tale rind'uiala mea si catra tine ridieaiu-mi sufletul, ce sa zice: eu nu mai obladuesc pre sufletul mieu, ca a ta suflare iaste. - Iara pentru metania, sa stiji ca metania, adeca cind zic noao preotii Ce iaste cind -.**- siee sau calugarii metahie, atunce inchipuiaste ca trebue sa ne pocaim de ceale --- c&lug&rul pacate ce-am facut ca riiste oameni; pentru ca nimenea nu e fara de metanie. pacate, fara numai unul Dumnezeu earele pacate n-au facut, nice se-au

n.
'
.

'

r^

aflat minciuni, nice viclenie in Iara pentru ce se c hiama


\

gura

lui,

cum

zice- dumnezeescul

apostoL

Dumnezeu

graia^te noaptea

si

calufiarul zioa.

calugar, cace ca singur catra zri.

V A

PENTRU IEROMOIVAH, ADECA POPA CALUGAR, 1 CALUGARj CA SA NV AZA IN LUME; 1 PENTRU CARE VINI E DE PRE IN MlNASTIRI.
> ;

\
1

GLAVA
-

121.
'''

^
I
/

'':' .'.'.-.-'' .. -J Prostii mireani deaca se fac calugari si ieromonahii, aceia n-au erta- Mathei. ciune nicecum sa se afle vreunul pre la beseareci earele- s in lume; numai ce sa saza pre in minastiri unde se-au tuns ; pentru ca besearecile si noriije earele sint in lume se-au dat sa le tie popii mireani carii sint, ai lumii, iara ieromonahii carii sint in lume si slujesc pre la besearici, aceia sint pagini fara leage si afar' da dreptate. Drept aceaia poruncim s^ se goneasea de in lume; iara i ei si inca si ceia ce-i priimesc si ci^i vpr lua de la dinsii
.

X
**

>

1^

blagoslovenie sau sfintie sa


Desert5ciune"
1201

fie

afurisifi

pina se vor parasi,


% - ^

r
v

!)

10

0,

'

t\

y
-

146

INDREPTAREA LEGII
\
-

ft-,

for

'-

...

Iara judecata imparateasca, tocmeala 29, a treilea tatle a car^n calugarul prost de la judecata im- Condicului dentii porunceaste asa: popa calugar si minastirea lor, zice, sa n-aiba nice o slobozie sa iasa si sa mearga in lume, pdrdteasca. far' numai cind trebue minastjrii si trimeate pre dinsii soli sau in poslusanie ca sa vaza treaba si lucrul minastirii, iar deaca-1 vor obirsi, ia'r sa se mtoarca de graba la ftnS B tii. ft Jarf dp. vaJ^ffl-h' e,u mireanhy aceia saji e afuri siti_si nepricestuiti si atara da be^areca lui Hristo s pina se vo^ inastire, atunce sa se larte. int.oarc e la _nsa dumnezaestn paring ai saboruTui de 1 si de al 2, la al patrulea Semneazd sa .anon al lor, zic a'a: ca arhiereul, ca un obladuitoriu, ce sa zice ca un tii. purtator de grija spaseniei oamenilor domnului, aceluia de va trebui intru eparhia lui de folosin^a si spasenia crestinilor si va sti ve intr-o minastire sau vreo chilie pe vreun imbunata^it om duhovnic, carele va putea sa infoloseasca i sa spaseasca sufletele oamenilor de unul ca acela nu iaste nice o aparare a esi de in minastire si sa mearga in lume.'Asijderea De-acia insa mai si ceia ce-1 priimesc n-au nice o greotate a afurisaniei. au slobozie arhiereii si de aceasta, dupa socoteala dumnezaestii pravile, ca sa aiba pre la besearecile lor,' adeca pre la mitropolii si pre la episcopii, ieromonahi si calugari prosti, ca sa slujasca arhiereilor cum se cade si cum iaste cinstea arhiereasc'a, cum graiaste dumnezaescul si marele Vasihe.
Stantf de
,

'

"

. *

<N

_ *

Postnicul.

*r

canonesc muerilor sint aceastea: intii da va fi egumenul eretie, a doa dejva fi calea miream sau sa treaea pre in minastire, a treia de vor inva^a carte copiii -';'. mestersug in minastire.
Iara pent.ru vinile ce es calugarii de in minastiri
si

nu

se

?
'

PENTRU BOLNAVII CARII SE FAC LA MOARTEA LOR CALUGARI SLUJBA SI PENTRU CALUGARUL CARELE NU-S CITE A STE TO AT A SI PRAVILA LUI.
_
'
1

v
.

GLAVA

122.
'

.*

Valsamon,

la sfirsenia viejii lui, acela intr-un pentru lucru el se socoteaste 'calugar, iara intr-altul nu se soeoteafte, bolnav ca tunderea calugarilor iaste al doilea botez ; si de va trai acel

De

sa

va face nestine calugar

#_\

si lucrure carele se-au facut calugar la moartea lui si va arata pocaame pristavit f ce plac lui Dumnezeu ale calugariei, de bine iara de sa va i Dumnezeu acel bolnav deac-au luat chipul, atunce priimeaste pre dinsul cjnd au f ost sanatos ; ca in loc de calugar ca si cum ar fi luat chipul vie^ii lor, saruta sfinjii, si pre citi iau ttinderea calugariei la sfirsenia ce te vei afla cind ai murit/ si dupa cum zice dumnezeescul glas: iii^hipul sau mirean intr-acela te priimesc, sau da vei fi avut preotie sau calugarie,
;

*,^

da vei
*-*

fi

fost.

'
;

Cautd sa

:>

Postnicul.

apoi Zic unii ca vor sa se faca calu gari si ^saja^a ?i de_cafte, iara aceia sa stii ca l-au priimit Dumei n-au ajuns sa ia chipul calugari eT; de nezeu ca pe niste mireani, cace ca au vrut sa se faca^i nus-au facut. slujba sa, Iara calugarul carele nu-s citeaste ceasurile sale i toata pe un mortu-1 socoteaste Dumnezeu si striin de catra sfintia sa insa ca lui. se canoneaste cum va socotr ^uhovnicul
;

-.
^

^i

riW -

r
.

'

r*

*$**'

A-

ARIIIEREI, PREOTI SI CALUGARI


V

(gl.

114-125)

147
'I

PENTRU CALUGARUL SAU CALUGARITA DE SA VOIL INSURA. SAU SCHIMNICUL SAU NE SCHIMNICUL DE VA CUR VI. GLAV A 123.
\

'

.-;

^<

Calugarul sau calugarita de v or lep ada sfintul chip ?ij^_vor insura, Postnteul. aceaia nu se ehiama insurare 1j_fiuryie, sau mai yirtos a"^ice_p fea~curvl e "pentr-aceaia sa. fie afara da beseancaTui Hristos si afunsiti pina-s vor veni spre pocaanie sa se dasparta, dupa a saselea canon al marelui Vasilie. Iara de sa vor timpla a muri in pacat fara pocaanie^ sa nu ingrupa^i pe dinsii, nice sa-i sluiiti, nice sa-i pomeni^i, pentru ca sint striini cte~ .'_ catra crestim. ^ Iara canonul 16 al patrului sabor graiaste da se va intimpla a f i Sabor., 4, aceasta, sa ia calugarul calugarita, toata putearea se da arhiereului non. 16. ... locului sa le faca isprava sa dazleage pacatul si sa-i usureaze de in canorc,
.
;
"

ca-

A deaca se vor despar^i. i canonul lor iaste ca al curvarilor, metanii si post si altele aseamene Marele Vasiacestofa. Dece iubirea de oameni si a vindecarii se roaga, ca darul ca lie. acesta si putearea are arhiereul de la Dumnezeu, cite, de va dazlega pre pamint, dazlegate sint si la ceriu. Calugarul carele va lepada sfintul chip si nu va vrea sa-f vie Intru Nichifor $apocaanie sa se indrepteaze, pre acela nice sa-1 bage in seama cineva, nice rigrddeanul. graiasca, ce numai tot sa-1 bjastejne sa se ameastece cu dinsul, nice sa-i lf IMH HI 4 i si sa-i zica anathema. f^tahxprui schimnic carele va curvi, acela se canoneas te ca_un prea- Poslmcul curvariu, adeca ani 15; iara neschimnicul ca un curvariu, adeea ani 7.
cum va
injeleage,
'

*%*

'

'

,_^JiJ|l|IHlW>l>m

IHIiilllMiMiW* HI

nHii

Hi

III

II

'

'

'

.^1

pentru ceia ce hiclenesc si calca cinul ingeresc, ce sa zice cAlugAresc, adecA pentru ceia ce-s leap AdA cAlugArha.

GLAV A
r*

124.
*

Sx

Hiclean si vrajmas cinului calugaresc se ehiama cela ce se-au fa cut Zac. calugar si nu de tot, ce numai ce-au fost imbracat hainele, iara dup-aceaia va lepada rasele sr se va face iaras mirean. v Cela ce va esi de in minastire fara de voia si stirea egumenului si. Zac. de sa va fi imbracat intr-alte haine, mirenesti, si-s va fi ascuns potcapocul si camilavca si altele ca aceastea, acela se ehiama hiclean si hain cinului
;.

1.

2.
/
'

si

chipiilui calugaresc.
3.

Calugari^ele carele vor esi de in minastire si vor imbla pre in lume Zac. fara stirea vladicai locului aceluia, si acealea sint ca si calugarii. * Cela ce- leapada hainele calugaresti vrind. sa sovaiasca, sa zica ca Zac. imbla pentru invajatura, ca un hiclean, acela sa se afuriseasca. Popa si diaconul, desa vor insura dupa ce le vor muri fameile, aceia Zac. sint ca si cela ce leapada calugariia, i fac prepus cum sa fie eretici. Drept aceaia trebue sa se ispiteasca. Deci de va fi crezind cum are puteare preotul sau diaconul sa se insoare, atunce ca pe un eretic sa-1 cearte; iara de nu
10
1

4.

5.

-?

'

*_^
'

*.
-

/
r

148

1NDREPTAREA LEGII
V

si cela ce leapada gind, atunce se va pedepsi numai ca va avea acesta beseanca de-s va goni muiarea si va pleca laras la Sugariia. ?i iaras, ya blindeate si cu mila. Care lucru de nu atunce iar sa-1 socoteasca cu eu sila si fara de voia lui beseanca vei
t
'

>

Zac.

6.

Lee de buna voia lui, atunce si inehide atunce-1 vor baga in temni^a sau-1 vor vrea, f aca, si deaca nu va lui. minastire de va sedea intru toata viata intr-o mearge purta mantiia in chilie-si sau cind va Calugarul, de nu-s va certa, nice se va chema intr-alt loc ascuns, acela nu se va bae sau si
:

.7^

la

Zac. 7.

Zac. 8.
Zac.
9.

Zac. 10.

ca cela ce 'leapada hainele calugaresti. minastire pe vreunul de ceia ce ispitescu Cela ce va scoate de in Ua se faca calugar, aceluia capul sa l se tae. rasele, capul sa i se tae^ leapede Cela ce va indemna pre altul sa va sa priimeasca beseanca pre cela ce Cade-se in toata vreamea putea fi egumen, asa, adevarat niceodata nu va lepada calugariia; iara patnarhul. fara numai cindu-1 va blagoslovi haine mirenesti sau diaconul de sa va imbraca cu Calugarul sau popa calugana, aceia nu se chiama c-au lepadat pre un drum,

cind va mearge

""
Zac. 11

pentru sa-s ft* in minastire si va lacui la j.ra esi de chiama ca se leapada de calugane deaca nu-i v* neasct paHn^ii, acela nu te voia mai marelui mmastirn, si deaca va fi si cu putea hrani Ur-alt chip

mSLSttrt

P
Zac. 12,

Si
si

nevoe sau si se va apnea de alt cm mai cu Cela ce-s va lasa cinul minastirea acela nu se va chema ca hicleneaste mai cu rea petreacere, sihastru cind se va face calugarul schimnio sau b^searica, cum se-ara zice
':-:

*i

in pustii.

CELORA CE SA LEAPADA DE CINUL 1NGERESC, PENTRU PEDEPSA ACELORA CE sA zice carii? leapAdA cAlugAriia, ce CERTARE LI SE VA DA.
,

,'GLAVA
Zac. 1

'

125.

chipul calugaresc, ce sa zice va lepada Cela ce va hicleni cinul nu se va fi fost citite mohtvele de calugane, acela calugariia, de nu-i hainele, ce sa zice rasele, cu molitve
si

Zac. 2.
*

BL~

iara de va fi purtind afunsame si nu se i de va fi un an intr-acea Itunce sa-1 afuriseasca. Drept aceaia minastire, atunce face prepus sa fie eretic vl intoarce catra cape un eretic $i ramine sa-1 munceasca si sa-1 cearte e ispiteasca si va putea pin la ce-i va strica ceva, pre acela nu-1 fara cinste; si cela unde graia.t . ce larag se i se prinde marturiia udecatoriu, nice la jude cu pizma intr-acea afunsame, atunce sa-1 dea seaste; si de va sta ... 1R catoriul eel mirenesc, sa-1 cearte. va pnimi vlad ca f i lepadat calugariia si de-1 Cind se va pocai cela ce va de la beseanca, ce sa zice de va fi avut Tau egumenul lui, acela doara sa se mai apuce de cmstea ce-au avut, preo^ie, atunce nu va putea

va

afurisi

aW

cin^

**:
!

numai cu voia

Zac. 3.

minastirea ce-au lepadat calugariia va raminea la Toata avearla celuia calugariia. de la carea au fugit cind s-au lepadat
*

si

cu blagoslovenia patnarhului.

j.

. .

f
i

/
c
/^

X
"

'

PROXENETI
4
-

(gl-

126-131)
*
*

'

14'J

r *

t ^

PENTRU CALUGARITA, SAU MIREANA, DE VOR SAU VOATRE.

FI SUffflTQ,
/

GLAVA
**

126.

f& Da

iaste supuetoare, intr-ael /oo Kitros. in ceata caluceas sa fie striina si gonita de la beseariea lui Hristos si de si a tuturor garitelor si seoasa de in minastire ca o partasa a satanii dat satanei, ingerilor lui. Ca nu numai pre dinsa au pierdut si s-au adevarat iaste ce inca si pre altii mulji. Ins! domnui nostru Isus Hristos

se

va

afla si se

va marturisi calugarita ca

pentru pacatosi se-au pogorit de oameni pre pamint, si nu e nice un pacat carele va putea birui iubirea va intoarce a lui Dumnezeu. Drept aceaia de-s va veni spre pocaanie si se cu toata inema fara de nice oviclenie si fara de pizma, atunce priimeaste-o se*cuminece, sau si mai putin, dupa cumu-i yen .si o canoneaste ani 5 sa nu vedea voia si cum va parea si arhiereului. Iara de va fi mireana, ani. 3 ani. iar de sa va'pocai cU toata inema, sa se canoneasca doi
milosird, milosti'v
si

iubitor de

oameni

si

PENTRU CERTAREA SUPUITORIULUI, CUM CADE SA FIE.

SI

IN

CE CHIP SE

GLAVA
.

127.
*
-

'

"

4 .

* '

-'/

ce gresala supuitoriului iaste mai rea decit gresala preapedepse, dupa curviei, si se cearta pre multe locuri cu multe feliuri de cum. va f i obiceaiul al f iescarui tinut. ^ r O seama de pravile scriu sa se tae capul supuitoriului, mai ales cind va imbla votrind de fata, de-1 vor vedea to$i, i nu o data, ce de pururea. Alte pravile zic sa goneasca pre votru si sa-1 scoasa dentr-acel bras sau sat, unde va fi facind votriia altele zic sa-1 scoasa de tot de pre locul de dinsul ascultatori. si da pre eparhiia acelui judecatoriu, carii vor fi Alte pravile zic sa-lcearte dupa cum va fi voia judecatoriului, ce bata. sa zice sa-1 bage in ocna sau sa-1 poarte pre uli^e cu pialea goala si sa-1 ;a :! Den afara de aceaste certari carele se dau su puitoj iului, acealea de pururea, inca sa si mai adaoga doao lucruri legiuite "de isprava: unul iaste cind ramine fara de cinste, ce sa zice de ocara si de rusinea eestii lumi,
.

De vreame

Zac. 1.
t

Zac.

2.

Zac.

3.

Zac. 4.

Zac. 5.

doilea, ori citetocmeale de-aciia n-are nice o credinta nice intr-un lo'c. va face cu cineva pentru fiece lucru ce ar fi de dobinda lui, acealea nu fara de sint nice unele drept nemica, ce la judecata toate sint stricate si isprava, ca unui om de ocara, caruia nu-i tine nimenilea in seama cuvintul.
si

T-

ce graiaste, ce iaste tot de rusine oriunde mearge. Cela ce va gasi pre muiarea lui facind preacurvie si-i va rabda gresala Zac. chiama votru, iara acesta feliu si va lacui iarasi cu dinsa, macara ca se de votrie nu se va certa cu acest fel de pedepse ce am zis, cace ca-i e destul fi-i ajunge cit ramine cu rusinea in obraz. Supuitoriul vreunii mueri cu barb at sau a vreunii mueri de cinste^ Zat ulite i sa-1 batacitu-1 vor prinde intiia data, atunce sa-1 poarte pre cu pialea goala pren tot tirgul, iara a doa oara sa-i faca iarasi asa si sa-i
.

6.

tae

si

nasul.

V.

v -

..^

-t\.

'^rr^j

-^

--

-**

;;

150
p

1ndri:ptarea legii

<

CARELE SE CHIAH-A VOTRU SAU SUPUITORIU PEDEPSL


'

SI

CtND SE VA
.

i'

"V

Zac*
^

i.

Zac. 2.
-

Za. 3.

Zae. 4.

sau supuitoriu se chiama cela ce are mueri la Casa lui, da trupurile da le spurca barbatii le tine pentru dobinda lui, carele-si dau suflet. cei'rai i fara omenie pentru pu^ina dobinda pierzatoare de Nu numai cela ce are mueri slobode de in casa lui sa chiama supuitor slujnicele de sa dezmiarda barbatii si votrU, Ce inca fi eela ce-s da roabele si cu dinsele pentru dobinda. ^ j se dezmiarde nestine cudinsa pentru dobinda, Cela ce-s va da roaba sa sloboda acela-si piarde putearea ce are asupra roabei i ramine roaba marite, iara de nu o va marita si mai virtos judecatoriul sa-1 grabeasca sa o cum mai curind, atunce sa-1 pedepseasca pre stapin cu ocna. Cela ce-s va da fata la vreo dascali^a muiare pentru sa o inyea^e inveate si-i va carte sau si alt mestersug ceva, si inca-i va da si plata sa indemna da si hrana' ce-i va trebui, iara ea cu invataturile ei ceale reale o va fara stirea parintilor, atunce si va tocmi pe vreun barbat de o va rapi dascahta, judecatoriul sa-i faca leage cum se cade fi sa pedepseasca _pre grumazi la inema, pentru sa-i vearse plumb topit in gura, sa-i.intre pe featei, ca pre acealea.madulare &u iesit de la inema ei toate indemnaturile

^Votrul

>:

.-

de au
'

scirbit
se

Zac.

5.

Nu
si

inema parintilor. chiama supuitoriu numai

cela ce

indeamna muerile spre zburda-

spre pofta rea, ce inca si cela ce le insala cu alte mestersuguri da le indeamna spre curvie. Cum se-ar zice, imbla nego^atorind pre la casele darumuerilor de ce le da tot mai eftin de cumu e pretul, iara pre unele si

ciune

iafte,
<c

Zac,

6,

Zac.
r

7.

Zac. S.

Zac.

9,

Zac. 10.

pina apuca da le afla firea. De-aciia le scoate den minte da le supune supt cine-i iaste voia si aceasta face tot pentru dobinda lui. Supuitoriu se chiama si cela ce indeamna si insala pe vreun cocon vreunui cetas de-1 spurca cineva si face cu dinsul sodomie si da plata vadi cum a lui sau vreunui slujnic. Drept aceaia atunce -de sa va putea capul s-au pingarit oopilul, atunce adevarat supuitoriului numai sa-i tae supuitoriu sa-1 iara de sa va timpla sa nu-1 fie spurcat de tot, atunce pe aceluia. izgoneasca si sa-1 scoata de tot den toata eparhiia judecatoriului Supuitoriu de fata se chiama cela ce-s da voe muerii sa curveasca pentru sa ia el cite ceva dobinda ce va fi. Aceaste trei seamne ajung supuitoriului celui de fa}a: dece intii lui sa preaiaste unul cind indeamna cu cuvintul fi cu lucrul pre muiarea de curveasca; iar a doilea sa o sutileasca pina va pleca singura cu sine el ceva sa va da spre dezmierdaciunea barbatilor a treilea cindva lua . plata pentru aceasta gresala. cuvin"De va fi o fata copila si de sa va indemna spre pofta rea pentru vreun barbat, tele si indemnaturile supuitoriului, de sa va impreuna cu macara de ara si lipsi el intr-acel ceas, iara asa, pentru cuvintele si indemtocmealele naturile lui, tot se va certa, pentru cace ca cu indemnaturile si lui ceale reale se-au facut raotatea. , barbat, vreun i.Cela ce va face pe vreo fata sa gresasca trupeaste, cu sila si fara voia ei, atunce si-i va face aceasta nu cu cuvinte dulci, ce cu da
;
.

' *

'

\,

m
A,I
'&*
"S

>

'

PROXENETI

(gl.

126-131)

181

acela
*

iS-

va priimi in casa lui pe vreun supuitoriu sau de-1 va piarde casa si va.fi chirie sa supue mueri in casa lui, acela-s saza cu judecatonului. vor pedepsi si cu gloaba dupa cum va fi voia domneasca si-1 acela sau va ajuta supuitoriului sa supue, atunce Cela ce va sfatui .'..., se va pedepsi tocma ca si supuitoriul. ; fetisoara, si de vor votn cuiva, atunce Cela ce va fi cocon micsor sau vor certa nu vor putea raminea fara de certare, numai ce sa nice acestea mai putin decit cum ar fi mari. o data va pedepsi ca un supuitoriu cela ce va supune numai Nil se ce se va certa fiind den ruda lui sau alta muiare sloboda muiare streina, muiare muiare sloboda de trei, patru on, sau va votn de va votri pre vreo voia judecatormlui, Intiia data se va pedepsi dupa cum va fi cu barbat. fata, va taia capul; iara de-s va supune muiarea sau iara a doa oara i se .. atunce dentiia data^i se va taia capul. muiare strnna cejta ca un supuitoriu cela ce va supune Nu se va cu de nu va lua.plata; iara de va supune muiare sau fara barbatiinsa certa mai rau cindu-s se va pedepsi si acela si inca se va barbat, atunce
Cela ce

nu se spune mai ios.

A cum va pedepsi ca un supuitoriu, ce ca un rapitonu,


. ;

vom
'
.

va

s lasa sa Zac. 11.


,;

Zac. 12. Zac. 13.

_
,.

Zac. 14. j

-_

Zac.

U.
^^

*
*

va supune singur pre muiarea

lui.

iNTR-lNSA CE- VA ZALO JI CASA LUI PENTRU SA SE FACA CELA PREACURVIE SI AMESTECARE DE SlNGE SI ALTE FELIURI DE CADE, ACELA SI DE LUCRURI SClRNAVE, CUM NU SE CURVII SA SE CEA RTE IN TOATE FELIURILE.

<f

CgLAVA

129.
'

curvie si alte tOate Zac. Oricine-s va zaloji casa pentru sa se faca intr-insa supuitoriu si lucruri reale cum nu se cade, acela se chiama feliurile de preacurvariu si ca imul de, votru, si se va certa ca un supuitoriu si ca un rudele si cu singe amestecat, ce sa zice ceia ce-s curvesc cu ceia ce fac amestecat cumetrile sau finele lor, acela se chiama singe cuscrele si cu cearte. ver fie barbat, veri muiare, cu moarte sa se acela singe amestecat, Zac. ce-s va zaloji casa pentru sa se faca intr-insa Cela sa-1 omoara on cu; ce sodomie,' ce sa zice curvie cu copii, pre acela sau

1.

2,

moarte va

fi

mai

rea.

'

'

spre alte Zac. ce se vor face sfatun reale, spre curvu si In casa celuia face pacate, acela se ca acealea, sau si intr-alt loc unde se vor scirnavii numai supuitoriu ; iara de nu se vor face pacatele deplin, ce va certa ca un pedepsa mai atunce nu se va certa ca un supuitoriu, ce va lua alta cuvinte,
^
. '

.:

3,

^^

""->>: micsoara. faca acolea raotati si curvu, Zac. 4 Cela ce va naemi casa in chirie pentru sa _ acela ca un votru sa se pedepseasca. nu numai celora ce vor zaloji si vor naemi Zac. ~5\ Aceastea pedepse se vor da trupesti, ce si alte pentru sa se faca intf-insele curvii si alte pacate case vor fi ori pre la vii, ori pre la stupini, on pre in
'-

locure de odihna ce

pomeate,
L

ori pre alte primblari

aseamene acestora.

r-*"

V
**'

*^.

-o

--.\:

,
:

-,-.;

"

>

152

1NDREPTAREA- LEGII

PENTRU PARINTII CPA CE- VOR SUPUNE FEATEL Hlwi> CE slNT fAcute de trupul lor.
I

"

ft

"

GLAVA

130.

Zac. i.
<*

cu voia parintilor, aceaia laste mai rea si ceaia ce sa face intre plin de rusine i de mai mare ocara decit lucru aceaia oricare tata ce-? va supune fata lui, acela inth-s piarde

Supunerea carea

se face

striini.

iy
<(

aceaia sa aiba putearea cea parinteasca carea au avut spre fie-sa. Drept ce de la judecatoriu, cum mai degraba sa-i dea toate zestnle strinsoare intr-acesta chip, vor veni de la tata-sau si sa se despai^a de dmsul i se cite, nu si-ar fi mai fost niceodata fata. A doa, toate bucatele ca si cum elyiu, lara deaca. va avea, sa se ia toate, sa fie domnesti, pina cind va fi mosneam, insa de va ii muri, atunce vor fi ale celora ce vor ramtnea va avmd cineva. A treia, sa-1 bage in ocna, in toata via^a lui acolo sa se
chinuiasca.
Zac. 2.

Drept

->

y
1
*i

va ceaste mai de curind dau invajatura, tatalui celuia ce-s pedepsa si fratn sa i se tae capul. Asijderea sa pata aceasta supune lata" pre arte rude ale lor, carele se Ce-s vor supune surorile sau macar si ceia seama la un in singele lor.. Care pedepsa se cade sa se }ie in tragu d'e rimleamlor pina pacat mare ca acesta, dupa cum se tine si la pravila cearta cu catarga zioa de astazi, macara ca la uneie locuri de-i si si in purta pre magari daspmati in toata via^a lor, sau mtr-atitea ani, ? i-i adevarata laste pre in toate uh>le ; iara pedepsa lor cea batindu-i

P ravilel e

o
;

moartea.
Zac. 3

Zac.

4,

nestme Muma ceaia ce-s va vinde fata pre bani pentru sa curveascatocmeala n-au facut cu dinsa aceiia sa i se tae nasul. Iara de se va afla ca voia featei-si, atunce se va sa ia bani, ce numai ce sa va fi plecat dupa gresala dupa voia judecatoriului. Iara de va fi cazut muma la o pedepsi pentru vreo saracie, aceaia, pentru vreo nevoe mare ca aceaia sau mare ca milostivi si judecaatunce nu se va pedepsi asa rau, de vreame ce sa va toriul vazind saraciia si nevoia ei. fi copih si de-ar carii vor supune feciorii lor, macara de le-ar Parintii cu acelora nu le va folosi aceaia, ce tot se vor pedepsi
fi si
.

j.

'

.*

'

Zac. 5

vaduu, moarte. vor zice vor putea sa scape parintii sa nu se pedepseasca cind Nu ce de pururea se facut supunerea da nevoe pentru multa saracie, c-au socoDup-aceaia trebue foarte sa caute judecatorml si sa vor certa. parintilor, carea sa nu se teasca de va fi fost acea nevoe si acea saracie a cu supunerea putut intr-alt chip hrani cu altceva mestersug, fara numai fie Dece dejgajj,, aceasta asa, atunce sau se va mai milostivi feciorilor lui. intarita de-i va pedepsi judecatoriul de-i valnai uura, sau mai rau se va

i
*

mai
Zac. 6.

vor lua parin^i bam pentru Acesta socoteaste aceasta feciorilor iara de nu vor lua bani, atunce nu se sa dea fi voia poate fi ca se vor pedepsi intr-alt chip, dupa cum va certare, ce
fel

rau.

>'
.

..

'

de certare
;

se socoteaste cind

judecatoriului.
'^
>8n
-

"

."V

J
.

^
F t ^
**
i \

PREOTI

CILUGARI

(gl.

1*2-136)

153

JJ

BARBATII CARII-S VOR SUPUNE MUERILE LOR.

GLAVA

131.

'
'

:
'

'"''
.

...

Oricare barbat va supune pre muiarea lui, aceluia s&i se faca moarte, Zac. macar numai o data ca pravila pre unii ca ace^tea supuitori ei scoate den toata eparhia judecatoriului $i alta data-i poarta pre toate uli^ele tirgului daspuiati pre Inagariu si sa fie cu fata spre coada magariului; iara muiarea lui sa traga magariul de dalogul capestrului cu minile ei, si intr-acesta chip sa-i bata purtindu-i pre in tot tirgul. Alte date iara^i ei certa cu catarga in toata viata lor. r In voia si in putearea judecatoriului sta acest lucru, sa semuiasca Zac. pedepsa morfii, carea se cade sa dea celuia ce-$ va supune muiarea lui i mai virtos cind va arata judecatoriului vreo vina ca aceaia a barbatului, de intru carea se va fi indemnat sa caza intr-aceasta gresala mare a
;
-

1.

2.

supunern.
;

Cela ce-$ va supune muiarea pentru sa ia bani, acela se va pedepsi rati foarte iara de o va supune pentru sa nu ia bani, i atunce se va certa adevarat, iara nu asa rau ca cum ar fi luat bani. ,:^ Cela ce stie ca-i curveaste muiarea si el tot o tine in casa si se face a 'nu ti nemica ^i o lasa de face preacurvie; atunce aceaia sa chiama cum b ar supune el, si se va pedepsi ca un supuitoriu. Cela ce sa face cum sa culca cu muiare-^i, iara apoi lasa oamerli striini de sa culca cu dinsa, acela se va certa dupa voia' judecatoriului. Cela ce va tinea in casa pre cela ce curveaste cu muiarea lui, acela se' va certa ca si un supuitoriu al muerii sale. Cela ce- va lua muiare pre ceaia ceo au pedepsit pentru preacurvie, acela se chiama adevarat supuitoriu, ce sa zice fara de cinste si rusinat, iara aa cu alta pedepsa nu se va certa. Cela ce va tinea, in*casa-s da nevoe pre muiarea lui de va fi fa cind preacurvie, pentru cace se va fi temind de rudele ei, sau pentru cace-1 vor face cu de-a sila sa o tie, atunce nu se chiama acela aa intr-acela feliu, nice poate nimenile sa-i zica supuitoriu, pentru cao tine da nevoe<> Nu se chiama supuitoriu cela ce-$ ^ ne * n cas ** P re muiarea lui care face preacurvie, deaca nu b tie adevarat ca curveate 3 ce numai ce ?ire asa oarece banuiala, cum sa o fie aratind seamnele ca face acela lucru. Numai rabdarea ce are barbatul, ce sa zice cind face muiarea lui preacurvie i el rabda, nu zice nemica; aceasta-1 face de sa chiama supuitoriu, cum se-ar zice cind va avea aceasta rabdare pentru cace-i vine dobinda. Iara de nu-i va fi venind nice o dobinda i<o va sti ca curveate si o tine asa in casa, atunce sa se cearte dupa voia judecatoriului.
"

Zac.

3.
f

Zac. 4.

Zac. 5.

Zac. Zac. 1.
A

Zac. 8.

Zac. 9.

Zac. 10.

J*

PENTRU BUCATELE CE VA AVEA CALUGARUL, CUM SE CADE SA SE 1MPARTA, DE NU VA AVEA FECIORI, SAU DE VA SI AVEA.

GLAVA
Un om,
ce sa

132.
i

avut, atunce Iustinian'imce va avea ale lui cade-se sa le ia minastirea. Iara de va avea feciori, sa parat. se imparta intr-atita pari citi feciori are iar el inca sa ia o parte ca a unui

va face calugar

si

va muri
;

feciori

nu va

fi

"
I

^* i^*

\*

s*

<J

154

INDREPTAREA LEGII

*\c;*

fecior, si aceaia

sa traiasca pina va fi. De-acia de va muri fara minaspartea ceaia ce-au luat ca si un fecior mosteneaste aceaia de zapis, lor ramin ale lor, iara mmastirea ; iara cealea ce-au luat feciorii lui, parole tirea n-are treaba cu dinsele nemica.

numai ca

TATAL, CA SA NU OPREASCA FIIULUI SAU PARTEA PENTRU DE MOSIE, DE SA VA FACE CALUGAR.


'-

Lew i Costan*
din imp&rafi.

teciorn de in paring sa nu tndrazneasca asa, sa opreasca minastm, sa-i sa se faca calugari, sau de vor 9i mearge la lor carii vor fara de mope p de acolo, sau cace se-au facut calugari sa-i faca scoata aceasta, atunce sa se parte de in ce are. Iara de vor vrea sa faca f&ra de vor pocai in besearica lui Hristos sa se goneasc* pina se afuriseasca, si de de vor da partea lor, adeca a feciorilor.

.--*
.

GLAVA
/
*
*

133.
*m

^Niminea

t.

PENTRU PREOTIE
.
..

1
-

PENTRU CHIPUL CALUGARESC, CARELE


IASTE MAI MARE.
th'ti

>

GLAVA
'Simeon Solu
neanul.
/'.,
*

134.

.?
x

Zri Dionisie.

decit chipul calugaresc, si fara de preotie lucrurile preo^iei sint lucrurile lui Dumnezeu pentru ca Dumnezeu. nimenea crestin, nice are sfintie, nice^sa impreuna lui nu iaste popei mirean, T QT>5 *i mare, iaste rm duiala calugareasdL decit a

Pu na

rlndul tocme alii, iaste

mai mare preotia

:V

cum^raiaste dumnezaescul JDiomsie, nu cu sfinfla preotiei, ce calugarul de va fi si preot, adeca ieromonah, iaste
Pentru ca decit popa mirean nu pentru preotie, cum
si
;

cu^ia^a.
E i

<*

mai mare

am

zis

mai

sus

ca aceaia iaste

si ce pentru viata. Preotul de pururea blagosloveaste lucrul lui pleca Drept aceaia $i dumn ezaescul Antonie de pururea-gi sfinteaste. nulmilrTnereilor adeca se inclmTa pentru naltimea preotiei; si nu capul, carele are tuturor preotilor. Peji^acemaJ^c^Efr preot, se inchina, ce sfinteasteji ca unseat aceasta rin duiala ma re a preotiei, acela saitgtreaca petreaca Ca icalugarii si mai virtos sa se nevoiasca sa sa lacuiasca,

Dumnezeu,

fi
. fc

-X

pentru cAlugAri i cAlugArite, ca sA nu se FACA cumetri, CUNUNE NICE IEROMONAHUL, ADECA POPA CALUGAR, SA NU NUNTA. /
.

yt

X^

GLAVA ^

135.
f

Petr prea in- letr, vrea

::

Nu ....

calu; nice e lucru cinsti^nice e priimit, calugarul sau se cuvine, .... w __ se faca cume tn, y^^. adec&

..^^

adeca sa cunune^ marei sau sa \ie cunum max al ti sa faca acest lucru fara de cale si de rusme si beseareci.
la nunte,

ira

de va indrazni cineva de leage, sa se canoneasca

-j

JmJI

"i

DARURI, PACATE, SLUJBE, RITURl


V^ c

(gl.

137-171)

155
*

parea arhiereului; iara de va f ace aceasta a doa oara, sa se goneasca de in beseareca lui Hristos ca un calcatoriu de dumnezaestnV

cum va

'.

'

pravile.
.
i

j'

j- ;

ieromonahul, adeca popa calugar, nunta


si

riu

cununa, adeca nu Postmcul.

blagosloveaste, ca
/

aceaia iaste fara da leage i far'de cale si nu se cuvine. Pre unul ca acela-1 canonesc dumnezaestii parinti cu lipsa de preotia lui. ....
'

11

"

'

'

^r-

s~

PENTRU BESEARICA
^

IN

CAREA NU SE FACE SLUJBA

40

DE

ZILE;
>
*
i

SI

CE IASTE BESEARICA.

"

GLAVA
"I

136.

I'M

intr-o besearica sa nu se faca slujba 40 de zile, Gherman ^fanu poate preotul sa faca liturghie, sa slujasca intr-insa de nu va face rigradeanuL liturghie^ sa fie lipsit de intii o sfestenie. Iara de va face slujba, adeca popie 40 de zile ; iara de nu va fi stiut sa fie ertatu. Ca beseareca iaste casa lui Dumnezeu, casa de ruga, adunare^amemlor, Zri. carele sade lui Hristos, nevasta lui Dumnezeu, ceriu pamintesc in

De

sa

va timpla ve

trupul cereasca piine ce sa zice preasfintul trup


Isus Hristos. Iaste
si

domnului nostru scaun 'lmparatesc.fi arhieresc, pre carele sade impaadevarat


al

balta ratul impara^ilor si marele arhiereu, singur Hristos. Iaste si lina yeselie a pacatosilor si slava dreptilor ; iaste si scapare si pod si lauda si $i citi o cauta si o mbesc si bucurie si pkrear.e_.de bine tuturor erestmilor. Dumnezeu cu toata inema si' cu tot sufletul, aceia Vor lua cununa de la lui. Iara besearica se chiama cace ca si se vor face mostneani impara^iei

t\
'*

chiama

si

aduna pre
X.

toti.

..

PENTRU CA APTE DARURE SlNT ALE DUHULUI SFtNT, 1 SAPTE TAINI ALE BESEARECII, 1 SAPTE BUNAtATI If ARI, SI SAPTE * PACATE DE MOARTE. /
i

0k a

GLAVA
Darurile duhului sfint sint
7,

137*

cum

graiaste

Isaia

proroc,

duhul
.

duhul priceaperii, duhul sfatului, duhul tariei, credinjir, duhul blagocestiei, duhul al fricii lui Dumnezeu. apte taini ale besearicii : botezul, unsoarea adeca miroseala ce Simeon miruiaste, priceastenia, preotia, nunta de intii, pocaania adeca ispove- neanul. ';/"-' dania, sfintul unt adeca maslul. apte bunSta^i mari: fnteleptia cu smerenie, nemaria desarta, nestrinsoarea, postul, curatia, rabdarea uidelungata si ingaduirea.
intelep^iei,

adeca duhul

Isaia

praroe. *
*

Solu-

Sapte pacate de maarteUepa^ea de leage, nebunia, trufia, uciderea stricarea de de voe, amestecarea de si^e; zacearea barbat cu barbat si copii cea fara de leage.
v
'

_t

.;'
.

'

* r
.

V-v"

>;-

"
I.

166

1NDREPTAREA LEGII
'

In

pentru sa nu se ingboape mobtul in launtbu beseaBicA, nice sA mute de In mobmInt tbupul omului,
nice

'

mAcabA tAbInA.

\.

GLAVA
Matheu
n

138.

A.

Leu i Cosiandin imp&rafi.

In launtru in besearica tirnosita, sa nu indrazneasca cineva a ingruparea trupure de om, pentru ca sint acolo moaste ale mucenicilor, adeca unde se-au pus si in launtru au priimit si unsoarea sfintului mir. Nimenea de intru oameni sa nu indrazneasca intru sfinta besearica ffr sa ingroape mort. In casa de ruga unde*nu va fi tirnosita, adeca sfintita, acolo se ingroapa trupurile oamenilor morti, i pre_in tihzile b es^aricila^ i fara de porunca arhiereasca sa nu cumva sa indrazneasca cineva sa scoata trup de om de in mormint, sa-1 duca intr-alt loc, adeca intr-alt mormint, nice altceva lucru, adeca sau marmura sau stilp sau pietri sau
altceva.
'

1;
'

T'

"\

pentbu ca pbe

nu se faca bautubi si mlncabi, nice clbciume, nice vlnzabx pbe in sfintele


in beseabici sa

gbAdini,
. I
:

Sabor.

6,

ca-

Canonul 72

al

aselui sabor

non.72ieela poruncesc: s5 fie afurisiti citi de Laodichia t Muturi si niincari inlauntru: ca in tot locul unde se cinta si se slaveaste Dumnezeu si se slujaste preasfintul trup al Domnului, acela se chiama canon. 28. ca iaste inchinat loc sfintiei sale, carele. iaste besearica, i bauturi si <w* mincari intr-insa nu se fac, ce numai psalmi, cintari, slavoslovii, vecernii, litii adeca rugi, utrini, liturghii si cintari necurmate si neincetate. Drept aceaia sa cautam sa vedem mai sus afurisania dumnezeeftilor parinti Zri. i sa ne ferim daparte, sa nu faeemrnease pre in besearici ; nice pre in sfintele gradini s& nu se faca circiuma; ca sfintele gradini sint aceastea, adeca curtile besearicilor, gradinile, casele, camarile i toata curtea,
*

Laodichia aa astern haine pre in besearici pi fac mease,


si

28

al saborului

de

la

,\

-.

adeca unde iaste ingradita sau zidita i aceastea sint intr-insele inlauntru. $i acesta canon nu opreaste numai circiuma sa nu se faca acolo, ce inca nice alta negotatorie. Drept aceaia trebue sa pazim dumnezee^tile locure ale besearicilor cu .multa smerenie, ca zice domnul nostra Isus Hristos pentru sfinta besearica nu facere^i casa tatalui mieu casa da
; :

negotatorie
r

si

carvasarie.

PENTRU CA SA NU BAGE DOBITOC


k

IN BESEARICA, NICE SA
\

*v

MlE ? NICE SA MANlNCE, NICE SA BEA fNTR-lNSA.

GLAVA
^

140.
*

S&bor. 6

ca-

\-

non 85

sai

Canonul 85 al aselui sabor porunceaste nice un om sa nu bage dobitoc mie in besearica lui Dumnezeu, fara numai de mare nevoe.
:

'

'

'

'

\>

V*mi*-

DA-RURI, PACATE, SLUJBE, RJTURI

(gl.

137-171)

157

'

Dastoinica cinste iaste sa aiba nestine frica si smerenie spre sfintele canonu l acesta, si cinstitele locure si tocmeale. P entr-aceaia nu iarta adeca pra\ila, sa bage dobitoc in besearica sa mie, fara numai de mare nevoe, cum de se-ara timpla ca fie iarna sau zapada sau grindina, sau alta nevoe de tilhari; atunce iaste ertatu sa bage dobitocul in besearica sa mie, ea sa nu mie afara sa piara si va pagubi omul al cui iaste si se va scirbi si de scirba va cadea in boala si-s va nevoi viata lui neputind imbla sa-si sfirsasca calea incatro va vrea sa mearga.. i pre in besearici nu se-au dat voe sa se faca mease nice episcopul, nice cliricii, nice altcineva de in crestini iara de sa va timpla da nevoe sa vie omul da pre cale si nu va avea alt loc sa mie, atunce iaste ertat sa manince si sa bea si sa doarma in besearica, de nu se va afla alt loc.
;

Zonara.

<a

Subor.

de

la

Carlhaghen,
canon. 42,
!

PENTRU CUM TREBUE SA BOTEAZE PREOTUL COPILUL

MIC.

GLAVA

141.
^
I

'

Cind botezi copilul, trebue sa aiba scaldatoare sau alt vas deosebi Cauia de vezi De-acia cind yei sa iilcul sfintului si cu trei luminari aprinse, in chipul sfintei troi^e. bagi untulin scaldatoare, cum spune la tocmeala slujbei, atunce ia tu, hotez. preote, de in untul carele iaste in vas, cu trei deagete si unge copilul crucis. Atunce sa ia si nasul de in unt si sa unga copilul pre toate madularele, cum iaste tocmeala tipicului. De-acia deaca-1 va unge el, iai tu preote, & asa cum iaste gal si stai drept cautind spre rasarit si tu si copilul, si-1 iotezi in trei afundaturi fa cind samnul crucii, zicind asa: boteaza-se robul lui Dumnezeu I^M(P) x ) intru numele tatalui, amin. Si-1 pogori in scaldatoare si-1 afunzi, adeca-1 uzi de tot. lata, asa e afundarea de intii. De-acia iara stai putinel drept ridicind si copilul, de-acia iara-1 pogori a doa oara in apa si-1 uzi asijderea zicind: si al fiiului, amin. IatS, asa e drept si-1 pogori a treia si a doa afundare. $i de-acia iara te ridici de stai oara de-1 afunzi asijderea zicind: si al sfintului duh, amin. lata, asa e si a treia afundare. De-acia-1 iai de in scaldatura si-1 dai nasului,. si zici mohtvele si faci toata slujba cum te invata rindul si to,cmeala tipicului, si dai opustul.. r
i

'

'.

''Art

'V-'V

PENTRU PREOTH CARII BOTEAZA IN TREI PARING!, IN TREI FII 1 IN TREI DUHURE, 1 PENTRU CEI CE NU BOTEAZA IN TREI
AFUNDARI.
*

GLAVA

142.

Canonul 49 al sfintilor apostoli graiaste: care episcop sau preot, dupa tocmeala domnului, de nu va boteza intru tatal si fiiului sfintul duh, ce de va boteza in trei neincepatori sau in trei fii, sau in trei duhure,
aceluia
i)

Apostolii, ca-

non. 49.
l

sa

se ia darul.

~
\-a

v
s

.'.'*
**

Cutare".

^
*

'

t-j**

fr

'

/
!'

<

158
F\

INDREPTAREA LEGI1
-J

Zonara.

Apostolh, canon. 50.

Mathei, glava
28, zae. 116.'

Valsamon.

Ca besearica au luat a se inchina unui fara de inceapere, tatalui, pentru nevinuiala, ^i unui fiiu pentru nespusa nastere, si unui mingiitoriu, duhul sfint. Iara cine nu boteaza in trei afundari, ce intru una, aceluia sa i se ia darul pentru ca zice sa fie 3 afundari i 3 scoateri. Iara cine va treace sau va calca acesta canon, de va afunda in apa pre cela ce-1 boteaza numai o data i nu va zice chemarea tatalui i a fiiului si a sfintului duh, pre unii ca aceia le ia darul i-i da anathemei. Ca n-au zis Hristos aposce au zis: botezaji intru numele tolilor: boteza^i intru moartea mea tatalui si al fiiului si al sfintului duh. > Graiate iara si Valsamon: citi boteaza intru o afundare, aceia sa-i boteaze de-a doa oara.
"

*
' ;

PENTRU CA COPILUL, ClNDU-L BAGI IN SCALDATOARE, TREBUE CU FAJA SA CAUTE SPRE RASARIT.

GLAVA
s
-

143.

'
.
i

Dumnezeeiii
dascali i in-

Copilul, cindu-1 botezi, trebue sa caute cu fa}a catra rasarit, in chipul domnului Dumnezeului si mintuitoriului nostru Isus Hristos. Caci cind
se rastigni, spre rasarit cauta, iara nu spre apus, si spre -rasarit noi crestinii ne inchinam, i raiul spre rasarit se-au sadit. Dece cind vor sa zica blastemul si lepadarile la copil, spre apus sa stea si sa le zica, ca un
I'oc

v&fatoru

'

ce iaste intunecat si groaznic si, deaca vreame ce apune soarehyla apus intunearec inchipuiaste, ca dentr-acolo iase intunearecul. Iara rasaritul lumina inchipuiaste, pentru ca de la rasarit iase lumina, adeca soarele straluceaza si lumineaza toata lumea ; pentr-aceaia se chiama
rasaritul lumina.
i

'
>

PENTRU CE INCHIPUIASTE CiND DASFAA COPILUL.

GLAVA
'

14*.

Xifiliny patri-

arh

farigrd-

deanul.

Copilul cindu-1 dasf asa de in scutecele lui, f asa si altele cu cite e infasat inchipuesc dazbracarea de omul eel vechiu si de yia^a cea de intii, adeca de calcarea lui Adam si de hainele de piale i de pacatu carele-1 dobindi calcarea lui Adam; i arata dasfasarea si dazbracarea aceaia carea dazbraca copilul de tot cu trupul cum se dasfasa si se dazbraca de tot de acea urgisita viata a vechiului Adam.

PENTRU CE INCHIPUIASTE

INTOARCEREA
145.

CAREA

INTORC
,

COPILUL SPRE APUS.

GLAVA
IarSaceluide
sus.

Iara intoarcerea carea intorc copilul spre apus ca sa vaza acea parte arata a apusului, i-i sint minile in jos cind se leapada de satana, atunce goneaste pre satana si cu chipul si cu gonirea minilor cum se dasparte si

"
*

f~

'
\

DARUR.I, PACATE, SLUJBE, RITURI

(gl.

137- 171)

159

dinsul De-acia atunce intorcindu-se spre rasarit si-s- ridica mimle goneasca in sus, arata adevarat ca cela ce va sa ia sfintul botez, trebue sa de la dinsul raotatea cea intunecata, adeca pacatul. $i asa, cu starea carea starea sta naintea dumnezaestii lumini, carea inchipuiaste intoarcerea si cu catra rasarit, ca se face mostnean curat dumnezaestii lumini si se face totul luminat. Insa una cace au venit intru adeverita lumina a priceaperu doa ca se lui Dumnezeu, adeca la datatoriul de lumina Hristos, iara a dasparte de pacate si vine da seiace.unul cu cuvintaroarele oi ale sfintei s turme a lui Hristos si Dumnezaul nostru.

de

la

;>

t
i

*i>

_
.

r J

V
*

s
*
I

w
160
1

NDRE PTARE A LE Gil

Zri.
,

stmtului duh si va amesteca pe cineva cuvlntnl carele H ce: ci*. cu Hristos v-ati botezat, cu Hristos
ji al

<u

niuiu

TaS imSa,L 5
earele s7-au im,

awobilnM

HrLr

Hristos, .nch.pmaste pre tatal carele au uns ar ea ' aSte dU uL Dre aceaia
,

P'

**&

si

pre

fiiul

apostXt

ehi

int

* ft

Ma aei ,,a

H6. toate limbile,

^^a^^^S^^1,f3^i S* aTsZlTlL"
botU.du/eu
PE LE C0C0NULU1 I CEALE NOAA , TT CARELE-L IMBRACA; CE 31 SCUTECILE CU llVCHIPUESC.

l^^
"A.
GLAVA
148.

\-

"

cZf
1

Ur'a

celuia.

r,*gm
Zri.

Cauta.

Crueile carele pun la cocon inchipuesc rastignirea si pogorlrea adecS pa t.melor trupejti si ale luerurilor lui, maaularele pre pammt si sa imblam intru desarta viata Iara tunderea carea tund pre eel botezat, aceaia semneaza ca se tocmeaste se socoteaste eel botezat intru |, cuvintatoarea rurma a lui Hr stos, sr-1 tunde n cap erueis ca si oaia cind o semneaza staXul ca sa se cunoasca ca oa,a aceam iaste a turmei lui Hristos, iara nu Iara scutecde carele se imbraca . de siht albe si noaa, acea lea Inchi' puesc cum ce a ce se boteaza se imbraca cu noul om, adeca cu Hristos ce ' mnort pre eh.pul celm ce 1-au zidit, dupa scripture, 'cum si scrfe

V&ffiS5&ta2

ifflsS
-

-**

PENTRU CEI CE SA BOTEAZA, CUM TREBUE SA-i UNGA CU SFliVTUL SI MARELE MIR, SI SCAldAtOAREA CE IlVCHIPUIASTE, SI ClND TREBUE SA SE BOTEAZE COPILUL.

GLAVA
Saborul de , .. la

149,

Laoticha, ca-non

^argasa
-

mostneam sfintului botez. feratului, de vor pecetlui cu


faci-i

de la Laodichia porunceaste sa unga pre cei' ce sfintul si marele mir, cace ca si aees'ta se facfcu ru^a si sa sfm^easte cu chemarea sfintului duh. pre citi-i ungi
lui

J^ml 48 alsaborU sa boteaza cu

Xifilin.

^ "W AVa 11 r?l^ caldatoarea arechipul groapei a ,fJ


'

pentru ca cunosc ca iaste imparatesc ceT P bce t! luit de amparateasca peceate. Intr-acesta chip stiu si duhurile ceale videTne pre eel uns cu marele mir si sa departeaza de dinsul. Dece, cindu-1 ungi U n r Zici: n 1 T
t

se apropxe acolo,

SSf di^a^uce^n^ril^
Sfintul mir are chipul ca
si

sti sf^ntesff

biruitoriului si e pintecile cet ^ ufletesc den carea ne nastem sufleteaste, carii ne botezam intr-insa si ?1 fn lui Dumnezeu dupa da^r ne >

amin;

si

altele.

'

<-

facem.
.

r
T

* * I
L

^ Pecetea

darului sfintului duh".

.-

DARURIi PACATE, SLUJBE, RITURI

(gl.

