100%(6)100% au considerat acest document util (6 voturi)
580 vizualizări273 pagini
Versificarea Psaltirii în literatura română, pe care a realizat-o Dosoftei – tipărind-o la Uniev în 1673 – ar fi rămas un moment de mare importanță culturală, dar cu o minimă relevanță pentru literatură, dacă autorul ei, Sfântul Ierarh Dosoftei, nu s-ar fi dovedit un talent literar și poetic covârșitor.
Dacă îl așezăm pe Dosoftei alături chiar și de contemporanul său, Miron Costin, autorul poemului "Viiața lumii" – comparație care se susține cu atât mai mult cu cât modelul fundamental pentru amândoi este Psaltirea –, în mod evident opera lui Dosoftei îl depășește atât prin vastitatea ei, cât și prin reușita poetică.
Versificarea Psaltirii în literatura română, pe care a realizat-o Dosoftei – tipărind-o la Uniev în 1673 – ar fi rămas un moment de mare importanță culturală, dar cu o minimă relevanță pentru literatură, dacă autorul ei, Sfântul Ierarh Dosoftei, nu s-ar fi dovedit un talent literar și poetic covârșitor.
Dacă îl așezăm pe Dosoftei alături chiar și de contemporanul său, Miron Costin, autorul poemului "Viiața lumii" – comparație care se susține cu atât mai mult cu cât modelul fundamental pentru amândoi este Psaltirea –, în mod evident opera lui Dosoftei îl depășește atât prin vastitatea ei, cât și prin reușita poetică.
Versificarea Psaltirii în literatura română, pe care a realizat-o Dosoftei – tipărind-o la Uniev în 1673 – ar fi rămas un moment de mare importanță culturală, dar cu o minimă relevanță pentru literatură, dacă autorul ei, Sfântul Ierarh Dosoftei, nu s-ar fi dovedit un talent literar și poetic covârșitor.
Dacă îl așezăm pe Dosoftei alături chiar și de contemporanul său, Miron Costin, autorul poemului "Viiața lumii" – comparație care se susține cu atât mai mult cu cât modelul fundamental pentru amândoi este Psaltirea –, în mod evident opera lui Dosoftei îl depășește atât prin vastitatea ei, cât și prin reușita poetică.