137-171)

161

zile, de nu-i loan, patriarh Iara copilul deaca va naste, sa se boteaze la patruzeci de Anlionevoe de moarte iar de-i va fi nevoe, atunce sa se boteaze si intr-acel de la va fi Ma. ceas in carele se-au nascut iara asa sa-1 speli.
; ;

PENTRU COCONII,

DEVA

FI iNDOIRE,

DE NU VA

STI

BOTEZATI
r
1

SiNT,

AU NU

SlNT BOTEZATI.
150,

GIAVA
Canonul 82
a
credintei,
al saselui
sti,

sabor

botez ne-am inva^at a


fi

dupa

72 de la Carthaghen graiaste ca un S&bor. 6, cacum marturiseaste dumnezeescul simvol non.82?i Carsi 1

adeca: K-fepSi* k-k eAinarw Ed ). i pentru acea dumnenu se va naste zeiasca botejune graiaste domnul: ori fiecine carele Dece apa si cu duhul, acela nu va intra intru imparatia cermnlor. de in timplat intr-alt de vreame ce copiii cei mici carii se-au robit, sau se-au lepada|i chip de i-au aflat niscare crestini pre cai sau pe intr-alte locuri sale si de-acia vor gindi adins eisi: si i-au luat pentru spasenia sufletelor neobirsau sint botezati, sau ba; iara acei.copii nu stiu de copilarie si da deadinsul martune, sirea virstii lor.' Dece de aceasta de nu se va afla cu cum adevarat se-au botezat, porincesc dumnezeestii paring cum fara sa nu de nice o sfiala si frica sa se boteaze, sa nu cumva sa se timple curatie sfinta ca aceasta, sa ramie fie fost botezati, sa se lipseasca de o dupa socotin^a domnului, carea au afara de imparatia lui Dumnezeu va boteza, acela intru imparatia ceriurilor nu mearge.
' ;

^^
e

ca-

>

zis ca cine

nu

se

PENTRU COPILUL, DA SE VA AFLA LA SFlRSIT SA MOARA SI PREOTU-L VA BOTEZA SI DE NU VA APUGA SA ZICA CEALE MOLITVE CE SA LEAPAdA DE SATANA, NICE MOLITVELE CEALEALALTE; DARA CEVA FACE DE ACEAIA? ZICE-LE-VA DUPA ACEAIA, DE VA THAI COPILUL, AU BA?_
-*-..

.''=

GIAVA 151. .'".'.-Hie,

adevereaza acesta lucru ceneva ca sint neobirsite; cace si afundari si dupa ca pentr-aceaia se-au obirsit i se-au botezat dupa trei chemarea a trei chipure, al tatalui si al fiiului si al sfintului duh si pentru facut botezul deplin la eel botezat. al acestora, adeca a trei afundari, i se-au si molitDe-acia lepadare si molitve nu se mai zic, pentru ca lepadarile de ceale vele sa zic la eel botezat mai nainte de botez, adeca mai nainte
Sfintul mitropolit de la Crit, anume zice ca nu trebue obirsitele taini sa zica
;

Hie,
lit

mitropo

Critskii.

trei afundari; iar

botez, de-acia nice lepadari zici, nice molitve, mai nainte de ca nu se cade deaca obirsesti taina sa zici cealea ce sint sfint canon. obirsenia tainei; ca nu aflam aceasta porunca nice la un nu deaca se va boteza copilul cum am zis mai sus, fi intr-acel ceas Iara' botezul va muri, atunce- tu. obirsesti si ceaialalta slujba carea iaste dupa

dupa

Z,ri.
-f

copilului, adeca zici molitva sfintului


t

mir

si

cealealalte toate.

"

Cred

liitr-unul

Dumnezeu".

11

o.

1201

1
1

162
~s
*?
^

INDREPTAREA LEGII

PENTRU PRE OTII CARII BOTEAZA COPIII AG ARE ANIL OR, SAU PRIIMESC PRE DINSII CUMETRI, SAU PRIIMESC JERTVA A ERETICULUI, SI PENTRU NEPREOTII CARII BOTEAZA COPII.

GLAVA
V Intrebarea
tra '
ca-

152.
V

patriarh

chit

Luca.

Rdspunsul
lui.

X
;

Apostoli,

ca-

non. 46.

Mathei.
\

sa va tim'pla sa vie catra credinta noastra niscare copii carii mici se-au botezat ai agareanilor, mai boteza-i^vor au numai sa-i unga cu sfintul mir, ca cum ar fi boteza^i? i saborniceaste raspunse i porunci sa se mai boteaze, zice, pentru ca botezul, sau de in credinta parintilor, sau de in credinta celui ce sa boteaza, vine darul de la Dumnezeu la dinsul si are caldura ^i dragostea credintii i a lucrurilor celor bune* Iara copiii agareanilor pre cari-i boteaza ca niste coconi, aceia nu stiu ce sa face pre dinsii si parintii lor sint fara de credinta, iara nu sint ca noi crestinii, carii botezam coconii no^tri cu smerenie ^i cu credinta adevarata ca sa dobindeasca dumnezaiasca lumina, ce sa zice a lui Hristos si a imparatiei lui; iara ei ca pentru sa nu raiaze si ca sa nu pata rau cind sa tae ei in leagea lor si ca pentru sa nu se impu^a trupurile lor, pentr-aceaia-i boteaza. Iara acolo unde.se boteaza, darul lui Dumnezeu la dinsii nu vine cace ca iaste departe de dinsii, ce vine urgie si pre eel ce sa boteaza si pre eel ce boteaza pre dinsul, adeca pe preotul ce-I boteaza, aijderea$i pre cumatru carele-1 priimeaste. Dece sa tim de aceasta, cita calcare fac dumnezaestilor pravile preo^ii ceia ce boteaza copii turcilor agareanilor. Iara care preot va lua jertva ereticului sau a agareanului, sau va boteza copilul lui, sau pentru cumetria copilului va priimi pre dinsul, sau nun la nunta, aceluia poruncescu sa i se ia darul; pentru ca cine va avea partasie cu necredincios'ul, sau cu amestecare, are lumina catra intunearec. Iara citi se vor boteza de popi nesfintiti, aceia a doa oara sa se boteaze. Popii cei nesfintiti se chiama carii se-au hirotonit de arhierei eretici, asijderea si da cei ce li se-au luat darul, carora li-l-au luat saborul arhieresc pentru vini si gre^ale ce au avut.

De

PENTRU CA DA NEVOE ROTEAZA

PENTRU COCONII CRESTINILOR CARII MOR NEBOTEZATI. UNDE MERG.


SI
SI

MIREANUL;
V.

"GLAVA
'"V

153.

Nichifor

l!a*

pC De

rigradeanuL

coconii nebotezati, da se va afla nestine intr-un loc pustiiu, nefiind in vreame acolo popa si sa nevoia^te vreunul de intr-aceia sa jnoara

'

$i

Simeon Soluneanul.

vor ana acoio. iara ae va n tatal copiluiui singur i alt crestin sa nu se afle, atunce sa-1 boteaze i el, ca pacat n^are, adevarat cu apa, si de muiarea lui nu se dasparte. Nu numai da nevoe sa se boteaze copilul de om mirean, ce inca acel lftean i dumnezaiasca taina sa-i dea, adeca sa-1 pricestuiasca. $i insa
ae crestmn
se

cam

V
*

A
V "
t

\
* *

DARURI, PACATE, SLUJBE, RlTURI

(gl.

137-171)

163
^i
J
I

ceata socoteaste de va muri; oineeami; slujaste si se pomeheaste^eumu e aUot coeoni 'botezati ? i se boteaze a doa oara eopilul, ee va trai, atunee sa se fra de nu va muri
priimeaste-se la

Dumnez&u botezat

si

t
,

Tarfeiti
nice

eoeoni ai erestinilor

Ceia
loc

merg
-'

nebotezati, asijderea si la tmparatia ceriului, nice in munea, ee numai intru

mor
-

ai paginilor

MareU Mkar
.*

n ^,|,
;

luminos.

'

:
V
1

&

'

'

A CERIURILE CA INDOIT IASTE OMUL, SI PENTRU PE\TRU SlNT INCHISE CELOR NEROTEZATI.
'"

i *>

GLAVA

154.

si Hristos Xifm faf omul, de trup si de suflet. Pentr-aceaia Insa indoit iaste / de gradeanul tocmirea botezului. Insa apa sa sfinteaste mdoita darui oamenilor

S^St^S
|

pre nevazut Ce doaa pogoara de la credin^a eea curata se xa Dumnezeu Hristos catra spasema lumn: insa into au dat fiiul lui

sa ia intru curajia trupului, iara

Dumnezeu

f^^f^ am
i

i botez, iara a doa iaste sfinta price asten^ sfintul


iara sfintul botez inchipuiaste
'

msa sfJnta^rpea?lui

^
"

si

adevereaza pogonrea
*

Hristos in lad

fi

care'taini deade noao biruitoriul Hristos, dentru TcTastea taini aVe

"a|id^^ inchise^ina neasculta^aTiraTToirfet


si

'^
.

cind au

v^To^m! nostru
.

llus

deade darul sfintului botez in lume. Hristos Alta sa stiti de aceasJ^a^^ajUBinain^^


sint

Tnclnireip^rTlffi^^
;

P^cmd

^4gM*
'"~

betez

dasch.d iara deaca se boteaza, indata se fuu umbreaste pre eel botezat si de^acia se chiama

mbit hntmil dm* rtwtnffi pentrn ca ...1 *, , v^dohtndi seriurifeil. mi Y H hl aeela se va naste de In apaji cuJuhuL d^nuTuT^arli^eirele^i

*Jg&fi*%!
V,
->

^*fjj

n,.

ya

intra la

imparafra ***#&-..,3 OQ0f


*

wmf*& ^^

DE VA ROTEZA PRE FIIU-SAU CA UN PREOT PENTRU PREOTUL, FIIU-SAU. SI DE VA DLAGOSLOVI NUNTA


* *

GLAVA
/
.:
.

155.

,-,:

>-"'

._
.

"

va timpla ve intr-un loc a fi boteaza nevoe de va fi a muri, atunce acela sau da

Da

se

numai un

preot, iara altul nu,

Manoil >**

eopilul sau
'

de-acia nu sa desparte da preoteasa lui farade-1 va lua botez, si de aceasta nu apara pravila. altul de in sfintul dasparte da faca in loc de cumatru, atunce se de la scaldatoare sa se sufleteasca/ preoteasa, cace ca au facut pre 'diisa sora
;

^^fe^S^
nun deaca nu va

caun

preot pre releMrtofiUx


L

/Y

fi

sa blagosloveasca alt preot in locul lui.

Tpoate

si

nunta

fiiu-sau cu alt

\
11 *.
>

*'*-

'-*

"

^
-'

*,
to

+
-*

..r

164

1NDREPTAREA LEGII
PENTRU. PREOTUL, CA I SE CADE, DEACA MAnINCA SA NU BOTEAZE, CE SA BOTEAZE MAI NAINTE DE DUMNEZEIASCA LITURGHIE, SI IAR NICE IN POSTUL CEL MARE SA NU BOTEAZE.

GLAVA
<

156.
' /
i

se-au dat voe preotilor, deaca vor mincasi deaca vorbea, sa boteaze, A Postnicului. ce trebue mai nalnte de liturghie, ca sa poata pnce^tui copilul, lnsa de nu-i va fi nevoe"; iar de-i va fi nevoe, atunce trebue in ceas ce vor chema pe preot, atunce neaparat sa-1 boteaze, macar noaptea, de va fi, macar zioa. Asijderea i in postal eel mare nu se boteaza cophy pentru ca sint ZrL zile de iale si zeciuiala a tot anulr fara numai de va fi nevoe, atunce poti sa-1 botezi, macara de-ar fi si in sapllmlna s^a-jnare.

Nu

:
:

r~

PENTRU PREOTUL CA SA NU BOTEAZE IN CASA, SI PENTRU COPILUL DE VA MURI NEBOTEZAT DE LEANEA PREOTULUI SAU A PARINTILOR.
/,

GLAVA

157.

'-

Sdbor. 6; eanon. 31.'

**

sabor porunceaste nicecum in casa sa nu se boteaze copil; iara de-1 va boteza, insa de va fi fost nevoe copilului de va hi vrut sa moara, atunce popa nu se pedepseaste. Iara de va hi fost copilul sanatos, atunce se pedepseaste acela preot cu oprirea da preotia cum va socoti arhiereul. Iara alti invatatori zic ca se cade lui,
-

Canonul 31

al saselui

v Iara de sa va afla la sfirsit sa moara copilul sj vor chema pe preotul NicMfor farir gr&deanul. sa-1 boteaze, iara preotul se va lenevi si copilul va muri nebotezat, atunce pacatul iaste al popei si se canoneaste de aceasta cum va socoti N ' arhiereul lui, saii oprire da preotie, sau alt canon. Iara de va muri nebotezat da leanea parintilor, atunce se canonesc mai virtos, adeca trei ani sa
i

'

se ia darul.

<

"

'

sa
;i
.

nu

se
si

cuminece
vinerea,
si

si

eurea
.

peste toate zilele sa manince sec, adeca lunea, miersa faca in toate zilele metanii.
'

>*

-' ;-

>

tV"A

"

X
* ^ *

PENTRU CARE PACATE SE IARTA DUPA MO ARTE, PENTRU LITURGHII, PENTRU RUGI SI PENTRU MILOSTENII CARELE SE FAC PENTRU CEI CE MOR.'

GLAVA
.

158.

'

Intrjebarea cfc
tr& sfetii

Dio-

fl-

nisie Areopa-

ghituh

pentru dinsul, adeca-1 larta, iar; de vor fi gre'ale pacatele si mari, atunce nu se iarta, ca au inchis Dum4 nezeu poarta raiului da din sul g^ nu^L^ JL?i s de acealea Drept aceaia trebue sa purtam grija de ale^n^astre suflete^sa facem lucrure bune carele

gh

rugi

51

milosteme carele

se iac

plac lui

Dumnezeu

pina
:rvlfc*a

MUtf

^w^^

avem
^

aceasta viata a naastra trecatoare

sa

(^/y\^M
-^i

Lf4} <il2' ;

BB*i

'-

fr

OARURI, PACATE, SMJJBE, RITURI

(gl.

137-171)

165

nu ateptam sane
cu preseurile.

fie

..,.*!

pacatele neertate, ca deaca


*'

i-

I7tf "af'fi

ill

t>to^y.^>^w^MaajtfW^^ ww 1r miT Mu -in n1 r


i'I'I

vom muri nu
'Ifll'M

se
""

vor erta
1

^,,

?*>?: i-*TV^

M^*** t*^T*tMi^

Insa dupa raspunsul al acestui dumnezeesc Dionisie, care raspunde R&spunsul. la intrebarea de mai sus carea intreaba cumu-m pare, el se arata cum nu se iarta pacatele pentru dumnezee^tile liturghii i pentru rugi i milostenii. la cauta da vezi mai jos alti dascali ce zic ca liturghiile $i milosteniile Ddzlegarea. dc ca pre toate pacatele iarta.
?
.*,

PENTRU CA NJJ NUMAI MORTILOR SlNT DE FOLOS 1 DE ERTAREA pAcatelor dumnezAe$tile LITURGHII, CE INCA 1 VIILOR.

GLAVA

159.

[ t

Ce pot liturghiile sa $ oloseasca sufletelor pacato$ilor dupa moartea lor ? Da vreame ce nu-s ertate pacatele omului carele moare, foarte pot multe sa a jute dumnezaestile liturghii i sa izbaveasca sufletele de in munca. i ia asculta sa vezi ca de multe ori sufletele mortilor se-au aratat si au eersut de la vii sa faea liturghii pentru dinsele ca sa se izbaveasca de in munca, cum au zis de aceasta si Filix episcopul. a Ca era, zice, un preot odata, ce avea boala, iar cindu-i era nevoe da treaba trupului, el mergea la bae, si baia era pre locul lui, iara cind fu intr-o zi mearse acolo sa se speale, iara acolo intr-insa afla un om, si nu-1 cunostea, ca niceodata nu-1 vazuse. i veni da-i trase cioboatele de in picioare; iar cind vrea sa se dazbrace, elu-i }inea hainele pina ce esia preotul afara de in caldura baei i cind vrea esi, atunce cu mare cinste sismerenie slujea preotului. i asa facea de multe ori. Insa preotul intr-o zi yru sa mearga 1^ bae si gindi adins elus si zise: omului celuia ce-m slujaste cu atita smerenie si dragoste nu voiu sa merg desert la dinsul, ce sa-i due pujinel daru. i asa luo doao prescuri si se duse la bae; i deaca intra inlauntru, iara afla pre omul acela si se apuca iara de slujia preotului cu toata cinstea, cum era daprins.. Iara deaca se iriibae preotul si vru sa mearga, atunce el scoase peale doao prescuri si le deade omului in loc de blagoslovenie si pentru dragostea slujbei. Iara el scirbit cu lacrame zise: o, parinte sfinte, cace dai mie aceastea prescuri; ca aceasta piine iaste sfinta si eu a o minca nu poci, ca pre mine, pre carele vezi aicea, fost-am stapin la aceasta bae si am facut multe paeate intr-insa si pentru aceale multe raota^i ale meale m-am osindit de ma muncesc aicea, intr-acesta loc unde am facut pacatele. Ce insa, parintele mieu, da vei sa-m dai dar, aceasta te rog sa-m faci: preseurile aceastea sa le faci liturghie la Dumnezeu ^Tpentru pacatele meale sa te rogi. Iara deaca vei face pentru mine liturghie, de-acia sa vii, si de nu ma vei afla aicea, sa stii ca ti se-au ascultat ruga catra Dumnezeu si m-au scos de in munca. i deaca zise cuvintele aceastea preotului, peri de la el si nu sa mai vazu Atunce pricepu preotul ca acela nil f u om, ce suflet. De-acia acel preot deaca auzi aceasta sa mtrista, cu mare intristare si plinse foarte; si deaca mearse acasa-si, a doa zi incepu a-i face liturghie 8 zile. Iara deaca facu liturghiile duse-se la bae dupa cuvintul omului aeluia si de-acia acolo'
;

Intrebarea lui

Petr patriarh.

Raspunsul
Grigorie,

lu
r*

de

la

papa Roma.

Oroaznicd

minunata
aceasta.

*...

/
-

>

^*

"

sSfti"?

i
^
-

-';
J

"T3
'
1

- r+'~

/
k
V

./

t
'

166
n

r
:

>

INDRE'PTAREA LEGIT

...

Cawia de

vezi

minunata powf

veasteipentru
liturghiile

ce

sa fac pentru
cei vii asculta

i
te.

teingrozea-

.A

izbavi acela de in amara in raiu unde se afla drep^ii crestini. Si <ie aceasta marturiseaste acesta lucru si asa iaste adevarat, ca pentru dumnezaestile liturghii se izbavesc sufletele de intru minile dracului si merg in.mina lui Dumnezeu. Ca sufletele pacatosilor. cum ani zis mai sus cer de la vii liturghii si, pentru semn, poruncesc ca pentru aceale dumnezaesti sfinte liturghii priimesc pacatosii izbavire si slobozie daplin de pacatele carele au facut intr-aceasta lume. 41 Un om so afla rob si era cu lanture legal, iara fameaia lui pre la zile de praznice facea liturghii pentru barbatul ei; si iar in zilele cc?alea ce sa facea dumnezaestile liturghii pentru barbatul ei, intr-aceale zile i se dazlega lanturile cu carele era legat, i deaca se vrea obirsi liturghia, se afla iara legat cu lanturele. Trecu citava vreame, de-acia omul acela se izbavi de in robie si mearse acasa-si si povestia ca in cutare zi si in cutarea se dazlega lanturile de la el. Iara muiarea lui cum auzi stiia zilele in carele facuse liturghii pentru dinsul, si se infolosira mici si mti ca in zilele cealea ce facea liturghii, intr-aceale zile se dazlega si lanturile de t la barbatul ei. ft deaca auzira toti aceasta preaslavita minunej marira ^ pre Dumnezeu.
nu-1
;

mai afla. De aceasta pricepu popa ca se munca pentru dumnezaestile liturghii si mearse

PENTRU LITURGHIILE CE DAU PRE OTIL OR PENTRU SArACUSTE PENTRU CEI VII SI PENTRU CEI MORTI.
*

-i

GL AVA
J(

160.

Dumnezeetii
invafatori si
dascali.

*Glava5,
57.

zac.

boiariu la Nicomidia se afla bolnav la nevpe de rrioarte; zise muerii lui sa dea de intr-avutia lui miseilor i saradlor $i robii lui sa-i iarte, iara liturghii, zice, popilor sa nu dea. Iara acel boiariu avea credinta si smerenift o fi t.r fi mivipcjul JTsajgij c arele era: preot vestit, si putearnic intru bunata ti ; si rugi ndu-se molitvei lui, se izbavi de bo^ S si sp fgu_san^tos ca $i intii. Iara deaca se scula, mearse la sfintul si cumu-1 vazu sfintul se implu de bucurie si mari pre Dumnezeu. ft deaca se sarutara intru Hristos sezura. ft-1 intreba sfintul, ce i-au fost leacul tamaduirii lui de la carele au luat sariatate? Raspunse boiarul: cum rugaiu, zice, pre molitva ta cea sfinta, intr-acel ceas ma tamaduiiu. Afc unce zise sfintul catra dinsul: fatul mieu^ dat-ai preotilor liturghii penmf spasenia sufletului-ti ? El raspunse: ba, cinstite parinte, ca de-a hi dat, nice un folos nu mi-ar fi facut, humai ce-as hi pierdut acei bani. Atunce-i zise cuviosul parinte: nu grai aa, fatul mieu, caci ca Iacov, fratele dorhnurui scrie la epistolia lui *: de va bo lnavi vreun o m, zice, atunce^sa chem ati preoti i begeaij cilor carii au, indrSznire la Dumnezeu sa se roage pentru acela, i Dumnezeu pentru rugaciunile preotilor lui va da sanatate bolnavului si-1 va scula de in boala. ft de va avea si pacate omul, pen tru ruga si rugarea preotilor" le va_ertaDunmezeu. Aceasta zise sfintul parinte catra boiari u de-1 invata i-l indrepta. Iara pentru necredinta lui, zise-i sfintul da deade unui preot bani ca sa slujasca pentru dinsul 40 da liturghii. ft cum deade boiariu! banii se duseacasa-i. ft deaca sa.^tujira ceale 40 da liturghii,

Un

\-+

C
, i

e4
:

V
efc

^
^
t

/
*.
ik^ife&
,-

*
^7
-

V
A

\P-

s
<%
*-

DARURI, PACATE, SLUJBE, RITURI


^

(gl.

137-171)

'.

167.

'
'

fara da veaste sa intr-o noapte sa destepta boiariul de in somnu-^i si intrara voinici deschise usile casei lui nedaschise da niminea si vazu unde iara aid 20 de-a stinga calari in chip de ingeri, si statura 20 den-a dreapta cumu-i vazu, da vedearea aceaia se ingrozi foarte si zise Vezi lucru TuT BoiaxMunui pacatos? Iara ciudaL catra dinsii: giupinii miei, drept ce ati venit la casa

de liturghii ale- tale carele se.au. ei pentru tine si ne-au trimis facut catra iubitoriul de oameni Dumnezeu vino cu bucurie mare, nu te sa te intimpinam sa mergi la besearica. $i liturghii te-ai ca pentru minile preotului carele ^i-au facut 40 de sparea, iai neaparat imparatia facut partas si te-ai impreunat la Dumnezeu sa carea vazu, aduse-si ceriurilor. Tara boiariul, de intru sfinta descoperire puteare aminte da "c"uvintele sfintului Isaiei si se infolosi ziclnd ca multa larta paca-_ liturghiile la Dumnezeu, carele se f ac, ca pentru dinsele se. au lui preotilor ca sa se pomeneasca tele oamenilor. i deade de intru avutia scoaja cesturi dinsii pre la dumnezaestile si sfintele liturghii si sa de foiTxmeride pentru dinsul la dumnezaiasca proscomidie. de stis avea st.psc 1p otpr.inir.e, ca u n st aret preot Dumnezeuhii intrujieasoslusnic si niceodata pre voe nu-i tac ea, ce de pururea un
raspuhsera
si

zisera : noi sintem 40

j*;

Vezi minima-t& poveasle de

mieu, nu-m la oteeinic, ~7e~afla. Zice a sfintul staret al lui catra dinsul: fatul cultare ^n^r^a^c^e- mrtac-i pre voia me a, ce pjinjLsi ma jeluesc^ djj peirea sufl e- pentru saramorjtiu adevarat pentru neascujt are ce ai, v ei sa iai munca_d custele joe 'da cuvintele lui .sj tot nu-i mai parea tilor. sa_se parase asca de neasCultare si sa-s vie intru ascultare. muri poslusnicul, si pentru neascultarea mearse-i Caiadevezicu^
-.

VI

^jnauTca

^^"Tg^^

**

-^- Preste putine

zile

indraznire catra deadinsulsi-te^ in munca. Iara sfintul staret al lui, cum avea sufletul alia, ingroz.eQ$ter~.^ Dumnezeu, se ruga sa vaza pre poslusnicul lui in ce loc al muncn se Dumnezeu aciasi asculta ruga staretului, dupa cuvintul dumnezeescului si Svid: face Dumnezeu voia celor ce li-e frica da dinsul si rugile lor asculta. rob, vazu in vis_ aeel blagoslovit staret si adevarat al lui Dumnezeu

1-*

>..

'iv-

-a;

muncii si cura cu turbureala multa si cu sunet mare. ^J. eel de n-aveau masura sa numere Si era intr-insul multime' de oameni, care trupului, iara al^ii pina la grumazi, si era unii in riu pina la mijlocul cineva,
fo e al
A.

si picioarele si jara acela, ocaanicul carele facea neascultarea, de foe. tot triipu lui era inlauntru intru adincimea aceluia.riu

mimle si ^-cunuid

:X

iV

plinse intr-atita mare munca muncindu-se, se intrista si vazu sfintul vezi in ce te afh nu cu amar. De-acia zise catra dinsul: fatuj mieu, oare numai cace n-ai, avut ascultare ; iata, ca te facusi mostnean

pentru altCce riului de foe cu mare cu dracii focului de veaci. ^i striga asa de. in launtrul ma izbavesti parintele mieuT parintele mieu, da vei vrea, po^i sa glas: muncesc. Vai de mine ocaanicul, si sa ma sco^i de intr-aceasta munca ce ma muncesc in veaci. de mine ocaanicul, cace am avut neascultarea ma vai asmiltarea. Deaca. sa desteapta omul lui Dumnezeu Ferice de c mcepu hturghia staretul si deaca-s facu toata "sTulBrTuTdupa obiceam, lui si tacu pre Dumnezeu pentru spasenia ocaamculm ucemc al rugind p 2<> dftjiturghn, liturghie zile 20 in toate zilele. Iara deaca scjmplujn ar astfi ucemcul lui unde se iara sfintul lui Dumnezeu ca sa vaza pre ruga-se aceia munci, ji doa oara rlul de foccujr loata a r af la si a?a vazu '* " ' " pina: la miilocul trupuluj n lui

^^|
\
?

w
-'';.

/
.

nK
\

,
m

\i

&

*tf
it*

'-*$m.
JV
-

ft

INDREPTAREA LEGII

.-.

izbavit. gi c vazu ucenic ul pre starejul lui, striga catra dinsul cu mare glas: preacinstitjil^imeu parinte, iata, pentru sfintele tale molitve si

um

'

r/
. t

.-*

de intru munca jumatate de trupul mieu. Ce ma rog, ajuta-mi de tot a ma izbavi de tot trupul, sa merg intru lumina de veaci. Iara cucearnicul starej vazind asa, mari pre Dumnezeu. At unce iara a doa zi incepu a sluji liturghie in toate zilele pina se implura si cealea lalteT 20, da liturghii sv-st implurX40. Iara deaca sa obirsira, iara ruga sfintul pre Dumnezeu sa vaza de ^Rffifcul lui, izbavitu-se-au de tot de intru munca au ba; si asa vazu a treia oara riul de foe cu toata gloata aceaia carea vazuse si de cealea ori; i ara pre ucenicul lui acolo nu-1 mai vazu. 1 caesir pentru rugile si molitvele sfintului, de intru munca riului de foe si mfiarse in raj", in ^ia|a de veaci. Iara sfintul starej deade slava si multemire iubitoriului de oamem si mintuitoriului de sufletele noastre,
rugi, izbavise
.

Isus Hristos, carele priimi jertvele sale ale sfintelor liturghii s| izbavi pre ucenicul lui de in munca.
>
.

domnului

Zri.

" .
I

Insa liturghiile, cum ati auzit mai sus, pot s& sue sufletul omului tocma da dadasuptul iadului la ceriu si de intunearec intru lumina de veaci. Aceastea auziti si in^eleage^i cu deadinsul, de la iubitoriul de oameni Dumnezeu, a cite bunatati se dastoinieesc oamenii pentru banii ceia ce dau la minile preotilor ca sa faca liturghii pentru dinsii. Iara preo^ii carii iau aceia bani ca sa slujasca liturghie, aceia nu se leneveasca sau sa faca uitare, ce cu dragoste si cu smerenie sa le faca, ca pentru cealea ce nu slujesc liturghie, vor sa dea seama in zioa de judecata ,~ catra neasupritoriul jude}, domnul nostru Isus Hristos,
.

**
i,.

o,

Ifir

Ca "i ceasul ce

sa

dau banii in minile

preotilor ca sa-i faca liturghie,

4
I

S
\
*i

'

pentru mebidele sau cesturile cealea ce scoate popa la proscomidie, ce sint; si pentru mueri carele au bArbati eretici sau pAgIni, cAdea-li-sA-va sa duca prinoase?
if
f~*

*r

GLAVA

161.

Meridele sau cesturile sint in locul si in chipul celora ce due prescurile Simeon Soluin besearica si se fac impreunarea lor cu Hristos. D r ep t aceaia cftr facu neanuh pacate de fata si nu se parasesc de pacate, tre bul* sT nu le priim esti prescurile nicecum, nice ale u er ilor carele aubarbati eretici si pagini, macara de-ar fi credinc'i aa'^"i W pra'vosl'avnice, iara luminari de ceara gi * untdelemn cind aduc muerile acealea, tu priimeaste acealea intru nadeajdea de spasenia lor si fa p araclis si rugi pentru din,se]e le p orunceaste sa dea si milostenie. Iara HiturghJej^ tru dinsele sa nu faci, nice meride nice ilor tami sa le pricestuegti^fara humai la sfirsenia yietinc^cindvor .mur i g atunce sa faca maslo si alte sluib e. Iara in vreamea vie^ii lor sS le dai numai aghiasma si anaf ora. Inca 'i aceastea pe vremi sa le ia ca sa se marturiseasca lucrul ca sint credincioase si iau

I.-

V*

'A

^T*--

^
JKT^H

5-

"

m.
j
.

l^#
*i

DARURI, PACATE, SLUJBE, RITURI

1,

(gl.

137-171)
"

169

acealea pentru nadeajdea i sfin^ia spaseniei lor, i mai mult ca sa nu caza intru neparasirea pacatului, cace ca intorc pe dinsele de intru sfintie i de in cream$a,,ca apvi sa uu cumva sa mearga de tot peire, sa se pagineasca, sa- leapede leagea.

PENTRU CE LUCRU DUPA MOARTEA OMULUI FAC POMEANE A TREIA ZI 1 A NOA ZI 1 PATRUZECILE, 1 ClND TRERUE SI SE OPREATE SA NU SE FACA.

GLAVA
Cirid

162.

slobozie suf letul doao p\}e $i imbla cu ^Cuviosul ,i de ingerul aicea jos pre lume, unde-i iaste voia. De-acia suf letul, de multa Dumnezeu dragoste a trupului cace s-au daspartit de dinsul, unele ofi mearge la purtator Alecasa aceaia ce au fost intru via^a lui> iara altele ori la mormint, unde-i xandru. iaste ingrupat trupul; iara imbunatatitul i dreptul suflet mearge in ^ locurile unde avea obieeaiu da se ruga pentru spasenie-s si face doao zile pre pamint, i ftra a treia zi rnearge ing erul cu dinsUL adeca cu acela suflet la ceriu si sta naintea groaznecului scaun si se inchina naintea lui Dumnezeu. Pentr-aceaia se face a treia zi liturghie si pomana pentru -eel mort. Iar deaca se^fofifriT^ hij Dumnezeu, cu porunca lui Dumnezeu mearge cu ingerul de-i arata bogate laca^ure frumoase ale sfin^ilor i
;
' '

moare omul, atunce are

.dreptilor carii

'

au facut voia lui Dumnezeu pre lume aceastea toate le yeade suf letul atunce, i ara a naa zi mqjirffff' JJLJj inp.hinS lui Dumnezeu; pentr-aceaia sa fac liturghii' si pomeane a noa zi. De-acia iara-lia ingerul i treace de-i arata raiul si toata munca i ceale de dadasupt i toate muncile pina in 40 de zile. ^i iara mearge dupa 40 de zile da se inchina lui Dumnezeu; pentr-aceaia se fa$ liturghii si pomeane in 40 da zile. De-acia atunce, dupa lucrure cum au facut, dau-i loc da se odihnea^te pina va veni Hristos sa judece lumea, sa dea sau sa plateasca fiecaruia v -. dupa lucrurile lui. / Iar^j^^or^ean^ ti}i cind sa opresc a nu sa face; intii la ceale 2 zile iji sapt&mina cea de intii a gfintului $i marelui post, in saptamina cea mare, in saptamina de dup& pasti si in duminicile piatidesetnilii i pre la praznicile ceale mari pomeane iar nu e fac, adeca colive i
;

"".-

'

'

fa- v Hgradeanul.
Niehifor
*

r
*

'

carele se fac pentru morti. Iara de-acia preste an se ppmenesc ere^tinii cind li-e voia. Iara a se pomeni in taina cei morti la sfintul
CThi

Ee

'

pomeanic, de aceaia nu'se opresc nice in zioa de pasti.

'

pentru sufletele dreftjlor 1 ale pacato$ilor, unde se aflA pInA In zioa de astAzi.
'

**^

..

GLAVA

163.

Niminea de aceasta n-au spus prea amaruntul


" :

si

adevarat

de intru dumnezeestile cuvinte ale biruitoriului nostru domn " :<:'->- :' ..." ',:. \ .."
[

ce insa Anastasii, de Isus Hristos la marea An;


.

Sfinte Dumnezeule".

'

tiohie.
I;

*
^*
l

*%m

^4
^*
*

I
1

*
-'

t*

170

1NDREPTAREA

LECtl-

adevarat ca sufletele ceale dreapte sint cu sufletul sfintului si drepItului tilhariu in raiu. Asijderea si dumnezeescul Antonie, invajatoriul raiu. I pustiei, pentru locul sufletelor celor drepti, asa au vazut cum sint in Asijderea si purtatoriul de Dumnezeu Pambo si altii bogati de intru^ sfintii parinti. Asijderea si sfeti loan Leastvicinicul asa zice, ca tilhariul'

am

deaca zise catra biruitoriul: IIcxwmnhmm Fa BhypTRi'HCH tfr atunce tot umnezeescul Solomon zice: sufletele dreptilor in raiul mosteni. Iara mina lui Dumnezeu ?i nu se va atinge da dinsele munca. Iara pentru sufletele oacatosilor toaja. leagea veache si ^.<*^ ..v y j f gr aiaste ca se afla intru legaturile iaduM ca si niste oameni rai ce zac in temnita inchisi pina li sa face judecata vietii lor sa ia moarte, asa se

Psalm. 144
1

afla acolo in iad si sufletele pacatosilor ca intr-o temnita, pina va veni prea dreptul si in'fricosatul judecatoriu la groaznica lui a doa venire, sa judece toata 'lumea, sa dea sau sa plateasca fiescui dupa lucrurile lui. Ca graiast e si dumnezeescul David pentru pacatosi: sa se iritoarca, zice,

"catosii in iad. Arata adevarat sa se intoarca pentru ca sufletele pacatosilor astazi in iad sint, pentru ca nice drep^ii n-au luat bunatatile,- nice pa'catosii munca pina la a doa venire a domnului nostru Isus Hristos.
x

'

PENTRU PREOTUL CARELE VA SLUJI 1 SE VOR VARSA SFINTELE SAU-I VA CADEA DZVEAZDA; SI ClND SiNT SFINTELE OHlRSITE; SI PENTRU PRESCURILE PROSCOMIDITE, DA LE VOR MlNCA CllNI.

rv

GLAVA
loan Chitrus,

164.

sa se vearse sfintele mai naiiite d e_vahodul deplin, r.e.1 mare, at unce preotul iara sa iaca_a doa proacraiiidie si obirsind sa zica si molitva preadlojeniei; de-acia atunce sa inceapa dumnezeiasca liturghie' de acolo de unde se-au timplat de s-au varsat sfintele, si sa o

De

sa

va timpla cUrnva

"\

obirsasca 'de tot, si sa se prices tuiasca dumnez eestilor taini, si sa faca ntpiist. I ara da se vor v&rsa dupa vahodul eel mare, intru scurso are acea sta^m aflam sa se mai faca alta proscomidie Ia^'da se vaTimpIa sa manince dumnezeescul agnet soarece sau alta jigame si preotul nu-1 va vedea, atunce trebue sa faca alta proscomidie, de va hi insa mai nainte de vahodul eel mare iara preotul sa se ispovedeasca de pacatul lui la arhiereul sau, si arhiereul sa-1 canoneasca, iara nu sa-i ia darul. $i canonul lui iaste sa-1 opresti citava vreame, de sa va fi timplat sa se faca acela lucru da leanea lui; iara de va hi nevoe de preot si se va timpla in pOstul eel mare sau la craciun sau la boboteaza sau alte zile mari, ca sa nu se opreasca lucrul lui Dumnezeu, atunce sa n-aib,a preotul canon de opreala,*ce numai post, milostenie, molitve si ruga. Iara sfintele carele se vor varsa, cade-se preotului sa le adune intr-un vas cdrat si sa le bage unde sespala, deaca se va pricestui dumnezeestilor taini, sau intr-alt loc sfint ; sa le acopere sa nu se calce sau sa se timple intr-alt chip. $i
.

I.

.
;

!)

Pomenete-ma, doamne, intru imparatia ta a

>

r
.

*.


'**

V,

\
vJ

*--

DARURI, PACATE, -SLUJBE, RITURI


I
T *

(gl.

137-171)

1:71

de se va timpla a prinde acea spurcaciung careie au mincat durnnezeescul agne}, atunce sa-1 ingroape in pamint. Iara de va cadea jizv eazd a da pre discos, sa fie oprit de liturghie Semneaza. ^ d^a^nti " se prices tui -zilS
Sfintele sint pbir^ite deaca zice preotul in taina aceasta: h
"

CKTKNpH
m(c)tHO*

\-A-k'E'KCfH
K'Kp'KKfi

m(c)tHO* T"k'AO
TKOCriV,

Xa
*).

TGOgriV, <*AWH'K.

*Xt

K'kM4IIIN

CM

Xa

4MHHK

it?
v

f bunaPreotul paza,

de va avea prescuri proscomidite


sa

si

nu

le

va pune intru Valsamon.

sa

nu intre inlauntrul besearicii ciinii sa le manince, atunce pedepseate popa acela cu oprire d6 preotia lui, ca de le-ara fi pazit
se-ara fifost facut pacatul acela.
.:

nu

_,._---.,

'

'

PENTRU CINSTITELE DARURI, QE VOR STRICA-SE; SI PREOTULUI GUM I SE CADE SA AIRA LOC DE SPALAT IN OLTARIU SI MIREANUL SA NU INTRE INLAUNTRU.
;

GLAVA

165.

sa se strice cinstitele darure atita cit sa hu poata A Postnicului. popa sa le potriveasca, acealea sfinte nice sa le arza, nice sa le arunce in apa, ce sa bage vin dulce intr-insele si sa le potriveasca. La jertavnic inlauntru trebue sa aibi loc necalcat, intr-o parte, sa Gherman faHe sapat fi infrumsetat, ca sa te speli deaca vei face liturghie. i dupa rigradeanul.spalare fereaste sa nu caza sau sa pice afara de in spalatoare, sa se calce, ca apoi va hi mare munca sufletului tau.. i la jertavnic oameni mireani sa nu intre, nice mueri mireane; * iara calugarite intra de curateaza.

De

sa

va timpla

i.

PENTRU ANAFORA, DREPT CE O IAU CRESTINII, ClND SE AFLA CU MUIERILE LOR SA NU O NICE ICO ANE SA SARUTE.
N

SI

PENTRU

IA,

'

GLAVA

166.

Anafora se-au facut sa se dea intr-acesta chip, pentru ca mai nainte / vreame sa pricestuia oamenii facatoarelor de via^a^taini des, iara aeum se-au departat taina aceiia sfintii i sa pricestuesc 6 data intr-un an. i aceasta socotinta i tocmeala se-au facut de sfintii parinti pentru mai mare cucerie si sfinfie, ca sa se curateaze oamenii pre in sfintele zile ale marelui post cu ispovedaniia. Atunce sa se price^tuiasca de sfintele taini intru sfintie fi curatie $i ertare pacatelor lor i pentru ca atunce sa pricestuia des crestinii de sfinteje taini, cum am zis. Iara in zioa de astazi iau anafora de in mina preotului intru sfintie srolagoslovenle
i a facut aceasta piine: cinstitul trap al lui Hristos al tau, amin. Si ceea ce estein aceasta cupai cinstitul singe al lui Hristos al t&ii, amin*'.
*)
''

dumnezeedascalu
I

tilor

11

. .*

a
* :

-^

'?

172

1NDREPTAREA

LEGI'I
N.

S^

de dumnezaiasca priceatenie, pentr-aceaia se cade intr-aceaia zi sa se daparteaze da impreunarea trupeasca a muerilor sale, de-acia atunce saia anafora si sa sarute si sfintele icoane. Iar de va fi de in lucrul diavolului sa se afle cineva cu muiarea lui in zi de praznic, acela sa nu ia anafora, nice icoane sa sarute, nice fameaia lui; ca zice dumnezaiasca scriptura: ceale curate sa se dea

Ce deaca vreame ce.ojau

creftinii in loc

curator

ceale sfinte, sfin^ilor.


i

.'

>

PENTRU BOLNAVI, DE VOR MURI NECUMINECATI PENTRU LEANEA PREOTILOR.;


',-.
T*

GLAVA
f
.

167-

nepricestuit dumnezaestilor taini pentru Leanest. I lui, unul ca acela sase canoneasca: sa faca pentru dinsul liturghii imilosytenie; iar cei ce sa vor afla mai mari ai casii, aceia sa se canoneasca ani A PostniculuiJ 2, sa nu se price^tuiasea $i sa faca $i metanii cite 100. Iara de vor chema^

De va muri cineva

pre popa

nu va mearge aciasi, ce sa va lenevi, de va muri bolnavui nepricestuit, acela popa sa fie oprit da preo^ia lui 1 an. T rebue a gti cind moare omul nepricestuit, atunce sa faca pentru dinsul liturghii doao
si

zeci

patru

PENTRU CELA CE E iNVRAJBIT CU CINEVA, SA NU-I PRIIMETI PRESCURILE LA BESEARICA, NICE SA-L PRICE TUIESTI; 1 DE VA MURI CINEVA NEERTATU 1 INVRAJBITI.
,

<

GLAVA
A Postnicului.

168.

<

lngrozeate4

**.

Cine are vrajba asupra cuiva, pre acela la besearica sa nu-1 priimesti, nice prescurile lui, pina nu va face pace. Ca ruga catra acela se face blastem, ca de-ara face milostenie si alte multe lucrure bune, macar i trupul sa $i-l dea intru munca pentru Dumnezeu, acelea Dumnezeu intru nemica nu le priimea^te, deaca vreame ce n-are pace cu frate-sau, crestinul, si deaca nu va sa faca pace curata in vreame cind va sa se price^tuiasca dumnezeestilor taini, ce ramine intru vrajba. Ferea^te-te, o, pj^^t^sa nu-1 pricestuies ti ca spata de amindoao partile ascutita bagi i ntr u inema
lui,

ae-i tae'si sufletul si "trupul; si tu, o, preote, ai p acatufde nu-1 vei goni pina va face pace; de-acia atunce sa-1 priimesti.

Caut&.

Iara de va muri unul de ding ii fara ertaciune atunce sa faca cela ce traia^te canon 1 an si sa mearg& si la mormintul lui zile 40, sa zica: iartarma, frate, si pre tine Dumnezeu sa te iarte.
,

PENTRU MIREANI CAJWI NU ATEAPTA PlNA SE VA OBIHSI SLUJBA BESEARICIL CE FUG AFAR A.

Ci

GLAVA

169.

\
\

,r

DARURI, PlCATE, SLUJBE, RlTURI

(gl.

137-171)

173

va

ei

afara, acela

.sa

se afuriseasca; iara

de

sau nevoe, acela are ertaciune. Iara carele <!ea voe, acela sa nu indraznedsca sa iasa de in besearica.
;

va timpla veo primejdie nu va intreba pe preotul sa-i


i

sa

A
^

,v

'

-i.

pentru cela ce va sa se pricestuiasca, ca sa nu se impreune cu muiarea lui, sau de sa va tlmpla sa se sArlAzneascA In vis si de va vArsa, deaca se va pricestui.
,\

'

GL
se-au oprit barbatul fi. rauiarea de in amestecarea trupului lor, fara numai cind vor sa se apropie rugii sfintei price^tenie. Nu se-au dat barbatului si muerii sa se pricestuiasca dumnezaestilor taini in zioa ceia cfe^sft va afla trupea^te, sau anafora sa ia, sau sfintele ^ icoane sa sarute. 4 '***&* Trei zile,trebue omului celuia ce va sa se pricestuiasca sa impfetine cu muiar ea lui. 91 d eaca se va pricestui^ iara$ sa sc tie^o zi. ?#* ff I8f5j3e sa va sablazni omul iiFzioa ceaia ce va sa se pricestuiasca, a atunce acea sablazna de va fi fost de pohta muereasca, sa se daparteaze de sfinta pricea^tenie, iar de sa va fi facut de lucrul dievolesc ca sa impiadeci pe cretin de la dumnezaiasca pricea^tenie a dumnezaie^tilor taini, atunce sa se pricestuiasca, ca sa nu se bucure acela vrajmas al nostru si pizmas. Pentru ca nu inceteaza niciodata,- ce totdeuna face primejdii oamenilor lui Hristos i mai virtos pre la sfintele zile pre la carele sa cura^eaza to^i crestinii de toate pacatele ca sa se pricestuiasca sfintului
" .

Nu

Pavel apostol.

Timothei

A-

lexandreanul,

..

iju^

Diata

13
.

apostolilor.

Dionisie,
thanasie,

ATi-

mothei, sfinfii

patriarhi de la

Alexandrie.

singe al biruitoriului. Ce insa sa auziti ce iaste pohta muereasca: un ora are rnulta dragoste Cauta. si pohta la o muiare i mintea lui de pururea iaste la dinsa i la pohta ei; i da se va sablazni cu dinsa in vis, acela sa nu se pricestuiasca, cace Mathei t glava ca i-au fost mintea la dragostea ei. Pentru carea graia^te domnul: ca b ? zac. 13. <;ine cauta cu pohta spre muiare, iata, curvie au facut intru inima lui. Iara pentru de va varsa omul c.ela ce sa va pricestui, de multa mincare APostnicului. sa faca si bautura sau betie, acela ^e canoneaste zile 40; in toate zile

trup

^*-'W

100 de metanii $i sa zica $i rc-maSh M* Bi ), Iara de va de boala, atunce sa se canoneasca cu socotinta pre masura.
cite
1
* * *

'

fi

varsat
i /
.

PENTRU DE CARE ZI A SAPTAMINU TRERUE SA SE PAZEASCA MUIAREA SI HARRATUL DE AMESTECAREA TRUPEASCA.


*

*\

GLAVA

171.
Dionisie,

Barbatul si muiarea sa nu se afle in pohta trupeasca nice simbata, nice dumineca, ca intr-aceaste 2 zile mai mult se face dumnezaiasca liturghie; insa simbata pentru sufeletele pristavitilor nostri, iara dumineca pentru inviiarea mintuitoriului, domnului nostru Isus Hristos. $i aceasta sa fie de intocmirea aminduror, adeca sa fie cu voia si a barbatului si a muern.
W

Ala
\
*

thamsie, i Ti-

mothei

de

_;

Alexandrie,

:'*Q

x
)

Doamne

miluefte-ma".

'

*-w-

u
.

;
i

174
r

INDREPTAREA LEGII
i * *

PEXTRU MUEHILE CEALE LOGOBITE; IlVTRU CARELE 1 PENTRXJ LOGODXE, SI PENTRU (A LOGODNA !?1 FAgABUIALA IASTE ASEAMEXE NUNTELOR CE YOR SA FIE.
G L
'

AVA

172.
i

Sabor.

6;

ca-

non. 94.

Valsamon.

Canonul 94 al saselui sabor graiaste: cine va lua muiafea carea va ei, atunce sa judece hi fost logodita cu alt barbat si va fi viu logoditoriul ca pe un preacurvariu pre cela ce o au luat. Logodna si arvuna, povestesc tocmitorii de leage, adeca ceia ce au siat aseamene nuntelor ce vor sa fie, si f acut pravilele, ca si arvunele

acea fagaduiala ca o nunta deplina. Iara unde se au fost nu se-au dat nice logodna, nice legatura crucis, nice arvune, nice nemica, adeca sarutare, ce numai legaturi carele sa chiama tocmire da fameae, nu se chiama legaturi cu scrisori, atunce de va lua altul pre acea preacurvariu, nice sa pedepseaste ca cei preacurvari.

chiama acea logodna

si

PENTRU LOGODXE; CA SE CARE SA FIE BARBATUL RE SI FAMEAIA BE 12.


\
,
I

ANI

G L
^-

A
<

173.
s

Nearaoa
paratului
lexie

%mA-

Comni

nul.

barbatul Blagoslovita iaste vreamea logodnei si a nuntei, cind iaste barbatului side de 14 ani si muiarea de 12. Iara mai nainte de 14 ani ai crucis si sarutanle, muierii, da se vor face logodnele si legaturile 12 ai logodnele carele aceastea logodne nice sint, nice sa chiama adeverite. Iara nu se stnca deaca se lac sa fac in vreamea carea am zis mai sus, acealea socotinta de-acia cu socotinta, nice la tocmirea zeastrelor se mai scrie puteare de acolo, Iara insa logodna de la acea socotire n-are inainte. Dumnezeu, pentr-aceaia ce are de la sfintele molitve si de la ruga lui cu vma nedaspartiti si nedazlegati numai ce sa daspart carii sa afla sint lor, asa si logodintru fara leage'. Ca cum sa daspart nuntele pentru vmele acealea tocmeale Iara cite logodne se fac de in 11 ani si mai jos, nele. nadeajde logodnei pre leage n-au, ce sa face aceasta ca sa aiba de tot a nuntei. carii fac logodna aceaia, adeca tocmeale
;

"

intr-aceaia

PENTRU JUKELE CARELE-S? VA LOGOBI MUIARE 1 EL VA MURI IA, AU BA? APOI PUTEA-VA FRATE-SAU SA

GLAVA
Intrebare.

174.

Raspunsul Valsamon.

lui

nainte pina Oarecine logoditu-se-au dupa o mniare i au murit mai amestecat cu dmsa. s-au blagoslovit si mai nainte da ce nu se-au nu Putea-va frate-sau sa o ia, au ba? ; pre leage. te Binele nu iaste bine cind nu sa face pre buna cale si vom zice ca logodna de sa va fi facut cum zice mai sus nearaoa insa mohtve 1 sa imparatului Comnin adeca cumu-i obiceaiul cu sfintele da pravila sa o ia frate-sau, fost junele de 14 ani si fata de 12, atunce nu fie
3

%
I

LOGODNA

(gl.

172-178)

175

lucrul iaste obirsita pentru ca s-au facut logodna pre leage, pentru ca in tot daplma. ^ aceasta nunta, ca si cum ar fi fost blagoslovema va fi, cumu e de sa tine obiceaiul spre latunle Rasantului Iara de muiare, atunce poate frate-sau sa o. si ale Amiazazi, mortul cu aceasta" sau unde prind neaparat. Iara obiceaiul sa chiama tocmirea zeastrelor, ia va tinea de cuvint cuvint, sau schimba inel, sau fac scrisoare, carele nu se si pravila ca sint plateasca atita galbeni. Deci aceastea zice leagea sa mohtvele si va tocmiri si sint intru iiemica. Iara de sa va face suptiri si fara de leage, si acea citire hi intre ei neajunsa virsta, atunce sint netari besearecn si molitvelor nu se socoteaste. De aceasta zic canoanele a asa se socotesc ca si cum pravilele imparatesti ca e fara de leage, adeca

Vezi de

tot,

nu

se-ar

fi

facut.
\ \

PENTRU O FATA CE PRIIMI MOLITVE DE LOGODNA CU OARECARE CAUTA IOAN; IARA CACE NU ERA IN VlRSTA CREASTERII, EA sA se d Asp art A.
G
fata

LAV A
si

175

luo molitva de logodna cu oarecare Intrebare cavru sa se tra sfintul paloan si sa vesti ca iaste aceasta logodna fara da leage. De-acia pentru ca era triarh Nicolae. desparta aceasta Irina da loan, cace nu e logodna pre leage loan. mic si vrea sa ia barbat pre leage, pre Theodor, al doilea v&r al acelui poruncira ca Raspunsul al Iara sfintul patriarh cu sfintul lui sabor raspunsera si leage pentru acelui patrineaparat sa fie, pentru ca logodna ce se facuse era fara de facut arK micsorarea a logoditului Irinii. Drept aceaia o dazlegam cace se-au leage barbat rau'si fara da leage, si dam slobozie acestii Irinii sa ia pre

anume

Irina era de 12 ani

al doilea

var

al

acelui loan.
-

PENTRU GELA CE VA SA SEPREOTEASCA SI-1 VA MURI LOGODITA LUI, SAU ERA LOGODNA AFARA DA LEAGE.
i

GLAVA

'

176.

va inun Mathei. Barbatul carele are curalie si bunatate sa se faca preot si-i deaca va lua logodita, sau se-au daspartit de dinsa, si va sa se faca preot, pre acela caci alta muiare, pazeaste-te, o, arhiereule, sa nu hirotonesti fara sa nu ca iaste a doa nunta. $i insa de va vrea sa se preoteasca June, juneasca, ce va vrea ia muiare, hirotoneaste-1, iara de nu va putea sa da se va afla in rindul sa se insoare, acela de va fi cliric, sa-i iai darul, iara sa fie intr-aceaia. citetului, alta hirotonie sa nu-1 hirotonesti, numai sa-1 lasi Socoteaste aceasta, de va fi fost logodna netocmita, adeca afara Vezi. si mai de cum se cade, pentru nevirsta featei, insa de va fi fost de 6 am mare si va vrea cela ce o au logodit sa o lase si sa ia alta, acela lar nu fata de poate fi preot, ca i sa socoteaste a doa nunta. Iara de va fi fost preot. 6 ani si mai jos cind o au lasat si au luat alta, atunce poate sa face se faca preoti. Insa aceasta la mireani nu se tine, ce numai la ceia ce vor sa
'

'

176

1NDKEPTAREA LEGII

ARVUNELE L0G0D1VEL0R CARELE SE FAC, IARA APOI PENTRU PARE RAU; SI DE VA MURI VREUNUL DE IN CEI PARTE-I LOGOBITI, SAU SE VA FACE CALUGAR; APOI SI PENTRU SARUTARE.
GL
*
* i

AVA

177.

Armenoput

tocmesc sa se insoare aceasta tocmeala are: doi oameni sa Logodna adeca-i va parea carele de intr-amindoi se va lepada, iara si dau arvuna arvuna ce au luat; de va fi fost pre^ul arvunei rau, acela sa dea indoita sa i se dea dea 6, iara de va fi fost ughi 10, atunce galbeni 3, sa se
;

Ugh
Leu i Costaniin tmparaii.

murit unul de intr-amindoi, sau 'l)e'sa va atunee numai ce sa intoaree arvuna la partea barbatul sau muiarea, calugar vreunul de dinsn, iar nu indoita. Iara de sa va face carea e vie, arvuna carea au dat, iara indoita arvuna nu sa intoaree,
fi

logodit cineva

si

va

fi

Aimenopul.

atunce-si ia cinesi nentru ca au m'ers intru mai buna cale. De va fi sarutat barbatul pre logodita lui in

vreamea logodnn, de-acia dar sa murit unul de dinsii, atunce jumatate de se-au timplat de au nu se va fi facut sarutareji la partea celui viu. Iara de intoaree inapoi ce traiaste. sau muiarea, atunce sa intoaree darul celuia de va muri barbatul barbatului celui ce laste ei logodit vreun lucru Iara de va fi dat muiarea darul acela sa se timplat de au- murit el sau ea, atunce ceva si se-au sarutare, on da nu sa iaste, ori da se va fi facut Sarca inapoi, al cui
va
fi

fost facut-

LOGODESC. CITE VINI DASPART PRE CEI CE SA PI SWHHJ DE

GLAVA
Malhei,
1.
2. 3.
'

178.
-

Dei va
adeca sa

fi

fost logodna carea nu e pre tocmeala

si

cum nu

se-au cazut,

fie

fost copii mici.


eretic,
.,.

Da De

se
se

va afla ingrecata de barbat strnn. pagin, sau va afla ca iaste de aM credinta, sau

on
.

barbatul, ori muiarea.


4:

pre adeca domnul sau alt dregatonu, de va sili Mai marele iocului, si vor fameii si-i va necaji, iara ei nu vor vrea parintii barbatului sau ai
face logodna D e sa va Ja.ce calugar_unul dintr-amindoi.
imi

da sila, aceia, cind

vor

afla

vreame, sa
.

se dazleage.

5.
6.

Nearaoa
paraiului

de logodnalTcind se va timpla nestme de sa va birui "^Dazleag&-se barbatul sau muiarea. Ce insa de sa va timpla dracul si se va indraci
;

inteleptului

Leu,

Ill

si-

m.

se desparta iar de nainte de logodna sau si intr-acea zi, sa aceasta'mai am 3 iara muiarea aceaia, atunce sa astepte barbatul sa va face dupa trei deaca vor treace 5 am ai barbatului sau pre barbat ani 5. De-acia barbatul, sau va insura carele va fi sanatos, sau ai muerii, atunce se muiarea.

DESPARTIREA CASNICILOR, - CAUZE

(gL

179-188)

177

PENTRU CARE
\

VINI SE

DASPART OAMENII CASNICI, GE SA ZICE bArbat de fAmeae-i.

GLAVA G

179.

iaste Zac. 1 desparti de fameile sale pentru preacuryia, si Casnicii se vor preacurvie. Asijderea barbatului sa-si lase muiarea cind o va gasi facind data mmare manmuierii sa-s lase bajba^cmd va curji cu alta iaste data si

vaiiT tata s au fata, sau si alta muiare fie ce fehu va nram, goni barbatul muiarea den casa, sau de mi o Cimfu-si va carele ea va face preacurvie, alte ca aceastea-i va face, pentru sau lara asa mai barbatul ei nu va putea sa se daspar^a sa o lase, atunce se pentru aceaste vini ce zisem, poate sa ceara voe sa virtos muiarea,
.

Zac. 2.

desparta.

barbat dat nestine voe muerii sale sa JE aca preacurvie, acela De va fi ce-au lacut, mai putea sa' se desparta de dinsa pentru preacurvia nu va acesta muiarea poate sa se desparta de dinsul, pentru ca ce mai virtos si aceasta se socoteaste: sa chiama codus si votru muera sale; lucru fost-au cu voia muerii, au fostu-i-au sila. puteare sa face muiarea lui preacurvie si el ar avea Carele stie cum ca si cum ar da sminteasca, si nu o sminteaste, ce 6 lasa, acela iaste o preacurvie si puteare si voe muerii lui sa faca acel lucru de el singur
iaste ca si cind o ar votri el singur.
,,

Zac. 3

Zac.

4.
.

ti prins tacind Zac. 5 face nestine pace cu muiarea sa dupa ce o va Cind va mai pirasca 'acela nu va mai putea dup-aceaia sa preacurvie, atunce pentru acea curvie, sa o desparta. va f i f acut preacurvie, Zac. 6, Cine-s va goni muiarea den casa lui cace precurvia ei la judecasa o hraneasca pma cind va arata atunce se'cade li esit ispraveasca imparteala lor. Iara de sa va afla ca va toriu si sa se

nefnnd gomta cu voia ei pina denafara de poarta casei sale, muiarea sa o hraneasca. de barbatul ei, atunce nu va fi uatoriu barbatul asa de ta^a De va fugi muiarea de la barbat pentru ca ceva fi avind muiarea toata cheltuiala le va fi tiind, atunce are puteare mueri curve de strinsa ceara de la barbat si tot venitul ce va h ce va fi de hrana ei

Zac.

7-

gindu-se den zeastrele ei. carea va Zac. de-ar fi de fata, de-ar fi pre ascuns pentru Preacurviia, de va fugi singura barbatul pre muiare-si den casa, sau si muiarea goni pravila-i sminteaste si nu-i lasa ei, pre aceaia de pururea de buna voia va li sa lacuiasca intr-un loc si mai virtos cind sa se impreune iaras si acolo lara afara de casa barbatului ei si va naste cocon muiarea den opt ziie, sau barbatul, de nu se va putea descoperi acea preacurvie pina la intr-un loc si muiarea pentru barbat, atunce se indeamna a lacui sau
;

8.

ca barbatul ei tine Zac. Cind se va duce muiarea de la barbatu-si cace dup-aceaia singura in casa lui sau si afara de casa lui, si de fata curve ti tagalacuiasca cu barbatulu-s de-vreame ce sa va muiarea va vrea sa faca cum va vrea lase curvele atunce pravila da voe sa duit si el sa
?

9.

muiarea.
12

o,

1201

178

INDREPTAREA XEGII
i

>

preacurviia unuia si sA se poatA TOCMI PREACURVIA SI A CELUIALALT, PENTRU ClNDAI DOARA NU SE-ARA despArp CASMCII.

CUM

SI

In ce chip iase

GLAVA
*

180.

Zac. 1.

Cind se ispiteaste nestine cu besearica ca pentru sa se desparta da arata femeaie-si cace va fi facut muiarea lui preacurvie, atunce de va muiarea cum au facut si barbatul acesta lucru de preacurvie, atunce
'

besearica nu-i
Zac. 2.

va imparti.

Zac.

3.

Zac. 4.

Cind va vrea barbatul sa se desparta de muiarea lui pentru preacurvie barbatul sodomie, ce va fi facut, de va spune si muiarea cum au facut si facut atunce nu se vor desparti. Iara as a, trebue sa arate muiarea cum au cum sodomiia deplin cumu-i sa fie iar de nu va arata sodomiia desavirsit, au fost pacatul, atunce nu se vor putea desparti. De vreame ce are nestine gind sa se desparta de muiare-si pentru are vreun preacurvie ce-au facut, iara muiarea va arata cum barbatul ei pocaindu-se amindoi, se va eres, atunce besearica nu-i va desparti, ce, fie una drept alta. socoti gresala unuia sa fie pentru a altuia, ce sa zice sa Aceaste gresale ce am zis, carele impart barbat de fameae, laste judecajreacurvia, sodomiia, ereti ciia. Ce aceastea trebue sa se arate la atunce ca intregi si de iataT^ara de nu se vor arata sa vaza toti, toriu nu-s se-ar fi dus pre la judecatoriu si cind nu se-ar fi facut nicecum si cum vaza de sta asupra judecatoriului sa se ispraveasca, insa sa
;

i aceasta

vor

fi

marturiile bune, sau de

nu vor

fi.

ClND

1 In

ce chip se dAsparte bArbatul DE MUIARE; PENTRU SODOMII

si ,

GLAVA
Mpumni'iuji

181

Zac. 1.
-^

Zae.

2.

Zac.

3,

Poate muiarea sa ceae voe de la besearica sa se desparta de barbat urit ce sa zice cindu-1 va invata diavolul mestersugul lui eel spurcat si afara de fire. Dece atunce sa nu sa impreune cu fameaia-si cumu-i in fire, ce se-ar pocai barbatul besearica-i desparte pina in putina vreame, pina doara de acest pacat spurcat, ce sa zice de sodomie. face numai Iara de sa va afla cum acel barbat ce face sodomie nu atunce muiarea cu muiarea lui, ce si cu alta striina sau si cu alt obraz, va ceare voe de la besearica numai sa se desparta. De sa va afla cum nu se impreuna barbatul cu muiare-s deplin, cumu e sa fie, ce se varsa pre dinafara, ce sa zice pentre coapse, si atunce
sa se desparta.
.

Zac.

4.

numai Desparte-se fameaia de barbat si barbatul de fameae nu muiare, sau cu face barbatul sodomie cu muiarea lui, sau si cu alta cind barbat, ce inca si muiarea copil, sau muiarea lui de va face sodomie cu alt muiare, cum sa zice una cu alta lui de sa va impreuna trupeaste cu alta laste varsa una la alta, ce sa zice arunca saminta, pentru ca aceasta si. se lasa. ca si sodomia, si atunce, de va vrea barbatul, o va

>

J'K-

DESPARTIREA CASNIGILOR,

- GAUZE

(gl.

179-188)

179

Desparte-se muiarea de barbat cind va face muiarea niscare mete- Zac. suguri sa se poata freca sa i" se vearse saminta, ca sa se poata stimpara de pohta, ce se zice mestesug de lemn sau de hier sau de sticla sau de pinza sau cu fieee lucru ales de aceaia treaba, pentru ca, cum de-ar fi, aceaia iaste tocma ca si sodomia. "Nu se va desparti barbatul de fameae sau fameaia de barbat, cind Zac. vor face varsare de saminta singuri cu mina lor. Cind se despart casnicii pentru aceaste vini, ce scrie mai sus, atunce Zac. se socotea$te sa fie pina la o vreame, iara nu de totului tot.
-

5,

6,

7.

ClND SE VA DESPAR'Jfl BARBATUL DE MUIARE-SI SAU MUIAREA DE BARBAT PENTRU ERES, DE VA FI UNTIL DE EI ERETIC.

GLAVA

182.

.G

Pentru eresurile barbatului poate muiarea sa-$ desparta barbatul nu numai cu besearica, ce si ea singura, fara de voia nemanui, poate sa se desparta de dinsul i mai virtos de o va fi el ispitit, sau de o va fi silit sa ointoarca daspre credin^a ei cea buna a pravoslaviei spre eresurile lui. Nu se poate socoti den doaa lucruri unul, oare carele va fi mai rau, eresurile au preacurviia de vreame ce o parte are voe sa se desparta cu besearica. Ca deaca vreame<ce> celalalt obraz au f acirfr preacurvie, acmu nu poate obrazul cela ce-au facut preacurviia sa zica ceiialalte sotii a lui cum iaste eretic ce se vor potrivi una cu alta ce sa zice, eresurile cu preacurviia. Drept aceaia se vor tocmi sa fie una pentru alta si sa nu se desparta. Iara deaca vreame ce partea cea cu eresuri, de nu se va pocai de tot i cu totul si sa paraseasca eresele, atunce nu se vor erta, ce sa vor desparti si pentru eres si pentru preacurvie. Cela ce-s va desparti muiarea pentru cace iaste eretica acela nu poate sa-i opreasca si zeastrele, cum are voe sa le opreasca cind o va " gasi preacurvind. Cind se va timpla barbat cu fameae sa fie amindoi eretici, iara unul de dinsii se va intoarce spre pravoslavie i spre dreapta credin^a cre^tineasca, iara celalalt obraz sa ramie tot eretic, atunce partea cea crestina poate sa se impreune cu alt obraz crestin i nunta cea dentii sa se dezleage. Iara de sa va intoarce spre credinta un obraz $i dup-aceaia curind se va intoarce i celalalt, atunce nunta acelora nu se va dezlega, ce iara va raminea, de vor fi tot impreuna cum au fost. Iara cind va treace dup-aceaia citava vreame si de-acia dup-aceaia de sa va intoarce si cela obraz al doile spre cretinatate i- va ceare sotul sa lacuiasca cu dins, atunce judecatoriul trebue sa socoteasca acest lucru foarte bine, pentru cace ca acesta lucru poate sa fie in multe chipuri. Dentii, poate-se prileji sa fie i intr-acesta chip, ce sa zice deaca se va intoarce barbatul spe credinta cea adevarata mai apoi, dupa multa vreame, se va intoarce i muiarea si va gasibarbatulu-siinsurat, luat muiare crestina, iara aceaia, ca o muiare ce au fost dentii, va vrea sa-i ia barbatul; atunce trebue sa socoteasca judecatoriul, de sa va gasi ca s-au cununat barbatul
; 3

Zac. 1.

Zac. 2.

Zac. 3.

*
.

Zac. 4.

Zac.

5.

Zac.

6.

tJ

12*

180

1NDREPTAREA LEGII

Zac.
I

7.

'

Zac.

8<

cu muiarea cea crestina mai apoi, dupa ce se-au despartit de muiarea cea eretica, atunce nunta cea dentii ramine dezlegata, iara cea a dooa ce-au facut cu crestina iaste intarita si judecatoriul nu o va dazlega. Iara de sa va afla cum se-au cununat barbatul cu crestina mainte de ce s-au fost despartit de muiarea cea eretica cu judecata besearicii, atunce nunta dentii iaste statatoare, iara nunta a dooa o va dezlega judecatoriul si va indemna pre barbat sa-si ia muiarea cea dentii, carea s-au intors catra credinta cea adevarata, cum au facut si el singur. A doa, de vreame ce obrazul cela ce se-au intors mai apoi, va fi barbatul, si-si va gasi muiarea maritata dupa barbat crestin, si acela dentii, ca un'barbat ce i-au fost, o va ceare, atunce trebue sa caute judecatoriul cum au facut si cu cela barbat ce scrie mai sus. Iara de sa va au intors spe afla, cum se cade barbatului, sa ia pre muiarea lui carea o credinta, mai apoi trebue judecatoriului foarte mult sa cearce sa nu se cumva faca sila fie intors barbatul acela cu inselaciune, ce sa zice sa nu muerii sa se intoarca la eresurile lor iarasi, sau pentru alte mestersuguri, pentru ca atunce nu va da judecatoriul voe sa o ia, nu pentru alta, ce numai pentru aceste prepusuri, ce sa fie cu barbatul al doile. A treia, de vreame ce acel obraz ce s-au intors, fie cine ara fi, au barbatul, au muiarea, de sa va calugari si mai apoi, dupa citava vreame, de sa va intoarce si cela obraz de in eres spe credinta cea buna si va gasi dins, pre eel dentii calugarit si-1 va ceare ca pe un sot, sa lacuiasca cu atunce trebue sa socoteasca judecatoriul de acel obraz ca insa de sa va fi calugarit dupa ce sa vor fi impartit cu besearica, ce sa zice sa fie dat mina, atunce nu iaste loc de-a sa mai impreunarea, iara de sa va fi calugarit si sa nu-i fie despartit besearica, atunce va slobozi judecatoriul va vrea sa se dezleage calugaria si sa'se impreune unul cu altul, insa de iara de nu va vrea obrazul eel calugarit sa lase si obrazul eel calugarit
;

Zac.

9.

calugaria, atunce judecatoriul sa nu-i faca nice o sila. A patra, obrazul eel calugarit de va fi stind pe vreo stepena ca aceaia de ceale ce sint dentru rinduiala besearicii si sa aiba asupra lui hirotonie macara sau molitve de preotie, atunce nu va mai putea sa leapede calugaria vor fi de-ar si vrea, fara numai de nu va fi calugar desavirsit ; iara de-i numai molitva raselor, atunce nu are nice o sminteala, ce de va
citit

vrea poate sa o leapede.

CtND SE VA DESPARTI MUIAREA DE RARRAT PENTRU

VRAJMA

SUA rArratului.

GLAVA
I

183.

Zac

1.

Zac. 2.

'

Muiarea poate sa ceara voe de la judecatoriul besearicii sa se desparta de barbatul ei cind o bate fara de sama si-i va face rane cu arme. Inca poate muiarea singura cu voia ei, fara de judecatoriu, sa se desparta de barbatul ei cind o va bate intr-aeesta chip sa vie lucrul sa va bate stea in'cumpana cum de n-ar fi fugit o ar fi ucis de tot, sau cind o judecatoriu, sa in vreun chip ca acela, sa o faca sa nu poata grai catra

I!

J^fc

I'

DESPARTIREA CASNICILOR, - GAUZE

(gl.

179-188)

181

nu-s poata spune jalba, sa o desparta. Iara de nu va fi fost bataia asa tare, sa nu se poata desparti numai ea asa singura cu voia ei. Cind va fugi vreo muiare de vrajmasiia barbatului si pentru frica ce Zac. 3 are ca sa nu o omoara, atunce de va arata aciasi intr-aceaia data mare vrajmasiia a barbatului-si, atunce-i desparte leagea iara deaca nu va arata intr-acel eeas raotatea lui, atunce nu-i va desparti leagea. Cela ce sa va arata cu vrajmasie si cu groaza asupra muerii sale, Zac. 4 cum acela nu se va numai desparti de dinsa, ce inca se va si certa, dupa va fi voia judecatoriului. _-Muiarea de rautatea barbatului de va fugi de la dinsul si se va duce Zac. 5. intr-alta casa, atunce iaste datoriu barbatul sa o hraneasca si sa-i faca singura toata odihna, insa de nu va avea parinti sau frati si de va fi esita sir
;

cu voia
,
:.

ei.
,

De va nebuni barbatul atunce sa se desparta aceaia casa pentru cace ca pre muiare. i$iste cumpana sa nu o cumva vatama sau sa o si omoara barbatul

Zac.

6.

-*

barbatul invatat de pururea a imbla tot beat si sa-s bata muiarea tot in betie, atunce muiarea lui cu leage se va desparti, Nu numai pentru vrajmasiia si raotatea ce are barbatul asupra muerii-si de o ucide numai pentr-aceaia se va desparti, ce si pentru cuvinte ce va tot grai barbatul sprintare si o va ingro/i in tot chipul de o va ucide de pentru aceastea inca se vor desparti, inca mai virtos cind o ar bate si mai ales cind va fi om ca acela sa-i fie de pururea draga sfada. De sa va afla in mijlocul a barbat si a fameae, adeca intre casnici, cum sa fie vreo vrajba ca aceaia de moarte, cum se-ar socoti pentru niscare lucruri de prepus sa-si prepue a den sine carea cumva cu inselaciune sa nu omoara unul pre alt, atunce pravila-i desparte sa nu lacuiasca impreuna iara de nu va fi vrajba de moarte, ce va fi intr-alt chip, atunce sa nu se desparta. De n-ar avea barbatul alta nice o vina, ce numai aceasta vrajmasie, adeca cindu e iute si rau la minie, atunce ajunge atita sa se desparta aceaia casa, pentru cace ca se zice:. eel rau, cela ce iaste o data rau, acela. de pururea va fi tot rau. Acesta lucru sta pre mina judecatoriului, sa opreasca pre barbatul veaghe eel vrajmas carele se porneaste asupra muerii sale, pentru sa se sa nu cumva sa o strice cu ceva. Macara de-ar si face muiarea pre barbat sa se porneasca asupra ei, atunce trebue sa-s ingaduiasca firii sau miniei. iudece vina muerii, sa vaza pentru ce Inca se cade iudecatoriului sa * J __ . , si atunce cumu-i va parea judeau pornit pre barbat cu minie asupra ei, catoriului sa-i tocmeasca, insa de se va prinde barbatul ca se va lasa si nu o va vatama; iara de nu, atunce sa-i imparja. Cela ce nu va lasa pre muiare-si. sa doarma intr-un pat cu dinsul, acela sa chiama ca de vrajmasie nu o lasa, cace ca iaste minios pre dinsa. Cela ce nu-i plac bucatele ce-i face muiarea, sau camasile, sau altele ca aceastea, acela sa chiama ca. are vrajmasie pre dinsa. Cela ce-s va baga muiarea in hiara sau o va include undeva ca intr-o temnita, acela sa chiama ca are vrajmasie pre dinsa. De sa va inteleage cum vreun chip dentru casnici, au de barbat au de muiare, de va sa hicleneasca pre sotu-sau cu otrava sau cu altceva Cind va
fi
; * .
.

Zac.

7.

Zac,

8.

Zac.

9.

Zac. 10.

Zac. 11

Zac. 12

Zac. 13

Zac. 14

Zac. 15.

Zac. 16

'

182

INDRKI'TAREA LEGII
aceaia casa sa se imparta cu stirea

arma sau farmece,


toriului.
Zac. 17.

si

cu voia j-udeca-

Barbatul cu fameaia nu se despart numai cind se va afla

cum unul

va sa hicleneasca pre
hiclesug.
Zac. 18.

altul, ce

inca

si

cind

pun pre

altul sa faca acesta

Zac. 19.

Zac. 20.

Cind se va lasa barbatul mai mic si se va prinde cu chizasie cum nu-s va face muerii nici o raotate si inca-i va face si zapis, atunce judecatoriul sa i-o dea pre mina; insa cind nu va fi vreo banuiala la mijlocul lor, ca macara ca s-au el lasat i mai mic, iara asa nu va putea rabda sa nu-i faca vreo nevoe, mai ales de va fi vrajba prea mare, pentru cace ca atunce cu acea plecare i de va avea si macara ce chizasie, pravila tot nu o da. Imparteala acestor casnici se socoteaste pina la o seama de vreme, pina se va mai lasa si se va mai domoli firea barbatului cea iute si vrajma^a. Macara ca si desparte pravila pre casnici pentru frica ce are muiarea despre barbat ca sa nu-i faca vreo raotate, iara tot se cade sa socoteasca judecatoriul aceasta frica, fi-va cu cale sa-i desparta, au nu va fi, cace ca o frica cum ar fi un lucru de nemica, nu poate sa desparta casnicii.

CUM
'

SI In

ce chip poate sA se abate vrAjmAsiia bArbaTULUI, SI CU CE LUCRU.

GLAVA
Zac. 1.

IM.

Zac.

2,

Zac.

3.

vor vrea sa arate vrajma^iia barbatului, sa fie destoinici de a sa creaderea, sa nu fie ruda sau oamenii muerii, nice sa fie de ris i de batjocura, oameni de carii sa nu-i bage nimenilea nice intr-o seama. Vrajmasiia o arata vecinii omului, sau veastea cum deaca spun oamenii. Vaetele muerii si tipetele ce sa aud de in casa, acealea nu vor putea arata vrajmasiia barbatului; nice ochii ei de vor fi vineti sau obrazul de va fi inflat, aceastea nu pot sa arate vrajmasiia barbatului. Marturii trebuesc la lucru ca acesta, pentru sa cunoasca tot adevarul. Mai midt creade judecatoriul marturiile carii arata vrajmasiia barbatului decit toti ceia ce graiesc impotriva de zic ca nu e asa, ce sa zice cum nu e barbatul cu vrajmasie spre muiere cace ca la toate judecatile mai adevarate sint marturiile carile zic ca iaste asa, decit ceia ce zic ca nu e aa; adeca ceia ce adevereaza mai de credinta sint decit ceia ce
fie marturiile, carele
;

Trebue sa

tagaduesc.
CllVD
3

CUM POATE BARBATUL

SA- CE CHIP.
185.

BATA MUIAREA

I.\

GLAVA
Zac. 1.

Poate sa indrepteaze si sa cearte barbatul pre muiare-s, pre lucru adevarat i pe dreptate, iara nu cu in^elaciune si fara de cale; si inca sa o bata si cind va fi cu vina, dupa deala ce va fi facut, s-atunce cu masura, sa nu o prea treaca, ce cu blindeate, iara nu cu vrajmasie, fara vina si
fara

isprava.

*
.

DESPARTIREA CASNICILOR,

- GAUZE

(gl.

179-188)

183

sa zice ca iaste cu vrajmasie asupra ei. .....'.' De-s va bate nestine muiarea cu pumnul sau cu palma, aceaia se chiama ca iaste cu vrajmasie asupra ei, de o ara bate
cit

macar tie cit tie. Muiarea poate sa se desparta de barbatul ei singura cu putearea ei cind o va bate des si fara de vina; si deaca se vor desparti, secade sa o hraneasca barbatul si sa o imbrace cum se cade Fara de masura si cum nu se cade si cu vrajmasie se chiama bataia cmd se face cu toiagul, iara mai virtos cind se va sfarima lemnul, sau sa Jaca cu dmsul rane sa mearga singele, sau cind o va lovi cu m obraz sau in cap, atunce de pururea se va certa barbatul lemnul pentru e vrajmasna lui. Barbatul poate sa-s bata muiarea cu masura pentru vina ei, macara ae ar avea si zapis sa nu o bata. Nu se chiama barbatul vrajmas muerii sale de o va bate numai o data, lar de o va bate de pururea si mai de multe ori fara de vina, atunce

sprijinesc pre barbat sa nu se pedepseasca cindu-s Zac. va bate muiarea: intii, cind o va fi batut pre vina ei ; a doa, cind o va bate puhnel. Pentru ca de o va bate fara vina, sau cind o va bate eu vrajmLie atunce se va pedepsi; si mai virtos cind va fi vina micsoara. Iara de 'va fi vina mare, ce sa zice de o va afla in vreun lucru de preacurvie, sau de P va gasi facind vreun viclensug de moartea lui, atunce macara cu ce vrajmasie o va bate, nu se va certa cu nemica de la judecatoriu. Muiarea ce o bate barbatul cu vrajmasie si mult fara de masura, Zac. aceaia poate sa-s ceara la j udecatoriu sa se desparta ; iara asa se cade sa fie desparteak cu leage. Insa sa socoteasca de va fi fost bataia asa de mare si mtr-acela chip, cit sa stea lucrul in cumpana, d-abia de va fi vie; iara de va fi bataia micsoara, nu se vor desparti. tela ce va fi vrajmas si cumplit spre muiarea lui, batindu-o fara Zac. SaU V atC CU e P entru P^tintea vina, acela se va + , certa intr-acesta chip, adeca sa piarza : a treia parte de darurile ce-i va fi daruit muiarea iara de nu-i va fi dat daruri, ; atunce se va certa sa dea mueni lui a patra parte de citu-i va fi zeastrea. Aceasta iaste cind nu vor mai treace zeastre e de trei sute de galbeni; iara de vor fi zeastrele mai multe atunce-i va da numai o suta de galbeni si zeastrele, de-acia

Doaa

lucruri

2.

3.

tj\

i m

4.

Zac. 5.

Zac.

6.

Zac.

7.

Zac. 8.

nu

Zac. 9.

Barbatul poate sa-s pue muiarea in fiara sau sa o inchiza,' cum ar ti in temmta, numai pentru doaa vini: una iaste cind o va afla facind preacurvie, iara a doa cind o va gasi ca-i face hiclesug sa-1 omoara. iara pentru alte vim nu va putea nice sa o inchiza, nice sa o bage in fiara.
-

de mult

si

de des.

Zac. 10.

CfND VA THEBUI SA FIE OAMENI DE CHEDINjA CHEZASI PENTRU BARBAT 1 INCA SA FACA I ZAPIS MUERII LUI, SA SE PRINZA CUM SA NU O VATAME CU CEVA, NICE CU UN LUCRU.
G LAV

186. Zac.
1.

Cind se va teame muiarea de vreo raotate sa nu-i faca barbatul hind el om mte si mimos, atunce poate sa ceara de la judecatoriu sa-i faca barbatul zapis cu chizasie ca aceaia, sa nu o vatame cu ceva,
iara

J
o

184

1NDREPTAREA
virtos, de sa

L'EGIl

mai
Zac.
2.

va

fi

dat singura vinovata pentru vreun lucru ceva, ce

sa zice de

va

fi

facut preacurvie.

Desparti-se-va muiarea de barbat

nu numai pentru vrajmasna

...

'

..

lui,

Zac.

3.

Zac. 4.

rudelor barbatului, cind ce mai virtos pentru vrajmasia parintilor si a ceva. se vor cumpani sa-i faca nevoe si sa-i strice cu juramintul ajunge, nice poate sa fie lucru de credinta tocmeala si Nu vatama muiarea cu ce-au facut barbatul sa fie adevarat cum nu-s va faca vreo raotate. ce trebue inca sa-s pue si niste chezasi, ca sa nu-i ceva, vatame Cind nu va putea gasi barbatul chezasi sa-s pue pentru sa nu-s socoteasca muiarea, acesta lucru atunce sta in putearea judecatoriului sa cumu li e vrajba si sa legiuiasca sa vaza putea-va ajunge sa lie sa vaza numai cu acel juramint ce-au facut barbatul, au ba? Atunce, de nu va
putea, sa stie sa-i desparta sau sa i-o dea iaras. frica vrajmasiei Gind se va desparti muiarea de barbatu-s pentru nu numai cu atunce cade-se judecatoriului sa intareasca acest lucru lui, acela cu credinta, zapis sau chezas, ce inca trebue sa o pue la un loc ca ce cum va li. saza acolo cu cheltuiala barbatului, pina se va aleage sa zapis va da barbatul credinta ca aceaia cu juramint si cu Deaca ceva, caci o va fi prins-o facind si cu chezas, sa nu-si vatame muiarea cu mrasi va face alta curvie, preacurvie,' iara muiarea deaca va veni acasa-s poate sa-i faca toata raotatea si sa n-aiba nice o certare atunce barbatul ceale tocmeale judecatoriu si atunce nu se sminteaste nemica pentru de la

'
I

....

Zac, 5.

'

Zac.

6.

: t

Zac.

7.

Zac.

8.

Zac.

9.

cu legatura ce s-au facut. pentru Nu va putea muiarea sa ceae de la barbat chizasie sau alta asijderea, nu o vatame, ce trebue sa fie vina mare si frica ei fiece lucru, sa i acest lucru sta pre aiba pentru ce sa teame, atunce sa ceae credinta. sa teame judecatoriului sa judece acel lucru si acea vma de carea sa seama muiarea, sa vaza, poate sa fie de chizasie, au ba. muiarea, Macara de s-ar pune barbatul i chezasi sa nu-si vatame o poate sa o bata cu masura, cindu-i va fi vinovata si sa iara asa tot nice o certare. drepte'aze pre voia lui si de la judecata sa n-aiba sa o indeamne iaste judecatoriul sa sileasca pre muiare si Datoriu barbatul lastegata lacuiasca cu barbatul, insa cind va cunoaste ca sa sa nu fie barbatul chizasie cum sa nu o vatame. Numai sa socoteasca sa dea sa-s lie unti pina si sa nu fie avind adins elus uriciune, foarte vraimas impreune, pentru ca atunci judecatoriul nu va indemna sa-i la moarte, macara de-ar lucrul in cumpana, sa nu o cumva omoara, ca acolea sta dinsul, atunce sa o lase chezas. Iara de va vrea muiarea sa saza cu da si
judecatoriul

'

dupa cum va

fi

voia

ei.

PENTRU DE ClTE FELIURI DE LUCRURI POATE BARBATUL SA- GONEASCA MUIAREA DEN CASA CU PUTEAREA LUI, FARA DE LEAGE 1 FARA ^TIREA JUDECATORIULUI.

GLAVA
Zac. 1.
si

187.

barbatul sa o scoata Pentru preacurvia ce va face muiarea, poate cind va fi goneasea den casa singur cu putearea sa, si mai virtos sa o

**

DESPARTIREA CASNICILOR, - CAUZE

(gl.

179-188)

185

curviia de fata aratare, atunce


toriului.
.

si

aratata. Iara.de va fi preacurviia pre ascuns si trebue nu poate sa o goneasca den casa-si fara de voia judecasi fi

Macara de-ar

curviia muierii, iara

un martor destoinic si credincios sa adevereaze preaasa tot nu poate cu putearea sa el singur sa o goneasca.

Zac,

2.

voia ei sa se desparta de barbatu-si si sa iasa Zac. den casa-i pentru preacurviia barbatului ce va fi facut, si mai virtos cind va fi lucrul pre ascuns si trebue sa o arate nestine. Iara de va fi lucrul de fata, atunce poate numai singura cu voia ei sa se desparta de

Nu va putea muiarea cu

3.

barbat. Cela ce-s va goni muiarea de in casa fara de vina, acela se va certa Zac. dupa voia judecatoriului si-i va da toate zeastrele si ce va fi dobinda
zeastrelor.
i hraneasca pre muiare, deaca o va goni Datoriu iaste barbatul sa de in casa. Iara de sa va afla sa faca preacurvie intr-acea vreame ce lipseaste den casa barbatului, atunce barbatul nu-i va mai da nemicai De sa va desparti muiarea de barbat cu voia ei, iara barbatul va arata cum se-au despartit fara nice o vina, atunce nu iaste datoriu barbatul vreo sa o hraneasca afara de casa lui. Iara de sa va fi despartit pentru vina a barbatului, atunce barbatul va plati toata cheltuiala ce va fi facut pe hrana ei fiind afara de casa. Cind va raspunde leagea sa fie muiarea la inchisoare in temnita vreame atita vreame, atunce barbatul nu iaste datoriu sa o hraneasca, de sa pedepce iaste la inchisoare pentru vina ei, ce sa zice iaste eretica, ce seaste cum i se cade pina se va intoarce. Poate barbatul sa se desparta de muiare, si muiarea asijderea de barbat, cu voia lor si fara stirea judecatoriului, cind un obraz va face indemnare
'

4.

.V

Zac.

5.

Zac.

6.

Zac.

7.

/,

Zac. 8.

si

celuialalt sa gre^asca.
Zac.
9.

'

Cind va da barbatul bani in camata si inca mai virtos cind va prea asupri cu camata, atunce muiarea lui nieecum sa nu careacumva sa n-aiba voe sa nu se desparta de dinsul, ce inca iaste datoare tot sa se intoarca de acest feliu de gresala. si sa lipseasca de la dinsul pina cind se va intoarce De va face muiarea niscare farmece carele se vor afla intru tot lucrul desparta de dinsa sa fie de vatamare, atunce barbatul iaste datoriu sa se singur cu voia lui si fara stirea judecatoriului. Muiarea ce sa va duce de la barbatu-si cu voia ei, fara stirea barbatului, aceaia poate sa roage pre judecatoriu sa indeamne pre barbat sa o ia iarasi hraneasca in casa-si. Iara de nu va vrea sa o ia, atunce iaste datoriu sa o cita vreame va lipsi den casa lui. Muiarea cind nu se va pleca, nice va asculta di besearica cindu-i va zice sa mearga dupa barbatu-si carele o ceare si o chiama sa mearga acasa-s si sa lacuiasca impreuna, de vreame ce-au fugit fara isprava, acea sau de'-au fost si cu vreo vina, iara apoi barbatul se-au intors despre miregresala, atunce' barbatul are puteare sa mearga cu judecatoriul eel nesc sa o ia si fara de voia ei, ce sa zice cu de-a sila. De va lua barbatul pre muiare numai cu voia sa, ce sa zice sa o apuce fara de veaste, cu arme sau si fara de arme, si aceaia iaste muiare s-au despartit de lui carea au fost impreunat cu dinsa sa fie un trup, .si
^
'

Zac. 10.

Zac. 11.

Zac. 12.

Zac. 13.

186

INDREPTaREA LEG1I
I

Zac. 14,

dins fara vina, sau si cu Vina ce-au fost micsoara, atunce nu se va certa nemica. Iara de va fi f ameaia numai logodita si inca nu se vor fi impreunat* iara el o va rapi si se va impreima cu dinsa, atunce se va certa putin lucru, cit va fi voia judecatoriului. Desparte-se muiarea de barbat cu voia ei i fara stirea judecatoriului cind va fi barbatul ei eretic, si cace va mester^ugui sa afle vreame sa o poata omorl, sau sa-i faca alta raotate sau cace nu o tine cum se cade, sau nu o hraneaste bine, ce sa zice nu-i da bucate sa-i fie de ajuns,

sau nu-i face haine.


*

ClMD IASTE

^*

MUIAREA DATOARE SA IMRLE DUPA BARBAT, j ORI IncAtro O VA MEARGE,

'f

GLAVA
Zac. 1.

188.

Zac. 2.

f ',

Zac.

3.

_*

Zac. 4.

'

Zac.

5.

Zac.

6.

Zac.

7.

Cind va fugi barbatul de intr-un ora^ sau sat pentru vreo gresala mare ce va fi facut acolo si sa tearne sa nu-1 prinza judecatoriul sa-i faca certare, atuncea muiarea iaste datoare sa mearga dupa dinsul, oriunde va mearge si de-ar fi i vinovat, tot i se cade sa mearga dupa dinsul, sa se afle la nevoia lui. Barbatul inca iaste datoriu sa mearga dupa muiare cind va fugi de frica judecatoriului pentru vreo gresala ce va fi facut pe dreptate. Iara de va fi vinovata intr-alt chip, sa vie lucrul sa se cearte pre vina ei, atunce ca nu iaste barbatul datoriu pentru vina sa nu mearga dupa dinsa muerii, cum iaste muiarea datoare pentru vina barbatului de pururea sa imble dupa dinsul, oriunde s-ar mearge. Muiarea iaste datoare sa imble dupa barbat inca nu numai cind va fi vinovat, ce fi ne vinovat, sau i pentru binele lui cind va auzi ca i sa treace undeva mestersugul mai bine, sau pentru greotatile si dajdile ce sint intr-acel loc, de sa va duce aiurea sa-i fie mai binisor, ca acolo nu poate terpi, sau si pentru alt lucru. Iara numai cind va cunoaste ca mearge sa faca vreo raotate, ce sa zice furtisag, tilharie si altele ca aceastea, acolea nu iaste datoare sa mearga. Cind nu va vrea muiarea sa imble dupa barbat, ce va imbla cu sovaiale, una, alta, va gasi sa se poata scapa zicind ca nu iaste obiceaiul sa imble muerile dupa barbati, atunce nu i se vor prinde aceastea sovaiale, ce numai ce-i cauta sa mearga dupa barbat. Nu iaste datoare muiarea sa mearga dupa barbat cind va vrea barbatul sa lacuiasca intr-alt sat. Dara aceasta pentru ce? Pentru ca va cunoaste oarece niscare seamne reale ca aceale cum barbatul va sa o hicleneasca, sa-i faca vreo raotate > sau mergind pre cale se va teame sa nu o neace undeva. Drept aceaia nu va mearge. Cind se va tocmi un om cu o fameae si se va logodi, si-i va zice sa-1 a^teapte pina intr-un an si atunce sa se cunune cu dinsa, dup-aceaia se va prileji pina la aceaia vreame sa purceaza sa iasa dentr-acel loc, atunce, acea fameae, adeca logodnica, iar nu va fi datoare sa imble dupa logodnic. Cind va fi barbatul om rau, sprintar si va imbla den loc in loc i den sat in sat si nice la un lucru nu va fi om de isprava, si mai virtos
;

^i-L

*>*-*

PlEDICI LA CASATORIE $1 SANCTIUNI

(gl.

189-212)

187

cind va veni lucrul pentru raotatile lui sa-1 goneasca si sa-1 scoata dentr-acel Joe, atunce nu va fi muiarea datoare sa imble dupa dinsul, cum se-ar zice, de sa va afla ca acel om se-au facut om rau deac-au luat si s-au cununat cu acea fameae. Iara de sa va afla cum au fost om rau de cindus au tost, atunce muiarea iaste datoare sa imble dupa Mrbat oriunde' va mearge, pentru cace ca se chiama ca 1-au stiut cum iaste de mai nainte

vreame.

Cind se va tocmi un om cu muiarea sa dentii la logodna lor, cum sa Zac. n-aiba voe barbatul sa-s scoata muiarea de la locul si de la nasterea ei, iara dup-aceaia se va prileji de va veni lucrul numai sa iasa dentr-acel oc, ce sa zice de sa va bolnavi si nu va putea sa se tamaduiasca intr-acel loc, sau de va avea vrajba cu oamenii cei mai de frunte carii vor lacui acolo sau cu mai marii lui, sau cindu-1 va scoate judecatoriul si-1 va goni den sat, atunce muiarea i se cade sa imble dupa barbat, iara sa nu poata sovai cu alte tocmeale ce vor fi avut intr-alt chip.

8.

PENTRU RtNDUIALELE SPIJELOR MUIVTEI CARELE ARATA LA A CITE SPITE SE FAC INSURARILE SI LA A ClTE SA NU SE FACA-

GL A VA

189.
i

sau de intr-un tata si o muma. Aceg tia to|i, cum am zis, se chiama frati munca iadului adeveriti, insa^a&ti frati. sint a doa sp ita. De -acia copiii carii se na s'o de intr-acei doi frati se chiama veri premari si sint a patra spita. Verii preman de vor naste copii, aceia se chiama al doilea veri si sint a sasea s P4 a De-acia al do.ika_vera de vor naste copii aceia se chiama al treilea ~ veri, earn sint spite opt.
'

Spitele nuntei pentr-aceasta le-au zis spite, ca cumu e scara, da se Mathei. sue pre spite si se pogoara asijderea iar pre spite, asa sint si rudeniile. Impartu-se in cinci tocmeale si se socotesc cinci impartiri. ' P entru ca. de sa vor naste de intr-un tata si de intr-o muma, sa chiama fra^i, sau de vor naste de intr-un tata si doao mumani, asijderea sa chiama frati si n-are mmenea a zice ca nu mi-e frate cace s-au nascut de intr-alta' muma, ca un tata i-au samanat. gi i ara de vor fi .dp i frati de intr-o 0, arhiereule, ;' si doi ta ti, nu va putea zice nimenea ca nu mi-e frate cace s-au nascut cauta de socode intr-alt tata ; ce cum se chiama cei de sus frati adeveriti, asijderea teate bine si sint si cei de intr-un tata si doao mumani, sau de in doi tati 'si o 'muma, nu mergi in

muma

^jflffc^
* *

^frfa. 4
SI

Ji^
1

u
PENTRU ImpArTIREA RUDENIEI
v
;

s/9$
DE
SlNGE.
190.

PENTRU RUDENIA

t^yny
1

,-?

GLAVA
Rudenia
se

imparte in cirici rinduri: Intfi iaste de singe. A doa iaste de cuscrie, adeca de doaa neamuri

fcfi^-

188
1
I

1NDREPTARKA LEGII
de
-

A
trei

treia iaste de-al treilea rudenie, carea iaste si aceasta cuscrie


'

neamuri.

suflet,
si-1
*

A
A
*
:

pat-ra iaste a sfintului botez.

cincea iaste de in feciorii de carele ia nestine cu sfintele molitive


.

carea

se

chiama copilul
al

face

adevarat

sau

ca

si
*

copiii lui.

Dece rudenia de singe


de
laturi.

se

imparte in

trei: in sus i in jos si intru cef

chiama tata-mieu, mosu-mieu si stramosu-mieu, mumamea, moasa-mea si stramoasa-mea. Iara cei de jos iara se chiama coconii miei, riepotii miei si
Cei de sus se

stranepo^ii
,
!

miei.

Cei de laturi sint citi nu s-au nascut noao, nice de la noi se-au nascut, ce sint numai de la aceaia^ ruda de carea sintem i noi, adeca frate-mieu, soru-mea, varu-mieu, vara-mea, unchiu-mieu si matusa-mea.

PENTRU A $APTEA SPITA DE SlNGE, CA SA NU SE FACA.

GLAVA
Malhei.

191,

>*

^aptea spita de singe oprita iaste de tot sa nu se faca, pentru ca nu lasa pravila sa ia nestine muiare pre fata al doilea var al sau, ca mai nainte, in vrernea cea da de mult, da vrea intreba rnai nainte, pina nu se facea nunta, ei nu-1 lasa sa se faca, ce numai-1 opriia, iara de apuca sa se faca nunta, atunce-i canonia $i asa-i lasa, i nice o aparare de la besearica nu avea atunce. Leagea. Pentru ca graiaste pravila: nu poate nestine sa ia muiare pre fata a doilea var al lui sau ai doaole vara a lui, cace ca-i iaste ngpoata. Dece, de facea cineva nunta cu aceasta pre ascuns, atunce-i canoniia. Adusera aminte de acesta lucru la saborul sfint al sfintului si a toata Cauta de vezi raspuns patri- lumea patriarh chir Luca, si de atunce tocmi si porunci acel sfint patriarh cu saborul ca sa nu se mai faca acea nunta fara de leage, ce sa zice de ar$esc. singe, a saptea spita. Deci da te va intreba cineva, sa nu cumva sa lasi sa se faca iara de sa va face, dasparti-o de tot. ^i preotul carele va bla~ goslovi acea nunta sa-i iai darul preotiei lui de tot. Iara de-1 vor fi inselat cu viclenie si n-au stiut, atunce nu-i lua darul, ce-1 canoneaste cum se cade, deaca vrearne ce 1-au inselat. Iara citi au tocmit da se-au facut acea nunta fara de leage, afuriseaste-i. Manuil PorAdevarat-au aceasta judecata patriersasca si porunca imparatului, firoghenitul chir Manuil Porfiroghenitul. Pentr-aceaia n-au lasat pre nimenea sa ia tmparat. muiare pre fata al doilea var al lui pentru caci ca-i iaste nepoata, cum
_
.

v>

am
Vezi i alt ras-

zis.

puns
Ll

patriar-

sesc.

patriarhul Alexie cu saborul au poruncit de aceasta ca sa nu se faca, si scrise si carte in anii 6546. Pentru ca cumu-i friul la cal, asa iaste si pravila la noi cre^tinii, ce trebue sa o pazim bine, sa facem cum graiaste si cum porunceaste;

Asijderea

si

PIEDICI LA C&SATORIE $1 SANCTIUNI

(gl.

189-212)

189

PENTRU A OPTA SPIT A DE StNGE, CA SA SE FACA, ADECA SA SE IMPREUNE LA A OPTA SPITA, DEACA VA AJUNGE.

GLAVA
*

192.
citi

opta spita de singe se numara tata-mieu chiama, macar de-ar f i si multe nasteri. Adeca doao spite se nascu si pe irate-mieu, nascut pre mine si iaste o nastere, adeca o spita au socotesc. Adeca tata-mieu spite. Cite nasteri nasc, atita spite se si fac doao tata-mieu si eu. si-i e o nastere; iata ca e o spita: au nascut pre 'mine, cu tata-mieu. eu am nascut pre fiiu-mieu, iata acuma doao spite De-acia nasteri si nascut pre nepotu-mieu, iata acum nascute 6 Fiiu-mieu au strenepotu-mieu ; iata patru nasteri si spite. Nepotu-mieu au nascut pre 3 ;' patru spite. ,. dmsul nascu pe frate-mieu, a doa nastere si iaste catra Iara tata-mieu doao. De-acia trate-mieu iar catra mine, frate-sau, alta spita fac ^o spita, chiama nepotu-mieu; de-acia catra tata-sau, adeca nascu" fiiu carele sa a treia spita mieu, iaste o spita, iara catra mine, unchiu-sau fratele mea carea m-am nascut una, a fratim-mieu 2 si a nepotuadeca nasterea nastere cu nepotumieu 3. De-acia nascui si eu fiiu si iata ca iaste a patra premare al lui, ca fiiu-mieu catra nepotu-mieu, adeca varul mieu cace

asa: tatal

copii de-ara face, toti Mathei.

patru spite. # m e * * nascu fiiu, sint trei >De-acia iara nepotu-mieu, feciorul fratine-mieu, spite, iara frate-mieu,i ara catra mine patru nasteri si patru nasteri catra al doilea var al lui, sase. catra fiiu-mieu cinci spite, iara catra nepotu-mieu, catra nepotul fratini-mieu nascu o fata, carea iaste V- De-acia iara iara catra inu-mieu frate-mieu a patra spita, iara catra mine a cincea, nepotu-mieu sapte, iara catra strenepotu-mieu, al treile sase, iara catra ,1 .; ,ru, n t Si s| i ar-easta spita a opta neaparat., ? numara ceale barbatesti, asa Cauta stiti ca la spitele nuntelor, cum se Sa Iara nxx iaste peritru ca de intr-un tata se-au nascut. si ceale 'mueresti, socoteaste zice, ceale barbaunii ce nu stiu, ca intr-alt chip se cum zic socoteaste ceale chip ceale mueresti, ce pravila pune de testi si intr-alt desparteala de barbatesc mueresti ca si ceale barbatesti si nu e nici o pre Mania si-sjmt muer'esc. Cace c a loan naste ne Dimitrie si pina la Maria a doa spita, si cop^TTor patru. ^i merg spitele Dimitrie cu soru-sa impreunarea nuntei pina vin la opt. De -acia tocma at.nnce-s vin la pre rind
sint
.
-

aicea.

ca

si

cum am

aratat

si

am

zis

mai

sus.

PENTRU RUDENIA DASPRE CUSCRIE, CAREA IASTE DE DOAA NEAMURE.

GLAVA
f

193.

Spitele de singe la socoteala sint lesne


zis'

si

iata ca pre obiceaiu le-am


' v

mai

sus.

Iara spitele carele-s


socoteala
le

de cuscrie sint anevoe


"

si

mai cu paza

si

mai cu MatheL

vom

zice.

190

INDREPTAREA LEGII
-

'

Zri.

v
!

Drept aceaia trebue sa socotim bine ca sa nu facem faradeleage, sa meargem in iad sa ne muncim, sa avem greotate de Hristos Dumnezeul nostru la zioa de judecata, adeca munca in veaci. Pentru ca nunta far'de leage aceaia nu iaste nice se chiama nunta, numai ce sa chiama amestecare de singe, i de nu se vor pocai sa se iarte, ei sint ai muncii si ai focului de veaci. Iara pre popa carele va blagoslovi acea nunta fara de leage, de va fi tiut nunta ca au fost fara de leage $i o ati blagoslovit, aceluia pravila-i ia darul popiei, iara de nu va hi stiut, numai ce sa canoneaste. i citi au tocmit da se-au facut acea nunta fara de leage, pre aceia afuriseaste-i pina vor face nevoin^a i tocmire sa se dasparta atunce vor lua canon si ertaciune. ^ Alta, cite pravila iarta, acealea sa si facem, iara de cite nu iarta, sa ne ferim sa nu le facem, ca apoi vom mearge in iad de ne vom munci. Iara dascalii cei da demult ei. erta pina in sapte spite, iar cei mai tineri, adeca mai de incoace, ei erta si la a sasea, iar la a saptea aparara ceale ase pentru Gace nu au mestecare, iara la sapte cace au amestecare. i ia sa acultati: pravila apara pre un barbat a lua pre muma si pre fata, nice pre moasa si pre nepoata, nice pre moasa si pre a doa nepoata, nice pre moasa si a treia nepoata, nice doao surori nu iau pre unul, nice pre matusa adevarata si pre nepoata, nice pre matusa mare i pre nepoata, nice pre matusa mica i pre nepoata, nice pre doaa surori, nice pre doaa veare premari, nice pre doaa a doaole veare un barbat nu le poate lua pre acestea, pentru ca nu sint apte spite, cum socotesc unii, ce sint numai socoteaste. 6, pentru ca barbatul si muiarea sint un trup si o spita se De acesta lucru se-au intrebat in zilele Nicolii patriarhul i se opri de dinsul cu saborul, si se facu si porunca imparateasca cum sa nu se faca aceaia nunta; pentru ca cite nunte se fac daspre cuscrie si se tocmesc
;
x

Semneaza

sa

Vezi.

saptea spita, acealea se iarta. Pentru ca iaste sau o fire, sau o punere insa firea iaste un om, iara punerea iaste, cum am zice, un om cu fameaia lui ce e pre leage, carea se-au alaturat intru impreunarea trupeasca, cum graia^te scriptura: si vor fi amindoi un trup. Dece cind iaste rudenia da pre singe si de un neam, acela om adevarat se chiama unul, iara cind iaste daspre cuscrie, adeca de doaa neamure, atunce iaste unul lipsa, si aceasta nu iaste aseamene ca daspre singe. Pentr-aceaia si spita carea lasa de in ceale opt, apoi cu o spita mai jos face nunta, si se face in sapte spite. i acel barbat ia pre fata ai doaole veare a mueriei lui.
la a
;

PENTRU NUMELE UNCHIULUI, CUM SE IMP ARTE SI SE GRAlASTE IN TREI CHIPURE, SI PENTRU TREI NEAMURE.

GLAVA

194.

'

Unchiu adevarat se chiama fratele tatine-mieu sau al mini-mea. Iara unchiu mare se chiama fratele mosu-mieu sau al moasa-mea. Iara unchiu mic se chiama varul premare al tatini-mieu sau al

mini-mea.

>

PIEDICI LA CASATORIE

?I

&ANCTIUNI

(gl.

189-212)

191

Dece acel frate al tatini-mieu iaste catra mine a treia spita, iara fratele mosu-mieu sau al moase-mea iaste-mi a patra spita, iara varul premare al tatini-mieu sau al mini-mea iaste catra mine a cincea spita.
*

Tatal si feciorul pre muma si pre fata nu iau, nice pre moasa si pre nepoata, nice pre moasa si pre a doa nepoata, nice pre moasa si pe a treia nepoata, nice pot lua pre matusa si pre nepoata, nice pre matusa mare si pe nepoata, nice pre doaa veare premari. Iara tatal si fiiul iau pre matusa mica si pre nepoata, iara pre doaa a doaole veare nu iau. Dara pentru ce am dat slobozie, tatal si feciorul sa ia pre matusa tntrebare. mica si pre nepoata, iara pe doao a doalea veare a se lua am oprit? Cace ca tatal si fiiul matusai ceii mici si nepoatei carea ar lua, ei au Respundere cind ar loc tatal si feciorul sa se chiame tatal tata si feciorul fecior, iara lua pre doao a doaolea veare, atunce se facu in loc de tata si de fiiu, amindoi gineri. Drept aceaia nu lasa pravila sa se faca sau sa fie pentru ca numele tatalui si al fiiului nu se ameasteca la numele matusii mici .doao a doolea veare; si a nepoatei, cum mai sus am zis, ce numai la ceale nu se face pentru si la fiece nunta ce sa ameasteca numele, nunta aceaia
ca e fara de leage.

La matusa mica si la nepoata de va lua tatal pre matusa si feciorul pe nepoata, atunce poate fi, iara de va lua tatal pre nepoata, atunce feciorul pe matusa nu poate sa o ia, ca sa nu se ameastece numele, sa se
faca tatal fiiu
si fiiul

tata.

'
"

Nice mosul si nepotul nu pot sa ia pre moasa si pre nepoata, nice pre muma si pre fata, nice pre moasa si pre a doa nepoata, nice pre doao surori, nice pre matusa cea adevarata si pre nepoata. Iara mosul si nepotul iau pre matusa cea mare si pre nepoata, iau si pre matusa mica si pre nepoata. Mosul si nepotul nu iau pre doao veare premari, nice mosul si al

nepot nu le iau, ca sa se socoteasca si ei amindoi gineri. Mosul si al doilea nepot iau pre moasa si pre a doa nepoata, iau si pre matusa cea adevarata si pre nepoata. Doi frati nu iau pre doao surori, nice pre doao veare premari. Doi frati iau pre matusa mica si pre nepoata, iau slpre doao a doalea
doilea
-

veare.

Doi
nice pre

frati

pre
si

muma

moasa

pre fata nu iau, nice pre moasa si pre nepoata, pre a doa nepoata, nice pre matusa mare si pre
si

nepoata.

Unchiul si nepotul iau pre matusa si pre nepoata. Adevarat, cind va lua unchiul pre matusa si nepotul pre nepoata, aceasta iaste ertat matusa a fi, iara de sa va timpla 'sa 'ia unchiul pre nepoata, nepotul pre nu poate sa o ia, pentru ca se ameasteca numele si sa face, unchiul nepot si nepotul unchiu. Ca graiaste marele Vasilie ca, cite ameasteca numele intru spite, Marele
1

Vasi-

acealea, zice,
i Si

chiama faradeleage. unchiul si nepotul iau pre doao veare premari. doi veri premari iau pre doao veare premari.
sa

lie.

/
'

i*'

;
r

192

1NDRKPTAREA LEG II
i

SA ZICEM
Trei
ca alt

PENTRU TREI NEAMURI.

neamure

neam

iaste iar aceasta cuscrie carea se face da trei neamuri sint eu, i altul muiarea mea si frate-sau, si altul muiarea
v

a fratelui muerii meale.


fratelui muerii meale.
.

Dece de va muri muiarea mea, atunce pot

sa iau pre sora a

muern

Iara pre muiarea a fratelui muerii meale, de va sa o iau, ce numai frate-mieu o va lua muiare.

mun

el,

eu nu pot

De voiu avea strenepot

si

Va muri, atunce pre muiarea


si

lui

nu mi-o

da pravila sa o iau muiare. Frate-mieu de va avea strenepot


a

va muri, iau eu pre acea muiare


si

strenepotului fratelui mieu. De va muri barbatul mastehai


ei

si

de va muri

strenepoata-sa, pre
ei.

barbatul

nu poate sa-1 ia. De va muri muiarea mea, iau pre muiarea unchiului

...

Iau si pe strenepoata a fratelui muerii meale. Luat'-am dupa soru-mea ginere, adeca cumnat mie, si voiu lua pre muiarea fratelui cumnatu-mieu, adeca pre cumnata cumnatului. muri frateIara barbatul featei meale lua nevasta dupa frate-sau, si o iau neaparat. sau pre muiarea lui eu nu pot sa o iau, numai pre sora ei daspre muiare, 'Doi frati sa aiba unul frate daspe muiare si altul sora aceia sa iau la nunta neaparat. graiaste: sa ia Leu si Arsenie Socoteala sau adevararea patriarsilor Leu si Arsenie neveastii. patriari. doi frati pre cumnata si pe sora barbatului Nepoata-mea, fata fratine-mieu are barbat, si de va mun ea, atunce
;

eu
;

Mihail palriarh.

Stipi patriarh.

barbatul ei luom pre doao surori. carea am Iara socoteala patriarhului Mihail graiaste: fata, zice, fratine-sau, adeca alta muiare si a muerii-mi carea o tiu acuma si fata de nepoata-sa, iau pre doi frati. gmerile si tratele Iara socoteala patriarhului Stipi porunceaste cum muerii sa ia pre doao surori asijderea si pre doao veare preman.
si
.

PENTRU FEGIORH DE SUFLBT

AI

SFlNTULW BOTEZ.

GLAVA
Malhei.
si si

195.

i
Leage-.

feciorii carii

multi nascu Fecioria de suflet o f ac unii cace nu nasc copii, sau,. zice, stnini mor si ramin fara coconi si, de ciuda lor, miseii parintii iau coconi sfintele molitve ; si le sint aceia ca si f ac lor f eciori sufletesti cu si-i au nascut trupeaste si intru rudeme si intru mostemre si
*

intru spite. , i poci sa iau fata mosulu-mi cea Drept aceaia graiaste pravila ca nu , de suflet pentru ca e sora sufleteasca tatini-mieu. nice ieciorul Pre fata fiiu-mieu celui sufletesc nu o voiu lua muiare sufletesc, si altele. eel sufletesc pre muiarea tatalui
. . .

...

1.

PIEDICI LA CASATORIE p, SANCTIUNI

(gl.

189-212)

193

niminea nu va putea sa dea pre fie-sa feciorului sau celui de suflet. Nearaoa lui zioa Leu InfelepIntr-alta vreame facea feciorii de suflet fara molitve, iara in * de astazi cind va cineva sa ia fecior de suflet, elu-1 ia cu sfintele molitve tul. carii iau feciorul intru tocmeala pannsj[ cu sfintele slujbe, si-i sint aceia
i

face adevarat fecior lor carii 1-au luat ca si cum 1-ar Drept aceaia de va avea nestine fecior trupesc |i fi nascut trupeaste. optulea spita. fecior sufletesc, nu pot sa se impreune intru nunta pina la al Rudeiiia aceii feciorie de suflet se numara si se socoteafte pina la opt spite, ca ?i a sfintului botez, numai spre ceale ce sa sue si spre ceale latun. ce sa p'ogoara, adeca spre parinti si spre feciori, iara nu intru cei de intr-acea Cei de laturi zicem pe frati si pre surori, carii n-au nice o rudenie rudenie sufleteasca a aceii feciorie de s suflet; ca un om ce va vrea sa ia de o pre un fecior de suflet, de-acia apoi *frate-sau sau nepotu-sau pot iau muiare. iar a im. Ca si calugaritele si muiarele ceale ce sa tin curate, si eale-s fac feciori de suflet; dece si acei' copii carii se vor face feciori de suflet sa aiba de judecata. la dinsele pe dreptate si ei parte fara de nice o
tilor, iara feciorul se
. . .

PENTRU SFlNTUL BOTEZ.


^

Mathei. botez iaste nastere dumnezaiasca si innoire sufletului. ^i Sfintul acelui cine ia copilul de in sfintul' botez, acela se chiama tata sufletesc tata-sau carele copil ce au botezat si iaste mai mare la acel copil decit face tatal 1-au nascut trupeaste. Dece, cu inchizasuirea sfintului duh, se catra acel copilului eel sufletesc, frate tatalui sau celui trupesc, si iaste au tata al copilului a doa spita cace ca-i e frate, iara catra copilul carele botezat iaste o spita, si aid copii citi au botezat el o spita sint catra dinsul. cumatru sau Iara citi copii n-au botezat aceia sint a treia spita catra acel frati sufletesti. nas, ca si copiii fratine-sau, pentru ca, cum am zis, sint doa. spita, Iara copiii ai acelui' cumatru cu copiii carii au botezat sint a pentru ca acel tata, adeca cumatru sau nas pre acei copii i-au nascut truscaldapeaste iar pre ceialalti sufleteaste, adeca de intru dumnezaiasca botezat, cu toare. Iara copiii cumatrului, adeca ai nasului, carii .nu i-au chiama ven copiii lui sint a patra spita, ca copiii unor doi frati, carii sa premari, asa si aceia. ^i pogorindu-se, acestia copii se socotesc ca si rudenia it da pre singe si sa opresc de impreunare intru nunta pin' ce vin la a saptea spita. De-acia la a opta sa dezleaga si fac nunta neaparata. Sabor. 6, 53 al saselui sabor ca mai mare iaste rudenia Graiaste si canonul non. 53. botez decit de singe. Pentr-aceaia trebue sa pazim sa cautam sfintului schimbare ca si de singe da si spitele pina la opt. De-acia atunce sa se faca pravila mai mare iaste se face la a opta, pentru ca de la canon, si de la rudenia a sfintului botez decit da pre singe.
'

' '

ca-

PENTRU FECIORII DE SUFLET.


Iara feciorii de suflet asa sa se faca, cum zice mai sus, ca si la sfintul botez; si aceasta numai pe un obraz, adeca in sus si in jos, ce sa zice zice intru tatal si intru copii, iar nu intru frati si in<tru > surori, pre earn

Zn

13

o.

1201

.-"

s
1
t

x^

194

1NDREPTAREA LEGIT

J'

'

pravila ca sint de laturi; ca acei frati si surori ai acelui fecior de suflet mi se ameasteca intr-acea rudenie sufleteasca carea au facut fratele lor eel trupesc, ce, de vor vrea, lua-vor neaparat pre acei fra^i suflete^ti ai
fratelui lor.

Gopila carea o voiu boteza eu, pre aceaia o va lua frate-mieu sau
J

nepotu-mieu muiare.
Iara eu voiu lua muiare pre sora feciorului mieu de suflet.

PENTRU DOI COPII CE-I VA PRIIMI NETINE DE LA SFlNTUL BOTEZ, DE VOR PUTEA SA SE IMPREUNE 1NTRU NUNTA; 1 ALTELE BOGATE DE TREAB A; 'PENTRU DUMNEZAESCUL BOTEZ-

GLAVA
Simeon Solu.
;

196..

Doi oameni carii nu-s sint nice o ruda, iar pre copiii lor un nas i-au neaniil. Aceas- priimit de in sfintul botez acuma copiii aceia nu se impreuna intru nunta fea toaie pen- pin'vor ajunge la a opta spita, pentru ca sint fra^i, ca un tata i-au nascut tru sf. botez sufleteaste de in dumnezaiasca scaldatoare pe in sfintul botez. se-au tnirebat Soacra-mea au priimit un copil de in sfintul botez, i am priimit si in zilele prea- eu, ginere-sau alt copil, unul barbatesc $i altul mueresc. Oare putea-se-vor sfintuluipalri- impreuna intru nunta, au ba? i zisera ca vor putea, pentru ca acei arh chir losaf, copii nice o rudenie nu-s sint, nice despre botez, nice daspre rudenie
leat
-

Hristova

trupeasca.
*

'

,~"

1 560 , ezind la

sabor cu preasf.

Muiarea mea de va fi priimit un copil mueresc si eu altul barbatesc, putea-vor sa se impreune intru nunta, au ba? Ei poruncira ca nu vor
putea.

arhierei.

Dara de voiu avea

feciori

de trupul mieu

voiu boteza

si

alt copil,

atunce oare putea-vor feciorul mieu eel trupesc si eel sufletesc al mieu sa ia doao surori, au ba? i poruncira cum neaparata sa se faca
aceaia nunta.
I)oi copii ce
'

va boteza un nas, de nu se vor apara, oare putea-vor lua pre doao surori, au ba? Si poruncira cum si acea nunta neaparat
sa se faca.
!

Oarecine se insura i luo muiare ^ pre fata oarecui, si dupa vreame muri acea muiare a lui, si iar va sa ia alta muiare, pre carea o au botezat socru-sau. i poruncira si de aceasta ca iaste oprire si nu poate sa fie.

PENTRU ROBUL ERTAT CA SA NU IA PE STAPlNA-SA, NICE ARGATII PRE MUIERILE STApINILOR LOR.

GLAVA
j

107.
4

Mathei,

Robul ertat nu va lua pre stapina-sa, adeca pre muiarea stapinu-sau dupa moartea lui, nice argatul, macara de va vrea ?i muiarea, ca sa nu dea vinS intru oameni ca inca viu fiind stapinu-sau, au imblat cu dinsa.

PIEDICI LA CASATORIE
*

$1

SANCTIUNI

(gl.

189-212)

195

CADE PENTRU CA LA NUNTE TREBUE SA CAUTAM CE E SI CUM SE MUIARE. CURVI SAU DE VA SPURCA NESTINE PE VREO 1 DE VA
t
t i

GLAVA

198.

P'

Graia ? te pravila ca trebue sa cautam pre la cade, ce sa cautam da se si cuvine. ^ ^ nunte trebue sa cautam Socoteala legii sau a pravilii zice asa, ca pre la sa zice va sa se faca aceasta: adeca un om va sa ia muiare, ce sa vedem Drept aceaia trebue intru spitele rudeniei nu se impiadeca. o nunta, si vedem de va fi bine cum se cade, ce sa zice sa nu fie barcautam sa
sa

nunte nu numai ca ce

se

Leagm

?i

pra-

muiarea de 12 sau de 15, sau muiarea da 50 si barbatul batul de 50 de ani si barbatul si se cade si cinstit iaste asa, ca sa fie de 20. Dece bine, cum dumnezaestile pravile, lar virsta ce e pre leage, cum graesc muiarea in eumu e mai sus, sa fie barbatul si afara de dreptate iaste cum nu se cade tinar, care lucru tinara, sau muiarea batrina si barbatul batrin si muiarea nu se cade, ce inca e rusine, dosada, imputare si nu iaste numai cum
batjocura.

curvi cu vreo muiare, acela doa vara a cu dinsa nu o poate lua muiare, ce va lua a ce-au imblat
Iara care

om va

... pre masteha aceu mueri


ei.

Mathei.

PENTRU 1XSURAREA
HT-

CE IASTE INSURAREA

cu o muiare si Insurarea se iara deaca se cununa cu nice o au vazut, nice cu dinsa au vorbit carea cu dinsul, adeca sed amindoi el o ia la casa lui si lacuiaste ea, atunce

chiama ca deaca

se

impreuna un
;

om

--

intr-o casa.

chiama insurarea cace ca se impreuna si se tac ammaoi Inca se mai Isus Hristos, cu molitve si cu trup, dupa cum au zis domnul nostru un
cununie pre leage de
la preot.
.

CUM TREBUE SA SE FACA INSURAREA.

%
Intii,
fc

trebue sa
-

fie

slobod despre toate rudeniile,


virsta, sa
fi

ca sa fie taina pre

leage

i
4.

sfinta.

doa, sa se pazeasca cum se cade de muiarea tinara, nice muiarea batrina si amindoaa partile deopotriva de ani iara de
;

nu

fie

barbatul batrin

lit.*

barbatul tinar, ce sa fie va intreace o parte mai mare, muiarea sa fie barbatului, atunce iaste bine iara de va intreace adeca a iaste fara de cale. de zile mai mare de barbat, atunce f oarte
;
,

13*
*

v*

196

INDREPTAREA LEGII
Rudenia
se

imparte in cinei

pentru ca se trage

cmci
sau
de singe
$

rindure

de 2

neamure

de 3 neamuri

de

sf.

boiez

de fecior de
suflet

Aceasta.se opreaste pin' la 7


spite
r
.

Aceasta se
opreaste la unele pin'la 7 si se dezleaga la 6, iar in unele se dezleaga la 7siseopreaste de la 6.

Aceasta

Aceasta se
se

numai

ce

opreaste pin'
la 7 spite
si

si

se

dezleaga
la 8.

opreaste pre leage in spi^a de intii,


iar

de

Asijderea si aceasta rudenie se opreaspin'la 7 sprfe, ca si de sf. botez, numai in cei ce se pogoara.
te

la besearica

se dezleaga

obiceaiul
si

la 8

numai

in

opreaste

drept in

cei

cealealalte.

ce se pogoara in jos.

Rudenia de singe

se

imp arte

in trei: in cei ce
si

merg

f*

merg

in sus ? in cei ce

in jos si in cei de laturi. Cei de sus sint tata-mieu,

mosu-mieu

stramosu-mieu.
fi al
/

Iara cei ce sa pogoara sint fiiu-mieu, nepotu-mieu


iproci.
...

doilea nepot,

Iara cei de laturi sint frate-mieu, varu-mieu i al doilea var. i aceasta rudenie se dazleaga pin' la a opta spita.

SCRISOAREA SAU SEMNABEA JYUNTELOR

Nu
Spi$a
2.

poate nestine sa

ia

pe
-

soru-sa.

Petru au nascut

Nu va Nu

fi

Gheorghie
ia

fraji

pe Maria
sint a

poate sa

Gheorghie pre Maria ca


Petr

doa

spita.

Spifa

3.

Nu va

fi

Gheorghie

frail

loan
Irina

*f ~

PIEDICI

LA CAsATORIE

SI

SANCJIUNI

(gl.

189-212)

197

Nu

poate sa

ia

Ghetirghe pe Irina ca-i e nepoata de frate


Nice pre vara premare Petr

si

iaste a

treia spita.

lui.

Spi^a

Nu va

Gheorghie
fi

frail

Thoma

veri

premari

loan Maria

Nice pre fata a vearei premare a lui


Petr.
Spit-a 5,

Nu va

Gheorghie
fi

frati

Thoma

veri

premari

loan Maria
Irina

Nice pre a doa vara a


'

lui.

Petr
f:.

Spia

6.

Gheorghie

frati

Nu va

fi

Thoma
Dimitrie

veri premari al doilea veri

loan Maria

Anna

Nice pre fata

ai

doa vara a

lui

Petr

Gheorghie

frati

loan

Nu va

fi

Thoma
Dimitrie

veri premari
ai doilea veri

Theodora Maria
Irina

f~

Poate sa
\

ia a treia

vara a

lui

neaparat

Petr

Aicea va

fi

198

1NDRKPTAREA LEGH
pre nepoata a a doa vara a
lui.
-

Lua-va
Spi^a
9.

si

Petr

Gheorghie
Aicea va
fi
:

frati

loan

Thoma
Dimitrie

veri premari ai doilea veri

Maria Theodora
Irina

Galea

slngelui. Ajiunge pin- aicea de rudenia


!

Spi^a

DOA SEMENTIE ASA, ADEC.A CUSCRIA DE AICEA SA 1NCEAPE SI A si pre fata. putea niminea sa ia pre muma Nu va
1.
:

Petr

Maria

Nu va

fi

J
Irina

Nu va
Spi^a
2.

putea Petr sa

ia

pe Irina

sa-. fie

mu.are

ca-! e hiastra

s.

intiia spita.

Nice pre matusa


Petr

si

pre nepoata.

Maiia
Irina

Nu
i

va

fi

J
Nice pre matusa
Spita
3.

Calea

si

pre a doa nepoata.

Petr

Maria
Irina

Nu va

fi

Thorna Theodora

Nice pre matusa


Spi^a
4.

si

Petr

pe a treia nepoata Maria


'

Irina
!

Nu va

fi

Anna
Theodora
Galea

)j

M.

PIEDICI LA CASATORIE ?I SANC'flUNI

(gl.

189-212)

199

..

Nu va

fi

Nice pre doao surori nu poate sa le tie. Petr Maria surori si Theodora 9

Spifca 2.

Nice pre matusa cea adevarata e Petr Maria surori

si

pre nepoata

Spita

3.

Theodora
Irina

Nu va
^

fi

r
fi

Nice pre doao veare premari. Petr Maria veare premari Theodora

Spi^a

4.

Nu va

Nice pre matusa mica si pre nepoata. Petr Maria veare premari Theodora

Spi$a

5.

Nu va

fi

Irina

Nice pre doao a doilea veare. Petr Maria a doalea veare Theodora

Spita

6.

Nu va

fi

Oprit-au besearica pre acela om sa nu ia pre doao a doaolea vara pentru ZrL ca nu-s $apte spite, ce sase, pentru ca barbatul cu muiarea o spita se socotesc ca sint.

De aceasta se-au intreabt


de
la besearica, si

in zilele patriarhului Nicolae

sau tocmeala si chesar Manuil, sa nu se faca niceodata aceasta. Petr cu doao a doaolea veare cadea-i-se-va ? Dar cum sa se caza? ca nunta cea de intii iaste buna si blagoslovita, iara a doa iaste foartefara de cale i foarte fara de leage. Numara macara spitele ca vei afla adevarat. Pentru ca cum va putea 1 barbat carele au tinut o data pre a doaolea vara si ceiialalte fiindu-i cumnata iara acum sa-i fie barbat, macara de i-ar fi murit barbatul, macara de o ar fi lasat.
esit, zisa

au

s-au oprit porunca de la irnparatul


$i

Intr-all

chip.

Ce va putea lua pre fata a doalea vara a muerii lui. Petr Maria a doalea veare Theodora

Spi^a

7.

Va

fi

Galea

Nu
Nu va
I

va putea tatal
Petr
fi

si

feciorul sa ia pre

muma

si

pre fata.
Spifca

Maria

loan

Theodora

.'

200
/

INDREPTAREA LEGII
Nice pre moasa Petr
pre nepoata

Spit-a 3.

si

Maria

Nu va

fi

loan

Theodora

Anna
pre a doua nepoata.

Spi^a

4.

Nice pre matusa Petr

si

Maria

Nu va

fi

loan

Theodora

Anna
Calea

Spi^a

5.

Nice pre matusa Petr loan

si

pe

a treia nepoata.

Maria
i4 i

&

Nu va

fi

Theodora Elena
Irina

Calea
r-

Spita

3.

Nice tatal si fiiul pre doao surori. Theodora surori Petr Maria

Nu va fi
loan
x

Spita
<

4-

Nice pre matusa cea adevarata surori Petr Maria

si

pre nepoata

Theodora
Irina

Nu va

fi

loan

II

Spita

5.

x
Nu va f
i

Nice pre doao veare preman. veare premare Petr Maria loan
\

Theodora

i-

!'

Spita

6.

p u tea-va lua tatal si fiul pre matusa mica veare premari Petr Maria
Hi-va
| I

si

pre nepoata
.

Anna
T
.

loan
1
'*

Ina

'_

PIEDICI

LA CASATORIE

?I

SANCTIUNI

(gl.

189-212)

201
i

Pre doao
Nil

ai

doaolea veare mi vor putea lua


a doaolea veare

Spita

7.

Petr Maria

Elena

va

fi

loan

matusa slobozit pre tata si pre fecior sa ia pre Dara opnt a le luai? iara pre a doao a doaolea veare i-am mica si pre nepoata, si la nepoata sint in acel tata si fecior la matusa cea mica Pentru ca si feciorul se iar la ceale doao a doaolea veare tatal loc de tata si de fiiu, numele, iara cumnati si intr-acealea nu h se ameasteca f ac in loc d'e rudeme, Deci in carele li se ameasteca numele de ceastea sa ameasteca. _ Intr-acea lea e nunta fara de leage.
pentru ce

am

'

m
Spi|;a 5.

Nice tatal

si

lua pre matusa feciorul surori Petr Maria

nu vor

mare si nepoata. Theodora


Irina

Nu va

fi

loan

Anna
nepotul pre muraa
si

Nice mosul Petru

si '

pre fata.

Spia

3.

Mana
.

Nu

va

fi

loan Gheorghie
nepotul pre moasa

Irina

Nice mosul

si

pre nepoata

Spi$a 4.

p etr
Nu va
fi

Maria

loan Gheorghie Nice pre moasa Petr

Thoma
Irina
>'

si

pre a doao nepoata.

Spita

5.

Maria

Nu

va

fi

loan Gheorghie

Thoma
Irina

Calea
i

Nice mosul si nepotul pre doao surori, Irina surori Petr Maria
,

Spita

4,

Nu va fi
loan Gheorghie

202

INDRKPTAREA LEGII
si

Spi$a

5.

Nice.mosul

nepotul pre matusa cea adevarata


Petr Maria

si

pre nepoata

suron

Elena
Irina

Nu va
m.

fi

loan Gheorghie

Spi^a

6.

Mosul
Aicea va

si

nepotul lua-vor pre matusa cea mare


Petr

si

pre nepoata

Maria

surori

Elena

fi

loan Gheorghie
_
Spita
^ 7.

Anna
Theodora

Pute-avor lua pre matusa cea mica


Petr

si

pre nepoata.

Maria
_|

veare premari

Theodora

Aicea va

fi

loan Gheorghie
\

Anna

Spia

6.

Moul

si

nepotul nu vor putea lua pre doao veare premari.


Petr

Maria

veare premari

Elena

Nu

va

fi

loan Gheorghie
*

iilt-

Spi^a

7.

Nice mosul

si al

doilea nepot, ca sa

nu

se socoteasca si ei curnnati.

Petr

Maria

veare premari

Elena

Nu va
i

loan
fi

Thoma
Gheorghie

Spi^a

6.

Mosul

si

al doilea

nepot vor putea lua pre moasa


Petr

si

pre a doa nepoata-

Maria
.

I
1

Fi-va

loan Gheorghie

Thoma
Irina

Thoma

Calea

s
\

PIEDICI LA CASATORIE ?I SANCTIUNI

(gl.

189-212

203

Mosul

si al

doilea nepot

nu

vor putea lua pre doao surori


surori

Spita

5.

Petr

Maria

Theodora

Nu

loan

va

fi

Gheorghie

Thoma
Mosul
pre
al

?i

cea adevarata doilea nepot vor putea lua pre matusa

si

Spi^a

6,

nepoata.

Petr

Maria

surori

Irina

Aicea va

fi

loan Gheorghie

Calea

Thoma
Doi
frati pre

doao surori nu
Maria

lau.

Spita

4.

Nu va

fi

Petr

frati

loan

surori

Elena

Nice vor lua pre matusa cea adevarata Petr frati Pavel Maria surori

si

pre nepoata

Spita

Theodora
Calea

Nu va

fi

Doi

frati

pre doao
frati

vearepremarijm
Maria

vor^
Lalea

Spia

6.

r^

Nu va "fi"

"

Petr

Pavel

veare premari

Doi

frati

Petr
Aicea va
fi

vor putea lua pre matusa mica si pre nepoata Pavel Maria veare premari Elena frati
Galea

Spita

7.

Fi-va

Doi frati iau pre doao a doaolea veare. Petr frati Pavel Maria a doalea veare

Spita

8.

Elena

Doi

frati

pre

mumasi
frati

pre fata

nu vor putea

lua.

Spi^a

3.

Petr

Pavel

Theodora
.

Nu va

fi

Irina

204

INDREPTABEA LECH
Nice pre moaa si pre nepoata nu vor lua Petr frati Pavel Elena

Spita

4.

Nu

va

fi

Irina

%
Spi{,a 5.

Calea

Nice pre moasa si pre a doa nepoata. Petr frati Pavel Elena
"'

Nu va

fi

Irina

Theodora
\

Catea

Spif-a

6,

Nice vor ]ua pre matusa mare si pre nepoata. Petr frati Pavel Maria surori Elena
!

Nu va

fi

Theodora
Irina

Spia

6.

Unchiul
Fi-va

si

nepotul vor putea lua pre matusa i pre nepoata Petr frati Pavel Maria surori Irina
I

loan

Elena

Spi$a

6.

Insa cind va lua unchiul pre matua i nepotul pre nepoata poate fi nunta iara de va lua nepotul pre matusa, atunce nu poate unchiul sa ia pre nepoata pentru amestecarea numelor, cace se face incurmezisare. lata, cum vezi aicea mai jos: Petr frati Pavel Maria surori Elena
;

Nu va

fi

Thoma
i:

Irina

Spita

7.

Unchiul
Aicea va
fi

nepotul vor putea lua pre doao veare prernari. Petr fra$i Pavel Maria veare premari Elena
si

Thoma

Spi$a
*

8,

$i doi veri
m

^ va Aicea

Petr

premari vor lua pre doao veare premari. veri premari loan Maria veare premari

Calea

fi

Pina aicea

am

scris si

am

socotit ca

va ajunge pentru a doa rudenie.


*

y-

**.

PIEDICI LA CASATORIE 1 SANC'flUNI

(gl.

189-212)

205

fi DE AICEA VOM .iNCEAPE PENTRU A TREIA RUDENIE, SAU NEAM,


SAU CUSCRIE, CACE CA O SEMWJIE SL\T EU, ALTA IASTE MUIAREA ME A SI FRATELE EI, SI ALTA MUIAREA FRATELUI MUERII MEALE, CUM AM ZIS MAI SUS.
lua pre sora muerii

De va muri muiarea mea, voiu putea

Spia

4.

fratelui muerii meale.

Va

fi

Petr

Maria

frati

Gheorghie

Theodora

surori

Calea

Iara pre muiarea fratelui muerii meale

Nuvafi

Petr

Maria

frati

nu voiu putea Gheorghie Anna

lua.

Spifca 3.
;

Vafi

Ce pre aceaia o va putea lua frate-mieu. Petr frati Pavel Maria frati Gheorghie

Spia

4.

Anna

Nu

Pre muiarea hiastrului mieu nu voiu putea lua. Petr Maria va fi feeior de alt barbat loan Anna
| "

Spia

Ce pre aceaia o va putea lua frate-mieu Petr frati Pavel Maria


feciorul ei cest de jos

Spi$a

4.
.

Fi-va
Toa XI

Calea

Nice masteha nu va putea sa

ia

pre cela ce au fost odinioara


sale,

Spifa

1.

barbat hiastrei
f

Irina

Gheorghie

Nu va

fi

carele o au facut mai nainte cu alta muiare

Theodora

loan

Deaca-mi va muri muiarea, voiu lua pre muiarea unchiului loan frati Gheorghie Anna
Fi-va

ei

Spia

3.

Petr

Maria

I 1

f
-

*
*

206

",-'
-

INDREPTAREA LEGII
pre hiastra fratelui muerii meale.

Spi$a

3.

Putea-voiu lua
Petr

si

Maria

frati

Gheorghie

Anna
Irina

Aicea iara va

fi

cu alt barbat facuta

Spi(a

4.

Am
Va

cumnat dupa soru-mea,


fi

si

eu voiu

putea

lua pre muiarea

fratine-sau.

^
Spita
4.

Petr

frati

Irina

Gheorghie
i

frati

loan

Maria

Iarasi barbatul featei

meale au luat o nevasta dupa un frate Dece pre aceaia nu voiu putea lua.
Petr

al lui.

Nu va

fi

Irina

Gheorghie

frati

loan

Maria

Spita

5.

Iara pe sora a aceiia neaparat o voiu lua.

Va
i

Petr
fi

Irina

Gheorghie

frati

loan

Maria

surori

Calea

J
Spi$a
6.

Doi
are

frati se-au insurat

cumnata
fi

deci unul are cumnatu da pre nevasta-?, altul vor putea lua. iar da pre nevasta-s. Aceia neaparat se
;

Va
r

Gheorghie

frati

Maria

Petr

frati

Pavel

Ana

surori

Calea

Spi|a

5.

Cumnatul

fratele nevestii

vor lua pre doao surori.


Irina

Va
;

fi

Petr

frati

Maria

Gheorghe

surori

Anna

Spi^a

7.

Cumnatul

si

fratele nevestii

vor lua pre a doao veare premari.


Calea

Va

fi

Petr frati Maria Gheorghie Irina veare premari

!.

Spi^a

6.

Pre fata

lui

loan

si

pre nepoata muerii lui lua neaparat.

ceii

de

intii

doi frati le pot


frati

Anna

surori

Maria
I

loan

Elena

Gheorghie

Dimitrie

Va

fi

Irina

Calea

PIEBICI LA CASATORIE 1 SANCJIUNI

(gl.

189-212)

207

Unchiul

si

ginerele da pre nepoata cea de intii vor putea lua pre

Spi$a

6.

doao
Dimitrie

surori.
,

frati

loan

Va

hi

si

aicea

Ana

Nichita

Irina

surori

Galea

iar

Deac-au murit Anna, nepoata-sa, atunee Nichita au luat pre Galea, Dimitrie pe Irina.

Pin-aieea se soeotea^te de euseria carea e de-a treia rudenie

I)E

AICEA SA L\CEAPE PENTRU SFlNTUL BOTEZ.


w

Nu va putea nestine sa ia pre ceaia ce o au luat de intru sfintul botez, nice pre muma-sa sau pre fata, inca nice fiiu-sau. i pentru ceale ce merg in sus si ceale ce sa pogoara in jos, a$a zicem
da pre rudenia de singe, iara despre cei ce slnt de laturi nicecum; i cei de laturi zicem pe fratii si surorile nasilor, iara nu de cei ce sa trag de in nasi i de in fini. Cauta bine ca ceale ce sint de laturi nu se apara intru rudenia de Cauia botez. i aceasta o arata de in ceale 10 raspunsuri ale sfintului mitropolit Une. de la Iraclia, chir Nichita, carea au facut catra iubitoriul de Dumnezeu episcop, chir Costandin, i iaste asa: Ca o muiare vaduo anume Theodora avea o sora buna anume Maria. Dece au nascut doi coconi barbati anume Gheorghie si Dimitrie iar ea au botezat pre Costandin voinicul. Dece va sora aceii vaduo anume Maria sa ia pre fata lui Costandin dupa un fecior al ei? Dazlegarea iaste aceasta: nu se apara Maria de fata lui Costandin, pre carele soru-sa 1-au priimit de intru sfintul botez, dupa fiiu-sau sa o ia, ce sa se faca impreunarea cu
ca
i
;

de

vezi.

aceaia.

lata

si

seamnele

cum

scrie

mai

jos:

Spifca

5,

Theodora
Fi-va

surori

Maria

Costandin

Gheorghe

frati

Dimitrie

Anna

208

INOREPTAREA LEG1I

DE AICEA 1NAINTE CAUTA DA VEZI $1 SCRISOAREA SFlNTULUI BOTEZ FOARTE CU DEADINSUL.


Zaharia
Spita
2.

au nascut

au botezat

Nu

va

hi
^

pe Gheorghie

frati

pe Irina

if

Zaharia
Spifca 3.

au nascut

au botezat

Nu va

fi

Gheorghie

frati

Irina

Anna

Spi^a

Zaharia
4.

au nascut

au botezat

Nu va

fi

Gheorghie
Dimitrie

frati

Irina

veri premari

Anna

Zaharia
Spi$a
5.

au nascut

au botezat

Nu va

fi

Gheorghie
Dimitrie

frati

Irina

veri premari

Anna
Elena

Zaharia
Spia
6.

au nascut

au botezat

Nu va
y

fi

Gheorghie
Dimitrie

frati

Antonie
Nicola

loan
j_

veri premari ai doi veri

Anna

PIEDICI LA CASATORIE

SANCJIUNI

(gl.

189-212)

209

Zaharia
au nascut

au botezat

Spi^a

7.
i

Nu va

fi

Gheorghie
Dirnitrie

frati

Antonie

Zaharia Nicola

veri premari ai doi veri

Anna
Theodora

Zaharia

au nascut
Aicea va
fi

au botezat

Spita

8.

Gheorghie
Dirnitrie

frati

Antonie

Zah&ria
Vasilie

veri premari ai doi veri


ai trei veri

Anna
Theodora Maria

Zaharia

Spi^a 8.

au nascut
Fi-va

au botezat

Gheorghie
Dirnitrie

frati

Antonie

Thoma

veri premari ai doi veri

Anna
Theodora
Vasilie

Calea

de ceale ce sa. sue in sus, si de ceale ce sa pogoara in jos, de toate asa zicem ca si de ceale de singe iara de ceale de laturi, nicecum. Insa cei de laturi zicem pe fratii si pe surorile nasilor. Adeca eu voi lua pe sora nasului, sau el pre soru-mea, sau eu pre nepoata-sa, sau el pre a mea. Ce inca si eu si finu-mieu vom putea lua pre doao surori; inca si nasul si nepotul da pre sfintul botez asa vor putea lua. Maria surori Theodora Petr nasi Pavel
i
;

PENTRU RUDENIA
Iaste
si.

C.UNUNIEI.

da pre cununie, carea sa chiama pre limba proasta na'sia sau finie, si sa apara numai de obrazele cumatrului si a nasului si de copiii lor, iara de alta ruda neaparata iaste si blagoslovita adeca a sa impreuna.
alta rudenie
.

Ho.

1201

210
"

INDREPTAREA LEGII

I*

5T
.

PENTRU NUNTELE CEALEA CE SA APArA

fArA. RUDENIE.

GLAVA

199.
*

Timpla-se uneleori de intr-aceaste cinci semintii, de carele da se apara nunta a nu se face si fara de rudenie.
'

am

zis '

Adeca,^ cum am zice, carele 1-au banuit ca au curvit cu vreo muiare, iara de fata nu s-au vazut; pre aceaia nu va putea sa o ia muiare, nice pre masteha-sa, ce va lua pre a doa vara a ei neaparat. Nice robul ertat, pre muiarea mastehului sau, dupa moartea lui cace ca banuesc oamenii de zic ca pina au fost el viu au fost
^

imblat cu

dinsa.
1-1

Nice robii nu vor putea sa ia pre stapinele lor, ca sa nu zica ca mai namte au fost imblat cu dinsele. w Cine se insoara fara de leage, poate nunta aceaia sa se strice, si apoi Sa se mante, sa ia pre altul; asijderea si barbatul carele se va insura fara de leage. Copm cei adevarati nu se vrednicesc intru numele celor ce sint copili nice sa priimesc sa chiame pre acela tata adevarat. In voe sa fie celuia ce va vrea sa ia pre sora cumatru-sau, sau a finu-sau
_

nestine sa ia pre fata muerii lui carea o au lasat, care fata se-au nascut de intr-alt barbat, apoi deaca se-au daspartit. Nu poate nestine sa ia pre logodita tatine-sau si a fratine-sau, macara de nu se-ar fi facut nice nunta lor.

Nu va putea

Nu poate
curvie.

nestine. sa-s ia

muiare pre fata ceaia ce o au facut cu

1
si

doa

Pre sora carea e de in curvie nu va putea nestine sa o ia. Doi frati nu pot sa se ia adins eisi, macara de vor fi de un tata doao mumani, sau iara, de o muma si doi tati, pentru ca sint a
spita.
Citi se

Inlrebarea
**
r

episcopului
Costantin*

Raspunsul
*

Nichiiei Ira
cleanul.
,

boteaza de un nas, fiind nu toti ai unuia, aceia nu pot unii catra alfii sa se ia sau sa se ameastece. Carele-s va boteza pre fiiu-sau, acela sa desparte de fameae-si, cace ca o au facut sora sufleteasca. Care om se va amesteca, adeca se va culca cu soacra sa pentru cace va fi fost muiarea lui mitutica, acela sa se faca calugar; iara muiarea care au lasat, si ea, de sa va face calugari^a, va avea plata mare, iara de va vrea sa se marite a doua oara, nicecum nu se apara. lata au luat 1 barbat si i se-au citit si molitvele de logodna si cununia si amindoi nu se-au culcat ; iara barbatul se-au culcat cu soacra-s'a si o au ingrecat. De aceasta ce se cade sa facem? Pentr-acesta lucru vom raspunde ca barbatul acela nu i se cade sa tie muiare pre logodita lui, si de soacra-sa sa se daparteaze pentru obiceaiul eel rau, ca sa nu se mai tie de aceaia. Cartile ceale vecbi vrea erta aceasta, iara eu mai bine socotesc sa lipseasca despre amindoao deaca vreame ce nu se-au amestecat cu muiarea''...'... si, ce numai cu soacra-sa.
.

PIEDICI LA CASATORIE $1 SANCTIUNI

(gl.

189-212)

211

marele Tatal si feciorul de suflet se-au ertat sa ia pre doao surori,. de mesita octovni dascal de leage eclesi al marii besearici, valeato 7041 pentru cace ca o au eersut feciorul iconomului Kaffa Kefulis.
Petr
Irina
surori

Tile.

Theodora

loan

PENTRU OAMENII CAH1I SE FAC ISPRAVMCT

PENTRU

COPIII MICI

GLAVA

200.

caria-i Nice ispravnicul sau fiiu-sau nu vor putea sa ia pre saraca sau dazispravnic, pina nu se va slobozi ispravnicia. Slobozeaste-se iaste sau de 30, ca atunce. leaga-se ispravnicia deaca se face copilul mic de 25 ani ani, iaste volmc sa-si in virsta deplina. i deaca vor treace acei 25 de e sa izbalucrurile lui, adeca ce va avea, de la ispravnic si atunce ceara ispravnicul veaste ispravnicul de ispravnicie. Atunce are slobozeme fost el ispravnic 'fiiu-sau sa se blagosloveasca cu ispravnica ceaia ce au sau
;

pina au crescut.

'

pre la Nice lautariul, carele zice cu vioara si alauta pre la tirgure si poate sa ia fata de om bun sau de boiariu, si pre la nunte, nu sborure oamenilor. ca unii ca aceia sint batjocura lui Dumnezeu si
'

PEMRU

IN E CHIP SE

NUMArA SAU
SI

SE SOCOTESC NASTERILE

SPITELE.
201.

GLAVA

va intreba cineva: tata-tau a cite spite-t iaste? tu-i zi: una. Dein28dein Da te tu-i zi: a doa, pentru cartea irnpaDe-ti va zice: dara mosu-tau a cite spite-t iaste? spita, rateasca. mosul au nascut pre tata-mieu si se facu o nastere, adeca o ca nasteri si se implura de-acia tatal iara nascu pre mine iata ca sint doao frate-tau a cite spite-t iaste? tu-i si doao spi^e. Iar de-t va zice: dara nascut tata-mieu si se facu o nastere, zi: a doa, pentru ca pre mine au iata si alta nastere si doao spite se de-acia iara nascu pe frate-mieu
; ;

dara feciorul fratine-tau a cite spite-t iaste ? unchia tau a cite spi|e-t iaste? zi-i ca iaste a treia. Iar de-t va zice: si spite-t iaste, a treia; de-t va zice: dara varul tau premare a cite zi-i: cincea. Iar de-t va zice: dara al zi-i: a patra; iara feciorul lui, zi-i: a saptea iara al treiiea var doilea var ? zi-i ca e a sasea, iar feciorul lui a dar muiarea ta? zi-i ca e zi-i ca iaste a opta. Iar de-t va zice:
implura. Iara de

va intreba

al

o spi^a, pentru ca barbatul

fameaia nu fac nice o spita, ce sint un Asijderea si de matusa si de si vor hi, zice, amindoi in trup unul. obraz pogoara moasa si de toate de ceale ce merg in sus si de ceale ce sa
si
J4
1

tau,

1
y

212

l.NDREPTAREA LEGH

>

Cauta de vezi aid cu deadinsul.

*-.

barbatesti si mueresti, cum se-au zis mai sus. $i intrebindu-te in s-altele, asijderea socoteaste si-i raspunde; pentru ca asa tiind si socotind si semnind nasterile si spitele, de in tocmeala cea dreapta nu vei cadea, sau mi vei gresi. lnca si aceasta cu deadinsul sa stii, ca spitele sfintului botez intr-alt chip se socotesc catra ceale de singe. Ca da te va intreba cineva: dara tata-tau eel sufletesc a cite spiteiaste? zi-i ca e a una, ca si catra tatal eel trupesc. De-} va zice: dara feciorii lui a cite spite- 1 sint? zi-i ca sint a doa, ca si niste copii ai unui tata. De-t va zice: dara tata-tau eel trupesc cu tata-tau eel sufletesc a cite spite sint unul catra altul? zi-i ca sint a doa, ca duhul sfint au facut pre dinsii si frati sufletesti se-au facut. Iara de-t va zice: dar ceialal^i copii ai tatalui tau eel sufletesc, adeca fratii tai cei sufletesti, catra tata-tau eel trupesc a cite spite sint? zi-i ca sint a treia, cum se-ar timpla a fi feciori de frate, adeca nepoti. Iar de-j; va zice: dara catra fratii tai cei trupesti, fratii tai cei sufletesti unii catra altii a cite spite sint? Zi-i ca sint a 4, ca niste veri premari. Asa si spre ceialalti ce sa pogoara, asijderea pazind canonul, vei putea sa intelegi toate spitele.
in jos
si

de ceale de

laturi,

In

sfImtul

si

marele post nu poate sA


O NUNTA.

se facA nice

GLAVA
Simeon
neanul.
Sola-

202.

Zri.

marele post, nice o legatura a nuntei nu poate sa se faca, ce se zice ca nice blagosloveme, nice logodna, adeca tocmeala. Numai aceasta ce stim ca se-au facut de doao ori in zilele sfintului patriarli data se-au facut legaturi de la Tarigrad, chir Filothei, de mare nevpe. crucis, iara alta data au schimbat engolpiurile o parte catra alta, adeca unul catra altul, iara nu se-au facut cu molitvele, ce sa zice blagoslovenie. Care legaturi crucis i schimbarea carea au schimbat engolpiurile se chiama taria i neintoarcerea tocmeala a nuntei. Pentru ca avea odinioara obiceaiu, cind vrea sa faca aceale legaturi crucis, sau sa schimbe engolpiurile, de-acia nu mai putea acel barbat si muiare sa se mai daspartar. Deci de atunce pre multe locuri sa tine obiceaiul acela pina astazi, si fac legaturi crucis si schimba si engolpiurile, si asa iaste nunta adevarata. Ce insa aceasta ce se-au facut de doao ori tocmealele nuntei, da nevoe, in postul eel mare, facutu-se-au in zioa blagovisteniilor, iara alta data aceasta nu se-au facut niceodata.
Intru sfintul
$i
r

PENTRU NUNTA CEA DE iNTll, 1 CE IASTE NUNTA, NUNTA CE E PRE LEAGE,


(i

SI

PENTRU

LAVA

203.

Gherman
triarhuL

pa-

Nunta cea dentii, carea se face cu fire, aceaia apropie omul de Dumnezeu pentru curatia juniei
zice cuvintul:

iaste
si

buna cace ca se fetiei, dupa cum

-.'

PIEDICI LA CAsATORIE 1 SANCTIUNI

(gl

189-212)

213

Nunta

iaste

impreunarea barbatului

sau amestecare si apropiiare de Dumnezeu.

a muerii, adeca amestecare, mostenire intru toata viata lor, si omului celui drept "
si

Nuntele ceale ce sint pre leage sa chiama ceale ce sa fac cum zic dumnezaestile pravile, barbatul sa fie pre leage si muiarea priimita pentru barbat, adeca junele sa treaea de 14 ani si muiarea sa fie mai mare de 12.

Maihei,

PENTRU TOCMEALKLE CEALE PROASTE 1 DE NEMIC CAKELE SE FAG PRE LA NUNTE, $1 NEFAcINDU-SE MOLITVELE PRE DL\IL
%

G L
*

AVA

204.

Cind se face nunta cu tocmeale subtiri, da nemic, proaste, fara de Nearaoa lu molitye si fara blagoslovenie, dupa aceaia unul de intr-amindoi de sa Leu ln[elepva cai, atunce neaparat se daspart si va lua barbatul alta muiare si muiarea tul i a lu Aalt barbat. lara de se vor fi facut molitvele, blagoslovenia, macara de lexie Comninu se vor fi nici impreunat, atunce nunta aceaia la acel barbat si fameae nuHmparafii. iaste pre leage si lacuinta nedaspartita si niminea nu poate sa-i desparta. Aceasta se-au tiposit, se-au ijderit dupre nearaoa irnparatului, de purur'ea pomenitul Leu Inteleptul si de trei ori fericitul, imparatul Alexie Comninul.

PENTRU CVm SA CHIAMA NUNTA CEA DE li\Til, A U OA SI A TREIA 1 PENTRU CANONUL CELOR CU DOAO NUNTE SI CELOR ClTE CU TREI NUNTE.
GLAVA
i

205.

marele Grigorie zice ca nunta cea de intii iaste Grigorie Boleage, a doa iaste ertare, a treia calcare de leage. goslov. Iara pentru a doa nunta, marele Vasilie la al patrulea canon al lui Marele Vasizice: omul carele se va insura a doa oara doi ani sa nu se cuminece. lie'. Iara dumnezaescul patriarh Postnicul zice: un an; iara de sa va Postnicul. timpla sa se impreune cu muiarea mai nainte da blagoslovenie, acela are canonul curvariului, adeca ani 7. *"' mmm Pentru a treia nunta, iara zice marele Vasilie la eel 4 canon mai Marele Vaside sus al lui: obiceaiu am aflat la cei cite cu trei nunte 5 ani sa. nu se lie. cuminece, iara de impreunarea cea trupeasca a muerilor sale sa nu se daparteaze, fara numai in vreamea cind vor sa ia anafora. Ca pre aceaia nunta nu o chiama nunta, ce curvie si canonire de multe nunte. Ca mai bine iaste sa gresasca la o muiare decit la multe. Pentr-aceaia si dornnuT loan, glava 4, zTcea^samarineanii ca: cinci barba^i ai tinut, iara acum pre eel ce-1 tii zac. 12. nu-ti iaste barbat. Pentru ca mai mult aceia nu li se cade a se chema barbati muerilor sau eale mueri barbatilor, caci ca zice sa nu-i scoti de in besearica, ce sa ia anafura intr-acei cinci ani. De-acia atunce sa se vredniceasca sfintei priceastenii. x
si
'"

tinstitul bogoslov

"\--

214

1NDREPTAREA LEGII
i iara acel

Iar a

lui %nva-

mare

Vasilie, la al patrulea

f&tura.

fameae, leagea besearicii va'curvi omul oriunde va sosi, mai bine iaste sa ia a treia muiare. i nu judecam lucrul nuntei acestia sa o ertam, ce insa o vom priimi, cum zice sfitocul eel de impreunare.
riestine a treia
-

canon al lui, zice: a lua nu tinem ce insa mai bine decit

x
Mafhei.

PRICEAPEREA SAU CUNOA$TEREA, CA PENTRU SA STIE NETL\E TOCMIREA IMPREUNARILOR PENTRU A TREIA NUNTA 1 A PATRA NUNTA CA SE-AU FACUT. VALEAT G428.
GL

AVA

206.
:

'

mai da de mult erta sa se faca cununia la un om de trei ori. Iara imparatul Leu Inteleptul se blagoslovi lara da leage si cu a patra muiare, si-1 af urisi patriarhul Nicolae. Iara imparatul ruga pe patriarhul sa-i iarte a patra insurare; iara patriarhul nu vrea nicecum sa-1 asculte pentru aceasta mare faradeleage, nice vru sa-1 iarte. Iara imparatul deaca vazu neintoarcerea sufletului acelui om cum nu va sa-1 iarte, miniindu-se foarte si urgisindu-se, scoase-1 de in scaunul patriarsesc si-1 goni si puse in locul lui altul, anume Evthimie singhel, om bun, imbunatatit si sfintit. Ce insa si acel patriarh Evthimie pre acel imparat, pre Leu mul'tu-i aduse aminte si-1 invata si-1 dosadi pentru acea faradeOamenii
cei

leage, a patra insurare ce facuse si nu-1 lasa sa porunceasca pre la crestini sa ia cite a patra muiare, pentru ca zicea patriarhul cu alti arhierei, ca nu numai ce iaste faradeleage a patra insurare, ce i a treia, cum zice
Shizrnaticie.

marele Vasilie. Pentru aceaia si impar^ire se iacu intre besearica, si starea impartirii trecu pina la imparatia feciorului lu Leu, anume Gonstantin Porfiroghenitul si Roman, socru-sau. ^i atunce facura tocmirea impreunarilor si spune la a citi ani de virsta omului va lua barbatul muiare,
si

la a citi sa

nu

ia.

Zn.

de

nu
sa

sint de patruzeci de ani si va lua a treia muiare, si copii nu vor avea, iara pentru jalea si dragostea ca sa faca coconi, aceia se opresc. Iara de vor si avea copii, aceia sa fie opriti de a treia nunta

Insa

citi

...

Iara de vor veni la a treia nunta ceia ce n-au coconi, atunce sa nu se pricestuiasca dumnezaestilor taini ani 5. Iara cind sint unii de 30 de ani, macara aiba feciori, macara n-aiba, aceia patru ani sa nu se cuminece. i iara zice ca cei cu trei nunte carii sint de 30 de ani, de nu vor avea copii, aceia dupa 3 ani sa se cuminece, iara de vor avea,

nu

se insoare.

"

Dumnezeetii

parintu

patrulea an, cum am zis mai sus. Iara pentru a patra nunta au poruncit cu mintea de impreuna si cu socoteala si judecata dumnezaescului sabor al sfintilor parinti ca nicicum acea nunta fara de leage niciodata sa nu se faca. Iara de va indrazni nestine si se va face nebagator seama de dumnezaiasca leage si pravila, de va veni intr-acea viata porceasca, a patra nunta, aceia sa fie afurisit si lipsit de toata slujba besearicii si striin de tot de intrarea besearicii a lui Hristos pin' se va face daspartire deplina de catre acea lacuinta si impreunare rea ce s-au facut. De-acia de sa va desparti si-s

atunce

la al

,.

PIEDICI LA CASATORIE $1 SANCTIUNI

(gl.

189-212)

215

va vem intru- pocaanie si se va intoarce, primeaste-1 iar. Canonul lui, cum zice dumnezaescul Postnic, sa-i fie ani 8 sa nu se pricestuiasca, si metanii si post si molitve sa faca. Iara de nu se va intoarce,' atunce sa
fie

Postnicul

de traiul crestinilor, cum am zis. Nuntele carele se fac mai multe de trei, acealea nunte nu se chiama, Marele pentru ca sint ca dobitoacele si fara de leage si spurcati si afara de in lie. rindul crestinilor. Iara copiii carii vor naste de intr-a patra riunta, poruncesc dumnezaestile pravile sa nu se chiame adevarati tatinilor sai, nice sa-1 mosteneasca.
striin

Vasi-

r
PENTRU BOGATI
COPII, CARII SE
SI

CHIAMA ADEVARATI, CARII


CARII INTUNECAJI.
207.
V .

HIRESTI, CARII COPILI

GLAVA

Cind face nestine copil cu muiarea lui cea ce e blagoslovita pre leage, acela copil se chiama adevarat. Iara cind tine nestine muiare in casa lui neblagoslovita si sa culca cu dinsa de fata, de va face copil, se chiama hires. Iara cind se culca. cu muiare afara de casa lui, acela copil ce va face
se

chiama

copil.

Iara cind va naste copil si niminea nu stie care tata 1-au facut, nice cela ce 1-au semanat, acela se chiama intunecat.

PENTRU NUNTA FArA DE LEAGE

SI

CANONUL

EI; 1

PENTRU
r

CEIA CE TIN POSADNICE.

GLAVA
Nunta cea

208.

fara da leage ce sa va face, aceaia de tot sa o desparti, Leu si Costansi foarte sa-1 canonesti. din imparali. Iara canonul a aceii nunte fara de leage, deaca se vor dasparti, Marele Vasiiaste ca si celor de amestecare de singe, adeca ani 15 sa nu se prices- Ue.
tuiasca.

poruncim, posadnice sa nu tie niminea in casa lui, nice intr-alt loc, cace ca nu se desparte pacat ca acela de curvie, ce e ca si curvia. Insa de nu va fi avind muiare si va vrea sa se blagosloveasca cu dinsa, de bine iara de nu va fi vreadnica de dinsul, atunce acela sa ia alta fameae cu blagoslovenie, iara pre ceaialalta sa o goneasca de in
-

i iara

acelora %m*

parafi.

casa

lui.

Cine tine posadnica si nu va nice sa se blagosloveasca cu dinsa, nice Nichifor Tasa o lase, pre acela sa nu-1 priimesti in besearica, nice prinoasele lui, pina. rigradeanul. ce sa va desparti de tot de dinsa. ^i deaca se va dasparji, priimeaste-1 neaparat, asijderea si darurile lui; iara asa, sa-1 canonesti pentru pacatul lui.

216

iNDRKPTAREA LKGII

PENTRU GEL A CE SA VA CUNUNA GXJ TREI MUERI 1 UNA DE INTR-INSELE SA SE AFLE FARA DE LEAGE, OARE PUTEA-VA SA IA ALTA?

GLAVA
Inlrebare
ca-

209.
si

Ira preasfintul

patriarh

ehir laosaf i

a treia fara de leage si sa se cunune cu trustreale, si cace fu a treia fara de leage, o dasparti besearica ; oare poate unul ca acela sa se cunune cu alta muiare deaca vreame ce au fost aceaia fara de leage?

De va

lua nestine doao mueri pre leage

va lua

si

catra sfintul
lui sabor,
leal

rAspuns
Iara preasfintul patriarh cu saborul raspunse: neaparat sa fie dupa porunca dumnezaestii pravile carea zice: barbatul si muiarea cununia carea va fi fara de leage si se va cununa, ca fi cum nu se-ar fi cununat, asa se socoteaste. Ca ceale fara de leage nu se socotesc, nice sa Inadevereaza. Pentru ca muiarea de va lua barbat si se va afla fara de leage, sau barbatul carele va lua muiare si se va afla fara de leage pot, de vor vrea fiescarele de intr-amindoi, sa se dasparta si dupa dasparteala sa se insoare sau sa se marite.
,

Hrisioval560.

PENTttU CEIA CE SA PRIND FRATI, CA SA

NU SE FACA.

GLAVA
Mathei

210.

Vazind dumnezaestii parinti cum multi se facea fra^i pre sfinta evanghelie fi de multe ori si cu molitvele preotesti, pentru care lucru se facea frati deplin pren sfinta besearica iara apoi, mai pre urma sa lepada de acea fratie carea facuse pre sfinta evanghelie fi se insura da se impreuna intru nunta; pentr-aceaia veni mare netocmire besearicii. Dece vazind
;

i;

--.-

^r

aceasta dumnezaestii parinti cum iaste lucru necinstit si cum nu se cade, au taiat aceasta si o au oprit. De-acia tocmira si poruncira ca mai mult alta data sa nu mai faca acea prindere de fratie. Iara de va ajunge nestine sa o faca, atunce sa fie neadevarata si ca si cind nu se-ar fi facut nice o data, asa sa se socoteasca. Insa ia neaparat fratele eel de cruce pe sora fratelui sau eel de cruce muiare. Ce insa aceia citi se prind frati pina in zioa de astazi foarte sa se canoneasca, iara pe preotul carele le va pedepseasca cu lipsa citi molitvele si-i prinde, pre acela poruncesc sa se da preotia lui.
.

'

PENTRU SINGE AMESTECAT, CE FEL IASTE, SI CE FEL DE PEDEPSA LI SE VA DA CELORA CE VOR FACE SI ClND SE VOR PEDEPSI CEIA CE VOR FI VINOVATI.

GLAVA
Zac.
1.
;

211.

Singele amestecat iaste un pacat si o gresala mai rea si mai cumplita nestine decit preacurvia si se chiama singe amestecat cind se va impreuna cu o muiare ca aceaia cu carea nu se vor putea impreuna cu nunta, dupa

pravila besearicii.

PIEDICI LA CASATORIE 1 SANC'flUNI

(gl.

189-212)

217

'

Amesteearea de singe se face in doao chipuri. Chipul dentii iaste cu nunta, cind se va cununa nestine cu vreo muiare carea nu i-o au dat pravila iara a doa iaste fara de nunta, ce sa zice, sa impreuna cu dinsa mca mai nainte de cunume. Certarea singelui mestecat ce sa face fara nunta ^ iaste ca si preacurvia, macara ca si zic alti dascali cum cela ce face singe amestecat sa se pedepseasca cu moarte, altii zic iarasi sa se cearte dupa voia judecatoriului, iara cei mai rnulti si cei mai mari si ma i credinciosi dascali zic: de s& va face singe ame.stecat intre obrazele ce vor sui si vor pogori pina intru a doa spita, atunce certarea lor iaste moartea; iara de sa va face sinee amestecat intru obrazele ce sint mai sus de-a doa spita, sau cu obraze ..ce stau de o parte, atunce certarea le iaste dupa vo'ia judecatoriului. Cum se-ar zice, ca mesteeatoriul de singe se-au impreunat trupeaste cu muma-sa sau cu inuma miini-sa, carele sint obraze de sa sue in sus spre spita den sus si a doa, sau cu fata sa, sau cu fata featei sale, carele sint si aceastea obraze carele pogoara in jos spre spi^a de intii si a doa atunce se va omori; iara de sa va impreuna trupeaste cu fata m'&tuse-sa!' carele iaste obraz de sta de o parte, ce sa zice alaturea, atunce se va
;

Zac. 2
/

Zac. 3

certa

<

acela ce o prinde cu de-a sila, ce sa zice de-i face sila si se impreuna cu dinsa, acela n-are nici o nadeajde de a mai fi viu Muiarea ce sa va impreuna trupeaste cu vreo ruda a ei, de va fi Zac. de cealea obraze ce sa sue sau de cealea ce sa pogoara pina a doa spita aceaia se va omori iara de va fi de obrazele ce sint de laturi, atunce se va certa dupa voia judecatoriului.
si
,

ntata,

impreunat si cu preacurvie sau cu sila, atunce raspunsul aceluia numai sa-1 omoara. Cum se-ar zice oricme se va impreuna trupeaste cu fata sa cea maritata sau si nemafi

dupa voia judecatoriului. Cind nu va fi singur singele amestecat,

ce

va

Zac. 4.

5.

Mai cu mila se Va certa muiarea decit barbatul la pacatul singelui amestecat, de vreame ce iaste mai proasta si mai lesne spre cadeare decit

Zac.

6.

*"

Cela ce va face mestecare de singe cu vreo ruda a muerii sale, acela se Zac. va certa cu judecata, si de-aciia nu va mai putea sa se culce cu muiarea lui.

7.

S mge amestecat se chiama nu numai cind se va impreuna cu vreo ruda a lui carea pogora de in singele lui, sau de in singele muerii lui, ce inca si cind se va impreuna cu vreo ruda a lui ce-i va fi de in sfintul
botez.

Zac. 8.

Dezleaga-se nunta ce sa va face intre ruda cea de sfintul botez. fci vor iua oarecme putma certare, de vreame ce va creade judecatoriul cum nu s-au stmt. Cela ce se va insura si va lua muiare vadua si va avea o fata cu barbatul dentn, de sa va cumva impreuna trupeaste cu fata muerii sale, acela tace singe amestecat si se va certa cu moarte. Feciorul de sa va impreuna cu curva tatine-sau sau cu masteha-sa', acela tace singe amestecat si se va certa cu moarte, macara ca' zic unii ca se va certa dupa cum va fi voia judecatoriului. Tatal ce se va impreuna trupeaste cu muiarea feciorului sau, acela se va pedepsi cu o pedepsa mare, insa numai nu i se va face moarte.
f

Zac.

9.

tf^

Zac. 10
'

Zac. 11.

Zac. 12.

r
.

;;

218

1NDREPTAREA LEGII
Fratele de sa

Zac. 13,

va impreuna cu

soru-sa, fara nici o nadeajde se

va
!

oraori.
Zac. 14.

va impreuna trupeaste cu fata fratine-sau sau a suron-sa, muern-si, acela sau cu matuse-sa sau cu muiarea Mtine-sau sau cu sora voia judecasinge amestecat face, si se va certa dupa cum va fi tot
Cela ce se
toriului.
ieciorul, ind se vor impreuna trupeaste cu vreo muiare tatal cu cu moarte. sa face mestecare de singe si se vor certa .amindoi atunce Den afara de aceaste pedepse ce sa pedepseaste mestecatonul de
.

...

Zac. 25.

Zac. 16.

singe, inca-1 afuriseaste

si

besearica.

PENTRU MESTECAREA DE SlNGE CAREA SE FACE CU NUNTA. f

GLAVA
:

212.

Zac. 1.

de singe cu nunta, acela nu se va pedepsi numai dupa cum va fi voia judecatqriului. Ce sa zice de cu moarte, ce vor scoate de tot de in locul lui fi boiaren, numai ce-I vor goni si-1 va lara de va toata eparliiia ce va fi supt mina acelui judecatonu, si de in

Omul

carele face mestecarea

acela. ^i aceasta de ios, intii sa-1 bata, de-acia sa-1 izgoneasca si pre fi impreuna cu nunta sa fie cind nu vor sti ca-s sint ruda si se vor trebue nunta, atunce afla cum s-au stiut ca sint ruda s-au facut iara de sa va aceasta gresala cearte mai mult si mai cumplit de cum ar fi facut sa se seama taina zice curvie, deaca vreame ce n-au bagat in fara nunta, ce sa

om

Zac. 2,

\\

Zac,

3.

Zac. 4.

nuntei carea se face pentru besearica. aminduror obrazelor carii vor face mestecare de singe, Avutiia coconi cu alta muiare, sa fie toata domneasca iara de vor fi avind aceaia impreunat, cu alt barbat dentii, inca mai nainte de ce sa vor fi sau muiarea fi pre seama dommei. atunce avearea lor se va da acelor coconi, iara nu va atunce mestecaCind se va face mestecare de singe fara de nunta, va pedepsi. singe nu-s va piiarde avearea, ce numai ce sa toriul eel de sa-s dea avearea Mestecatoriul de singe nu va putea la moartea lui statatonu vrea, macara si cu zapis, cace ca nu va fi lucrul lui oricui va
;

ca de sa

va arata dupa moarte cum

sa fie fost

Zac. 5,

Zac.

6.

atunce se vor strica aceale tocmeale toate si pre seama domniei. , nunta mestecatonlor de Darurile ce sa vor darui unul pre altul la domnesti. nu vor fi intru nemica, ce sa vor lua si acealea singe, acealea aceia nu sa vor naste de in mestecatoni cei de singe, Iara feciorii ce intr-un mosteni avearea parintilor sai, nice vor putea nice vor putea i aceasta va fie cum ar fi de in parinti cununati. chip sa se fac'a sa mestecarea de vor fi nascut feciorii la vreamea ceaia ce va fi fi cind se singe de vor vedea toti si se vor sti si mestecatoni cei de singe de fata, coconn la vreamea vor cunoaste-si singuri gresala. Iara de sa vor fi nascut si gresala, nu se cunoaste mestecatorii de singe cum fac aceasta inca pina a vor putea sint cum ar fi de in parinti cununati si atunce feciorii aceia mosteni tot ce vor fi avind parintii.

mestecatonu de singe, avutna lui toata se va lua

MEDICI LA CASATORIE

SANGflUNI

(gl.

189-212)

219

i 1

sa zice de in Zac. se vor face de Intra singe amestecat, ce Nuntele ce singe, sau de sau de in semintii carele se pogoara de intr-un cuscrii, vor desparti, sint de in sfintul botez, aceastea nunte se cumetrii carele am si mai zis, si nu vor putea acealea obraze dup-aceaia sa se mai cum

7,

.. casatorea'sca nice cu alte obraze strime. ., prileji sa se Zae. 8 ce vor fi inca mici de virsta, de sa va Tinerii si ceia se cearte cu mo arte, ce dupa si se-s ia vreo ruda, aceia sa>u insoare cind se vor face si cu multa mila. Insa aceasta va h voia iudecatoriului lucru, mestecare de singe, sa se desparta si sa nu mai faca acest mari certa vor 'sta tot intr-aceasta inselaciune, atunce se vor pentru ca de nice o rmla. ^ ca si ceialalti, dupa voia judecatoriulm si fara deplin, Zac. 9. sa nu se faca nunta carea va sa fie cu singe Iara de vor apuca nu se vor certa, cum se-ar zice, de vor fi numai logoamestecat, atunce tocmeala, aceia sa nu intr-alt chip legati cu cuvintul si facuti

diti

sau

Nu va putea
do va
fi
'

fiece feliu

judecatoriului, sa zica

cum

de mestecatori de singe sa sovaiasca inaintea n-au stiut mestecarea de singe, fara numai
stie

Zac. 10

ce nu va cunoaste sa aiba certare mare; insa nu celuia aceluia nu da pnceape un feliu de pravile, ce numai celuia ce nu va nici la rnoartea ceaia ce nu o cunosc toti, cum se-ar zice, un Pravila lacuiasca invatatura cu scrisoare ca sa mearga fata lui sa lui de va lasa si sa-i tie toate cutarui om, 'pentru care lucru aceia sa o hraneasca in casa vreame de va fi de virsta de mantat, drept aceaia bucatele pina va veni cum sa nu poata nice aceia, nice feciorul lui sa o ia sa-i iaste pravila de nu aceaia ce o au hranit si o au crescut. Acmu acestea fie muiere pre gresala, aicea va putea stiut aceasta pravila si vor fi facut aceasta vor fi intr-alt chip, sa stie sa nu se cearte; iara de va fi lucrul sovai vinovatul sa zica cum cunoasca toti, atunce nu va putea sovai vinovatul, si sa

taran din cei nepriceputi si prosti. cunoaste, nice Celui mestecatoriu de singe carele nu

pravila, Zac. 11

om

Zac 12
i

-?, A

n-au

de mestecatoriului de singe sprijaneaste pre vinovat Nestiinta sprijaneaste obrazul cea mare, iara asa nu de toate, si mai virtos pedepsa se va credincios spre judecatoriu, cum sa nu- fie stmt; iara cela ce iaste de vor ti carele se socoteaste cum sa fie stmt. Iara certa celalalt obraz atunce obrazele sminteala lor si ei tot se-au impreunat,
stiut

stiut.

Zae. 13

amindoao judecatonului. amindoao obrazele se vor certa dupa voia vreame ce Rudenia carea se face dupa darul sfintului botez, de deaca nu se poate cunoaste de toate orile, drept aceaia iaste o ruda carea

Zac. 14

atunce judecamestecare de singe intru aceaste feliuri de obraze, se face cum n-au stiut si nu se va certa nicecum, macara de|i toriul creade cum se cade sa se cearte de pururea, citus ar ti zic o seama de dascali cu aitele. de micsoara certarea, ce sa zice cu bani sau si nunta cu sminteala de singe amestecat cu nestiinta, Cela ce va face nemaidecit, vreame ce-s va cunoaste sminteala de sa va desparti aceia in atunce nu se va certa nicecum. atunce nu facut mestecarea de singe fara de nunta, Iara de sa va fi certa. sovaiasca, sa zica cum n-au stiut, ce sa vor tot vor putea sa
-

Zac, 15

Zac. 16

220

liNDREPTAREA LEGTT

Zac. 17.

Muiarea poate sovai, sa zica ca n-au stiut sminteala nuntei sale, ei sminteala de fi sminteala si nu se va certa nicecum, insa cind va va pravila; iara cind va fi sminteala ei de pespre fire, atunce se

*
Zac. 18.

certa

Zac. 19.

sminteala rudeniei si nu va baga in seama, ce tot va si de face el nunta cu mestecare de singe, acela de sa va cai dup-aceaia va imparti de acea nunta, atunce nu-i va folosi nemica acea cainta, sa ce sa va certa dupa cum va fi voia judecatoriului. nunta cu Cela ce va lua asupra lui juramint cum n-au stiut ca laste creade adesminteala, pre acela sa-1 creadem. Dara cindu-1 vom putea stmt. Insa varat? Cind va avea vreun semn sa arate adevarat cum n-au avem alt mai bun semn de cind vom vedea nunta de fata cu mare nu |tiut, si pohvala in sfinta besearica, pentru ca atunce arata cum n-au facut atunce si juramintul lui, si nu se va certa. Iara de-s va fi creadem sminnunta pre ascun's in casa lui, atunce iaste semn cum au stmt de se va certa dupa teala lui, si atunce nice juramintul nu-i vom creade, ce va h si judecatoriului, cu moarte, dupa gresala lui si dupa cum voia de invamestecarea cea de singe, dupa cum si mai sus am dat cuvint
Cela ce va
sti

si ea.

tatura.
V

URGIE TOCMITA ASUPRA CELORA CE DESPART BARBATUL DE MUIARE SI MUIAREA DE BARBAT, FArA CUVlNT DE VINA. DASPARTEALA SI PENTRU REPONDIE, CARTE A CEA DE
CE 1NCHIPUIASTE.

GLAVA
Cauta de vezi

213.

poruncim sa nu Impreunarile cu porunca lui Dumnezeu se fac si pentru alta dobinda desparta fara de vina, sau pentru sa ia darure, sau se cea ce e Iara cela ce se va face vinuitoriu sa desparta nunta sau mita.' antihnst, cuvint de vina si fara deala, acela se chiama pre leage fara noao sa lasam pre ca Hristos si Dumnezeul nostru porunceaste pentru noastre pre muma-noastra si sa ne impreunam cu muenle tata-nostru si ca omul sa fim cu dinsele un trup. i au pus leage singur domnul ca sa fara de vina. putearnic a desparti pre barbatul si pre muiarea nu fie ca sa ia mita sau darure, Iara carele va desparti fara de Vina, numai pentru leage, nu iaste numai satana, ce si antihrist si calcatorm de
;

acela

vrajma si proticum de in ceasta poruncilor lui, carele va sa caza fara de vreame vitoriu viata si va sa se faca mostnean muncii de veaci.
ar calca punerea da leage a lu Dumnezeu,
si

om

iaste

PENTRU CA BARBATUL TRIMEATE CARTE DE LASAT MUERII, MAI JOS: EI DOBlNDEATE, PENTRU CEASTE VINI DE 1 ZEASTRELE
greceaste se chiama diazighion, iara Repundium mueni. cartea cea de dasparteala a barbatului si a rumineaste sa chiama
latineaste,

iara

^
*

<

ALTE CAUZE DE DESPArJENIE

(gl.

213-236)

221

PENTRU DESPARipEALELE NUNTELOR, 1 VINELE MUERII, DE CARELE O DESPARTE BARBATUL 1-1 DOBlNDEATE ZEASTRELE EI.

GLAVA

214.
i

De va sti muiarea ca niscare oameni au vrajba pre imparatul au pre domnul si nu va spune barbatului ei. De sa va vadi ca au curvit i se va da de fafa cum poruncesc dumnezeestile pravile, atunce trebue sa dea de fata vadeala aceaia cu marturii
foarte

Zac. 1,
thei.

Ma-

Zac. 2.

credincioase. i la acea vadire, adeca prepunere de curvie, va leagea imparateasca Leu i Costansa fie cinci marturii, si sa se jure cum au vazut cu ochii lor curvia carea tin imparati. se-au facut; de-acia atunce sa se ereaza. De va invrajmasi viata barbatului ei ori in ce chip ce va vrea sa Zac. 3.

sau de va hi tiut pre al^ii cari-i vor fi invrajmasind viata lui si nu va spune barbatului sau. De sa va spala la bae cu barbati striini fara de voia barbatului ei, Zac. sau intr-alt loc, sau va sedea la bauturi cu din^ii, adeca pre la mease da veselie. De va minea afara de casa fara de voia barbatului ei, la casa striina, Zac. unde nu-i vor fi rudeniile ei. De va fi avind barbatul ei vreo banuiala pre vecinu-s si-i va zice Zac. sa nu mearga in casa aceluia, iara ea va mearge. De va mearge la vedearea jocurilor sa priveasca fara de voia barbatului Zac. ei. Asijderea iarasi de va mearge laincurarea cailor sa se uite unde alearga.
afle,

4.

5.

6.

7.

ifl

'

PENTRU ClNDU- VA PIARDE ZEASTRELE MUIAREA CAREA VA FI FACUT PREACURVIE, SI ClND NU LE VA PIARDE.

GLAVA
r

215.
"
-

Nu-s va piarde numai zeastrele muiarea ceaia cevafi facut preacurvie, ce inca-si va piarde si darurile cite i-au fost daruit barbatul, si acealea
toate

Zac. 1.
.

va lua inapoi. Muiarea carea va face preacurvie,


le

si

de va vrea sa sovaiasca sa zica

Zac.

2.

barbatul ei n-au facut deplin carea au trebuit sa faca cum face barbatul cu fameaia lui, sau de va zice c-au fost nasilnicu de o au fost batind fara de cale, sau va zice cum au facut de saracie, sau ca nu o hraneaste, atunce nu-i va folosi nice una de accastea, ce-s va piarde zeastrele toate si le va lua barbatul deaca o va lasa. Cind se va afla sa nu fie cununati muiarea cu, barbatul, ce vor lacui aa fara leage si vor putea sa se desparta fiecind, si de o va prinde barbatul facind preacurvie, i&ljj^& ya vrea s & sovaiasca sa zica cum au curvit, iara n-au facut preacurvie, fund fara leage si necununati cu barbatul, iara aa cu aceastea cu toate judecatoriul va judeca sa-s piarza muiarea toate zeastrele ce va fi avind.

cum

Zac. 3.

J"!
1

222

INDREPTAREA LEGII

Zac. 4

**

barbatul, dupa ce va fi impartit de muiare cace au fost necununati, sa o arate cum au fost facind preacurvie la vreamea cind au fost lacuind impreuna, pentru sa-i ia zeastrele; ce deaca i-au fost voia sa-i ia zeastrele, au fost sa arate la judecatoriu cum i-au fost facind muiarea curvie, mai nainte de ce s-au despartit, pina a nu ispravi jude-

Nu va putea

catoriul
;

impartirea

lor.

Zac.

5,

la
f

Muiarea ee-s va piarde zeastrele, aceaia nu va putea sa-s ceara barbat macara ceva sa-i dea de hrana, cace au facut preacurvie.

de-

Zac. 6

Zac.
i

7.

Feciorul ceiia ce va face preacurvie, deaca-s va piarde zeastrele, acela iaste datoriu sa-s hraneasca pre muma-sa, insa de sa va parasi de curvie si va sedea cu cinste ; iara de nu va petreace cu cinste, atunce nice feciorul nu iaste datoriu sa o hraneasca. Cind va face barbatul preacurvie, atunce-1 va desparti muiarea si-s va lua toate zeastrele cite vor fi ale ei, asijderea si ce-i va fi daruit

Zac.

8.

Zac.

9,

barbatul si toate ce-i va fi facut, haine si alte scule. Inca de nu va fi facut barbatul nice preacurvie, ce va fi numai curvit cu o muiare sloboda, asa cum ar fi curva, atunce muiarea va dobindi tot ce-i va fi daruit barbatul si toate hainele ce-i va fi facut si ale ei tot ce va fi avind. Inca si cindu-si va ride barbatul de muiare-s, de va trage si va saruta inaintea ei fiesce mueri slujnice sau alte mueri proaste, atunce inca va dobindi muiarea tot, cum scrie si mai sus, si inca, de va vrea, poate sa

Zac. 10,

Zac. 11

Zac. 12.
\
e

Zac. 13.
L-

desparta de dinsul. Cind va piri barbatul pre muiare la judecatori ca face preacurvie, cu socotinta ca aceaia ca sa-i ia zeastrele si alt tot ce va avea, atunce poate si ea sa-1 pirasca pre dinsul cum face preacurvie, si atunce nu-s va piarde zeastrele; iara asa, macara de-ar putea sa si arate muiarea lucrul barbatului, dara ce folos, cace ca se vor certa amindoi intr-un chip de preacurvari. Muiarea vadua, cum se va impreuna cu vreun barbat trupeaste, aceaia piarde-s-va zeastrele toate si le vor lua ispravnicii carii au lasat barbatul sa fie socotitori casei-si, si aceasta va fi mainte de ce sa va implea anul de cindu-i va fi murit barbatul; iara dupa ce-i va treace anul, atunce de-ar face si preacurvie, nu-s va piarde zeastrele, ce-s va piarde numai darurile si hainele toate citu-i va fi facut barbatul; si aceaste unealte si bucate ce vor fi, nu se vor da ispravnicilor barbatului, ce sa vor lua toate si se vor da pre seama domniei. Barbatul carele va fi ramas de muiare-si si de va curvi cu fiece muiare, acela piarde-s-va toate darurile ce va fi avut de la fameae-si carele i-au fost dat pina' au fost vie, inca si ce-i va fi lasat si dupa moarte. zeastrele Ispravnicii muerii ceii moarte, cind vor vrea sa ceara si sa ia 2 muiarea ei inapoi de la barbat, atunce acel barbat de-ara putea sa arate cum lui cind au fost vie au fost facind preacurvie, atunce acela ara tinea toate
se
si
'

zeastrele
Zac. 14.

'

ei.

"'..".

Cind se va scula o muiare vadua si-s va ceare zeastrele de la ispravarata cum face nicii barbatului ei celui mort, iara ispravnicii vor preacurvie, pentru sa-i tie zeastrele, atunce aicea trebue sa cerceteaze judecatoriul de sa va afla sa se fie jeluit barbatul de acest lucru cind

it

ALTE GAUZE DE DESPARTENIE

(gl.

213-236)

223

"u

muiarea inca vie, atunce le va priimi marturiile cum sa fie fost sa, necum asa iara de nu se va fi jeluit barbatul niceodata de muiarea marturn chip, ce nice scirba n-au avut impreuna, atunce oricite intr-alt judecatorml, nice yor zice c-au fost muiare rea, nice unul sa nu creaza sa o judece muiare rea, nice sa-s piarza zeastrele. De vreame ce va fi stiind barbatul ca-i curveaste muiarea cu altn, ori, iara asa cu aceastea cu toate si-i va fi si zis si s-au si jeluit de multe la judecatoriu, au tacut, 'n-au avut ce'mai face, nice au vrut sa o pirasca cu dinsa, atunce ce o au tinut in casa ca pe o fameae-si si s-au culcat judecanu mai poate nice in viata, necum dupa moarte, sa o pirasca la opreasca zeastrele, nice toriu cum au facut preacurvie, nice poate sa-i

va

fi
;

fost

Zac. 15
if

alt

nemica. iti mcut, cu tocmeala Zac. Cind va erta barbatul preacurviia muerh-s ce va sa o spue judecaca aceaia zicind de o va mai oblici ca face acest lucru toriului, si atunce sa-si piarza zeastrele. Zac. vreame ce va sti barbatul adevarat cum face muiarea lui preaDe semneaza lucrul cum curvie i el rabda si o 'tine in casa si tace, atunce sa se chiame codus o iarta au de voe, au de'nevoe. Acela mai virtos poate va sti adevatat lucrul, ce-si si votru muerii sale; fara numai cind nu
'
"

<

16.

17.

va prepune numai asa. pnnde De va fagadui barbatul cu juramint muerii lui cum, de o va numai ce-i va lua facind preacurvie, nu o va duce la judecatoriu, ce lucru, atunce aceasta si o va lasa, iara muiarea de va face acel zeastrele da pre tocmeala 'sa stea adevarata, adeca sa nu-i ia zeastrele, ce o va zeastrea sa iudecatoriului de o va certa ca pe o preacurva, iara mina
-

Zac. 18.

nu-i

ia.

barbatul ca-i face muiarea preacurvie, drept aceaia Zac. iarta pentru nu face nice o isc'usenie asupra ei, atunce nu se chiama ca o preacurvie ce face. _ .... ,^ nevoe Zac. ce barbatul va erta preacurviia muern lui da vreo De vreame ertata. sau de vreo sila, atunce nu se chiama cum sa fie va piri barbatul pre muiare-i la judecatoriu cum laste preacurva, Zac. Cind zeastrele; iara de zicind cum el singur i-au fost votru, atunce-i va lua vaspune cum au votritu-o el, iar muiarea va arata cum au lost el nu cauta ]udecavotru, atunce nu-i va putea lua zeastrele. Iara de nu va vinovat, atunce-i va certa toriul de zeastre, ce numai sa cearte pre eel Cind nu va
sti

19.

20.

21.

pre amindoi ca pe niste vinovati. De va fi viu tatal muerii ceiia ce

22 face preacurvie, carele i-au Zac. moartea muerii zeastrele si carele va sa mosteneasca zeastrele ei dupa dat pre tatal atunce barbatul nu va putea lua zeastrele si sa pagubeasca

va

muerii.

pe vreo muiare pentru va afla nestine un Cind se va mum muiarea, sufletul lui si sa o mari'te cu tocmeala ca aceasta, cum de de va face ea preacurvie, v'ie zeastrele iaras la mina lui, atunce atunce sa _ barbatul ei nu va putea lua zeastrele.socoteaste Toate aceaste chipuri ce scriu pentru paguba zeastrelor se cocom. Iara deaca zis, adeca cind nu va avea muiarea sa fie cum am zeastrele ei, iara nu avea muiarea coconi, atunce ale coconilor vor fi va
striin sa inzestreaze
'

Zac. 23,

Zac. 24,

,.

*4

224

iNDREPTARFvA LEGH

Zac. 25,

nemanui; ce sa zice de vor fi coconii cu acel barbat ce-au luat zeastrele, sau de va avea si alti coconi cu alt barbat mai de intii, tot aceia vor lua ce va fi. Cela ce sa va cununa cu o muiare rea, de pururea rusinata si curva, dup-aceaia de va face acea muiare si preacurvie, atunce nu va putea
altuia

'

Zac. 26.
i

barbatul sa-i ia zeastrele. Nu-s va piarde muiarea zeastrele ei de vreame ce nu vor arata de fata curviia ei deplin, sa vaza toti. Judecatoriul are puteare sa socoteasca foarte bine de vor fi marturiile intregi si adevarate si foarte bune si
credincioase.

_
ce-s

Zac. 27.

facut preacurvie, ca sa-i ia zeastrele, atunce trebue sa vadeasca foarte de fata preacurviia ei; ce sa zice atita sa o arate adevarat, cum iaste intru tofi credinta ca aceaia, cum lumina soarelui face zioa. Iara de nu o va arata asa de ade-

Barbatul

va

piri

muiarea

la

judecatoriu

cum au

varat, atunce nu va lua nemica de intr-aeeale zeastre, macara muiarea de sa va si certa ceva pentru niste prepusuri oarecarele ce va judecatoriul sa vaza de la dinsa ; cu aceastea cu toate, de vreame ce nu se va arata un lucru ales pentru acea preacurvie, atunce barbatul nu va lua nemica

de in zeastrele muerii-si.

VINILE BARBATULLI UE CARELE-L LASA MUIAREA LUI SI-I IA ZEASTREA EI SI DARURILE CARELE I LE-AU DAT PENTRU
^

rfUNTA.

GLAVA
A
lui

21G.
J

Arme-

De va

grai el sau

nopal,
i.

2.
3.

4.

5.

sau a domnului, si sau sa porunceasca cu altcineva. De-i va invrajmasi viata ei ori in ce chip va vrea sa afle. De-i va invrajmasi intreaga inteliptie a ei, adeca curatia si va pune pre altii sa o spurce sau o va da intr-aceasta. De-s va prepune muiarea inaintea judecatii sau intr-alt loc ca e curva, si nu va putea cu marturii credincioase sa dea de fata curvia ei atunce are voe muiarea sa-1 lase, de va vrea, ca pe un prepuitoriu al ei. De va avea alta muiare in casa lui si va dormi cu dinsa, sau in sat, sau intr-alt loc, si-i va zice muiarea lui sau parintii ei, sau altcineva, o data si de doao ori, sa se daparteaze, iara el nu va vrea sa faca parasire de tot de catra acea curva, atunce-1 lasa muiarea lui. Pentru aceaste vini de sus, nu se lipseaste barbatul numai de darurile ceale de naintea nuntei si le ia muiarea lui, asijderea si de zeastrele ei, ce inca si de in avearea lui cita va fi, sau intre eale a treia parte de darul nuntei, eel de naintea nuntei atita sa dea si toata daruirea de naintea muiarea. Ce nice si sa pedepseaste barbatul cu pedepsa ce vrea sa pata muiarea fara de judecata nu poate sa-s lase barbatul, nice barbatul pre muiare. Drept aceaia carele va lua muiarea cu barbat pina nu se va dasparti cu judecata, acela preacurvariu sa chiama, macara de-au si fost

va sti pre altii ca graesc de rau asupra imparatului nu va spune imparatului sau domnului sau el singur,

ALTE CAUZE DE DESPARJENIE

(gl.

213-236)

muiarea in gresala de dasparteala, sau si barbatul de i sa va hi cazut sa se desparfa ce insa, fara de judecata i fara carte de- dasparteala, nu
;

vW

poate sa se dasparta barbatul i muiarea. De aceasta numai la calugarie poate sa se faca cum am zis,-sa se Semneazd. desparta fara de judecata, cum zic pravilele, ca atunce sa dazleaga nuntele, ce sa zice sa desparte si fara de carte de lasat, cind va lua chipul si se va face calugar, sau barbatul, sau muiarea.
N

DESPABTE-SE NUNTA CLND BABBATUL NU SE AFLA THUPEASTE CI MUIABEA 1.1 I. 4KB,


1

GLAVA

217.

Dasparte-se nunta $i deaca vor treace trei ani dupa ce sa face nunta Matheu $i nu pot sa se ameastece barbatul cu muiarea dupa cum fac oamenii. Deci de va cauta muiarea sa se dasparta de barbatul ei ^i el va marturisi ca adevarat nu poate sa se ameastece cu dinsa, atunce sa dasparte muiarea de acel barbat al ei i barbatul de acea muiare a lui si-s tine barbatul bucatele lui fara de paguba si muiarea zeastrele ei numai, iara darurile de naintea nuntei ramin la barbat si nu le ia muiarea.
;

DESPABTIBEA NUNTEI CiND BARBATUL NU AFLA PBE MUIABEA LUI FATA CUBATA.

GLAVA
Da
se

218.

va insura nestine

si

va lua muiare, parindu-i ca va

fi

fata, iara

De

in

cartea
titla
m

apoi sa nu o afle fata curata, atunce aeia sa vadeasca aceasta cu ara- romaicu, tare sau cu marturie dascoperire adeverita de fa^a, si nunta ca aceaia, 49. au poruncit un patrichie, sa se dasparta. i muiarea sa nu se judece ca o curva, ce sa zice sa nu se lipseasca da zeastrele ei, pentru ca au facut pacatul mai nainte de ce au luat barbat. Iar de se va amesteca cu dinsa a doa " oara, de-acia sa nu o mai dasparta, ce sa o tie.
m -"'

...

.-

mtm

fa

* j

BESPABTE-SE NUNTA ClNB SE FACE NESTINE CALUGAB; IABA MUIABEA LUI SA SE MABITE IABA EL, DUPA VBEAME, VA SA SE FACA ABHIEBEU.
;

GLAVA
I
i

219.

Slobozeaste-se, adeca desparte-se barbatul de muiarea lui, sau muiarea A lui Armede barbatul ei cind va sa se faca calugar, sau calugarita si fara de voia nopul. unul a altuia si fara de nici o judecata ; pentru ca mai intru buna cale

mearge. Pentru ca zice pravila, leagea, ca: poruncim sa fie volnic a sa face calugar $i a se daspar^i de nunta oricarele va vrea, au barbatul, au muiarea,
<

15

c.

1201
\\
l

N _!*-'

226

INDREPTAREA LEGII

si

sa n-aiba nice o aparare, pentruca mai la bine mearge, adeca intru petrecania si viata ce e tocma ingerilor. Iara asa adevarat intii sa ia chipul acela ce va sa se faca calugar, de-acia atunce sa fie volnic celalalt sa se marite sau sa se insoare, sau barbatul sau muiarea. i carele de intr-amindoi va raminea intru cinul mireanilor, acela sa aiba de la cela ce sa va face calugar, ce va fi pe dreptate partea de mosie carea vrea sa o

<-

mosteneasca dupa moartea


si

lui, ori

barb at de va

hi, ori

muiare, pentru ca

Mathei.
'

acela ca un mort se socoteaste. Iara de sa va timpla si se va face nestine calugar, iara muiarea lui se va marita si, dupa treacere a atita vreame, unul ca acela se va arata ca va putea hi harnic de arhiereu, poate sa se faca, si nu se opreaste pentru insurarea muerii lui, cace au fost insurat.

PENTRU MUIAREA DE- VA BATE IlAllBATUL, CA SE DASPARTE. G L A V A 220.


r

Leu i Costaniin tmparati.

Muiarea de-s va pune cu indraznire miinile asupra barbatului-s, adeca sa-l bata, sau de-'l va scirbi, si ea sa hie grea, sa omoara copilul in pintecele dinsa ei, sa piarza barbatul nadeajdea coconului, atunce se dasparte de
barbatul
si

ia prea alta muiare.

PENTRU BARBATUL BE VA III FUR, SE DASPARTE DE DINSUL MUIAREA LUI.

GLAVA
Jam a
acelor

221.

imparafi.

Zri.

barbatului sa tilhareasca, adeca sa fure si sa prade aceasta, si sa piarza, sau sa sape morminte sa ia haine, si de se va vadi de atunce muiarea lui se dasparte de barbatu-si, si ia si zeastrele ei toate si darurile ceale de naintea nuntei. Socoteaste de judecata legii imparatesti ce e mai sus, ca nu zice pentru furtisagul besearecilor si a morminturilor ce de impreuna iaste lucrul furtisagului. Cum am zice, de va hi fur barbatul sau muiarea si se va vadi cu marturii adevarate ca au furat sau ale beserecilor, sau ale morminturilor, sau bucate ale oamenilor, atunce se dasparte.
])e

va hi

vial^a

PENTRU OMUL ROB SAU MUIAREA ROABA, CA SE DASPARTE

GLAVA
Armenopul.

222.

Dezleaga-se, adeca desparte-se nunta si cind se face rob barbatul sau muiarea si peste trei ani nu se va auzi nemica ca iaste viu sau vie unul sau altul, fiecarele de intr-amindoi carele s-au robit.

^==

A-

ALTE GAUZE DE DESPARTENIE

(gl.

213-236)

227

PENTRU MUIAREA CAREA VA FI POST ROABA SI O VOR HI SPURCAT, SA NU O DESPARTA BARBATUL.


m

GLAVA

223.

Porunceastc tocmirea legei intru cartea sasezeci, tila a opta, glava De in pravila a doasprezeace, ca muiarea carea sc va spurca de silnici sau dc prada- de obsie. torii carii o vor robi si apoi va scapa, sau se va slobozi si va veni la barbatu-s, aceaia nu se cade sa o dosadeasea cineva, nice el sa o goneasca, pentru ca fara de voia ei i s-au facut aceaia si in sila. Drept aceaia va acesta canon sa i se iarte muerii si sa o tie barbatulu-si, iara sa nu o desparta, deaca vreame ce i s-au facut in sila, fara voia ei si leagea besearecii porunceastc: muiarea carea se va spurca cu da sila de pagini, aceaia n-are nice un canon.
;

* .

PENTRU BARBATUL CE-S VA GOi\I MUIAREA, SI VOR SPURCA ALTII, ACELA SA NU O DESPARTA.

GLAVA
t

224.

IJarbatul de-s va goni muiarea afara de casa lui, si ea nu va avea Zonara. ce face si unde va minea, de-acia va vrea sa mearga la vreo ruda a ei sau la alt credincios cunoscut priaten, iar pre cale se vor afla niscare oameni facatori de rau si o vor fi spurcat cu da sila, insa de aceasta

muiarea nu sa osindeaste, nice se canoneaste, nice sa desparte de catra barbatul ei pentru ca vina carea o au spurcat au fost singur barbatul ei carele o au gonit afara de casa, si toata greimea si canonul curvii asupra lui se da ca un vinovat pacatului. Iara muiarea ramine nevinovata, i pentru curvie nice nu se canoneaste, nice ia alta pedepsa numai ce lacuiaste in casa barbatului-^i impreuna cu dinsul, ca si mai nainte, un
; ;

trup

si

stapina casii

si

bucatelor

lui.

PENTRU BARBATUL SAU MUIAREA GUBAVA, CA SE DESPARTE


G

LAVA

225.

Desparte-se barbatul de muiare de va fi misa sau gubava. Asijderea Leu si Costan* si muiarea se dasparte de barbatu-si de va fi misel sau gubav. tin iinparati. i de sa va timpla sa aiba acea boala muiarea si se va dasparti, atunce barbatul sa poarte grija de hrana ei pina intru toata viata ei ce va trai.
w

PENTRU RUDENIA SFlNTULUI BOTEZ, SE DASPARTE.

GLAVA

226.

Cind va priimi nestine coconul sau de la sfintul botez, adeca-1 va Mathei, boteza, atunce se dasparte de muiare-si, cace ca o au facut sora sufleteasca.
15

228

1NDKEPTARKA LEGII

PENTRU RUDENIA FECIORIEI DE SUFLET, CA SE DESPAHTE.

GLAVA
/ar a celui de
sus.
{

227.

face nestine fecior de suflet pe ginere-sau, atunce se desparte ginerele de fii-sa pentru ca o au iacut sora sufleteasca. Drept aceaia va lua alta muiare.
i

De va

PENTRU NUNTA CEA FArA DE LEAGE, CA SE DASPARTE.


"

GLAVA
Iar a celuia.

22a.

Muiarea carea va lua barbat, si se va ai'la fara de leage, atunce poate sa se lase de dinsul ^i sa ia alt barbat. Asijderea si barbatul pre muiare.

PENTRU A PATRA INSURARE, CA SE DASPARTE.

GLAVA
A
/"

229.

dumnezae-

tilor dascali.

patra insurare se dasparte fara da nici o socoteala, pentru ca e Afara de leage $i aceaia nunta nu se chiama, ce viata porceasca, adeca /cum se tavaleaste porcul in tina i se intina si se impute, asijderea i lacea a patra insurare ce sa insoara omul.
;

PENTRU NEVlRSTA NUNTEI, CA

ACEAIA SE DASPARTE.

GLAVA
A PostniculuL
Nunta

230-

ceaia ce nu e de virsta, aceaia fara de nice socoteala sa se desparta. pi nevirsta se chiama cind nu iaste barbatul de patrusprezeace ani si muiarea de doisprezeace, ce mai putin.

PENTRU BARBATUL CARELE SE VA AFLA CU MUIAREA- SI AFAR A DE FIRE, CA SE DASPARTE; 1 PENTRU CANONUL LOT.

GLAVA
l>

831.

Barbatul da se va afla cu muiarea lui afara de fire, care lucru iaste scris la pra- afara de firea orneneasca, acela sa se dasparta de intru alesul si blagocestineam al crestinilor, ca o amestecare rea si lucru ruinat si sa se desvila veache de vul parta de dinsul muiarea fara de cuvintul nemanui si sa-s ia toata zeastrea la Ohrid. ei i darurile ceale de naintea nuntei, si den intr-avearea lui cita va fi, a treia parte de darul nuntei de nainte, atita sa ia. Carele va face cu muiarea lui afara de fire, acela preot sa nu se faca, Postnicul i Grigorie Solu- ce numai sa se desparta de tot de dinsa; si deaca se va desparti, atunce sa se canoneasca cincisprezeace ani sa nu se cuminece. neanuh
Aceasta
iaste
;

ALTE CAUZE DE DESPARTEME

(gl.

213-236)

229

mO
1

BABBAX^t

HU.AHEA,
EBETICI,

lUTO-tNfll

^
SE

* VBEEN'I BE
Sfintul sabo,

BASPABTE.

GLAVA
"Tannic xnuial

232.

porunceaste ca de va lua barbatul 7? .1 sfintului sabor eretrc,

2SST-

pravoslavnica muiare sa

ia

barbat

^rf
'-

de^e T2tai

partea ereticuhn sa so intoarca

de in

eres, sa se

*|

I-"

sa faca pravoslavnic, atunce

nu

se desparta.

INDRACABELE VA AVEA ME1ABE SA SE PENTBU BABBATUL LASE. CEASCA SI VA SA

GLAVA

233.

ji dracului, atunce sa o lase a

sa ia alta

_
,

s*

112.

patimaji nu afla tot intr-acea va

se

va

zfcav ae ai

graba facuse nunta, atunce de ca barbatu J zis mai sus, asa sa hie,

am

^^-i St^K^t
sa o hraneasca
si

sa poarte grip

ndPJ^rtSrte pre muiare trei ani a ?*^ e por unceaste de tamadu^ea f -^ asa
si

^*9J^ i

sus, pSna ce

sa

vor implea acei cinci ani.

CE LOVEASTE PBE OM SI CADE mrMTMI PATFYI* SAU LOVITUBA TAVALEASTE SI-I MERG SPUMELE OS BE SA BATE SAU SE MABEA BESEARICA P1NA ASTAZI. ABEVERITA
/

CEM SE JEBECA LA

GLAVA

234.

Cauta da

vezi

raspunsul pa-

preasfmtul si a * oato lu e * ror biruitonu cum fi sfintul lui sabor. fnsa nu se va hi fost bl agoslovit cu denainte de ce
.

-j^^^ ^*
'

J^L

triaresc.

aC ea patima mai
ei
si

si tsasKs f=i fg -;i= was

&

'^

se

va martude nice

230

INBREPTAREA LEGII

adeca, sa o lase pina intru toata viata lui, nice intr-un chip. Drept aceaia de sa va timpla acea patima de lovitura sa vie si la barbat, asijderea si muiarea sa n-aiba nice o voe sa ia alt barbat pin-intru toata viata acelui barbat al ei; iara cum am zis mai sus, de va hi fost avut acea patima mai nainte de ce nu se blagoslovise cu muiarea lui, atunce sa aiba voe acea muiare a lui sa se desparta de dinsul fara. de nice o indoire si sa ia pre alt barbat ncoprita.

DE SA VA TiMPLA CUIVA SA SE DUCA iNTR-ALT LOC SI ACOLO SA TIE POSADMCE, SAU SA NU TRIMEAjA MUERII LUI CHELTUIALA DE HRANA VIETII EI, ACELA SA SE DASPARTA.

GLAVA
1

235.

Nichita,
tropolitul
cliei.

Muerii cariia se va duce barbatul de la dinsa si va sedea intr-alt loc, mim tie, atunce acea muiare a lui n-are voe sa ia Ira- si acolo sa ia posadnica sa dinsa si acela alt barbat, numai ce sa-1 asteapte trei ani sa se intoarca la barbat sa-s lase posadnica si sa tie pre acea muiare pre leage, iara sa nu o desparta, nice ea sa nu se marite a doa oara pina va fi barbatul ei viu iara deaca va muri, atunce sa fie sloboda a sa marita, cum zice
;

apostolul.

Insa tocmeala aceasta asa se-au facut cu judecata saborului, de vladica Cauta da vezi Dionisie, valeato al tuturor, preasfintul si a 'toata lumea patriarh, chir rdspunsul paduca intr-alt 7602, mesita fevruarii. Cace cind se timpla barbatului sa se iriarsesc. aminte loc si sa se zaboveasca cinci ani de la casa lui si nu-s va aduce nem'ica de muiarea lui, sau sa-i trimeata de cheltuiala hranei ei, sau carte, sa se ce o va lasa de tot fara de nice un ajutoriu, impreunare ca aceaia dasparta de tot fara de nice o opreala si sa fie volnica muiarea sa-s ia se judeca de alt barbat pre leage. Deci de atunce aceasta tocmeala asa adevarata marea besearica si de toti sfintii arhierei ca pe dreptate si pre
leage ce iaste
si

se cade

PEXTRU MUIAREA CARIIA I SE VA DUCE BARBATUL, SAU SE VA FACE ROB, SAU SE VA DUCE LA OASTE SI SE VA FACE PERIT, SI EA VA VREA SA SE MARITE.

GLAVA
Marele
lie,

236.

Yasi-

canon. 31

Sabor.

6,

ca-

non. 89.

marelui Vasilie zice muerii cariia i se va duce barbatul la oaste, si se va afara, intr-alta cetate sau oras sau sat, sa faca cale, sau iara muiarea face perit si de-acia nu se va mai auzi de dinsul ce s-au facut, martude nu va astepta sa auza mai adeverit de marturii credincioase sa vrea sa se marite riseasca pentru barbatul ei murit-au, n-au murit, si va sa ia alt barbat, aceaia sa se judece ca o curva. Insa de sa va timpla sa calatoreasca nestine, sau se va duce la oaste iara muiarea se va marita, apoi el si nu se va auzi de dinsul ca tra iaste,

Canonul 31

al

V
L

fc-

BIGAMIE

(gl.

237)

231

'

mosie si ia casa-s si-s va afla muiarea maritata dupa alt barbat, atunce de va vrea o va dasparti de acel barbat si o va lua ca o fameae a lui. De-acia nice barbatul carele o au luat nice acea muiare carea 1-au luat se pedepsesc, caci ca n-au stint ca traiaste si iaste viu. Iara de sa va timpla sa nu vrea muiarea pre barbatul eel de intii, Zrl ce numai pre barbatul eel de-al doilea, atunce sa nu o lasi sa ia pre acel barbat al doilea. Iara de nu va vrea sa se dasparta de voe, atunce sa o desparta si fara de voia ei si ca o curva sa o canonesti. Numai aceale mueri ce sa iarta si nu se canonesc, carele deaca-si vad Leu i Costanbarbatii lor cei de intii, sau vor auzi ca traesc, intr-acel ceasu-si lasa ai tin imparatii. doilea barbati ai lor si merg intr-alta casa de sed pina-s vor dobindi barbatii lor cei de intii. Iara muerile carele vor auzi ca traesc barbatii lor, sau-i vor vedea Zri. ca au venit si nu vor mearge dupa dinsii, ce vor sa tie ceia barbati ai doilea, iara nu pre cei de intii, pre leage, atunce nice o ertaciune lor nu e, nice au, numai ce sa canonesc ca niste curve. Barbatul ce sa va duce intr-o calatorie, sau la oaste si nu va veni Armenopul. preste multa vreame, atunce, citi ani se va zabovi, tot sa-1 asteapte muiarea. Iara de nu va veni carti de la dinsul si va auzi ca au murit, atunce numaidecit sa nu ia alt barbat pina nu se vor afla marturii credincioase sa marturiseasca cu juramint pre dumnezeiasca si sfinta ievanghelie cum stiu de acel om ca au murit. Atunce sa se faca zapis pre marturia acelor marturii si sa-1 tie pentru adeverinta de-acia sa fie volnica muiarea
se

va intoarce

la

Inteleptul porunceaste muia- Nearaoa a lui rea sa nu afle vinuiala pentru barbatul ei carele se afla in robie, sa ia Leu Inteleptul alt barbat ; iara de va si lua alt barbat, atunce sa fie volnic neaparat tmparat. barbatul ei eel ce-i e pre leage, cind va veni de in robie, sa o desparta

sa ia alt barbat, al doilea, pre leage. Iara pentru cei robiti, nearaoa lui

Leu

'

fc

de acel barbat al doilea, sa o ia acel de intii, ca pe un madular al lui. Afara de vinele ceale ce s-au scris mai sus, de va indrazni cineva sa Maihei. se desparta de muiarea lui si sa ia alta, acela sa se afuriseasca, si de la besearica sa se goneasca pina ce sa va intoarce de o va lua.
'

PENTRU BARBATII CE VOR LUA DOAO MUERI; SI PENTRU MUERILE CEALEA CE ClND LE VOR LIPSI BARBAJTI BE ACASA, IARA BALE SE VOR MARITA.

GLAVA

237.

Cela ce va lua doaa mueri si se va cununa cu amincloa, ce sa zice Zac. cu una intr-un loc, cu alta intr-alt loc, si vor fi vie amindoaa, acesta lucru, dupa pravilele celor imparati batrini, vechi, de demult, unora ca acelora li s-au fost facind moarte, iara in veacul de acum se cearta dupa voia judecatoriului, ce sa zice sau sa-1 bage in ocna, sau-1 vor purta pre in tirg cu pialea goala pre toate ulitele si sa i se ia toate bucatele, sa fie domnesti, pentru ca nu i se mai cuvine sa aiba bucate de vreame ce s-au
;

1.

pierdut cinstea

si

iaste de ocara

si

de toata rusinea.

232

INDREPTAREA LEGII

Zac.

2.

Pre unele locuri, pre unii ca acestia, carii iau doaa mueri, poarta-i bat cu doaa pre ulite cu pialea goala, sezind calare pre magariu, si-i tot iau doi barbati, furci ce tore muerile. Asijderea si pre mueri, pre ceale ce comanace sau cu iar le poarta cu pieile goale pre magari si le bat cu doaa

doaa
Zac.
3.

islice.

Zac.
-

4.

Zac.

5.

Zac.

6.

Intr-un chip se cearta muiarea ce ce ia doaa mueri. virsta, Cela ce va avea doaa mueri la vreamea mi, cindu-i in toata acela e judecat numai sa fie de moarte. Cela ce sa va cununa cu doaa mueri si sa fie amindoaa vii, acela face prepus sa fie eretic. Drept aceaia trebuie sa-1 intreabe ce gind are spre eretic, taina cununiei, carea iaste de o tine besearica si de sa va gasi sa fie atunce se va certa cu moarte cumplita. cearte Cela ce va lua doaa mueri, si amindoaa jupinease, acela sa se dupa cum va fi voia judecatoriului. Ce insa, voia judecatoriului atita se
si
;

va lua

doi barbati, ca

barbatui

tinde, citu-i
Zac.
7.

va lua

si

viata.
-

Zac. 8.

Zac. #

slobozeasca Nice un vladica sau patriarh nu poate nice intr-un chip sa vreun barbat sa-s ia doao mueri, sau muiarea sa-si ia doi barbati. pe Muiarea carea se'va cununa cu un barbat carele va avea si alta muiare cu bune si credincioase marturii vie, aceaia de va putea arata la judecatoriu va certa; iara de ca acealea, cum n-au stiut ca are muiare, aceaia nu se nu vor arata cu marturii, atunce se vor certa amindoi. Cind se va afla cum n-au stiut muiarea ca are barbatui s-alta muiare, atunce de va putea iara dup-aceaia se va arata si muiarea cea dentii, muiare, atunce arata la judecatoriu cum ea n-au stiut cum el are si alta

poate

sa-si ia zeastrele ce-i

va

daruit si el fost a lui. Iara de sa va alia


fi

dat si alt tot ce-i ya fi daruit, iara de-i ceva, atunce poate sa nu-i dea lui nemic de in ce va fi

va

fi

cum marturiile

Zac. 10,

'.u

Zac. 11

Zac. 12,
V

atunce cu darurile ce i-au fost impreuna cu barbatui. asa vor fi toate domnesti, iara pre dinsa o vor certa iaste Cind va lua muiarea al doilea barbat socotind cum eel dentil atunce de va putea arata inaintea judecatoriului cu marturii ca mort, nadeajde sa acealea destoinici de-a sa creaderea, cum i-au adeverit cu iara de nu vor fi marturiile oamem de fie mort, atunce nu se va certa atunce se va credinta si va cunoaste judecatoriul ca imbla fara isprava, certa muiarea. , ., , , . .. w Toate pravilele imparatesti dau voe muern sa-si ia al doilea narbat se-au tocmit cind va raminea de barbat o 'seama de vreame, dupa cum sa-1 asteapte se-ar zice deaca se va afla cum i-au robit barbatui, atunce cum robit. Iara de i se va fi cinci ani, numarindu-i de in ce vreame 1-au barbatui la oaste, ce sa zice sa fie slujitoriu, pre acela sa-1 asteapte dus intr-acesta patru ani, cum au fost anii cei vechi di demult, iara acmu veac scrie sa asteapte zeace ani. ^ a inyada Cela ce au fost singur tiitoriu, marele imparat Iustiniian, dupa al doilea tatura cum sa n-aiba voe nice puteare sa se mai marite macar de-ar astepta citi ani de multi, deaca nu va putea ales barbat, inteleage lucru sa inteleaga de barbatu-si, viu e au mort, ce numai cind va foarte adevarat, atunce va fi sloboda.
' ; . . ,
_

nu sint deplin, nice adevarate, dat barbatui, va piarde si zeastrele ei, si


ei

CAZURI DE ADULTER. CONSECINTE

(gl.

238-241

233

yiu e au mort. Zac. barbatului se arata pre veaste, cind se aude Moartea cu atita, auzi ca iaste loc nu departe, atunce nu ajunge Iara cind se va ochn mort, auzit, ce sa zica cum 1-au vazut cu sa zica nestine cum au , , , atunce sa creaza. barbatul 7 cum au vazut pre se va afla numai o marturie sa zica Cind atimce atunce ajunge atita sa arate cum iaste acela mort, p cutariia mort, narbat. poate muiarea sa se marite, sa-si ia |i al doilea cu aceasta marturie fost barbatul, Zac. muiarea sa trimita un om acolo unde i-au Poate va creade de mort si cum va spune acela, judecatonul se intreabe de viu, socomarite, sa-s ia alt barbat. Insa trebuie sa si va da voe muerii sa se acela sa tie de va fi acela om ce au trimis, om ca teasca judecatoriul

13.

14.

15.

destoinic

de

a-1

putea creaderea.

"

PENTRU

ClELA

CE SE VA AFLA C SOACBA-SA,

SI

BE CANONUL LOB.

GLAVA

238.

De

muma

de blagoslovenia va fi deaca se va fi blagoslovit cu fameaia lui, atunce-i opreasca. Iara V va fi facut impreunare de singe, atunce nunta sa nu venit acel pacat de-1 facut amestecarea ce numai sa se canoneasca ceia ce au se desparta,
6

adeca sa faca pacat cu Mattel afla cineva cu soacra-sa trupeaste, sa trup a ei, mai namte lui, sau cu alta rudenie da pe logoditei nunta, ce sa se logoditei lui, atunce sa nu se faca acea

va

^ifra canonul sa faca post, metanii

lor iaste ani 12


si

si-1

vor taia

si

mai

putin, de vor vrea

Postnicul

milostenie.

DE PENTBU CELA CE-S VA BESPABTI MUIABEA DE BALL SAU VINA ALTH MUERI.

GLAVA

239.

vaduo au Mathei, desparti nestine muiarea de vina al^ii mueri, au De-s va da s-au pravila sa ia muiare pre ceaia ce au fost vina fata, atunce nu lasa
despartit muiarea lui

pentru dinsa.

PENTBU CUB VIE

SI

DE CANONUL
240.

EI.

GLAVA

^.

Canonul \ fara cuvint de

al sfintilor apostoli
vina,'

porunceaste ca cine-si va lepada muiarea poate adeca sa o goneasca de in casa lui, atunce nu
. .

Apostolii,
zac. 48.

sa ia alta, numai ce sa afuriseaste. acela Carele se va vadi ca au imblat cu o muiare, cu dinsa. intru nunta, adeca sa se blagosloveasca

nu poate

sa o ia

Mathei.

jT

234

N D REPT ARE A L E Gil

Dazlegare.

deac-au parasit, iara ca macara'de s-au si lasat de dinsa -de tot si se-au faca; pentru aceaia nu fost muiarea lui vie el au tot imblat cu dinsa pina au leage. poate aceasta sa se faca nunta, cace ca iaste fara de fata, acela nu Cine se va vadi intru curvie, rnaeara de nu va esi de A lui Armemuiare, ca 1-au banuit oamenii ca au imblat cu dinsa, ca poate sa o ia nopul. adevarat au imblat cu se adevereaze banuiala sa zica oamenii ca sa nu dinsa, pentr-aceaia o au luat muiare. sa nu se cumiIara pentru canonul curviei, zice marele Vasilie, Marele Vasinece ani 15. lie. porunceaste: pe preaIara sfintul sabor de la Anclnra, canonul 20, SooorulAnchiani sapte. curvariul ca pe un curvariu sa-1 canonesti, adeca ^ ra, canon. 20. sa se dupa 3 am Iara dumnezaescul patriarh Postnicul porunceaste: Poslnicul. manince sec la al pricestuiasca sfintei priceastenii, iara asa adevarat sa atunce sa tie ceas si metanii 250 iara dc nu vor face aceastea, noaolea parmti ai saborului canonul de'sus, care au zis purtatorii de dumnezeu in de la Anchira.
;
, ;

au imblat cu alta; de-acia se-au lasat de s-au curva si s-au tinut pre muiarea lui cea blagoslovita; apoi nu acea blagoslovita; de-acia minat multa" vream'e, ce au murit muiarea lui cea sfintii parinti, vrut sa ia pre cea ce imbla cu dinsa mai nainte. Iara el au vazut asa, oprit-au aceasta cu totulusi tot, nicecum sa nu se

Un om

au avut muiare

si

'*

<

PENTRU OMUL CARELE-S VA AFEA MUIAREA CURVIND SI VA PRE 13l\SA SI PRE CURVARIU; SAU O VA UC.IDE PArA UCIDE DE VINA, SAU FARA I)E VOIA LUI.

GLAVA
Leu i
Coslan-

241.
alt barbat,

tin imparaii.

Nichifor

Ta-

rigr&deanul.

De-s va se de va ucide pre dinsa si pre curvariu, acela nu sa curveasca, insa alia adevarat de-i va afla inlauntru in casa lui; iara de-i va pedepseastc atunce se dasparte si-i va arata cu marturii credincioase, af ara de 'casa zic pravilcle. de dinsa si-i dobindeaste si zestrile, cum nu ia, va ucide de voe necurvind, acela alta muiare sa Iara de o si sa nu se pricestuiasca. ce sa se canoneasca ani 20, sa manince sec numai lovitura va mun o va bate pentru vreo vina, si pentru o mica Iara de De-acia, de acela sa se cearte a treia parte de ucidere. fara de voia lui, moarte. va insura, cace ca se-au facut fara de voia lui acea va vrea, se

afla nestine

muiarea sa faca pacate cu

adeca

PENTRU UCIDERE;

SI

ClTE FELIURI DE UCIDERI SlNT

*
Zac. 1.

GLAVA
sa

242.

"

pentru ucidere, ce sa zice pentru moarte De vreme ce vom ucidere sa ehiama grabnica, se cade sa stim cum un feliu de de om, intii mtr-acesta apestitoare. Dece cea grabnica se ehiama iara alta se ehiama au fost sa uciga pre altul, eel ucis nu iaste uciderea a lui, ci chip cind

graim

si

'S

UCIDERI

(gl.

242-247)

235

iara graba

mai

ucis pre dinsul in locul aceluia. Ueidejjea cea apestitoare asijderea sa chiama c-au fost sa uciga pre dinsul, iara el

au

pripit de

au

au ucis pre altul in locul lui; cum se-ar zice ca apestoriul au pus vina lui asupra altuia si au ucis pre acela in locul lui. A doa, se cade sa stim cum alt feliu de ucidere sa chiama cu insalaciune cind se timpla, cum se-ar zice, cu insalaciune si cu pofta de ucide unul pre altul. Alta ucidere se chiama cu nesocotinta cind, cum se-ar zice, nu ar avea nestine nice cu gindul a gindi, nice cu inema a pofti sa faca ucidere, ce numai cace se va miniia pre un om de-1 va injura si-1 va bate; de-acia dentr-acea batae i se va timpla moarte, atunce aceaia ucidere se chiama pentru nesocotinta lui, ca s-au nemerit de i se-au prilejit moartea de minile lui. Alta ucidere iaste iaras de sa chiama cu gresala, intr-acesta chip: cind arunca nestine intr-un dobitoc sau intr-o pasare cu o piatra aceasta se chiama si se nemereaste de loveaste pe vreun om si-1 ucide ucidere cu gresala. A treia, sa stim inca mai adevarat in ce chip sa chiama moartea grabnica. Cind se va prileji doi oameni sa se ia a sa prici de in cuvinte pina- vor aduce aminte de vor pomeni de multe lucruri; dece de intraceale cuvinte se va rani unul la inema si-1 va birui miniia si intr-acel ceas va sari asupra lui si-1 va ucide de tot intr-acel loc; iara de-s va mai ingadui firei intr-acea data si va mai socoti, si fiind biruit de vrajba, se va apuca si-1 va ucide, aceasta ucidere iaste mai rea decit ceaia de intii aceasta se chiama moarte apestitoare pentru ca o face omul cu tot deadinsul. A patra, sa stim cum ucide unul pre altul si-1 omoara cu iiece feliu de moarte: au cu minile-1 sugruma, sau-1 nadusaste impresurindu-1 cu ceva pina crapa, cum de multe ori se prilejaste si acestor coconi micsori cindu-i nadusesc in asternut muerile cealea ce-i apleaca, sau cindu-1 va calca cu picioarele, sau-1 va ucide cu pumnii poncisi in inima pina-1 va omori, sau-1 va bate cu capul de pareate pina-1 va omori. Aceastea toate le face, pentru sa scape de certare, cu insalaciune; iar?i de sa va vadi, atunce acela sa se cearte ca un ucigatoriu.
;
*

Zac. 2.

Zac. 3.

Zac. 4,

IMiNTHU PEDEPSA UCIGAtOKILOR DE OAMENI; CE LI SA CADE, DUPA DEALA LOR, SA LI SE FACA.

GLAVA

243. Zac. 2.

Pcdepsa ucigatoriului nu iaste alta fara numai moartea, dupa cum scrie sfinta scriptura cea veache si cea noaa si dupa cum dau invatatura
pravilele.

fameae, ncmica nu se va folosi cu aceaia sa poata scapa de pedepsa uciderii, ce tot sc va pedepsi boiarenul si muiarea, deaca vor face ucidere, ca si fiescine de in cei mai prosti oameni. Uciderea ce o va face muiarea sau robul sau eel slobod, sau cunoscut sau necunoscut, aceia de pururea toti intr-un chip se vor pedepsi. Cela ce va ucide cocon micsor, acela se va pedepsi mai cu rea moarte decit cela ce ar fi ucis barbat deplin.
De-ar
fi

nestine boiaren sau de-ar

fi

Zac. 2.

Zac.

3.

Zac. 4.

236

iNDREPTAREA LEGII

Zac. 5.

Zac.

6.

Zac.

7.

Cela ce-s va ucide fata in ceasul ce o va afla curvind cu cineva, acela nu se va pedepsi ca un ucigatoriu. Cela ce- va ucide muiarea in vreamea eind o va gasi curvind cu altul, acela nu se va pedepsi ca un ucigatoriu. Cela ce sa va apara de vrajmasul lui sa nu-1 uciga, i de va ucide el pre dinsul, acela sa n-aibanice o certare, mai virtos la vreame cindu-1 va vedea ca vine asupra lui cu arme pentru sa-i ia viata. Iara de va putea sa se sprijaneasca intr-alt chip, cunoscind ca n-are puteare sa-1 uciga, iara el, intr-o pizma, totu il va ucide, sau de-1 va ucide intr-alta data, iara nu intr-acela ceas cind veniia asupra-i, atunce sa aiba certare ca si
ucigatoriul.

Zac.

8.

Zac.

9.

Cela ce va ucide pre cineva cu gresala si fara de voia lui, acela sa nu se cearte ca un ucigatoriu. Cela ce va vrea sa scape de naintea vrajmasului sau, si intr-alt chip nu va putea, ce va arunca cu vreo piatra, iara vrajmasul se va pleca, piatra va nemeri pre altul si-1 va ucide, atunce, de vreame ce sa va afla ca intr-acel loc n-au fost alti oameni strinsi pre linga acel vrajmas fara numai acela, atunce acela sa n-aiba nice o certare ca un ucigatoriu iara de vor fi fost oameni multi strinsi prejiur acel vrajmasu si el au aruncat
;

cu piatra, atunce se va pedepsi.


Zac. 10.

Zac. 11

Cela ce va rani pre altul nu cu rana de moarte, iara el se va lenevi si nu va pazi curind sa se tamaduiasca, sau va fi facut altceva impotriva ranei, au va fi mincat sau baut $i se va fi obrintit si dentr-aceaia i se va fi timplat de va fi murit, atunce cela ce 1-au ranit nu se va certa ca un ucigatoriu, ce mai putin, cum va socoti judecatoriul. Oricare boiaren va face moarte de graba, ce sa zice va omori pre cineva
.

vor inceape a se prici de in cuvinte, atunce de sa va prileji acel boiaren sa fie de treaba si de folos aceii tari si de va avea ayutie, atunce se va pedepsi cu bani multi, dupa cum va fi voia judecatoriului, numai cace iaste om de treaba tarii; iara de nu va da bani preste doao, trei zile, atunce sa-i faca moarte si aceluia. Iara de va fi uciderea ce-au facut apestitoare, nu va fi grabnica, cum se-ar zice, deaca se vor fi pricit ruda, il va fi ucis peste vreo doao, trei zile, sau de-i va fi eel ucis ceva sau-1 va fi ucis cu inselaciune sau alta asemene acestora, atunce nice intr-un chip sa nu se pedepseasca cu bani, ce numai moarte pentru moarte. Asijderea si cind se va prileji de va face ucidere vreun boiaren i de nu va fi nice de o treaba tarii, acela de-ar da citi bani, tot nu se va putea rascumpara, far' numai cind ar da niscare bani sa ajutoreasca la vreo nevoe a tarii. Iara care boiaren bogat se va fi izbavit cu bani de moartea
intiia data, cit

Zac. 12.

cea grabnica si apoi iarasi va fi facut al doilea rind iara aceaia ucidere grabnica, acela nu se-ar putea mai plati cu bani, macara de-ar scoate tara din ce nevoie, sau macara de 1-ar ajutori si altii striini cu ce ar putea sa-1 plateasca, tot nu iaste putinta cu nemica sa-1 izbaveasca pre cela ce va fi facut doao morti grabnice, ce numai sa i se dea pedeapsa ca unui ucigatoriu, iara intr-alt chip nu poate fi. Cind se va prileji vreun om de clirosul besearicii sa faca ucidere grabnica, atunce acela se va pedepsi cu aceasta: sa-1 duca la o minastire departe, sa saza acolo in toata via^a lui; iara de-s vor prepune ca va sa

UCIDERI

(gl.

242-247

237

fuga, atunce sa-1 inchiza intr-o temnita, sa zaca acolo pina la moarte. Iara acmu, drept ucidere grabnica de va face cineva de in cliros, trimitu-I de-1 baga in catarga ; iara drept moartea cea apestitoare, fac moarte drept

moarte.
Fiecine de in cliros poate sa-s daruiasca cinstea sa oricui va vrea, carea Zac. an avut de la besearica, insa sa faca aceasta mai nainte di ce-1 va osindi judecatoriul spre moarte si mainte de ce-1 vor certa ca pe un ucigatoriu. Ucigatoriul, inca fara de ce-1 vor pedepsi cu moarte, iaste datoriu inca Zac. sa si plateasca rudelor celui ucis toate cheltuialele ce-au facut, cit au dat la vraci si alte ce sa vor fi pagubit pe ranele lui. f*>i inca mai iaste datoriu sa plateasca moartea, rudelor, ce sa zice sa plateasca pre zi citeva zile inainte, pe cit va fi voia judecatoriului. Dreptatea arata cit ar fi trait acel mort in lume. i inca iaste datoriu sa hraneasca si coconii celui mort si inca si pre ceialalti oameni ce va avea, carii i-au fost el hranind pina
>

13.

14.

r*

au

fost viu.

Ucigatoriul nu iaste datoriu nice cu o cheltuiala ci'nd va fi facut Zac. 15, uciderea in gresala, sau cind va fi facut ucidere pentru sa scape de vrajmasul lui ca sa nu-1 uciga pre dinsul, fara numai de va fi ucis pre altul in locul vrajmasului sau, cum se-ar zice, pre cela ce-au intrat la mijloc sa-i desparta, sau si cela ce-au fost stind aproape linga vrajmas. Caruia i sa va timpla sa-s uciga pre tata-sau, pre acela, in zilele ceale Zac. 16. vechi, intiiu-1 batea cu vene de bou verzi, foarte tare de-acia atunce viu-1 baga intr-un sac si intr-acel sac baga si un ciine si un coco^ si o napirca si o maimuta ; de-aciia-1 arunca in mare sau in apa, cu toate cu aceastea, insa de vrea fi aproape marea, iara de nu, ei-1 lepada unde stiia niste heri
* ;

salbatece.

Iara acuma-i lasa pre voia iudecatoriului, de le dau moarte mai cum- Zac. 17. plita decit altora cum se-ar zice, intii le tae mina ceaia ce-au ucis, intr-acel loc unde au ucis pre tata-sau; de-acia-1 leaga de coadele cailor si-1 due tragindu-1 pre ulite pina la locul eel de pierzare; de-acia intiiu-i tae capul, de-acia-1 tae suvite sau si intr-alt chip, dupa cum va socoti iara nice intr-un chip nu se cade sa-1 ingroape in pamint. Cela ce va ucide pre altul, carele au fost %iind mobile cuiva, intr-acesta Zac. 18. chip ca sa caza pre mina lui, atunce de vreame ce sa va arata lucrul c-au facut una ca aceasta, atunce nice el, nici feciorii lui nu vor incapea sa mosteneasca aceale ocine, ce ramine mosiia sa fie domneasca de vreame ce nu vor fi alti moneani de intr-acea spita care au fost ucigatoriul. Oricine-s va ucide muiarea, sau muiarea pre barbat, atunce uciga- Zac. 19. toriul n-are nice o treaba la ocine, ce sa vor da parintilor; iara de nu vor
; ;

i:

fi

parintii ai acelui ucis,

atunce acelea ocine sa


si

le

pe domniia.
Zac. 20.
.

cu zapis vreunui om, sa fie toate ale lui dupa moartea muerii lui, sau a vreunui cocon a lui, si deaca va lua cela zapisul, atunce-i va fi urit a astepta, ce va omori pre ceia ce tin ocinele ca sa le apuce mai curind el, atunce va piarde acela tot citu-i spune zapisul, si ocinele vor fi domnesti; iara pre acela, de in afara de paguba-1 vor certa intru tot ca si pre un ucigatoriu. Cind va fi un om bolnav i va lasa cuiva sa mosteneasca mult putin ce va avea si-i va face si zapis, iara acel mosnean nu va griji de dinsul
lasa cineva bucatele
ocinile sale

De va

*r

Zac. 21.

tr

238

tNDREPTAREA LEGII
aduca vreun vraci bun

pazeasca cindai doara 1-ar tamadui, ce-1 bolnavul, atunce acela-si lasa asa negrijit si nescocotit, si de va muri va donmesti. piarde mostenirea si' vor fi toate bucatele si ocinele De vreame ce ocinele ucigatoriului se trag de in batrim, ce sa zice Zae, 22. ocinele carele parinti, atunce coconii ucigatoriului nu-si vor piarde de la vor putea sa fie donmesti, ce sa vor lua li sa vin de la mosu-sau, nice numai ocinele ce va fi dobindit ucigatoriul. va piarde mosna Cela ce va rani pre altul si nu-1 va omori, acela nu-s Zac. 23. rane, de-i mai virtos cind se va timpla dupa ce se va tamadui de aceale si va face si zapis si-1 va lasa pre urma lui sa-i tie mosnle. omori pre tata-sau. Cela' ce-s va omori muiarea, acela e ca si cum s-ar Zac. 24. venitul ce va fi Orcine-si va omori muiarea, acela-si va piarde tot Zac. 25. altul, pentru avind de ocinile ei, fara numai cind o va gasi curvind cu vemtunle ei cace ca atunce nu va piarde nemica de in toate piarde venice-s va omori barbatul, aceia nu numai ce-s va Muiarea Zac. 26. zeastrele sale toate le va turile ceale ce va li avut de la barbat, ce inca si piarde, ca se vor lua domnesti. avutna sa Cind se va prileji un orn casnic in viata lui sa-si daruiasca Zac. 21, dar sc va adevara dupa sale, sau fameaia barbatului sau, acest fameii nu in viata insa si moartea sa le lie de in lire, mra nu de moarte, iara vreo nevoe. ., tot nu va chema vraci la boala muern lui, sa-i cumpere de Cela ce Zac. 28. bucatele ce-i vor trebui, si de va muri f eliul de vracevanii si de altede toate depre intr-acea 'boala, piarde-va barbatul tot venitul ce va avea atunce de ceva, si aceaia vor lua, ocinile muerii-si, sau macara de i-ar fi si daruit ar avea lucru ce va fi, dupa obiceaiul locului, cum se-at zice once sau si alt De sa va prileji sa nu se afle vraci acolo, atunce laste datorm barbatul Zac. 29 departe, trimeata unde va gasi, sa-i aduca de va fi ap.roape iara de va fi sa
sa-i sa-1
t

;'

'

Zac. 30
'

nemica nu e datoriu. sau de nu-1 va Muiarea de nu va chema vraci la boala barbatului, la aceaia mi va piarde nemica de in venitul ei ce va avea de nice socoti,
.

barbat.

PENTRU CELA CE-S VA UCIDE PRE TATA-SAU SATJ PRE MUMA-SA, ACEIA CE PEDEPSA LI SE CADE SA IA.
*4

GLA V
Cela ce-s

A
si

244.

Zac. 1.
II

va ucide pre tata-sau

pre

muma-sa sau pre mosu-sau


.

Zac.

2,

Zac.

3,

pedepsa sa moase-sa, acela ce-si ucide parintii mai cumplita sau pre aiba decit alti ucigatori. leciorul sau Ucigatoriul de parinti sa chiama si cela ce-s va ucide iara apoi sa-1 uciga, sau nepotul, sau de va lua nestine fecior de suflet, si se va pedepsi si dinsul, acela se chiama ucigatoriu de parinti, el pre acela ca si unii de aceia. vomoara feciorul, macara in ce gresala Nu are nevoe nimenile sa-s atunce sa spue iara numai cind i se va prileji carea cumva, 1-ar gasi;
,

..,*

iudecatoriului.

<

240

1NDREPTAREA LEGII

Zac. 18.

"

Zac. 19.

nice de o dezmierdaciune si alte multe ca aceastea, atunce acela nu se va certa ca un ucigatoriu de parinti, ce sa va certa ca cela ce face moarte grabnica. Tatal carele-s va ucide feciorul cindu-1 va prinde curvind cu mastehasa, acela nu se va chema ucigatoriu de parinti, ce sa va pedepsi ca cela ce face ucidere grabnica. Iara de va fi avind tatal. vreo muiare tiitoare si feciorul nu o va sti nice o va cunoa^te, atunce de-1 va gasi cu aceaia si va ucide pre fecioru-s, acela sa se cearte ca un ucigatoriu de parinti. Tatal carele-s va ucide feciorul pentru ce-s va fi lepadat leagea lui
Hristos, acela nu se va certa ca ucigatoriu eel de parinti. Cela ce-s va ucide pre tata-sau pre carele-1 vor fi scos si gonit de intr-acel loc ce-au fost lacuitoriu, sa socoteasca ca va fi facut vreo nevoe i vreo raotate acelui loc, sau pentru alta vina mare, atunce sa nu se cearte ca un ucigatoriu de parinti ; iara de sa va afla ca 1-au gonit pentru lucru pu^in, atunce sa se cearte ca un ucigatoriu de parinti. Cind se va timpla ori barbat, ori fameae de- vor impresura coconul

'

Zac. 20.

Zac. 21

ry<.

Zac. 22, Zac. 23,

intr-asternut pentru nesocotinta lor, neavind grija cum se cade de coconul lor, atunce aceia sa se cearte, iar nu cu moarte, ce dupa voia judecatoriului; iara de sa va afla c-au facut acest lucru intr-adins, cu inselaciune, atunce ca un ucigatoriu de parinti sa se cearte. Aceasta se socotea^te si spre doice carele apleaca coconii mici. Cind va fi nestine nebun si af ara de minte si de-s va ucide pre tata-sau
linga
ei

Zac. 24,

Zac. 25.

Zac. 26,

sau pre fiiu-sau, aceluia sa nu i se dea nice un feliu de certare, pentru cace ca ajunge lui certare cit iaste nebun si fara de minte. Cela ce-s va ucide pre tata-sau, sau tatal pre fiiu-sau necunoscindu-1, cum se-ar zice noaptea sau schimbat intr-alte haine, sau intr-o amestecatura de oameni multi, atunce iara nu se va certa ca un ucigatoriu de paring. Iara asa se cade sa arate adevarat judecatoriului pentru sa creaza, cu credinta mare, cum ca nu 1-au cunoscut. Deaca vreame ce judecatoriul nu creade si de sa va afla lucrul ca nu e de-a creaderea, atunce tot sa se cearte ca un ucigatoriu de paring. Cela ce-$ va ucide pre fiiu-sau pentru sa scape denaintea lui sa nu-1 uciga, acela sa nu se cearte nice cu o certare. Cum se-ar zice, invatindu-^ feciorul, elu-1 bate cu masura, ca un tata atunce de sa va porni fiiu-sau si va inceape a lovi pre tata-sau, atunce tatal poate ucide pre fecior si intr-acel ceas sa-1 ornoara si sa nu pata nice o raotate. Iara de-1 va fi prea trecind cu bataia cu vrajrnasie ca aceaia si cu arme, atunce poate fiiul sa se ridice asupra tatine-sau, i atunce la acea batae de va ucide unul pre altul, se vor certa ca niste ucigatori, iara nu de parinti. Oricine-s va ucide feciorul carele va fi nascut cu niscare seamne sau prici groaznice ca acealea, cum ar fi cu capul ca de dobitoc sau cu tot trupul sau de tot cu totul sa fie lucru ca acela, nice de o treaba si cumu e mai grozav si cum sa nu se poata socoti sa fie om, acela ce-1 va ucide atunce sa n-aiba nice o certare. Iara asa trebue sa socotim pentru seamne, adeca coconii carii nasc cu 6 deagete, sau numau cu 4, sau cind vor fi cu trei miini, sau cu trei picioare, sau numai cu o mina, sau cu un picior, sau sa-i fie mai mici deagetele, pentru ca atunce cu acea gresala ei pot sa se hraneasca ca i alti oameni fara nicie o sminteala.
;

'l

t>

\:

*<

I *

UCIDERI

(gl.

242-247)

241

Oricine va ascunde

a fiiu-sau,

va tacea uciderea si moartea tatine-sau sau sau a muerii lui, sau muiarea a barbatului, sau a fratine-sau,
si

Zac. 27.

acela face prepus cum sa fie stiind sau sa fie i sotie cu acei ucigatori drept aceaia sa i se dea strinsoare sa spue, iara de nu, sa i se dea

munca

tare.
Zac. 28.

Cind se va afla nestine ucis in casa la muiare-si, atunce sa munceasca pre muiare i pre altii pre toti citi au fost in casa, ca sa spue cine 1-au ucis. Oricine-s va gasi fata sa cea de trup curvind cu cineva, atunce poate sa-i faca moarte, iara insa sa uciga irnpreuna cu dinsa si pre curvariul si

Zac. 29.

sa n-aiba nice o certare. .' Asijderea de ova gasi ca curveaste cu om de in clirosul besearicii, Zac. 30. iara poate sa-i uciga pre amindoi si sa nu se teama de afurisanie. 31 Oricine-s va gasi fata grea de copila, acela poate sa o uciga de tot Zac: ce sa pata alta oarece certare, i sa nu i se dea certare de moarte, dupa cum va fi voia judecatoriului. Tatal curvei poate sa uciga inca si pre so^iia curvariului fara nice Zac. 32.
b certare.
i .

Tatal curvei poate inca si pre fiiu-sau sa-1 trimeata sa-si uciga pre Zac. soru-sa cind va curvi, impreuna cu curvariul, si si pre sotia lui, de va avea, si sa n-aiba nice o certare. Iara de va face feciorul acest fel de ucidere fara de voia tatine-sau, atunce sa se cearte cu moarte cumplita. Tatal curvei inca poate sa-si chiame si priatenii lui, sa se sfatuiasca Zac. pentru sa-i uciga fata si pre curvariu, i pentru acesta sf at nimenile nice
o certare sa n-aiba. Curvariul cindu-1
''
.

33.

34.

va gasi tatal curvei.de fata curvind si va vrea sa-1 uciga, iara curvariul va ucide pre dinsul, acela sa se cearte ca un ucigatoriu, de vreame ce pravila nu-i da voe sa stea impotriva tatalui curvei. Cela ce va curvi cu muiare cu barbat i de-1 va gasi de fata barbatul, vrind sa-i uciga, iara atunce va ucide curvariul pre barbat, acela sa se cearte ca un ucigatoriu, de vreame ce nu s-au dat voe barbatului sa-^i uciga muiarea si curvariul cindu-i va gasi, cum se-au dat voe tatalui. Aceasta puteare o da pravila tatalui curvei, cind se vor timpla aceaste lucruri, ce sa zice cindu-i va afla pre amindoi intr-un loc, iara de-$ va ucide fata iara curvariul va fugi, nu mai poate de-aciia dupa citeva zile sa-1 mai uciga. Iara de va fugi fata, ucigindu-ei pre curvariu, atunce poate si dup-aceaia sa o uciga cind o va gasi, macara si in ase luni, macara
de-ar fugi i intr-alt tirg sau oras. Tatal inca are voe sa-si uciga fata cind o va gasi curvind in casa sa, unde locuiaste cu dinsa, sau in casa cumnatu-sau iara de o va afla intr-alta casa striina, atunce n-are voe sa o omoara. Iara poate adevarat, de o va gasi curvind intr-aceaste doao case, ce am zis iara de va fugi sa se ascunza intr-alta casa striina si acolo de o va gasi curvind, poate sa o uciga fara nice de o certare. Cine-s va imparti fata de la sine si-i va da zeastrele toate si va lacui Zac. singur-de elusi, atunce nu mai are puteare de-aciia sa-i faca moarte deaca
; ;

40.

o va gasi curvind.
Cela ce va.avea tata viu, acela nu-? va putea omori fata deaca o Zac. 41. va gasi curvind, pentru ca va avea certare.
.

242
*

INDREPTARKA XEGII
-

Zac. 42.

Zac. 43.

Zac, 44.
i\
i i
.

Zac. 45.
1.
I
'S

Cela ce va fi vestit de om rau-$i va fi fost votru la vreo curvie undeva, s^u la alt lucru plin de ruine, acela nu- va putea ucide fata cind o va gasi curvind, ca va avea cert are apoi Aceasta puteare se da cind vor gasi pre curvariu de fa$a curvind, fara nemica alta pareare, ce singur cu acel lucru fara de rusine. Fara de rusine lucru se socoteaste cind se vor afla amindoi in asternut, goli cu pieile, sau macar si imbracati deaca vor fi intr-un asternut, sau cind se vor gasi singuri intr-o camara, sau cindu-i vor gasi sarutindu-se, sau de o va tinea de tite, sau eindu-$i vor arata unul altuia rusinile ceale ascunse si acoperite, sau cind vor vorbi lucrure fara de rusine, sau cind vor ride fara de nice o dezmierdaciune. Aceasta puteare ce are netine sa faca moarte fara de certare nu se tinde departe, ce numai pina la tata-sau, de vreame ce nice mos, nice frate, nice fiiu nu pot sa omoara pre omul sau cindu-1 vor gasi curvind,
fi

>

sa n-aiba certare.

Ceia ce vor mearge sa rapeasca vreo fata, pre aceia se cade pre toti sa-i omoara fara nice o certare. Iara de in toti oameriii- featei cindu-i vor gasi de fata facind acel lucru, ce sa zice cind o vor r&pi, intr-acea data au voe sa-i uciga. Iara deaca se va face lucrul si vor treace o zi, doaoa, de-aciia n-au puteare sa-i uciga, iara de-i vor ucide, atunce toti se vor certa cu moarte. Cela ce- va ucide muiarea cind o va prinde curvind, intr-acel ceas, Zac. 47. impreuna cu curvariu cu tot, singuri facind acel lucru, atunce se va certa barbatul, insa nu cu moarte ce cum va socoti judecatoriul. $i aceasta iarasi de va fi fost curvariul om de folos depotriva barbatului; iara de va fi fost vreun om de jos, cum sa zice taran, sau vreun slugoiu, sau
Zac. 46.
i

,\'..

Zac. 48.
.

vreun mascarici, sa nu ajunga la cinste deopotriva cu barbatul curvei, ce sa fie mult mai prost si de nemic i de-1 va ucide barbatul pre acela, atunce nemica nice o certare sa n-aiba. Barbatul carele va ucide om de in clirosul besearicii, pe care-1 va prinde curvind cu muiarea-si, acela se va certa dupa cum va fi voia jude,

catoriului.
Zac. 49.

Zac. 50.

Zac. 51.
\

>

Cela ce-s va omori muiarea avind cocon in zgau si o va gasi de fata curvind, acela se va certa dupa voia judecatoriului, cum se-ar zice, pentru cocon. Poate fiecine sa-si uciga sluga sa si pre cela ce-1 tine fecior de suflet, cindu-i va gasi de fata curvind cu muiarea lui, fara nice o certare. Iara sluga sau feciorul eel de suflet n-au puteare sa uciga pre stapinu-sau, macara de 1-ar gasi gol intr-un asternut zacindu-i cu muiarea. Barbatul curvei carea o au prins cu cineva, acela poate sa trimeata pre fiiu-sau la sluga-si sau si pre altul striin, sa-i plateasca sa-i uciga muiarea impreuna cu ibovniculu-^i, cu eel mai prost, i uciga^ii aceia tot

sa fie fara nice o certare.


Zac," 52.

Barbatul muerii curve poate sa-si chiame pre fiii sai i pre alti striini, si orici^i vor fi intr-acel sfat, sa se sfatuiasca pentru uciderea muerii-^
;

Itt

Zac' 53.
L*

nimea nice o certare nu va avea. Cela ce va ucide pre cela ce-i imbla cu muiarea-si si pre muiare, mai ales cind se va prileji sa fie boiaren Singur mai marele lui, sau alt judeca\

/
*
*

*1

UCIDERI
r

(gl.

242-247)

243

socoteaste toriu cineva, acela nice o certare sa n-aiba. Insa aceasta se curvit. cindu-i va fi facut sila aceii mueri si va fi fost fara voia ei de va fi Atunce boiarenul sau si domnul, facind sila cuiva, sa schimba de in spita

boiaren ramine cea de sus in cea de jos si de in domn se face rob si de in acela ca sluga. Pentr-aceaia, scrie, cine-1 va gasi curvind cu fameaia-si, sa n-aiba nice o certare de-1 va putea ucide. Barbatul carele va aves muiare curva, acela poate sa uciga si pre Zac. 54. muiare si pre cela ce curveaste cu dinsa, cindu-i va gasi deimpreuna amincindu-i doi unul pre altul in casa lui, iara nu in casa striina. Fara numai de fata in casa sa si ei vor scapa denainte-i si vor da intr-o casa

va

gasi

sau si intr-alt chip, cindu-si va zice omul mueru: nu voiu sa mai mergi in cutare casa sau in cutare, iara ea va mearge si acealea, sa-i uciga nu-1 va asculta, atunce de-i va prinde in vreo casa de pre curvariul, si sa n-aiba nice si sa-i omoara pre amindoi, si pre ea si
striina,

cum am

si

mai

zis,

'

r '

un

Zac. 55. certa barbatul curvei de o va omori si pre dmsa impreuna Nu se va ucide pre cu cela ce-au curvit cu dinsa, iara de va scapa muiarea pin' va sa nU curvariu, atunce oricind o va gasi, atunce sa o omoara ; fara numai atunce nu iaste vreame fie facut pace cu dinsa, ca deaca va. face pace,

f el

de certare.

..

de-a o mai uciderea. ocara Zac. Oricarele va fi fara de cinste si om plin de rusine si de toata aceasta, pentru lucrurile lui ceale reale, sau urgisit si de la judecator de va fi fi apoi atunce nu-s va putea ucide muiarea cind o va prinde curva, cava

56.

de certare. Zac. Cela ce va fi singur curvariu si va avea si alte mueri, acela nu va de-i putea ucide pre curvariul carele va curvi cu muiarea lui, fara numai va fi zis mai nainte sa nu vorbeasca cu muiarea lui, pentru ca atunce, certare. ^ de-i va gasi, poate sa-i uciga si sa nu aiba nice o Muiarea ce-s va omori barbatul cindu-1 va gasi cu alta, si de va ucide Zac. va certa numai sa-i uciga si pre muiare, ce sa zice pre curva, aceaia nu se intr-acel aces cindu-i va gasi de fata, iara nu alta data. Cela ce-s va omori feciorul cindu-1 va gasi curvind cu masteha-sa, Zac. va atunce se va' certa acela, insa nu cu moarte, ce mai putin, dupa cum
'

57.

58.

59.

fi

voia judecatoriului. Feciorul n-are puteare sa uciga pre tata-sau cindu-1 va gasi curvind Zac. cu muiarea lui, pentru ca se va pedepsi. vorbeasca Zac. Cela ce va zice stapinu-sau, de ar fi ce boiaren, sa nu-i trei ori, cu muiarea, iara el tot va vorbi, de va face aceasta de doaa, de atunce poate sa-1 uciga si sa n-aiba nice o certare.
_
, s
k *

60.

X
61.

PENTRU CEIA CE VOR UCIDE PRE NETINE CU INELACIUNE, CE SA ZICE CU OTRAVA.


^
<*

**:

GLAVA
*

245.
* k

\ .

Orcine va omori pre altul cu otrava, acela se va certa mai rau decit Zac. cela ce face ucidere cu sabiia sau cu alta arma.
16*

1.


/
V

.1

244

INDREPTAREA" LEGII

Zac.

2.

Zac. 3.

Zac.

5.

Zac.

6.

Zac.

7,

Zac.

8.

Cela ce va otravi pre cinev.a, nu numai-1 vor pedepsi cu cumplita certare, ce inca si coconii lui ce vor raminea-preurma vor fi neputearnici, fara nice o cinste si rusinati inaintea tuturor. Pravila ceaia ce cearta pre ucigatoriu nu iaste aceasta sihgura $i pentru ceia ce omoara cu otrava, caci ca aceia cu otrava mai cumplit se vor certa decit ceia ce sa cearta pentru moarte grabnica. Cela ce sa ispitea'ste sa otraveasca pre cineva si nu va putea, au cace nu s-au putut lipi sa i-o dea, au n-au fost facuta bine, ce-au fost slaba de nu 1-au priimit, acela sa se cearte, iara aa, nu cu moarte. Acesta obiceaiu iaste de curind in pravilele ceaste mai jnoaa, iara mai de demult, in zilele ceale vechi, macara de nu ]-au vrut nice otravi, atunce tot i-au fost taind capul. Orcine va avea otrava, de o va fi facihd sau o va fi vinzind i de sa va prileji sa otraveasca pre cineva, acela sa se cearte dupa cum va fi voia judecatoriului. Cela ce va cumpara otrava, acela sa se cearte dupa cum va fi voia judecatoriului pentr-aceia, insa de nu o vor fi inca dat sa o bea cineva; fara numai cela ce-au fost cumparind, de va fi vraci, dece va vrea sa o cearce cu erbi ca acealea, cu mestesugul lui, sa vaza putea-va face iarba ca aceaia sa biruiasca putearea otravei, ce sa zice sa dea iarba celui otravit sa nu-1 prinza otrava. Cela ce va vinde otrava omului necunoscut, sau nebunului, sau vreunii curve, acela sa se cearte, iara nu cu moarte. Otravirea iaste un lucru foarte cu nevoe sa o arate nestine. Drept aceaia judecatoriul de vreame ce va vedea cum marturiile i seamnele nu se pot creade, nice ajung sa poata arata, atunce vine lucrul la munca
,

virtos se cade sa munceasca pre decit la alte morti si ucideri ce sa fac.


iar
;

mai

om

la uciderea

cea cu otrava

PREPUSURILE

BMUIALELE OTRAVEI, DE SE POATA CREADE.


i

UiYDE SE IAU, SA

Zac.

9.

Muiarea imblatoare rau


ei

curva face prepusuri

si

banuiale asupra

cum

sa-s fie otravit barbatiil.

Cela ce asteapta sa mo^teneasca ocinele i avutiia cuiva, acela face prepus i banuiala cum sa fie otravit pre aceaia ruda a lui. Iara asa acest prepus nu se poate lipi sa fie cind se vor fi prea iubind unul pre alalt si vor fi avind viata statatoare si buna intr-aceasta lume pina va fi fost viu. Cela ce va fi cumparat otrava, acela face prepus cum sa fie otravit Zac. 11 pre eel mort, mai virtos cind se va tagadiii ca nu o au cumparat. Cela ce va gati niste bucate sau bautura si le va gati furis, ce sa zice Zac. 12. pre ascuns, acela face prepus cum sa dea altuicuiva sa se otraveasca. Cine poarta la dinsul otrava, acela face prepus c-au otravit el pre Zac. 13.
Zac. 10.

'

nestine.
Zac. 14.

Zac. 15.

Cine piseaza otrava in piulite, acela face prepus ca va sa dea sau au dat cuiva. Cine va ingrupa pre mort carele va fi otravit si nu va socoti toate lucrurile si obiceaiurile carele s-au apucat intr-acel loc de sa fac, acela face prepus cum sa-1 fie el otravit.

o
s

UCIDERI

(gl.

242-247)

245

Cela ce va ingrupa pre eel mort otravit inca fiind cald

si

nu-1 va lasa Zac. 16.

nice sa se raceasca, acela face prepus cum sa-1 fie el otravit. Zac. 17. boriturile omului celui bolnav si nu le arata la vraci Gela ce ascunde sa le vaza, acela face prepus cum sa-1 fie otravit el pre bolnav. vavrea sa manince de in bucatele carele au gatit el singur Zac. 18. Cela ce nu otravit. si cindu-i vor zice ca sint otravite, acela face prepus de
Zac. 19. nu-s va face voia rea dupa moartea celui otravit, ce-^i va Cela ce parea ca iaste veasel, acela face prepus cum' sa-1 fie el otravit. Zac. 20 Cela ce nu pune nevoin^a sa socoteasca pre eel bolnav, ce sa zice prepus pre eel otravit, cum 1-au fostsocotind si la alteboale, acela face

cum
lui

sa-1 fie el otravit.

Face prepus inca

si

cela ce-1
el.

pomeneaste
prepus

eel otravit

si

sa-i

dea

vma

Zac. 21
Zac. 22

zicind ca 1-au otravit

Vrajmasul

celui otravit face

sa-1 fie otravit el.

PENTRU CE1A CE UCIG PRE ALTII CA SA POAXA SC.APA SA NU-1 UCIGA DIN$II.
,

GL A V A
.

246.
*

'

Zac. Cela ce ucide pre omul cela ce vine asupra lui sa-1 uciga, acela nu iara de va mearge nestine sa uciga pre cineva, iara se va certa nicecum 1-au acela-1 va timpina si va ucide pre dinsul, atunce sa nu se chiame ca
;

1.

ucis nestine, ce sa zica ca s-au ucis singur.

\
2.
'*

vrind sa uciga pre altul in besearica, iara celalalt va ucide Zac. pre dinsul in besearica, atunce nicecum sa nu se cearte ucigatoriul, nice pentru loc cace au fost sfint s-au facut acolo ucidere. Zac. Besearica nu se spurca de singe ce s-au varsat pe dreptate, ce se-au vrut spurca cind se-au vrut varsa pentru nedreptate si cu napaste lucru. Zac. Orcare fata sau si vadua curata si de cinste, de va ucide pre cela va ce va sa-i faca sila si va sa-i strice fetia sau sa b rusineaze, aceaia nu se certa nice cu un fel'de certari; insa de-1 va ucide intr-acel ceas ce-auvrut
Orcine va
fi

3.

4.
*

sa-i

faca

sila,

iara

nu

alta data.

Pre cela ce face


insa intr-aceaia

sila featei,

poate

si

frate-sau

si

tatal featei sa-1

omoara,

Zac. 5,

cindu-i va face sila. Uciderea ce face nestine de frica altuia pentru sa-s scoat^a capul Zac de in mina lui, acela sa n-'aiba certare. Ge sa zice cind va arata ucigatoriul la judecatoriu cum se-au spareat ca-1 va ucide acela pre dinsul, atunce de va arata adevarat lucru si cu seamne ca acealea, ca sa poata creade judecatoriul cum spaima lui au fost adevarata |i deplina, cum au spus, de va fi mers asupra-i cu armele goale sau cu sotii multe, nu ca alta data, cu oameni ca aceia gata de ucidere, sau cti alte ca aceastea; pentru ca de

vreame

6.

seamnele nu sint adevarate, cu credinta, sa poata creade de acea spaima, atunce-1 va certa si nu-1 va creade judecatoriul ca -1-au r ucis pentru sa scape de naintea lui. Cela ce va ucide pre cela ce-1 ingrozeaste ea-1 va ucide, acela nu se va certa. Aceasta iaste cind omul cela ce-1 ingrozeaste sa-1 uciga face seamne
sa

va

afla ca

Zac.

7.

*fc

f*

* t

246

1NDRKPTAREA

LIS Gil.

in toate feliurile in

amerinta si aduce <s&-l loveasca, sau cind se va gasi chip ca cela minios sau beat, sau la vreun loc ca acela pustiiu, sa poata
si-i

face ucidere.
Zae.
8,

Zae. 9.

Care muiare va apuca sabiia barbatului-s, sau culit, sau alta anna ce va fi pus barbatul supt patu-s pentru sa-si uciga muiarea, iara de-1 va ucide muiarea pre dinsul, atunce sa n-aiba nice o certare. v Cela ce va rani pre altul, sau de-1 va lovi macar numai o data cu un toiag, atunce poate sa-1 uciga de tot celranit sau eel batut fara nice o certare, pentru ca cela ce loveste o data, pre acela arata seamnele sa raai dea si a doua oara dece'.nu se cade sa-1 asteapte nestine. Fara numai cind se va prileji sa dea intii cu arma au cu toiag, atunce sa nu mai asteapte a doa oara, ce sa si dea dosul sa fuga, pentru ca. de va alerga atunce eel ranit sau eel batut dupa dinsul si-1 va ucide, atunce se va certa ca si un
.
;

/i
.

ucigatoriu.

.-,,'.-

Zae. 70.

Zae. ii.

Zae. J 2.

Zae, 13.

Zae. 14.

Zae. 15.

de va fi incins cu arme si de va da cuiva o palma numai, atunce ucide-1-va de tot cela cu palma si nu se va certa, fara numai de-1 va fi suduit si-1 va fi ocarit mai nainte de palma. Cela ce va ucide pre cela ce-au fost facut pace cu dinsul, de sa va afla c-au alergat dupa dinsul, sau au dat asupra lui sa-1 loveasca, sau de-1 va fi ingrozit cu sabia zmulta si de sa va spaiminta celalalt si-1 va ucide, acela nu se va certa nemica, de vreame ce n-au stricat acela pacea, ce cela ce-au venit asupra lui de 1-au ingrozit cu sabiia goala. Cela ce va lovi cu toiag sau cu palma pre cele ce-1 va sudui cu cuvintul, acela sa se cearte dupa voia judecatoriului. Fara numai cela ce va fi lovit de va fi boiaren, iara cela ce va fi suduit va fi om de jos, ca boiarenul ce-au lovit intru nemica nu se cearta. Nu va putea nimenile sa se pue in price sau sa stea impotriva judecatoriului, de sa va afla ca face macara si ceva asupreala. Feciorul nu va putea sa se pue impotriva tatine-sau, nice a fratinesau celui mai mare, nice a dascalu-sau, nice muiarea a barbatului sau, nice calugar a egumenului sau, nice robul sau naemitul a stapinului sau. Drept aceaia cind va bate tatal pre fecior, sau fratele eel mai mare, sau dascalul pre ucenic, sau barbatul pre muiare, sau egumenul pre calugar, sau stapinul pre rob sau pre naemit, cindu-i vor bate cu masura si pre vina, atunce se cade sa se pleace. Insa de sa va afla ca acei mai mari tree pespre masura i-i es di in obiceae, de-i bat de pururea si foarte cumplit si vine lucrul de sta in cumpana de moarte sa i-i uciga de tot, nu cu toiag sau cu bici, ce cu arme goale, atunce ce-i mai mici vor putea sta impotriva celor mai mari; si de sa va timpla vreuna ca aceaia, atunce pot sa-i uciga i de tot i sa n-aiba nice o certare. Cela ce va inceape intii a sudui si a ocari si a se sfadi si a se prici, si de va ucide pre celea ce-i sta impotriva de sa sfadeaste cu dinsul, acela nu va putea zice mai apoi cum 1-au ucis pentru sa scape denaintea lui
sa nu-1 uciga, ce sa ucigatoriu. .Tot omul se cade sa fuga de cela ce-1 suduiaste, pentru sa lipseasca, sa nu vie lucrul sa se faca ucidere, cum se-ar zice, cind vezi vrajmasul de departe ca vine si, de veri putea, fugi ca sa-ti sprijene^ti
.vjata.
..

Un om

va certa ca un

Zae 16.
i

:v

"s

UCIDEKI

(el.

242-247)

247

'.

8e

cadesa fugS

Zac. 17 cinstea altuia aceluia sa brodeasca ce cunoaste ca iaste datoriu Ccla hpseasea va vedea ca vine sudumd, ca sa denkinted ctndu-1

tela

-TlfllTI
5 te

leuTaSV^'tunctala'ucidere

nu denaintca celuia ee tnceape a sudui, iara cfafputea sa fuga uciderea unul pre altul ca sa scape de sa va prileii a sa se cearte dupa voia judecatormlm,
sa fuga de cuvintele ceale dc
fi si

Zac. 18.

'^
Ce "'

Z tTonu omul mai ran va cunoa S dc va atunce dU


t ugi,

sudalmi ctnd va max raud va vatama cela

Zac. 19

20 slab si mirsav, sau altul Zac. ccla ce iaste i oartc c ia ste foarte gras si Cel a vmovat fuga sau sa alearge acela nu uastc sa ce nu s se poate d, loc clati P atunce asupra lui cu cuvmte de sudalma ca sa fuga de cela ce sa scoala
,

a? e

fr

Tmafrau,

ea 1-ar

goni vrajmasul

si 1-ar.

ajunge

s.

1-ar uc.de -de. 1-ar

acela nu ce va fi boiaren sau slujitoriu, """"cela pentru ca, vine spre dins suduindu-1, denaLta cenaia ce
iaste

vinovat sa fuga

Zac. 21.

deva fugwva

^'*^ t"2
cX
c:

ar

rJ uTde

Zac. 22. sa. uciga pre cela ce 1-au sudu.t, pre altul, vrind

*"-** -nd

sa Zac. 23.
Zac. 24.

.ara el led, va rani unul de Intr-lns,, bate ami ndoi si vada n.ce ramt s.-l va omon, acela nu va avea de va ncide pre cela ce 1-au

s-

Certa Snriienitoriul poate sa uciga

pre cela ce-au si sa fie fara de certare, napaste, cace an asupreala, ce sa zice an cazut s an facut incept pntca insa aceasta sa he clnd nud va Ufeft dcTn mlna Ini pre eel drept ucidere. ^tavi intr-alt chip, far& numai cu sa ncigS pre eel drept ce nevo.aste Iarfdcs a va prileji sprfjeniiorinl J P ad napaste, pre carele nevo.aste , el S cade sa scape dcnSJea celn ia ce-i carele -mceput parindu-i dc graba ca .aste acela s^r jeneasca sa nu-1 uciga, vreame ce an se uciga, atunce acela de sa fada carele ar fi pe dreptate

Zac. 25.

Xr

Zac. 26.

*{
iUde

"

de-au ucis

p're

eel drept, acela sa se cearte

dupa cum va

f.

vo.a

U nciga ncide pri cela ce alearga sa va

si

de-ar ncide Snca

si

Zac. 27.

P e >

^c^/Se^erXv^atiga
-\k.l
a,,

slna^

ru sabna pentru

^se'baS aSa s
,

ZaTo a ^dec

lS
lui

sll ucTga,

^
si

Zac. pre altcineva, ce scos intu vr&inias si ucig&toriu iaste cela ce-au acel inccput sfada se 'socoteaste ca acela an

*.

28.

orLTui

mLara

Lar

denainte-i, atunce acela sa se cearte cu moart. si zice altii sa se cearte

si

cu"

san sad ia bncatcle,

de va vedea nevo.a

^:s
cum

Zac. 29.

Zac. 30.

mtr-alt

fe
A

248
*

TNDRE'PTARKA. LEGIT

chip nu iaste putinta sa scape den naintea lui fara numai cu moarte, atunce eel drept, de nu va putea scapa intr-alt chip, el sa-1 uciga de tot pre cela ce-i cade napaste i nice o certare nu va avea. Aceasta se socotea^te si la bucate, intr-acesta chip sa-si pazeasca si bucatele.

PENTRU CEIA CE UCIG PRE FUR ClNDU-L VOR PRINDE FURlND DE FATA,

GLAVA
Zac. 2.
-

247.

Zac. 2.

Zac,

3,

Zac. 4,

Cela ce va ucide furul cindu-1 va gasi furindu-i bucatele, acela nu se veT certa insa de sa va afla c-au sarit asupra stapinului cu bucatele s-au fost de-al uciderea. Aceasta se socotea^te cind nu va putea intr-alt chip sa-si scoata bucatele de la acel fur fara numai cu moartea. Poate nestine sa-si stringa priatenii, vecinii si alti striini cu arme. sa-si caute ^i sa-i apere bucatele, fara nice o certare. Cine va avea la dinsul vreun lucru striin si vor veni sa-1 fure, atunce poate sa uciga pre furii fara nice o sminteala, ce sa zice fara nice o. certare, macar ca iaste acel lucru ^i striin. Tot omul poate sa- ia bucatele de la cela ce i le tine si i'le pazeate r macara de s-ar fi pus si chezasi cum sa-i de-a bucatele toate de fata la vreamea cind s-au tocmit. Iara cela cu bucatele tot iaste volnic, oriunde-s va gasi bucatele, tot sa i le ia, fie ce vreame va fi.
; '
.

'

Zac.

5.

Poate fiecine sa uciga fara certare pre cela ce sagateaste

sa-1 fure;

<

Zac.
*

6.

ce sa zice vazindu-1 ca pune scara sa se sue, sau sapa pre supt casa, sau sparge pareatele. Nu are voe furul sa se bata cu cela ce-1 gaseaste furind, ce sa zice cu pagubasul, nice sa se sprijaneasca sa nu-1 uciga cace i-au furat sau au

venit sa-i fure.


t

Zac.

7.

Zac.
I

8.

Zac.

9.

de noapte, acela nu poate nimenile sa-1 uciga cind va sta atunce-1 vor de" sa va arata, fara numai cind se va apuca de razboiu ucide fara nice o certare. Tilharii cei de drum si furii, pre aceia, de-i va putea, fiecine-i va ucide fara certare; si inca si pre ceia ce fac noaptea pagube la saminaturi sau la-tarine. Cine va ascunde funi sau alte legaturi la niscare ferestri pentrii sa se sue furul cind va veni, sau d pentru sa se slobozeasca jos, acela sa nu
-

Furul

eel

se
Zac. 10.

cearte.

Zac. 11.

pazeasca nestine bucatele, are voe sa uciga pre fur, insa cind acel lucru va plati mult, cum se-ar zice mai mult decit 2 galbeni. Iara de nu va plati lucrul atita, atunce nu va putea ucide pre fur, fara numai cind se va apuca de razboiu, de nu se va da sa-1 prinza pre furul acelui lucru putintel sau si fara de aceasta cindu-1 va gasi deosebi noaptea imblind pentru furtisagul, atunce iaras il va ucide si nu va avea certare, v macar de n-ar plSti furtisagul nice doi galbeni. V Pazindu-si fiecine bucatele, acela n-are voe sau puteare sa stea impotriva sau sa se bata cu oameni ca aceia, de folos, carora se cade lui sa

Pentru

sa-si

UCIDERI
4

(gl.

242-247)

249

nu-s va da bucatele unora ca acelora, ce de se-ar pune in price cu dinsii, iara sa nu-i vatame cu ceva, nice sa-i suduiasca pre unii ca aceia, ce li sa pleaca de pururea si-i cinstea^te. Nu poate nimenile sa uciga furul cindu-1 poate sa-1 leage si sa-1 aduca
li

se pleace.

si

sa-i cinsteasca.

Numai de

Zac. 12.

la

judecatoriu.

poate nimenile sa uciga furul cind va fugi i va lepada furtisagul Zac. ce va fi furat si se va duce desert. Oricine va ucide fur zioa sau noaptea, acela nu se va certa. Aceasta Zac. se socotea^te cind indata va striga furul pre oamenii lui sa-i ajute, sau pre vecinii lui, sau pre priatenii lui. Iara de nu va striga pre unii ca aceia $i-l va ucide, atunce sa se cearte. Nu e volnic nimenile sa uciga furul nice zioa nice noaptea uindu-1 Zac. va cunoaste cine iaste si cind poate pe dreptate sa-i ia bucatele inapoi $i sa-1 cearte fara numai cind s-ar fi furul schimbat hainele sa nu-1 cunoasca, nice sa fie nimenile marturie sa arate lucrul la judecatoriu, pentru ca atunce poate sa-1 uciga si sa n-aiba certare. ^i ucigatoriului inca sa prinde si sa creade zicind ca nu s-au vrut putea intr-alt cliip scoate bucatele de la fur de nu 1-au vrut ucide sa-1 omoara. Fiecine ia&te volnic sa se cearte si sa se bata pentru sa izbaveasca Zac. nu numai pre sine da nevoe si de piere, ce inca si pe rudele lui si pe priatenii lui si inca si pe vrajmasii lui, de-1 vor chema, de nu-1 vor chema, macara de-ar fi cine ar fi, macar de-ar fi jidov, totu e un vrajmas ca alalt si de-ar fi lu.at si bani, sa-i scoata capul da nevoe. >.- Barbatul are voe sa uciga pre cela ce va fi facut vreo raotate Zac.
'

Nu

13.

14.

15.

16.

17.

muerii

lui.

voe sa ajutoreasca pre eel asuprit si, unde va vedea ca stau cu razboiu asupra lui, sa-i scoata capul si sa-1 izbaveasca
fiecine

Macara ca are

Zac. 18.

de moarte. Iara acest lucru riu iaste nemanui dat cu vreo sila cum sa fie datoriu sa faca acest ajutoriu. De multe ori si cu cuvintul poate sa ajutoreasca nestine pre altul, pina-1 va izbavi de vrajmasul carele-i face asupreala; dara nu iaste nimenile datoriu cu de-a sila si-1 faCa sa faca aceasta, si de vreame ce va fi om striin, iara nu de ruda lui si^ de singele
lui,

ce sa zice frate. Feciorul iaste datoriu sa ajute tatine-sau cind


lui,

va vedea ca stau cu

Zac. 19.

izbaveasca de moarte. \ Slujitoriul iaste datoriu sa ajute capitanului sau. Zac. Robul eel cumparat iaste datoriu sa ajute domnu-sau. Zac. Naemitul, stapinu-sau. Zac. Muiarea, barbatului ei, Zac. Cei de loc, judecatoriului lor. ; ' Zac. Tara se cade sa- pazeasca si sa-s priasca si sa acoapere de asupreale Zac. pre oamenii pamintului sau. Cela ce-$ va incuia usa casei lui pentru sa nu intre eel asuprit sa scape Zac. de mina asupritoriului, acela sa se cearte dupa cum va fi voia judecasa-1
.
r

razboiu asupra

20.

"J

21.
22..

23.
24. 25.

It

26..

toriului.

Cind se va prileji de va fi un cocon micsoT si slab si va veni asupra lui vreun barbat mare si mai tare la toate puterile decit acela, atunce iaste volnic sa se bata eel mai mic si mai slab cu mai mari arme decit

Zac. 27.
jl

\
3

250

INDREPTAREA LEGII
sint ale celiiia ce vine

Zac. 28.

Zac. 29.

Iara de sa va afla ca cela ce vine asupra lui si inceape el sfada iaste mai micsor decit dinsul si mai slab, atunce n-are puteare eel mai mare si mai tare sa scoata mai mare arraa sa se bata cu celalalt, sau $i tocma, pentru ca de sa va prileji sa scoata mai mare si de se va timpla de va ucide pre acel micsor si slab, atunce se va certa, macara de-ar fi si inceput razboiul eel micsor si slab. 'Cind ^e va prileji unui om de-1 vor birui, batindu-se la razboiu sau rintr-alt chip, si gonindu-1 vrajmasul lui, de se va prileji acel vrajmas al lui sa caza jos la parnint si de-1 va vatama acolea jos, la pamint, fiind cazut, atunce sa va certa de la judecatoriu dupa vatamarea ce-i va fi facut. Cela ce va ucide pe cela ce alearga dupa dinsul sa-i faca moarte cind
lui.

cum

asupra

Zac. 30.
M

batindu-se au dat sa-1 loveasca si n-au nemerit bine, ce i-au cautat numai a da dos s-au inceput a fugi, iara celalalt 1-au ajuns i 1-au omorit, acela se va certa dupa voia judecatoriului. Insa sa socoteasca judecatoriul dara, de va fi fugind pentru sa-s mai dobindeasca ajutoriu si sa se intoarca sa-1 omoara, atunce de-1 va omori acela ce-1 gonea^te, nu se va certa; sau i intr-alt chip, cind se va prileji cela ce fuge sa fie om de jos, iara cela ce-1 goneaste sa fie boiaren, atunce poate sa uciga boiarenul pre eel mai mic, ce fuge, si sa n-aiba nice o certare, Cind se va acolisi un om de altul nefiindu-i cela nice cu o deala, asa numai intr-o pizma va vrea sa-1 uciga, iara cela inca nu se va da, ce sa va sprijeni cum va putea, de-acia batindu-se ei amindoi, va cunoaste eel asuprit ca-1 va ucide asupritoriul, vazind el ca nu iaste putinta sa- izbaveasca via^a intr-alt chip si-1 va ucide, atunce trebue sa arate la judecatoriu cu marturie cum acel ucis au inceput intii sfada si cum nu i-au fost vinovat, ce de mare nevoe 1-au ucis ca sa scape de moarte, ca intr-alt chip nu era vreame sa poata scapa de acel vrajmas fara numai cu moarte. Atunce de sa va afla cum aceale marturii ce arata acest lucru sint oameni de jos si prosti, sa nu se creaza, ce sa cearte pre ucigatoriul; iara de vor fi marturiile oameni buni si vestiti de credinta. atunce sa se creaza si sa nu se pedepseasca.
fugiia,

cum

se-ar

zice,

PENTRU RANELE CEALE DE MOARTE SI PE\TRU CEALE CE NU VOR FI DE MOARTE; CUM SE VOR CUNOASTE.
'.

fitAVA
1

248.
*
*
-

Zac. 1
'

Zac.

2.

Ranele uncle sint de moarte, carele sint si da nevoe indemnatoare spre moarte, mai virtos aceaste rane ce sa ating de inema sau de crierii capului. Altele iaras sint mai departe, ce acealea nu sint de moarte, ce sa vindeca mai pre lesne, cumu-s la stinghi si la pulpele picioarelor, asijderea si la mina. Aceastea inca de sint vreunele si cu grija pentru lacomiia si poftele ceale reale, cind va face cum nu Se cade cela ce va fi ranit. Care lucru, macara ca sint si de a nu indemnarea spre cumpene de moarte, iara tot trebue cu socotinta, fara numai de sa vor prileji ranele sa fie la piept sau la grumazi si altele ca aceastea. Cela ce va rani pre altul si-i va face rana de moarte si de i se va prileji moarte de intr-acea ranitura, atunce vor vedea to|i cum au murit de acea

RA.NIRI

(gl.

248-249)

251

f&

rana i-l vor certa pre acela ca si pre un ucigatoriu, macara de-ar muri dup-aceaia cit de tirziu, dupa citeva zile; sau de nu vafi mers nice lavraci sa se vraciuiasca, sau macara de va fi dat ^i pe vraci rau sa-1 fie smintit, sau de sa va fi si smintit el singur cu multe lucruri fara de isprava, cu mincari, bauturi si altele asemene acestora, ucigatoriul tot se v a certa ca un vinovat. Cela ce va rani pre altul si-i va face rana nu de moarte, iar dup-aceaia, Zac. pentru destule neputinte, i se va timpla moarte, atunce nu va putea creade judecatoriul cum sa-i fie moartea de intr-acea rana. Drept aceaia acela nu se cade sa se cearte ca un ucigatoriu, ce dupa cum va fi voia judecatoriului, pentru ca acela sau au murit pentru vina vraciului, sau pentru nesocotinta lui, ce sa zice, pentru lacomiia lui si pentru poftele trupului cu nesocotinta lui si mai virtos cind va muri curind, preste purine zile
.

3.

dupa ce

1-au ranit. Cela ce-au ranit pre altul cu rana ca aceaia, sa vie lucrul sa stea la Zac. cumpana de moarte, acela sa chiama c-au miirit de acea rana, i se va certa ucigatoriul acela cu moarte, macara de se-ar gasi gresala si a celui
.,

4.

mincarea lui cea fara de masura, ce sa zice mincari si bauturi, sau si pentru nemestesugul vraciului. Cela ce va rani pre altul cu rana ca aceaia sa nu se cunoasca ce fel de rana iaste, si de i se va timpla moartea de acea rana, acela nu se va chema sa fie mort de rana, mai ales cind nu se va fi pazit, nice va fi chemat vraci sa-1 vaza, sau de ar fi si chemat, el nu va fi ascultat cumu-1 va fi inva^at, sau de sa' va fi smintit singur cu nesocotinta lui, slobozindu-se la bucate si la bauturi. Aceastea toate se cade sa le arate cela ce 1-au ranit, cu marturie ca aceaia, cum au facut toate aceaste gresale ce sint mai sus scrise, si atunce nu se va certa asa cumplit ca un ucigatoriu; iara de nu va arata unele ca aceastea, cum am zis si mai sus, atunce certa-se-va cu moarte, ca un ucigatoriuv
ranit pentru

Zac. 5.

'

I.IND

SE VA PEDEPSI CELA CE-AU RANIT PRE ALTUL, NU SE VA PEDEPSI.

SI

Cf\D

GLA V A

249.
Zac. 1.
**

>

n-au vrut'sa chiame vraci sau de-ar fi si chemat si nu 1-au chemat la vreame, ce s-au intirziiat preste citeva zile, atunce sminteala mortii va fi despre eel ranit. De va gasi ca eel ranit nu asculta cumu-1 invata vraciul si de sa va prileji sa moara de acea rana, atunce vina mortii-^ iast^ el singur, iara nu rana. De sa va fi eel ranit impreunat cu muiare trupeaste, atunce vina mortii ntiri e de rana, ce iaste pentru nesocotinta lui. De va fi eel ranit mincat niscare bucate greale i va fi baut niscare bautura carea cumva, sau de va fi imblat in soare sau in vint la raceala, atunce nu-i e moartea de rana. Cind eel ranit va sa se tamaduiasca cu descintece si cu farmece, atunce el singur iaste vinovat mor^ii-si, fara numai de va fi rana de ceale de

Cind se va afla ca

eel rainit

Zac. 2.

Zac. 3.

Zac. 4.

Zac. 5.
V

j
'

kJ

1,

252

0^r
si

1NDREPTAREA LEGII

f moarte
}

(
Zac.
6,

Zac.

7.

Zac. 8.

Zae.

9.

Zac
i

10.

parasit zicind ca nu se va tamadui; atunce da nevoe de vacnema i farmecatoare sau descintatoare, nu se socoteate sa fie facut asa gresala mare, pentru sa poata sovai cela ce 1-au ranit r atunce sa nu se cearte cu moarte. De va fi marturisit eel ranit, la moartea lui, cum nu-i e moartea de acea rana, ce-i iaste pentru nesocotinta i nepaza lui, atunce nu vom putea creade. Asijderea nu vom creade nice cind va zice ca-i e moartea de acea rana. ' Cind va zice vraciul ca iaste rana de moarte sau nu de moarte, atunce-1 vom creade. Mai virtos cind se va afla ca vraciul iaste dascal, cum le atunce sa creade si mai bine decit ar fi altul mai zic acestora, doftori prost, barbiiariu sau descintatoriu. Cind va zice vraciul cum cutare arma n-au facut rana de moarte,. iara marturiile vor zice ca rana e de moarte, atunce mai creade-se-va vraciul decit marturiile. Orice va zice vraciul vom creade pentru rana, macara de nu se-ar jura, sau de-ar fi vraciul Si jidov sau si de alta leage; atunce vom creade mai mult. Cind se va prileji sa nu fie vracii toti intr-un. cuvint, ce unii sa zica ca rana iaste de moarte, iara altii sa zica ca nu iaste de moarte, atunce vom creade pre cei mai multi, sau pre cei mai buni, sau pre cei destoinici, iara
vracii se vor
fi
;

mi
Zae. 11.

pre* altii.

Iara cind vor fi tot unii ca alalti, amindoaa partile si la tot mestesugul se vor potrivi intr-o fire si intr-un cumpat, atunce judecStoriul va cauta si va socoti madulariul eel ranit; dece de va fi madulariu de ceale mari ce obladuesc pre toate madularele, atunce va creade pre ceia ce zic ca iaste rana de moarte, iara de va fi madulariul din ceale mai mici, atunce va creade pre ceaialalta parte de vraci, carii zic ca rana nuede

moarte.
\>

* i

PENTRU CELA
^
'

CE-S FACE
%

MOARTE, SAU BARBAT, SAU MUIARE.

APostnicului.

va face moarte de voe, pre acela sa nu-1 slujasca, nice sa-1 pomeneasca, cace ca s-au dat de voe sufletul satanei ca $i Iuda Iscariot. &Iara de-s va fi esit afara de minte acela ce au luat acea moarte, atunce sa se slujasca si sa se pomeneasca, cum zice preasfintul Timothei Alexandreanul. Iara de sa va fi omorit de imputinarea sufletului sau, adeca de frica, sau de scirba, sau de basaul oamenilor, sau intr-alt chip se-au omoCarele-s
rit,

acela sa

nu

se slujasca, nice sa se faca ruga pentru dinsul sau prinos.

PENTRU FATA, DE O VA

NESTINE SA-I STRICE FETIA, SAU MACARA 1 CU VOIA EI.


SILt

GLAVA
Apostolii,
ca-

251.

>

non. 66,

'

Canonul 66 al sfintilor apostoli graiaste: cine au spurcat muiarea sau lata cu de-a sila, insa de va fi fost logodita cu cineva, acela sa se pedepseasca ca un preacurvariu iara de nu va, fi fost logodita, atunce sa o ia
;

SILUIRE

(gl-

251-256)

253

T^
_i

muiare, macara de va fi si saraca, macara si de ruda de nu va fi de potriva lui. Cine se va impreuna cu muiarea fata, cu voia ei, si parintii ei sa nu Mathei. stie, iara dupa aceaia vor prinde da veaste, atunce de va vrea sa o la c ce i-au stricat fetia si vor suferi si parintii, atunce sa se faca nunta; iara _ __ ^x+^ v*-n^ii--r^ An ^+n_\Yr.i*iflnan r\aTtil< ci rl 5 cp a imnaoa
.
'.
:

*\>

va avea nemica, atunce sa-1 bata si sa-1 tunza si sa-1 goneasca. Iara nearaoa patriarhului de la Alexandria, chir Athanasie asa Nearaoa a lui porunceaste: muiarea care-s va lepada cinstea si mai virtos de va fi fata Athanasie, si se va culca cu cineva, sau se va fi timplat de o va fi apucat cu de-a patriark sila, .acela sa se pedepseasca cum zic pravilele. $i pedepsa aceluia iaste, Alexandria. dupa cum scrie cartea 20, a saptesprezeace title, in zacialo 81;, si zice asa sa i se tae nasul si sa dea ceiia ce o au stricat a treia parte de in bucatele lui. Iara de va fi fost cu voia muerii r nesilindu-o nimenea, atunce sa o tunza si sa o dea de rusine si sa plateasca si gloaba domniei.
: i
-

'

PENTRU CEIA CE FAC SILA FEATELOR DA LE STRIC.A FETIA, ***' OARE CE FELIU DE PEDEPSA VOR AVEA?
GLAVA
252.
V

Cela ce va face sila vreunii feate si-i va strica fetiia, acela de va fi Zac. bogat, sa-si piarza jumatate de in toata avutiia lui cit va avea; iara de va fi sarac, atunce sa-1 bata i sa-1 goneasca de in locul lui. Cela ce va face sila a muiare vaduo, acela se va certa cu bani dupa Zac.
.

1.

2.

acelui obraz; ^ ... Cela ce va face sila vreunii feate ce i-o vor fi dat parintii sa o hraneasca, Zac. 3; sau la moarte o vor fi lasat pre mina lui sa o grijasca si sa o pazeasca de ce-i vor fi treabele, acela-s va piarde tot ce va avea i sa-1 scoata, sa-1 goneasca si de in locul lui. Robul sau naemitul sau sluga, de va face sila featei stapinu-sau, Zac. 4. * atunce sa-1 arza in foe de viu; iara de va fi fost cu voia featei, atunce sa-i
destoiniciia
-

<

faca moarte Cela ce

si ei.

vreunii feate sau vreunii mueri vaduo si de va Zac. fi cu arme i cu sotii, aceluia sa i se faca moarte; iara de va fi fost fara \ arme, atunci sa se cearte dupa cum va socoti judecatoriul. Oarecind nu se va certa cu moarte cela ce va face sila vreuniia, numai Zac. atunce cind nu o va muta de in casa ei, sau de in casa parintilor ei intr-alt

va face

sila

5.

...

6,

loc.

fata mic^oara, inca sa nu fie de 12 ani, acela se Zac. va certa mai rau de cind ar fi fost fata mare de virsta. Ceia ce fac sila featelor celor mici si inca nu-s de virsta, o seama de Zac. pravile pre cei bogati-i goniia si-i scoatea de in tot locul lor, iara pre cei mai mici-i trimetea la ocna pina cind era voia judecatoriului. Un fel de pravile zic sa .se cearte dupa voia judecatoriului; alteie Zac.
Orjicine

va face

sila la

7,

8.

9.

zic sa-i trimita la ocna, alteie zic sa

li

se faca moarte.

1
!

" * i -

'.

'

.f

,-

\
\

254

INDREPTAREA LEG1I

Zac. 10,

Iara ceaste pravile imparatesti ce sint mai noao, carele sa tin in seama acmu in toata lumea, eale cauta si cerceteaza, dece de va fi fost acea sila a featei foarte cu o nevoe mare ca aceaia, atunce se va omori vinovatul; iara de va fi fost cu dezmierdaciune si cu zburdaciuni si cu

Zac. 11.
4
a

Zac. 12.

Zac. 13.

Zac. 14.

cu fagaduinte si fara nice de o nevoe, atunce se va certa vinovatul dupa cum va fi voia judecatoriului. Muiarea carea i se va face sila cu voia ei, unii zic sa se cearte, altn vaduo, zic sa nu se cearte iara alte pravile imparatesti zic: de va fi muiarea certa nicecum. se va certa dupa voia judecatoriului, iar de va fi fata, nu se va va Cela ce va sili fata sau pre vreo muiare, fie ce f eliu va fi, acela se judeca cu judecata besearicii, ce sa zice se afuriseaste si i se da canon, sa zice se cearta cu si se judeca iar si de judecatoriul eel mirenesc, ce moarte, sau si intr-alt chip, cumu e voia judecatoriului. sau Cela ce va fi om de in clirosul besearicii si de va sili vreo muiare de vreo fata, pre acela sa-1 nevoiasca episcopul sa inzestreaze fata; iara va fi mirean, atunce sa-1 nevoiasca judecatoriul acelui loc sa o inzestreaze. Cela ce va face sila muerii celuia ce-i va fi lasat ceva drept suflet si-s va piarde la moartea lui, acela se va certa dupa voia judecatoriului
dari
si
... ;

'

lucru ce i-au fost dat. nu Coconii carii vor naste de in muiarea ce i se va fi fa cut sila, aceia Zac. 15. vor mosteni nemica de in avearea mine-sa. va fi lost Cela ce sa va fi pedepsit o data sau de doao on dupa cum Zac. 16. sila si altna, voia judecatoriului i el nu se va fi pocait, ce iara va fi facut , atunce se va certa cu moarte. .. acela se va Cela ce-au facut sila, de va fi om den clirosul besearicii, Zac. 17. bam, alteori sa certa dupa voia judecatoriului si uneori se va globi cu beseanca leapada de tot da mesereare-si, iara uneori se opreaste da fata. Atita voe iar dupa aceastea dupa toate se cade tot sa inzestreaze judecaveghiata au acesti oameni de in clirosul besearicii, cit nu se bat la nu faca nice se poarta pre ulite cind fac vreo gresala, pentru sa toriu, rusine cinului besearicii. cliros, atunce Cela ce va face sila muerii vaduo, acela de va fi om de in Zac. 18. de va sadea pina cind se va inchide intr-6 minastire sau intr-o temnita, x '; _ va fi voia judecatoriului. tinea va sili vreo fata si dup-aceaia, cu voia ei, o va lua de o va Cela ce Zac. 19. nicecum cu pravilele in casa de-i va fi ca o curva, acela nu se ya certa ceale imparatesti, ce numai de la besearica. curva, carea i se va face sila, si dupa aceaia de se va face .Muiarea Zac. 20. facut sila. aceaia nu va putea sa-s ceara zeastrele de la cela ce i-au de sa muiare, dupa ce 6 va sili cineva, iara ea se va invata Oricare Zac. 21. fara _de cmste, va impreuna de multe ori cu acela, aceaia nu se cmama de cmste iara rusinata, pentru ca-i ajunge ca au fost de intii muiare nice Drept de intiia data, aceaia biruiaste si si pnsoseaste. sila ce'i-au facut zeastrele. aceaia poate sa mearga la judecatoriu sa-s ceae J lacut sila va fi Cace va certa judecatoriul pre cineva pentru cace se Zac. 22. dara de va fi intii sa cerceteaze bine, ca sa vaza vreunii mueri, trebue muiare rea si muiarea de cinste, pentru ca de va fi fost de ocara ji fost facut sila. curva, atunce nuse va certa nemica cela cei-au
acel
.
-

>;

'

.<

>

SILUIBE

(gl.'.

251-256)

265
/

acela, de Zac, face sila vreunii feate ca sa o ia sa-i fie muiare, Cela ce va va grabi sa se cunune cu dinsa, mi se va certa nemica. face sila vreunii Zac, carea se da in veacul de-acum celuia ce va Certarea va vrea judecatoriul, mueri, aceaia iaste dupa voia judecatoriului si cum
asa-i

2d.

24.

va

certa.

FEATE OlND IASTE DATORIU GEL CE VA FACE SILA VREUNII SA O INZESTREAZE, SI CiND O VA LUA SA-I FIE MUIARE.

'GL AV A
face sila

253.

'.

->

Zac. 1. Vreunii feate, acela de o va inzestra si se va cununa Cela ce va nemica iara de nu va vrea cu dinsa sa-i fie f ameae, atunce nu se va certa eerta-1-va dupa voia lui o ia muiare, atunce judecatoriul eel mirenesc sa iara judecatoriul besearicii-1 v~a afunsi pina sili sa o inzestreaze si-1 va dnd se va pocai si-s va face canonul. Zac. 2 parintii featei sa o dea dupa cela ce l-au. tacut sila, De nu vor vrea dea, ce numai ce-1 atunce nu va putea judecatoriul sa-i faca cu sila sa o ./ va sili sa o inzestreaze acel vinovat. ... asupnte Zac, 3 cen Zeastrele ce sa cade sa dea cela ce-au facut sila featei silnicului, si aceasta trebue sa fie dupa desfoinicia featei si dupa avearea numarul si cit va fi pre seama judecatoriului, sa raspunza ce sa zice sta zeastrea, multa a putina. putea da Zac. 4. sila vreunii feate si el va fi sarac si nu va Cela ce va face tirg cu pialea goala .si zeastrele cum se cade, atunce sa-1 poarte pre in in toata bata pre in toate ulitele de-aciia sa-1 scoata sa-1 goneasca de sa-1 \..\ eparhiia acelui judecatoriu. : Zac. 5. casnic si va face sila vreunii feate si apoi cace are De va fi nestine nu poate sa o ia sa-i' fie muiare, atunce judecatoriul sa-1 sileasca muiare, va fi voia. sa o inzestreaze, iara pre dinsul sa-1 cearte cumU-i Zac. 6. se imparta nunta care; se-au facut cu fata carea De sa va prileji sa i-au facut sila, acealea i-au facut sila, atunce zeastrele ce i-au fost dat cind viata ei inca nu se vor mai infoarce la dinsul, ce le va lua fata, si dupa
; ; *
.
*

fi

cmama Zac. darui fata zeastrele sale celuia ce i-au facut sila, se Cind va socoteasca si -atunce ca i le-au daruit; iara asa trebue judecatoriul sa frica foarte bine sa nu cumva fie facind acest lucru de vreo sa cerceteaze inselaciune a cuiva, pentru .ca sa-s daruiasca fata zeastrele, sau cu alta
inzestreaze. atunce nu va folosi darul acela, ce sa va nevoi sa o chip nu Cind vor fi parintii featei vii, atunce nice intr-o seama de va putea fata sa-s daruiasca zeastrele celuia ce i-au facut sila. zeastrele, va Cind va sta lucrul in cumpana, cum de- va darui fata vinovat sa o sa se faca sa fie curva, atunce judecatoriul sileaste pre vrea inzestreaze si sa o si marite cum mai de graba. si - Cind se'va face sila featei cu voia ei, ce sa zice cind va vrea si ea pentru.sa raspunza se impreune cu barbat, atunce judecatoriul, vapofti sa cum au fost pe dreptate pentru rindul zeastrelor, trebue sa cerceteaze
Zac.

si

ceia ce

vor mosteni

avearea

ei.

7.

8.

Zac. 9.

Zac. 10.

256
*
1

INDRE-PTAREA , LEGII

Zac. 11,

acea voe a featei, sa vaza cindai doara se va fi indemnat fata dupa multe lingusale si fagaduiale ce-i va fi fagaduit fi inca-i va fi si daruit pina o va fi pornit spre impreunare, atunce silitoriul sa nevoiaste numai sa o inzestreaze iara de va fi mers fata singura la barbat de-1 va fi ispitit pina-1 va fi gasit, nechemata de nimenilea, atunce vinovatul nu o va inzestra. i iarasi de va fi priimit fata fara atitea cuvinte, numai cace-i va fi zis o data, atunce judecatoriul eel mirenesc nu va indemna pre cela ce i-au facut sila sa o inzestreaze; iara judecatoriul besearicii, de nu p va inzestra, atunce-1 va afurisi. Zeastrele se cade sa le dea silitoriul featei la vreamea cind se va marita, iara sa nu-i dea mai nainte.
;
-

'

In ce chip se

va putea arAta cum sA se fie fAcut


fiecArii feate.

SILA

>

GL
i * t *

AVA

254.
*

'
(

*
^"

Zac. 1.

Zac. 2.
>

cu tipetele ce va striga cindu-i va face sila barbatul cine va fi, pre carele sa auza vecinii si ceia ce vor treace pe drum si sa marturiseasca, atunce se va arata cum i s-au facut sila featei. Arata-se cum se-au stricat fetiia featei, pre singe ce se va arata pre

Cu

glasul

A
/

hainele ei
Zac. 3.

fi

pre

iia featei.

Cind va avea sa arate fata cum au fost fata curata la vreamea cind se-au impreunat cu barbatul, atunce de va jura cum au fost fata intreaga, 0-vom creade, si aceasta inca cind vor marturisi si vecinii cum au stiut de fata curata si s-au petrecut viata cu cinste. Iara de va fi avut veaste rea si vecinii nu o vor fi tiind nice intr-o cinste, atunce nu-i vom creade
nice juramintul. Veastea cind se va auzi ca cutaria i-au stricat fetiia cutarele, atunce v nu iaste aceasta aratare la judecatoriu cum acela sa-i fie stricat fetia adevarat; iara asa face prepus fi banuiala mare foarte. Marturiile de in casa featei, acealea nu vor putea arata cum se-au facut sila featei, ce vor da numai prepus si banuiala. Cind va marturisi mbasa cum iaste fata intregga, atunce o vom creade, $ i aceasta insa cind va fi muiare ca aceaia de cinste moasa si de o va fi vazut ca iaste fata si o va fi socotit bine cum iaste intreaga i o au pipait cu miinile, si inca de-ar fi mai fost cu moasa doao mueri destoinice de-a
sa creaderea
fi

Zac

4.

Zac. 5.

Zac.

6.

invatate bine la acest mestesug.


SI
255.

PENTRU STRICAREA COPILELOR GLAVA

GANONUL BARBATULUI.

A
\
i

lui

Arme-

Cine va strica vreo copila pre leage, aceluia sa


i

mai nainte pina nu va ajunge


fi

la virsta ei
lui

hopul.
*

se tae nasul,

jumatate de haine

fi

de bucatele

sa le dea aceii feate ce o au stricat. Cind nu iaste muiarea de 12 ani fi mai mare, ce mai mica de atita, APostnicului. atunce se canoneafte cela ce o au stricat ani 12 sa nu se cuminece, sau si cu mai scadeare, cum va parea sau cum va socoti arhiereul sau duhovnicul.

RAPIRE
ft

IEROSILIE

(gL

257-260)

257

P
p

DA SILA, PENTRU CALUGARITA, DE O VA APUCA COPILA DE STAPlNU-SAU, SAU ALTA MUIARE DA CINEVA. SAU
CI1VEVA CU

G LAV A

256.

_ **w

stapinuapuca ceneva calugarita cu de-a sila, sau slujnica de De va buna muiare da vreun om, si se va arata viata d cea de intn sau, sau sau alta sa nu se cuminece lara curata acela 40 de zile sa se eearte, sau 1 an si vreame rea, atunce sa fost viata ei cea de intii mai de nainte de-i va fi am 7. se canoneasca ca o curva, adeca aceaia sa nu se sluinica cea apucata cu da sila de stapinu-sau, Pre ca o curva sa se iara de sa va fi facut cu voia ei, atunce canoneasca
;

farigr&deanuL
o

Nichifor

"'-*

Marele
lie,

Vasi-

canon. 49.

canoneasca.
1

*
I

PENTRU CE CERT ARE SE VA DA CELUIA CE VA


cAlugAritA.
'

ItAPI

MUIARE

II

GLAVA

257.

va numai rapi calugarita de la minastire, acela nu se Cela ce va minastire de la carea inca si bucatele lui toate se vor da la ^mop, ce au rapitu-o. vor pune Zac. se va rapi de la minastire, pre aceaia o Calugarita carea cu paza mare. alta minastire si acolea sa o pazeasca foarte de va lacui la ce va Ii Zac. rapi pe vreo muiare calugarita sau alt obraz Cela ce va inlauntru in minastire si de o va lui Dumnezeu si va fi sezind fagaduit

2.

3'.

nu va afla sa o fie indemnat sau sfatuit, sau sa-i rani cu voia ei, iara lucruri sau ceva sa o momeasca, sau sa-i fie fagaduit niscare fie daruit tot se va certa sa nu fie facut nice una de aceastea, *bani, acela macara ajute sa nu-si piarza via^a. si nice un lucru nu poate sa-i cu moarte, va apuca vreo muiare mireana de la minastire, si acela se Cela ce'va
el

Zac.

4.

certa cu moarte.

u ! face pace cu obrazm Zac. 5 Pravila imparateasca iaste tuturor certa asa gresala, atunce cela ce-au asuprit nu se va eel asuprit la fiece pravila nu se tine Iara la aceasta gresala a rapitului, aceasta cumplit. carele de cace ca obrazul eel asuprit iaste Dumnezeu seama, pentru
oricine
**

'-..., va cum

in

Dece cu Dumnezeu asupreaste cu rapitul a neveastei lui, calugaritei. intii se nu poate ajuta destoinic sa faca pace drept aceaia nice un lucru cine iaste viata. rapitoriului calugaritei sa nu-s piarza
;

PEL DE CEIA CE FAC CUR VIE CU CALUOARITE. ACE ST PENTRU

GRESALE SA CHIAMA ELINEASTE IEROSILIA.


-.

GLAVA

258.
Zac.
i

cu cite de multe feliuri, de& toate feliurile de gresale, lerosilia iaste Iara aicea, omul de besearica, toate acealea sa chiama irosiln. se atinge intr-acesta chip: acestii pravile, aceasta irosilie sa inteleage la tocmeala cinul beseancn, un mirean, sau fie si gramatic, ce sa zice om de adeca

17

c.

1201

r*
4,
*+Jtm'l*
'

*r

258

INDREP-TAREA LEGII

de sa va prileji sa se impreune trupeaste cu vreo calugarita carea iaste de pururea supt inchisoarea minastirii sau si den afara de minastire, sau cincl se va impreuna trupeaste cu vreo muiare mireana in besearica, sau sa se impreune cu vreo muiare ce sa va fi fagaduit sa
fie si preotit,

sau

fie

calugarita.

Zac. 2. Zac.
'

3,

>

cu cumplita moarte se va pedepsi. Cela ce va face acest lucru, ierosilie, acela face deodata trei pacate mari, de ceale de moarte: intli singe a QAg4g^BJj a doa face preacurvie, a treia face furtisag, pentnT~^"T^^^estini^s-au prilejit de are pre calugarita adevarata sora sufleteasca dece cine o va rusina veri cu voe, veri fara voia ei, acela rusineaza adevarat pre soru-sa; drept aceaia iata ea se chiama c-au facut singe amestecat. $i iarasi calugarita se chiama nevasta lui Dumnezeu, carea iaste cununata^li Dumnezeu; dece cine sa impreuna cu dinsa, acela se impreuna cu muiare cu barbat; drept aceaia iata ca face preacurvie; aicea sint doao pacate mari de moarte. A treia, calugarita se chiama si iaste vas da besearica, dece cine o va instriina de
ierosilie, acela
;

Tot omul ce va face

in besearica

si

va spurca, acela iata ca face

ierosilie. $i ierosilos sa

chiama

mai chiar

fur de besearica, drept aceaia acela sa chiama c-au furat acel vas de besearica; si iata, cu un pacat face trei pacate de ceale mari de

Zac. 4.

Zac. 5.

Zac. 6.

Zac. 7.

Za<?.

5.

Zac.

9.

moarte, cum scrie mai sus. Drept aceaia aceluia alta n-au ce-i face, numai ce-i poate fi ca-1 vor omori numai cu o moarte.. * Cela ce sa va impreuna trupeaste cu calugarita, acela alta certare nu pot sa-i mai dea, fara numai o moarte si sa i se ia tot ce va avea* sa se dea minastirii de unde iaste calugarita. qtf Oricare calugarita de va vrea ea singura cu voia ei sa se impreune cu vreun barbat trupeaste, pre aceaia sa o duca la alta minastire, sa o inchiza acolo si foarte sa fie in paza tare, cindai cu canon, cu post, cu ruga,, doara se-ar putea ceva infolosi si sa fie si celorlalte invatatura buna ca sa aiba frica, sa se teama. Iara alta certare trupeasca nu va avea pentru vini ca aceastea intii pentru cace ca ea nu iaste nice atita vinovata cum iaste vinovat barbatul de vreame ce aceaia sade la minastire si nu se duce sa cearce pre nimeniiea, cumu e barbatul de mearge de o momeaste si o prilesteaste. A doa, putine calugarite se fac de buna voia lor, iara mai multe se fac cu de-a sila si cu in^elaturi, sau mai multe si da nevoe. Drept aceaia judecatoriul sa fie cu mila spre dinsele. f Cela ce sa va insura de va lua muiare calugarita, aceaia nunta nu e destul ca iaste de ris si de batjocura si urita tuturor, ce inca se pedepseaste si cu moarte. Feciorii carii se vor naste de in calugarita, aceia sint copili si nu vor mostcni nemica de in avearea mine-sa. Cela ce sa va impreuna cu muiare carea inca nu va fi calugarita, ce numai ce va fi purtind hainele, acela atita se va certa ca si cind ar fi calugarita de tot de isprava. Cela ce sa va impreuna cu slujnicile calugaritelor, carele sint den afara de minastire, acela nu se va certa ca cela ce sa impreuna cu calugarita,
?
;

ce se
Zac. 10.

sa

va certa dupa voia judecatoriului, ca un curvariu. Nu vor putea parintii, nice rudele calugaritei sa faca pace cu cela ce va fi impreunat trupeaste cu calugarita lor; iara de ar face si pace,

HAPIRE

SI

.IKROSILTK

(gl.

257-260)

259
r

atunce vinovatul mi-s va folosi nemica cu aceasta pace, ce tot se va pedepsi cu moarte.. Cela ce va saruta calugarita, acela se va certa dupa cum va vrea judecatoriul, iara nu cu moarte.
..

Zac.

1L

pentru rapiri

si

ce certare se cade sa se dea rApitorilor.


ii

A VA

259.
Zac. 1

Rapitori se chiama aceia ce vor apuca de vor rapi muiarea cuiva cea de cinste, de-s vor ride de dinsa, sau vreo fata cocoana, sau vadua, sau calugarita, sau vreun copil, cind vor lua pre fiecarii cu de-a sila si-i vor duce de intr-acel loc unde le va fi voia, de sa vor mesteca trupeaste. jf Certarea rapitorilor iaste numai moartea. Cela ce va rapi pc vreo muiare, acela nu se va certa numai cu moarte, ce inca-s va piarde si bucatele, ca le va da judecatoriul muerii ceii rapite, de va fi muiarea rnireana, iara de va fi calugarita, atunce-i va da judecatoriul puteare sa se hraneasca cu venitul ce va fi de in aceale bucate in toata viata ei, si inca si dupa moartea ei le va da judecatoriul toate aceale bucate la minastire de la carea au rapitu-o. Nu se va numai omori rapitoriul, nice- va piarde numai bucatele, ce inca si ceia ce 1-a sfatuit sa rapeasca sau i-au dat ajutoriu sa rapeasca, ^i aceia se vor omori si-s vor piarde si bucatele. Iara de-1 vor fi numai sfatuit, iara nu-i vor fi ajutat la vreamea rapirii, atunce-i vor numai omori, iara bucatele nu-5 vor piarde. Bucatele rapitoriului toate se vor da muerii ceiia ce o au rapit, macara c-au fost numai cum ar fi negutata nunta intre dinsii. Parintii, fratii, rudele, stapinii muerii, toti acestea pot sa uciga de tot pre rapitori i sa n-aiba nice unul nice o certare si inca nu numai pre insa rapitori, ce si pre sotiile lor si pre ceia ce le vor fi intr-ajutoriu numai cindu-i vor gasi fa cind acel lucru, ce sa zice cind vor rapi,
J

Zac.
*

2. 3.

Zac.

Zac.

4.

<>

1 1

Zac.

5.

Zac.

6,

iara

nu

alta data.

<

Cela ce va rapi copil pentru zburdaciunea trupului, acela sa pata Zac. ca i ceia ce scrie mai sus pre acela cine-1 va ucide sa fie ucis si nice o certare sa nu aiba. Nu va scapa rapitoriul sa nu se cearte zicind c-au rapit muiare pentru Zac.
;

7.

8.

cunune cu dinsa, ce tot se va certa. Nunta ce sa va face dupa ce s-au rapit, aceaia nu e buna, ce iaste un lucru asa cum nu s-ar fi fost, dupa cum dau invatatura pravilele
sa se

Zac.

9,

pentru ca pravila beasearicii iarta acest feliu de nunte, cind nu vor avea si alta sminteala fara de rapirea. Cela ce va apuca, ce sa zice va rapi pe vreo muiare carea va fi fagadiiita altui barbat, acela nicecum sa nu se poata cununa cu dinsa, iara inca nice cu alta, nice cu una nu poate sa se mai cunune acela
imparatesti,
rapitoriu.

Zac. 10.

...
Zac. 11

la

Cind va rapi nestine vreo fameae si iarasi o va lasa de sa va intoarce parinti si acasa-si, si atunce de sa va insura si sa se cunune cu dinsa,

17*

260

fNDREPTAREA LEGM

Zac.

12.

aceaia nunta va fi buna si nu se va certa ca un rapitoriu; iara de o va fi rapit si se va fi si cununat, aceaia nunta nu e buna de nemica, ca se va certa ca un rapitoriu. Certarea rapitorilor iaste nu numai spre cela ce rapeaste fata cocoana, ce inca si spre cela ce rapeaste muiare cu barbat, sau si despartita de barbat, sau vaduo, sau roaba, sau fata de suflet, veri bogata, veri saraca, veri cinstita, veri fara cinste, tot intr-un chip $i cu o certare se vor
certa.

Zac. 13.

Zac. 14,

Zac. 15,

Zac. 16,

Oricare rob, sau naemit, sau slugoiu, de va rapi vreo farneae, acela nu se va certa numai cu moarte, ce inca-1 vor si arde in foe. Nu numai rapitoriul se va certa, ce inca si cine 1-au sfatuit si ceia ce-i vor fi ajutat si ceia ce-i vor fi posiu^it la aceaia treaba, la rapit, si aceia se vor certa toti intr-un chip ca si rapitoriul. Oricine va ascunde rapitoriul in casa lui cind va rapi muiarea, acela ca un rapitoriu se va certa si acela, iara numai nu-s va piarde bucatele. Oricare muiare va rapi pe vreun barbat pentru dezmierdaciunea ei, aceaia ca un rapitoriu se va certa $i ea, de vreame ce nu iaste la judecatoriu alta nemica, fara tot o certare celuia ce rapeaste, fie barbat, fie

fameae.
Zae. 17,

Zac. 18.
Zac. 19.

Zac. 20.

Zac. 21

Zac. 22.

Muiarea carea va rapi pre alta muiare pentru zburdaciunea trupului, *m aceaia ca un rapitoriu se va certa. Cela ce va rapi copil, acela ca un rapitoriu se va certa. Cela ce va rapi pe vreun copil nu pentru dezmierdaciunea trupului, ce sa-1 duca cu sine in vreo cale, sau la oaste, acela sa se cearte dupa cum va fi voia judecatoriului. Oricine va rapi cocoana tinerea, carea nu va fi inca de virsta de barbat, si de-i va strica fetia, acela sa se cearte cu cumplita moarte, ce sa zice mai rau decit pre rapitoriu, macara ca zic o searoa de dascali cum de va fi fata mica, atunce rapitoriul sa se cearte cu ocna si toate bucatele lui sa se dea featei aceii stricate. Cela ce va strica fetia vreunii cocoane tinerea, carea nu va fi inca de virsta, macara ca nu o au rapit de intr-un loo intr-alta parte, iara tot ca pe un rapitoriu sa-1 cearte. Cela ce va rapi vreo muiare, si dup-aceaia o va marita dupa alt barbat, acela cu unele ca aceastea nu va putea sovai, ce tot se va certa ca

un
Zac. 23,

rapitoriu.

Zac

24,

Zac. 25.

Zac. 26.

Rapitoriul iaste datoriu sa inzestreaze pre muiarea carea au rapit, dupa puterea lui si dupa putearea si destoiniciia muerii. Asijderea si judecatoriului se cade sa-1 indeamne sa o inzestreaze dupa destoiniciia aminduror. Oricare rapitoriu nu va priimi leagea cumu-1 va judeca judecatoriul ce va alerga la alt judecatoriu mai mare, nadejduindu-se de alta isprava mai buna, atunce aceaia isprava a doa n-are nice o tarie. Mai mare iaste rapirea cind va fi cu sotii multe si cu multe feluri de arme si cace sa rapeaste fata de mare boiaren, si atunce judecatoriul va certa mai mult de cum ar fi rapirea mai mica. Rapitoriul se cearta fie in ce loc unde-1 vor prinde. Cum se-ar zice, un om ce va rapi vreo muiare de cinste, de in cetate de in Tirgoviste si o va duce la Brasov in Tara Ungureasca, sau la Moldova, dup-aceaia

RAPIRE

IEROSILIE

(gl,

257-260)

261

de sa va prileji sa-1 prinza aicea supt tinutul Tirgovistii, atunce acela se va pedepsi de la domnul muntenesc; iara de sa va 'prinde supt tinutul Brasovului sau al Moldovei, iar se va pedepsi de la biruitoriul locului aceluia. $i atunce nice domnul de in Jara Munteneasca nu i se cade sa-1 trimeata acolo, de va fi ungur sau sas, sau moldovean rapitoriul, la judetul de la Brasov sau la Moldova, nice obladuitoriul acelui loc spre domnul Tarn Muntenesti deaca va fi muntean numai ce sa cade sa adevereaze judecatoriul cu marturii oameni de credin^a cum iaste rapitoriu, si atunce se va pedepsi si nu-1 va mai trimite aiurea. Iara de vor scrie carti domnii unul la alalt si sa-i ceara, ca pe niste oameni de loc, atunce iaste datoriu domnul acela, supt care biruire se-au prins rapitoriul, sa-1 trimeata catra
;

celalalt.

'

Toate gresalele pina in cinci ani se savirsesc, cum se-ar zice orice fel de gresala de va gresi nestine, fi de nu-1 va piri nimenile la judecatoriu pina in cinci ani, nu mai poate nimenile de aciia sa-1 pirasca de in 5 ani inainte; iara numai rapitul nu se poate sfirsi in cinci ani, ce dupa zeace ani; inca. si mai mult poate fiecine pre rapitor sa-1 pirasca, si asa sa se pedepseasca ca un rapitoriu. Rapitoriul de sa va ascunde in besearica pentru sa nu-1 poata lua judecatoriul, iara asa de in besearica totu-1 va prinde si-1 va scoate de-1 va certa cum i se cade. Rapitura cea adevarata se cade sa aiba aceaste doao seamne: intii sa ridice muiarea de intr-un loc sa o duca intr-alt loc; a doa sa-i faca-sila spre cinstea ei. Iara de va lipsi una de intr-aceaste doao lucruri, atunce nu iaste rapirea deplina.
Cela ce

Zac. 27.

Zac. 28.

Zac. 29.

va rapi muiarea de in casa parin^ilor ei si sa o duca la casa-si Zac. 30. dupa ce sa va fi culcat cu dinsa, acela nu se va certa. Cela ce va rapi pre muiare mainte da ce se va culca cu dinsa, iara Zac 31 e a st Sindul s5 se ^ ac calugarita, macara ca o au si maritat { ! ? *? parinfii, iara acela tot se va certa ca un rapitoriu. Iara de sa va fi rapit cu voia ei, vrind pentru sa lacuiasca cu barbat, atunce nu se va certa; fara numai de o va fi rapit fara de voia ei si cindu-i va fi facut sila, pentru sila ce-au facut, se va certa dupa voia judecatoriului. Nu va putea sovai rapitoriul zicind ca iaste mic de zile, de nu-i e Zac. 32. vreamea inca de insurat, ce tot se va certa i asa, iara asa mai putinel. Nunta ce sa va face intre obrazul eel rapitoriu si al ceil rapite, atunce Zac. 33. sovaiaste rapitoriul si scapa sa nu se omoara, iara asa numai ce-si piarde bucatele si le va lua muiarea sa fie ale ei. Iara sfeatnicii si ajutatorii rapitoriului nu se vor putea mintui asa, ce sa vor certa dupa cum va fi voia judecatoriului si aceasta se zice pentru ceia ce vor fi aiutat la rapire, iara nu pentru ceia ce-au ajutat dupa ce se-au rapit, ce sa zice ceia ce-i vor fi priimit in casele lor si-i vor fi ocrotit pre rapitori. Rapitoriul de pururea se va certa, ver fie cu voia muerii, ver nu fie. Zac. 34. De-ar fi cu voia muerii, poate fi ca nu se-ar. certa rapitoriul cu moarte; iara deaca nu va vrea muiarea si se va fi rapit cu sila, atunce se va
;

certa cu moarte.

Rapitoriul de sa va prilejui sa rapeasca calugarita si pentru sa scape Zac. de pedepsa vietii lui, va vrea sa arate cum au lost cu voia ei de se-au

35.

262
m

INDREPTAREA LEGII

rapit, aceluia nu-i

va

folosi

nemica voia

ei,

ce

numai

ce sa

va pedepsi

Zac. 36.

Zac. 37.

Zac. 38.

Zac. 39.

Zac. 40,

Zac. 41
! '

cu moarte. Cind va marturisi muiarea singura de va zice cum se-au rapit cu voia ei, ca sa scape rapitoriul de pedepsa mortii, atunce se cade sa cercetpaze bine judecatoriul, sa nu fie tocmeala sau invatatura parintilor rapitoriului sau a rudelor lui, cu dare si cu multe mestesuguri, de vor fi plecat muiarea sa zica acest cuvint, cum iaste cu voia ei; dece sa socoteasca tot lucrul pre amanuntul. De-acia de sa va afla cum sint aceastea mestesuguri, atunce rapitoriul numai ce-s va piarde viata; iara de sa va afla cum muiarea graiaste de la ea, neindemnata de nimenile, atunce rapitoriul se va certa dupa voia judecatoriului. De sa va afla cum sa fie dat vreun rapitoriu bani multi muerii mainte de ce-au rapit-o, pentru sa o pleace sa fie cu voia ei si sa marturiseasca cum se-au rapit cu voia ei, atunce trebuie sa socoteasca judecatoriul, afara de ceia ce i-au dat, sa nu-i fie fagaduit i altii pentru ca de-i va fi fagaduit si altii, atunce piarde-s va viata, iara de nu-i va fi fagaduit alt nemica, atunce se va certa dupa voia judecatoriului. De vor vrea parintii f eatei si de vor indemna pre rapitoriu sa le rapeasca fata si fata nu va vrea, atunce se va certa rapitoriul cu moarte. Cind se vor iubi amindoi, rapitoriul cu fata cea rapita, si neputind intr-alt chip sa se impreune, iara pentru dragoste ce au la mijlocul lor se vor sfatuit sa se rapeasca, atunce, cum zic o seama de dascali, nu se va certa rapitoriul, de vreame ce iaste un lucru cum ar fi turbat de dragoste iara altii si mai multi si mai credinciosi dascali zic cum sa se cearte cu certare usoara, dupa cum va fi voia judecatoriului. Cind vor rapi pre o muiare si rapitorii vor fi cu sfatul si stirea ei, i ea nu va vrea sa-i faca sila spre cinstea ei, iara rapitoriul o va sili si se va culca cu dinsa fara voia ei, atunce pentru rapirea nu se va omori, iara pentru ce i-au facut sila i se va taia capuL Cind va arata rapitoriul cum nicecum sa nu fie tocmiti cu fameaia cind au rapitu-o, ce inca vor fi si cununati impreuna, atunce nu vor lua
;

'

nice o certare.

IB

vrea, sau si cu sfatul si cu stirea ei se-ar rapi si sa-si strice si fetiia, atunce, cu aceastea cu toate muiarea nu se va certa nicecum, numai rapitoriul se cearta dupa voia judecatoriului. Trebue rapitoriul sa arate judecatoriului cu marturii aceia oameni Zac. 43, de credinta, sau si cu gura muerii, cum muiarea au vrut cu voia ei sa se rapeasca si atunce se va izbavi rapitoriul de moarte: pentru ca de nu va pune tot lucrul sa fie de fata, sa cunoasca totiinaintea judecatoriului, alta nu va fi, ce numai ce-s va piarde viata. Cind va avea rapitoriul marturii multi sa marturiseasca cum au rapit Zac. 44. pre muiare cu voia ei, iara muiarea va avea marturii cum au rapitu-o cu sila, atunce judecatoriul creade mai mult pre marturiile muerii, de-ar fi numai doi, decit pre cei multi marturii ai barbatului. Iara de nu vor avea marturii nice o parte nice alta, atunce a arate Zac. 45. rapitoriul seamne ca acealea cu tarie ca sa se poata creade cum se-au facut rapirea cu voia ei. Iara seamnele ce vor sa arate sint aceastea: a doa, cum au trimis de intii, cum muiarea iubea foarte pre rapitoriu
Zac. 42,

Muiarea macara de ar

si

4
[

kApIRE

SI

IEROSILIE

(gl.

257-260)

263
i

o gaseasca ; a treia, cum la vremea rapirii n-au 1-au chemat sa strigat sa-i vie cineva ajutoriu; a patra, cum o au gasit cu haine frumoase imbracata fiind gata. $i atunce, deaca. va avea aceastea seamne, nu se va certa cu moarte, macara de-ar si zice ea cu gura ei cum au rapitu-o cu sila. Iara de nu va avea marturii muiarea, sau seamne sa arate acesta

mearga

-i

sa.

va putea creade judecatoriul. Cind va marturisi muiarea singura cu gura ei cum mainte de ce se-au rapit, au fost f acuta nunta adins eisi, atunce de o va afla judecatoriul
lucru, atunce

nu

Zac. 46.

ca face aceasta marturie de in putearea ei, sau supt ascultarea parintilor ei, atunce o va creade judecatoriul; iara de va fi in casa si supt putearea barbatului, atunce nu o va creade.

AICEA SCRIEM SA SE STIE CE PEDEPSA SE VA DA CELUIA CE rApeaste MUIARE curvA.

GLAVA
Nu
se

260.
Zac. 1.

va certa ca un rapitoriu cela ce va rapi pe vreo muiare curva, ce sa va certa dupa voia judecatoriului. Pravilele carele dau certare pina la moarte celora ce rapesc mueri cu de-a sila, acealea se socotesc cindu e la muiarea de cinste, sau sa fie

Zac. 2.

sloboda sau maritata sau fata cocoana. Rapitoriul pentru sa fuga da pedepsa vietii lui, va arata la judeca- Zac. toriu cum aceasta muiare mainte de rapit, au curvit cu altul si iaste curva. Atunce judecatoriul trebue sa caute de va fi fost acea curvie la aratare de fata, atunce nu se va certa rapitoriul iara de va fi pre ascuns $i vecinii vo'r zice ca iaste muiare buna, atunce rapitoriul t^i va piarde viata. Cela ce va rapi muiare curva cu voia ei, acela nu se va certa nicecum. Zac. Cela ce va rapi vreo muiare de cinste socotind cu asupreala cum sa Zac. fie curva, acela nu-s va piarde viata, ce sa va certa dupa voia judeca;

3.

4. 5.

toriului.

Cela ce va rapi muiare curva carea s&va fi intors de in petreacerea ei Zac. cea rea si se va fi cununat cu vreun barbat cu leage, atunce trebue sa cerceteaze judecatoriul: de sa va afla ca acea curva deaca s-au cununat s-au petredut viata cu cinste, atunce va omori pre rapitoriu iar de va fi curvind si dupa ce s-au cununat iara^i, atunce nu-s va piarde viata, ce sa va certa dupa voia judecatoriului. Curva se cunoaste pre locul ce lacuiaste si pre haine ce poarta de sa Zac. va fi pocait de curvie au ba. Dece oricine va rapi curva pocaita acela
;

6.

7.

certa-se-va cu moarte. Cind zicem ca cela ce va rapi curva nu se va certa, aceasta se soco- Zac. S. teaste numai cum ca nu-s va piarde viata, iara intr-alt chip tot se va certa dupa voia judecatoriului. Oricine va rapi muiare curva si o va tinea in casa cu sila, de aceaia Zac 9, vor numara zeace zile de cind au luatu-o si o tine in casa-s ; dece acela de nu va da la domnie doao sute de talere batute, atunce i se va taia
,

-<

*-

'

o mina.

A
v *

s
]

264

iNDREPTAREA LEGI1
Cela ce

Zac. 10,

va rapi muiare ciirva i de va fi $i cu alte sotii linga sine, inca zeace oameni intrarmati, aceluia i se va taia capul. Sau cum inva^a i alti dascali, sa se cearte cum va fi voia judecatoriului, macara ca aceasta voe a judecatoriului sa tinde, cum am si mai zis pre multe locuri, pina la moarte i mai virtos cind se va rapi fara frica lui Dumnezeu si
;

Zac. 11

fara rusine de oameni. Cela ce va rapi pe vreo muiare de cinste si sa o poarte de in loc in loc, iara sa nu se impreune cu dinsa trupeaste, atunce se cade sa caute judecatoriul si sa ia seama binisor i, de va afla adevarat cum pentru cace se-au cait ce-au facut, pentru aceaia nu se-au impreunat cu dinsa, acela nu se va certa cu moarte, ce dupa voia judecatoriului; iara de sa va afla ca nu s-au impreunat pentru alta sminteala ce-au avut, atunce
.

Zac. 12.
I"

Zac. 13.
.

va pedepsi cu moarte. Cela ce va mearge in vreo casa pentru sa rapeasca pe vreo muiare, iara nu o au rapit, de aceasta trebuie sa cerceteaze judecatoriul de ce de nu o va fi rapit, iar asa pentru sine, cace se va fi cait ce va sa faca i va fi fugit de-acolea, acela nu se va certa cu moarte. Iara de sa va afla ca nu o au rapit pentru ca nu o au gasit acolea, sau cind vor fi alergat oameni multi de nu o vor fi lasat, sau $i pentru alta sminteala, atunce va certa judecatoriul pre acela cu moarte ca si cind o ar
se

Zac. 14

ce sa ispiteaste sa rapeasca calugari^a, macara de nu o ar ^Tnice rapi, acela totu-s va piarde viata ca si cind o ar rapi. i de-i va I zice macara un cuvint: esi de in minastire si eu te voiu lua sa-m fii " muiare i ma voiu cununa cu tine, si numai pentru atita-s va piarde viata. Toate pravilele impreuna inva^a de toate gre^alele, cum cela ce nu va face inca de tot gresala si deplin, acela nu va lua certare deplin, ce numai ce se va certa mai putin, dupa voia judecatoriului. A^a intracesta chip iaste si gresala rapirii, ce sa zice cind se va face rapirea la

fi

rapit.

Cela

muiare de cinste, sau la fata, sau la muiare cu barbat, sau la vaduo, $i de jiu se va face gresala de tot de isprava la acest feliu de famei, atunce rapitoriul nu se va pedepsi cu moarte, ce mai putin, dupa voia judecatoriului. Iara de va rapi calugarita, atunce nemica nu-i va folosi, cum zice pravila: a altora a tuturor de altele sa nu se omoara; iara numai de sa va ispiti sa rapeasca calugarita i de nu o ar nice rapi, tot se va certa cu moarte ca i cum o ar fi rapit adevarat.

pentru muiarea care ramlne vaduo In anul acela.

va sa se marite

GLAVA
Leu i Costan-

261.

Muerii cariia-i va muri barbatul, aceaia nu e volnica sa ia alt barbat din tmparafi. pina nu va treace jalea 1 an. Iar de-i va zice imparatul sau domnul, atunce poate mai nainte, pina n-au trecut acel an de jale, sa se marite. Pentru doao vini se-au intarit a fi anul de jale unul, ca sa nu se A lui Armemarite muiarea intr-insul; insa una, ca sa nu se timple muiarea grea, iara nopul.

li

FEME1A VADUVA

(gl.

261-264)

265

are

si

certare sau pedepsa.

CARE VA BAmINEA VADUO SI SE VA PBNTBU MUIAREA BUCATELE BABBATULUI EI NEMIC, FABA fA NU IA DE IN SI BARBATUL. COPII, DE VOR MURI. ASUDEREA KUMAI BE LA
MARITA,

.GLAVA
Nearaoa a doa a
lui chiar

262.

Leu

fnteleptul

asa

zice:

aceasta

punere Nearaoa a

lui

Leulnteleptul.

^ZZ^leTlfZ
de la

"ei

si barbat, macar de va fi facut zapis "alToliea vreun barbatul eel de intii si-i va ta lasat cari, i-au ftcut cu

'"^SaWavrr Subtotal
de
pi,

^"e
"WU
*

au coconi, si se va lui partea lui sa imparte tuturor fratfor. atunee

^PX^""
si

va

hi

avlnd copii cu barbatul


si
i

?.

aeea

muma

Semneazft.

nunta.

HADIE CAREA-VAAVEA MUIAREA MARTTATA NU VA SPUNE UNDE LE-AU AtLAT. UNEALTE SI

'

GLAVA

263.

sau alte scule si luerure si, murindu-i Muiarea de va avea niscare haine unde eredincioase unde le-au af lat ?1 de marturii spune harbftul nu va b P ux cu barbatul, adeventa ca, arat a-se lucrul ca o martune ' barbatului de to sculele 5 i bucatele e au tost a acelu. eopiilor aeea cistigare si mostemre U

lui

Arm*

Wpul.

rXtoa Tt

au

?S
i

Tea"

atunee de va vrea,

le la

barbatul.

VA CAREA VA R AMiNEA VADUO SI NU SE PENTRU MUIAREA DE IN BUCATELE BARBATULUI EI? MARITA; CE VA LUA

ASUDEBEA

SI

BARBATUL.
264.

GLAVA
Carii

^ a S^de

mueri va muri barbatul si naintea nuntei treabTsI"s tie darurile ceale de


in

a doa oara nu

se

va marita, aceaia
si

sa ArmenopuL
ei

toata zeastrea

b^catL' barbatului

ei

avea sa aiba parte atita eit ar

un copl

al

; ;

266

INDREPTAREA LEGII

ei i

Semneaza,

cu acealea sa hie volnica sa faca ce-i va hi voia. Numai a treia parte dein bucatele ei, aeeaia sa o pazeasca pentru copii-s. Asijderea si barbatul carele nu se va insura a doa oara, a^a sa aiba i el de in bucatele muerii lui parte ca si un copil.

P&VTRU PRETUIRKA ZEASTRELOR $1 NEPREJUIRE; ZEASTRELE DE AFAR A.


'*

J?I

PENTRU

GLAVA
Maihei.
I

2G5.
.

Zestrile pretuite pre barbat ramin de sint, ori de vor muri dobitoacele muerii carele se-au dat zeastre, ori de va hi stricat si va hi ponosit hainele pretuirea deplina intoarce barbatul indarat, iara zeastrea carea nu iaste

vt

pretuita la muiare, iaste si dobinda si paguba. Barbatul de va hi luat zeastre casa, sau vie, sau alt lucru si se-au Armenopuh pretuit cum i-au fost pretul, de-acia acel barbat va hi facut cheltuiala de au dres i au crescut si au zidit acela lucru, atunce trebue sa dea pretul acelui lucru cum se-au pretuit cind 1-au luat ; iara celalalt lucru, cum 1-au Leu i Costan- dres si 1-au facut atunce, ramine la dinsul. Iar de se va face paguba intr-acel lucru ce-au luat, atunce el iaste datoriu sa o plateasca. tin imparati. Dobinda si paguba zeastrelor, care au luat barbatul, la dinsul vin. Barbatul de va hi si sarac, zeastrea carea au luat o plateaste. Maihei. Cite lucrure se vor cumpara de in zeastrele muerii, acealea in zeasArmenopul.
trele ei sint.
-

IT

Iara zestrile ceale de afara nu sint ale barbatului, ce da le va strica cer tin i Vasile barbatul si insa muiarea le va hi harazit, atunce mostneanii nu le iara da le va hi stricat fara de stirea muerii, atunce toate intregi sa le imparati. dea indarat, sau el, sau mostneanul lui; pentru ca si la zestrile de afara are muiarea puteare ca si la zestrile ei, Fiece muiare, la zeastrea ei cea de afara si la.veniturile ei carele-i Iara a aeelor vin de la rudenii, poate sa obladuiasca i sa harazeasca i sa dea, fiindu-i imparati. macar viu si barbatul; iar pe zestrile er, pin'va trai barbatul ei, n-are treaba cu dinsele sa le obladuiasca.
Leu si Costan'

MUIAREA SE PRETUIASTE DE TOT IMPRUMXJTATORIUI^ SAU DATORNICUL; 1 RE VA INTRA MUIAREA CIIEZAA "" RArHATUL EI. PENTRU

GLAVA
*

266.

Muiarea are pretuire de tot omul caruia-i


til

iaste datoriu barbatul, ca

Leu si CostanJ.

fi

tin imparati.

ea sa-s ia intii zeastrele ei. muiare se-au maritat i s-au luat zeastrea la casa barbatului ei. De-acia se timpla barbatului ei raotate si paguba si cazu in datorie sau domneasca, sau la alt fiece om de-acia el muri. De aceasta porunceaste aceasta pravila imparateasca ca sa nu fie volnic nice unul de in dator;

.*

ZKSTRE

DARURI

(gl.

265-272)

2.67

vreun lucru ceva-de in casa mortului, jpina nu- va lua intii muiarea zestrile. Atunce, ce va raminea, sa ia fiescare datornic dupa datoria barbatului ei. Adeca, de nu-i va ajunge bucatele pentru toata datoria, carele au dat mult, acela sa ia mai mult decit cela ce-au imj>rumutat mai putin, asijderea si eel mai cu putin, mai pu^in sa ia. i care muiare va vrea sa scrie in carte unealtele ei pentru datoria
nici sa ia

i i i
. j*

r
!

Mathei.

barbatului ei, sau si ea sa intre chezasa, aceasta nice o puteare, nice o adeverinta n-are, nice se baga in seama macara de o va face o data, de doao si de multe ori; si sau de sa va face chezasa la datorie domneasca, sau la altceneva, tot nu se socoteaste acea prinsoare, pentru ca asa iaste ca si cum nu se-ar fi facut niceodata cartea si lucru ca acela. Iara insa adevarat, de se va arata de fata cum galbenii aceia ce s-au imprumutat se-au dat pentru treaba aceii muerii, atunce plateaste ea.

PENTRU BARBATUL CARELE VA FACE CHELTUIALA LA BOALA MUERII LUI 1 LA MOARTE.


*

W
t

GLAVA
De
sa

2G7.

muiarea cuiva in boala si va face barbatul cheltuiala Iaraaaceluia de-acia ea va muri si va face cheltuiala si la ingruparea ei, ia boala ei i va ceare sa ia aceastea de la socru-sau carele au mo^tenit zeastrele fii-sa, de aceasta porunceaste aceasta pravila: insa cite au cheltuit la boala muerii lui sa nu ia de intr-acealea nemica, pentru ca un trup a fost cu dinsa; iara cite au cheltuit la ingruparea ei, acealea sa le ia de la socrusau, carele au luat si-au tinut zeastrele.

va
;

afla

,-

.p

PENTRU PRETMREA ZEASTRELOR, DE

iNTll 1

DE-A DOA,
n

GLAVA
Un om

268.

au luat o muiare si, deaca au murit, a luat a doa si au luat si cu muiarea cea de intii zeastre, si cu cea de-a doa, i au murit barbatul; iara mostneanii amindurora muerilor acum ei cer si cauta sa ia bucatele, adeca zeastrele de in bucatele celui mort barbat. Si de aceasta porunceaste aceasta pravila imparateasca ca intii sa dea zeastrea cea de intii, dupa aceaia a doa, de vor prisori bucate; iar de sa va timpla sa se afle haine de intr-a doa zeastre i se vor arata adevarat si cu marturii, atunce sa le ia mosteanii ai doa zeastre, iar mostneanii ai zestrii de intii deintr-acealea nu iau, ce vor lua de in bucatele mortului de va avea. Asijderea si mostneanii ai zestrii de intii cite unealte vor cunoaste ale lor si se vor afla care au dat zeastre, acealea le iau neoprite; iara de nu va avea de in zeastrea de intii, nice.de intr-a doa, insa atunce iau mostneanii zeastrea cea de intii, cum am zis mai sus, ca aceaia are pretuire ca o zeastre ce iaste de intii, iara dupa aceaia iau si cei a doaole de vor raminea .sa presoseasca.

Lett si Costantin impdrafi.

i r

'

'

268
*

iNDREPTAREA LEGII

PENTRU TOCMIREA BARBATULUI

SI

A MUERII
*

SI
EI.

PENTRU
*

DARURE CE SA VOR FACE INTRE G L A V A 269.


A
lui

Mathei

sa va tocmi barbatul cu muiarea lui ca, de va muri, sa-i mosteneasca ce va avea, tocmeala aceaia nu iaste buna, nice se socoteaste; iara de sa va fi fost facut tocmeala de intii ca, de va muri muiarea mai nainte, atunce zeastrele-i sa ramie la barbat macara de va fi fost zeastrea tocmeala si de-acia nu mai are treaba fi de la tata, atunce iaste acea

De

tata-sau sa faca ceva.

ArmenopuL

lui Costan-

tin.

lui

Leu.

Darul de intre barbat si de intre muiare nu se socoteaste, cace ca se face pentru dragostea impreunarii trupului si pentru ca sa nu aiba carte pentru dar si pentru ca sa nu se faca bogatul sarac si saracul bogat. La moartea lui, orice va harazi nestine muerii lui, aceaia se socoteaste iara ceale de in viata lui nu se baga in seama. Orice va harazi muiarea barbatului ca sa ia vreo deregatorie sau
; '
* * *

Vasilie impara}i.

aceaia se socoteaste. Cind se face carte de dasparteala, da se desparte barbatul de muiarea lui sau muiarea de barbatul ei, atunce orice au daruit unul pre altul ca sa aiba si sa tie acela dar dupa moartea lui, acela nu se socoteaste, ce si-1 ia.
cinste,

PENTRU DARURILE CE SA FAC NAIJVTEA NUNTEI.

GLAVA
*

270.

lard a acelor
tmparafi.

Darurile naintea nuntei sint neinturnate. Adeca, mai nainte de blagosloveniia barbatului cu muiarea, orice va harazi unul altuia, aceaia se socoteaste, macar de sa vor si blagoslovi intr-acea zi ce vor face darurile. De voiu darui muerii meale podoabe sau de cite sint de podoaba ei,
acealea toate le ia. De voiu harazi muerii meale podoabe, adeca lanture, cercei, ineale, gherdane si cite-s ca aceastea, sau altele cite am grijit pentru numele ei, ce sa zice' am impodobit si am facut, adeca haine, de sa va timpla sa moriu eu, atunce muiarea acealea toate le ia.

".'..

HAAfJKdlJltt 1 ).

pentru darure,
;

pentru ce lucrure se intorc darurile iarA IndArAt.

GLAVA
i

271.
*

Armenopul

Darul iaste dar carele se da fara nevoe. Cine face dar, adeca cine daruia^te un dar, acela
intoarca.
w

nu poate
'.

sa-1

t
'

MatUi.

Darul cela ce sa face cu bine, acela


cartea
x
)

nu poate

sa-1

intoarca nice cu

imparatului. Ce
se cu.vine"

i*^
**?
-

ZESTRE

SI

DARURI

(gl;

265-272)

269

...

Tot darul ce sa face deplin nu sa poate


*

strica, fara
*

numai cind

nu-i

are

harul.

va arata nemultamitoriu cela ce va lua darul catra cela ce 1-au Armenopul. daruit ti-I va sudui sau-1 va mustra si-1 va batjocori, sau-1 va bate, sau-i Pentru intoarva face paguba de in lucrurile lui, sau-i va invrajma^i viata, sau cite cerea daruridarure se-au facut cu daruire, sau cu scrisoare sau fara scrisoare, si nu jor le va fi facut, i va arata de fata cu marturie numai o vina de ceale ce scriu mai sus, atunce se strica aceale darure si merg iara la mina celuia
sa
.

De

ce le-au dat.

PENTRU bARBATI 1 MUERI, DE VOR RAmINEA VADUI 1 LE VA RAMlNEA COCON 1 VA MURI; SAU 1 DE NU VOR FACE, 1 VA MURI BARBATUL SAU MUIAREA FARA DE COCON. CUM SE vor ImpArji HAINELE LOR.

GLAVA

272,

Alexandrie, chir Athanasie, Athanasie ,pasi a saborului lui, in carele se-au facut si porunca de pururea pornenitului triarhul de la imparat Andronic Paleologul. i poruncesc aa: ca de va muri muiarea Alexandrie. cuiva si-i va raminea copii, de-acia vor muri si copiii, sau de va muri barbatul si vor raminea copii, de-acia vor muri si copiii, atunce sa nu se socoteasca acea leage veache carea zice asa: pentru muiare sau barbatul
la

Raspunsul preasfintului patriarh de

vor raminea copii, sau de va muri i copilul, de-acia partea cea vie carea va raminea, au barbatul au muiarea, atunce acela sa mosteneasca toata partea mortului, adeca de tot, iara ticalosii parinti ai mortului de lipsia coconului lor, carele au murit, i de avu^ia lor, adeca de bucatele lor, a sa lipsi fara de dreapta judecata nu se cade. Ce sa imparta zeastrea mortului in trei parti si insa o parte sa o Cauta de vezi. tie barbatul sau muiarea carea va raminea, iara alta parte sa o }ie parin^ii mortului, iar ceaialalta a treia parte sa se faca de pomeana i de milostenia saracilor si robitilor pentru eel mort. Insa aceasta o zice cind va muri barbatul sau muiarea $i le va raminea copii, si copilul nu va trai, ce va muri. Iara ceia ce ramin vadui fara de copii, ori barbati, ori mueri, acelora ArmenopuL sa nu le ia bucatele lor sau ce vor avea nice ceaia ce tin deregatorii domnesti, nice ceia ce-i tin in judetul lor si in eparhie, adeca pre la casele lor, ce sa tie parintii sau rudenia mortului a treia parte de bucatele lui, iara ceaialalta de in ceale trei sa i se faca de pomeana si de milostenie, iara cea de-a treia sa o tie partea carea va trai, au barbat au muiare. Iara de va muri i partea carea traiaste, adeca carea ramine, atunce rudenia lui pre leage sa le imparta; iara de nu va avea rudenie, atunce jumatate sa ia domneasca^ iara ceaia jumatate sa i-o faca da pomeane si milostenie
carele
si-i

va muri

saracilor

robitilor.

Aceasta tocmeala ce e mai sus scrisa asa se judeca pina in zioa de Cauta de vezi astazi de vladica al tuturor, preasfintul si a toata lumea patriarh si de isocotin$apadumnezeescul si sfintul lui sabor: ca insa muiarea, dupa moartea ei de-i triarhului de va raminea copii, iara apoi peste putina vreame va muri si copilul, atunce la Tarigrad

'

I'

I1 H

270

iNDREPTAREA LECll

1
I
1

1!

1
V

if

MOSTRNIRE
vor

(gl.

273-286)

271

ruda mai de aproape. Iara de nu va avea nice rudenie, iara muiare va avea, atunce sa mosteneasca acea muiare jumatate de bucatele celuia ce i-au fost ei odinioara barbat,iara ceaialalta jumatate eale sa fie domnesti.
fi

VA AVEA FRATE DE DOAO MUMANI SI NEPOTI AI FRATINE-SAU, CARII VOR FI FOST GU TATAL LOR DE Li N TATA SI DE O MUMA CARII DE lNTR~lN SII-L V OR M OSTENI
SI
; .

PENTRU CELA CE VA MURI

I
De va muri hestine
si-i

GLAVA

275.
V

muma, sau de alt tatS, si va raminea si fratine-sau copii de un tata si de o muma, adeca nepotii lui, copiii fratine-sau de un tata si o muma/adica ai fratine-sau carii sint de un tata si o muma, atunce acei copii sa pretuesc sa-1 mostealta

va raminea un frate de

MatlieL

neasca, iara

nu

altcineva.
fratii

de intr-un tata si de intr-o muma a lor, atunce LeuiCosianciU frati sint de un tata si doao mumini, sau de intr-o muma si doi tati, ^n imp&mli. aceia mostenesc pe fratele lor carele iaste de intr-un tata sau muma.

Cind nu sint

PEIVTRU CELA CE MOARE, DE AU VA AVEA FRATI SAU NEPOTI, CUISE VA CADEA SA-L MOSTENEASCA? SI PE1VTRU MOSTEMREA RAllRATLLUI SI A MUERII.
'

GLAVA

276.
t I

Cind va muri nestine si frate nu va avea, nice copii ai fratine-sau, atunce sa-i mosteneasca mostenirea verii lui carii vor fi intru spita mai aproape; si de se vor afla multi asa aproape intr-acea spita, atunce-1 mostenesc toti tocma de impreuna. Ca si rudenia de a opta spita, cind nu sint altii mai aproape, si ei sa chiama intru mostenire, adeca acei de a opta. Cind moare omul, sau barbatul sau muiarea, si sa nu fie facut carte, si sa n-aiba feciori, nice tata, nice muma, nice frate, nice sora, nice alta rudenie da pre singe pina la a sasea spita, atunce barbatul mosteneaste pre muiarea lui, sau muiarea pre barbatul ei, macar de vor fi fost' si pu^ina vreame insurali.

Iar

celor

impara}i.

Mafyei.

Leu p Cosiandin imparati.

PENTRU ADUCEREA, ADECA DE VA HI DAT TATAL FIE-SA ZEASTRE SI AH FA<:iJT SI AU TOCMIT CA SA NU MAI IA DE RUCATELE LUI.

IN

GLAVA

277.

Tatal cindu-s marita fata si sa tocmeaste cu dinsa ca zeastrea ce Mathei. i-au dat sa fie pentru toate lucrurile ei si mai mult sa n-aiba treaba in bucatele lui, acea tocmeala n-are nice o piiteare, nice adeverinta, nice
/

272
*

INDREPTAREA iMGll

fara de carte. Dara ce sa se opreaste fie-sa a nu-1 mosteni, de va muri de naintea face: aduce-si ea intii zeastrea carea i-au dat tata-sau si darul
ei hamele-s nuntei si le ameasteca cu bucatele tatine-sau, si aduc si fratii impart sau ce vor avea, de le va fi dat tatal lor cind au fost viu, si atunce ceale ce^ nu se-au toti fratii tocma si ceale ce se-au fost dat zeastre si facut tatal lor la fost dat' zeastre i'ar cartea carea va face sau au moartea lui, sau muma, aceaia sa hie adevarat cit au vrut si au sens. au Bucatele feciorilor celor mai mari carele le-au dat tatal lor cind
;

^v

Armenopul.

fost viu, acealea


>

aduc da le pun la mijloc, de va muri fara de carte iara lor, dobinda carea au dobindit cu bucatele lor, carele le-au dat tatal lor n-au nice o acealea nu le pun la mijloc, ce sint ale lor, iara fratii lor de la acel treaba in dobinzi, ce numai intru ceale ce au luat fratii tata al lor, cum am zis mai sus.
;

PENTRU CARE COPH SA CHIAMA ADINS EIS OBLADUITORI,


CARII neoblAduitori.
*

SI

GLAVA
Mathei.

278.

'

insoara Feciorii cei adins eis obladuitori, aceia sa chiama, pre cari-i ei in putearea tatal lor si le da partea' sau citava parte si sa hranesc sau si dinsul, sed' osebi de tata-sau, sau si de impreuna cu
lor si

intr-alt chip; sau

de nu-i va insura

si

le

da partea

si-i
'

face

adms

eis

obladuitori. w tatal Iara copiii cei neobladuitori se chiama cam n-au luat de la ascultarea si lor parte nemica, numai ce sed cu dinsul intru plecarea,

voia

lui.
i

Armenopul
'

fc

bucate va da tatal feciorilor sai la moartea lui ca sa le tie, mijloc. atunce cind vor sa le imparta toti fratii, acealea nu le pun la carea Iara de va hi dat tatal, inca viu fiind, catra feciorii sai imparteala va vrea sa se imparta, atunce le aduc da le pun toate la mijloc. Iara de lui ce le-au dat au hi zis tatal lor cind au dat acealea ca sa le tie feciorii mijloc, pentru.harazeala, sau pentru alt dar, atunce sa nu le aduca la stapinul adeca la imparteala, ce sa fie ale lor si sa fie asa cum au zis
Cite

bucatelor, ce sa zica tatal

lor.

PENTRU PARTILE AL FECIORILOR 1 AL FEATELOR CARII AU LUAT DE LA TATAL LOR PARTILE SALE, SI MURIND EL, IARA VOR SA IA.
-.

GLAVA
Armenopul,

279.

Impartirea face-se asa: avut-au un om feciori. sau feate si au dat se-au facut adins feciorilor partea ce li s-au cazut, si featelor zeastrea, si le-au dat, pentru ca eis obladuitori. De-acia are si alti copii si partea nu murit tatal lor si carte n-au facut, ail fost mici; iara dupa aceaia au

f;
IF

MOTENIRE

(gl.

273-286)

273

sau de va hi si facut, si acelor copii ce le-au dat partea si se-au facut adins eis obladuitori nu le-au lasat nemica, iara deac-au auzit de aceasta acei feciori nu s-au suferit ce vor sa intre intra mostenirea tatinesau cu ceialalti fra^i ai lor carii n-au luat nice o bucata de la tatal lor, sa imparta bunatatea tatine-sau tocrna. Dece judecata purceade pentru lucrul acesta si numai de aceasta zice pravila: deaca vreame ce vor ei sa imparta cu ceialalti frati to cm a, atunce sa aduca toate bucatele lor carele le-au dat tata-sau cind au fost viu si sa le pue la mijloc; asijderea si darurile de naintea nuntei sa fie toate de impreuna fratilor. De-acia atunce sa imparta toate bucatele toti fra^ii tocma, ori parte barbateasca de vor hi, ori muereasca. (Aceasta se chiama in pravile, impartire.) Iara oricarii de in feciorii carii sint parte barbateasca va lua bucate si de in feate zeastre, aceia nu pot intr-alt chip sa intre intru mostenire cu ceialalti frati carii n-au luat, de nu vor aduce la mijloc orice le-au dat tatal lor: haine, zeastre, darurile de naintea nuntei sau alte bucate.
f

PENTRU CELA CE VA AVEA SA IA MO$TE.\lRE, PlNA IN ClTi ANI SA SE ASCULTE; 1 PENTRU DATORII, PlNA ClND SE VOR CEARE; 1 PENTRU ALTELE BO GATE DATORIL

GLAVA

280.

Tot omul iaste volnic sa-s ceara mostenirea carea i se cade sa ia de la rudenia lui treizeci de ani. Iara de nu va hi cersut pina atunce, nice au ca se cade sa fie in mostezis nemica, acela nu mai iaste volnic sa ceara nire si in averile cealea ce i se cade sa ia si sa ceara de la rudeniile lui, deaca vor muri, numai pin-in treizeci de ani. Adevarat mai virtos de va hi nestine sa hie fost rob, acela, citi ani de-ar face cind se va intoarce, atunce-si va lua mostenirea, oriunde va hi, fara de nice o incurmezi^are, i surdul i mutul ceare mosia si mosteneaste. Iara datoria sa ceare pina in 30 de ani, de va trai omul carele se-au imprumutat. Iara de vor fi zaloage, pina in 40 de ani sa cer. Datornicul carele se va lepada ca nu e datoriu si-1 vor vadi ca e datoriu, acela sa dea datoria indoita celuia ce 1-au imprumutat, fie ce bucate ce vor hi cumva socoti datornicul. Plodurile carele ramin de zalog, acealea se socotesc la datorii; i de vor ajunge sa se plateasca, atunce se dau pentru toata datoria, si de-acia se sparge si zapisul si sa intoarce si zalogul. lar de vor hi plodure mai multe decit e datoria, atunce sa intorc acealea indarat ce prisosesc. Plodurile tarinelor se dau si se socotesc intru datorie, i nu numai cealea ce au luat datornicul ce inca si cealea ce va hi putut sa ia.. Iara de va hi stricat tarina, au vie, au fie ce va hi fost luat, atunce are
;

Armenopul

Leu i Costandin imjj&rafi.

Cauta de vezi a celor imparafi.

Cauta.

judecata pentr-aceaia. Omul cela ce-au imprumutat pre altul cu zalog, apoi-1 va hi pierdut ZrL da nevoe, acela nu se piraste sau nu se inchina, ce trebue sa arate cu adeverinta ca 1-au pierdut sau 1-au stricat; pentru ca celora ce sa timpla asa, aceia n-au nevoe de datornic, ce poate, deaca se timpla sa se strice

18

c.

1201

I^HBMfli

UBaHkM

274

INDREPTAREA LEGTI

lucrul acela, atunce sa- ceara

numai

datoria.

Iara de sa vor voi


fie volnici,
.

$i

se

vor tocmi adins

eis

si

le

va placea ca sa slobozeasea datornicul pentru


ca aceasta se
. < ,

piarderea zapiselor, sau a zalogului, atunce sa poate fi.

PENTRU CAMAtA.

GL A V A
Marele Vasi-

281.

Marele Vasilie graie^te la al 14 canon: cine ia camata, de va hi lie, canon. 14, cliric si va vrea acea dobinda nedreapta i spurcata sa o dea saracilor, de-acia sa se fereasca de acea boala, atunce poate sa se faca popa. Pentru ca graiaste intr-alt loc marele Vasilie ca plugariul ia plodul spicului i nu mai cauta sa ia saminta de supt radacina-i iara camatnicul el ia si Zri. plodurile si tot si nu-i lipseaste sau nu lasa nemica, fara de pamint sadeaste sau seamana si fara de saminta seacera pentr-aceaia arama si argintul, carele nu se nasc, eale nasc preste fire, iara pamintul carele rodeaste si face pre firea lui, el ramine pustiiu. De vreame ce au parut a multi de cei de mai nainte vrearae a fi Leu i Costandin impara}i buna si priimita dobinda cametelor, poate ca doara o au vrut pentru zgirceala i raotatea datornicilor. Ce am socotit sau am judecat caci nu i se cade sa fie intru viata crestinilor; drept aceaia sa ne parasim si sa fugim de dinsa pentru ca nu lasa sfinta si dumnezaiasca pravila, ce o apara. Pentr-aceaia porunceaste imparatia noastra sa n-aiba voe nice intr-o socoteala nimenea a lua de la cineva camata, ca sa nu ne socotim ca calcam si treacem leagea lui Dumnezeu. Iar de va hi luind cineva
? ;

ceva, aceaia sa se socoteasca intru datorie.

PENTRU FALCHIDIU. ACEASTA FALCHEDIA SE CHIAMA LEAGE, SAU JUDECATA, PRE L1MBA LATIi\EASTE.

GL A V A
Mathei.

282.

\
I

ar taia seacerea (si acesta nume, ce zice falchidios, iaste cuvint romineate, e adeca latineaste) si iaste leagea carea scoate de la ispravnici sau de la datornici a treia parte de avutia parinteasca si se socoteaste cu cunoasterea si aleagerea feciorilor, ca mai intii sa aiba pace mo^tneanii cei adevarati. i iaste asa: de sa va timpla sa aiba tatal 1 fecior, sau 2, sau 3, pina in patru, atunce intii scot datoriile i cheltuialele ingruparii lui si cealea ce sa vor da pentru sufletul lui, inca si plata slugilor sau a argatilor atunce de-acia iau si copiii sau feciorii partea cea adevarata, a treia, a tatine-sau, Iara de va avea tatal 5 copii, atunce iau i mai mult, adeca jumatate de intr-a tatine-sau, iara ceaialalta o harazeaste tatal unde-i iaste voia, sau unuia de in feciorii lui, sau a striin, sau unde-i va fi voia. i de va vrea tatal sa le arunce in mare, n-are nimenea treaba a-1 opri sau sa-i ia seama, pentru ca zice pravila: tocmealele si leagea, adeca tocmealele lui ceale ce sa lasa de pomeana sau pentru suflet ispravnicii, acealea puruncim sa fie cum scrie
si
; ;

Leagea carea tae ca

cum

mai

sus.

MOTENIRE

(gl.

273-286)

275

PENTRU FECIORII, CA SA CINSTEASCA PARINfll LOR,


PARINTII SA NU-I DESPAR'fA FECIORII 1 MULT, ALTUIA MAI PUflN.

CA SA DEA UiVUIA MAI


1

GLAVA

2:j.

Ascultati pre noi, f eciorii tatalui vostru i ai dommilui si Dumnezeului Dumnezdetii dascali i tni mintuitoriului nostru ai lu Isus Hristos, si faceti cum va zicem, de va e teleptul Isus, Dumnezeu asculta pre tata si pre muma si feciorul lui voia sa va spasiti; pentru ca face voia si cearerea lor. Carele cinsteaste pre tata sau pre muma, acela Sirah. se izbaveaste de pacatele lui si aduna vistiariu de bunatati. Cela ce
cinsteaste pre tata-sau sau pre muma-sa, acela va trai multi ani. Cui iaste frica de Dumnezeu, acela cinsteaste pre tata-sau i pre muma-sa; pentru

[-

blagoslovenia tatalui i a mumanii intareaste casa feciorilor, iara blestemul lor dezradacineaza si temeaele. Fie-ti mila de tata-tau raul si in si de muma-ta la batrineatele lor, ca sa te izbavesti de tot vreame de scirba-t va veni bucurie. $i cum se topeaste ghiata de soare, aa vor peri p&catele tale. Ca blestemat iaste de domnul carele va urgisi si urgiseaste pe tata-sau si pre muma-sa. Graiaste i Solomon de in duhul sfint fiiule, zice, cinsteaste pre tata- A lui tau si pre muma-ta, ca sa-ti fie bine, $i iara: Cine va gr&i cuvint de yau, mon. adeca va mustra pre tata sau pre muma, cu moarte sa moara ce sa zice: care copil va grai de rau, adeca va: batjocori pre tata-sau i pre muma-sa, acela rea moarte va sa moara. Care tata i muma au sau tin locul facatoriului, al domnului si Dumnezeului si mintuitoriului nostru Isus Hristos intr-aceasta lurtie. Numai ce sa se fereasca tot copilul sau feciorul si sa iubeasca pre tata-sau si pre muma-sa ca sa nu ia urgie de la Dumnezeu i munca de veaci i ca sa nu se mustre si sa se injure si sa
ca ruga
i
: ;

SoloI

se

batjocoreasca
Oriciners

si

el

de

feciorii lui.

va

iubi sau-s

va

pre unul sa-1 blasteme i veasca si pre unul sa urasca, iara pre altul sa indrageasca, si nu va imparti sau nu va da bucatele sau partile lor tuturor tocma, acela, ca un uritoriu de feciori, sa nu se pricestuiasca dumnezeestilor taini pina ce
altul,
>

socoti pre feciorii lui ca niste hraniti de de altul sa se roage, adeca sa-1 blagoslo-

Postnicul.

sa

va indrepta.
^

VINELE CARELE FAC PBE FECIORI FArA DE MOTENIRE DE IN BUCATELE PARINTILOR LOR; 1 PENTRU FECIORUL CARELE SE VA INSURA FArA DE VOIA TATlNE-SAU.

GLAVA
Poruncim tuturor
si

284.

parintilor, parinti,

mumani, mosi, moase, ca

feciorii

Armenopul.

tocmeala de vreamea mor^ii lor, sa nu-i urgiseasca de in partea lor cea dreapta, den carea li se cuvine sa le dea, nice sa-i faca fara de mostenire de la bucatele lor, fara de vinele ce-s mai jos scrise. Cace ca pentru aceaste vini, ce sa zice, fac pre feciorii lor fara mostenire de in
featele lor, la

'

bucatele

lor.

IS

".T-

-"

;..

MO$TENIRE

(gl.

.273-^-286)

277

Socotea^te-se tocmeala si cartea cea nescrisa, adeca fara de scrisoare, cind &e afla impreuna apte marturii si vor arata tocmitul lui sfat. Iara de va hi la un loc unde nuse. vor afla apte marturii, atunce potu-se socoti si 5 oameni, de vor fi buni. De vor avea niscare bucate fratii, fiind rnulti sau putini, ale tatine- Leu i Costansau sau ale mine-sa, i vor vrea sa le imparta i nu le va hi ajuns parti, din imparafi. atunce sa ia cinesi particeaoa ce i se va veni. Iara de va vrea vreunul de dinsii sa faca (tocmeala sau carte), nu se opreate pentr-aceaia pentruca numai pre partea lui ce i se va timpla, pre aceaia face, iara nu i pre ale fraplor. De sa va timpla muiarea grecioasa, carea sa va spala la bae, i va muri acolo inlauntru, si va face tocmeala nescrisa inintea a noao mueri, i aceaia se socoteaste. De va hi ne^tine intr-un loc si va face o tocmeala si se va afla pina in trei marturii, si aceaia sa hie adevarata. Scriitoriul cartii bine marturiseaste de dinsa. De va face nestine carte i .va lasa niscare bucate sau fiece, carele Pentru codivrea sa scrie intr-aceaia sau alt lucru, iar apoi-s va aduce aminte s-altele chel sau ramel. bbgate, atunce scrie alta carte si ia cealea ce-au lasat de nu le-au scris in cartea cea de intii. Atunce aceaia ce au scris mai pre urma se chiama
*

>

sau ravasel. Osebeaste-se cartea de ravasel, caci ca, in carte, si mostnean si nemostnean Zri fara da nice o incurmezisare se scrie; i legata, adeca cui ce se cade sa ia de in bucatele lui, adeca ce se lasa pentru sufletul celui bolnav, pomeane si ce va fi, si slobozire si inainte tocmire si si pre urma tocmire. Iar iii catastisel, adeca in ravasel, nice unele de aceastea. Inainte-tocmire iaste tocmirea mo^tenirii de intii, ce sa zice spita 8ocoteate wzL cea de intii a -mostneanilor. Pre urma-tocmire iaste schimbarea de intru obladuirea mostneanului y de intiiu intru alta mo^tenire; cum am zice, sa fie cutarele mostnean, iar de nu va fi, sa fie altul. In catastiselul sau ravaselul cela ce faci mai pre urma de tocmeala, adeca de cartea ce-ai facut intii i e pusa la vreun priateri sa stea, si scoti de intr-aceaia o parte si o haraze^ti altuia, ca sa fie pentru sufletul i pentru pomeana bolnavului sau a mortului, cu scrisoare si cu marturii. Atunce acea tocmeala, adeca catastisel sau ravasel, poate sta si sa creade pre cinci marturii oameni buni.
catastisel
;
t

de

PENTRU CARTEA LUCRURILOR CELORA CE SlNT SUPUSE LA UN LOC; SI PENTRU LEGATA, ADECA DARILE CE DA OMUL CA SA STEA LA UN LOC,
GL

AVA

26.

Cealea ce sint supuse la un loc, acealea se pun intru ci$tigarile lor. LeuiCo$tan~ $i ci^tigarile se chiama cealea ce face nestine de in munca lui, adeca de din imparafi. in calatorie sau de in meftersug sau de in simbrie sau de in voinicii. Iara de sa va timpla sa dea parin^ii catra fecior niscare bucate cind calatoreaste, sau vor face cheltuiala ca sa-1 pue la cinste, unde va avea dobinda,

278

INDREPTAREA LEGIT
nu poate
sa faca carte, ce

pre.acealea
dinsii.

el

numai

sa le indrepteaze catra

Iara intru cealea ce au dobindit el cu a lui truda i nevoe, are puteare sau voe pre dinsele sa faca ce va vrea, adeca sa-1 tocmeasca
>

ArmenopuL

tar a celuu

oumu-i va fi voia. Legata sau isprava iaste tot lucrul carele, deaca moare nestine, atunce el lasa orice-i iaste voia catra alt om. Nu ca lasa aceaia pre cuvint de mostenire, adeca sa fie al lui, ce pentru aratarea prieteniei, si cine va lua aceaia acela are sa pomeneasca mortul cela ce i-o au lasat. De-s va da un om casa cuiva sa o }ie sau sa saza intr-insa, de sa va timpla sa arza, atunce va lua locul cela ce i-o au lasat ca sa fie intr-insa

ispravnic. De sa va da o parte de bucate cuiva ca sa hie ispravnic pre dinsele, Leu i XJostandin %mpara\L acela ce le mosteneaste trebue sau sa dea partea bucatelor, sau pretul lor. Iara bucatele carele nu sint despartite, atunce de toate orile si in tot locul numai ce sa da pretul ce platesc.
'

PENTRU ISPRAVNICI;

PENTRU VlRSTA MICILOR


FECIORI SAU COCONI.

MAI MARI-

CEILOR
i

GLAVA
ArmenopuL
.

287.

IS

Mathei.
t

Sobor.

4,

ca-

Ispravnicul iaste eel ce sa da si se pune de iaste ispravnic copiilor mici, ce sa zice carele inca nu iaste pre leage in vtrsta lui deplin. Care ispravnic sa saza cu dinsii si sa tie bucatele lor si sa le pazeasca bine pin' ce-s vor veni copiii aceia in virsta ce e pre leage; acela e ispravnicul. De va muri nestine si-i vor raminea copii mici necrescuti si ispravnic lor nu va lasa, atunce se dau lor ispravnici de la domn. De va muri o muiare, inca viu fiind barbatul ei, iaste volnica sa pue si sa lase ispravnic fiiu-sau. De vor fura ispravnicii bucatele copiilor celor necrescuti, aceia indoit sa le plateasca. Episcopii, preotii si calugarii si ei se pot face ispravnici copiilor celor

.....
,

non.

3.

necrescuti.

ArmenopuL

Necrescuti sa chiama pina in 14 ani partea barbateasca, iara muereasca pina in 12; si pina atunce sa grijesc de ispravnici. Iara cres'cuti sa zic de la 14 ani pina la doazeci si cinci.
\

PENTRU UNEALTE SAU ZALOAGE G L A V A 288.


_. >

Iar a celui de
sus.
B
V
I

Unealtele sau zaloage sint un lucru care da nestine catra alt om sa le pazeasca si sa le $ie. i carele-^i da unealtele asa si zalogul, aceluia da-i e voia sa fie adevarat lucrul lui, el sa ia scrisoare de la omul cela ce i-au dat unealtele
si

zaloagele;

si

inca

nu numai
v

scrisoare, ce sa

chiame

si

marturii, cinstite

iv

si

bune

sa fie.

JUDECATA ARBITRILOR, TOCMELI, TOVARAII

(gl.

289-291)

279

piarde aceale unealte sau zaloage cela ce le-au luat, ori de Mathei. oana furilor, au a silnicilor, atunce nice el nice mosteanii lui le platesc. fi facut Jnsa adevarat, cela ce au Jurat unealtele sau zaloagele, de nu Va acealea, vreo inselaciune sau vrajmasie, sau de sa vor fi tocmit pentru

De va

ca,

de vor

peri, sa fie
t

paguba

si

perite.

r'.v

PENTRU KASPUNSUL SAU JUDECATA JUDECATORILOR CELOR ALEL

6LAVA

289.
4

pre Armenopul. Socotinta, sau judecata judecatorilor celor alesi iaste adeverita
ce se-au facut acea judecata. Socotinta sau judecata judecatorilor celor alesi
;

nu

se

judeca

la alta

judecata.

PENTRU TOCMIRI.
*

GLAVA
*

290.

Toata tocmirea ce sa tocmeaste omul unul cu altul pre un lucru,

Armenopul.

cu scrisoare si fara scrisoare, sa fie adevarata. judecaCite tocmiri smt facute fara viclenie si nice stau impotriva tilor, acealea se socotesc. Tocmeala cind se tocmesc de voe, acealea inchid si asaza lucrunle lucru si sau tocmealele partilor celora ce stau impotriva si mai mult acel tocmeala la judecata nu mearge. Toata tocmirea ce se va face si va fi si scnsa inchipuirea crucn a pentru mintuitorului sau a sfintei troite, crezuta si adevarata sa fie adevararea marturiilor carii-s intr-insa. carea Tocmirile ceale fara de leage nu se socotesc. Adeca tocmirea puteare. se face fara de leage, nice trebue, nice are nice o
' ;

Maiheu
Leagea.

Nearaoa a

lui

Leulnfeleptul.