TEFAN GR.

BERECI-C
Profesor-sup+irrtmr1M61113tea

Cre-

drept din Iao.

- //

JUDECATA
LA ROMANI
PANA IN SECOLUL AL XVIII.lea
(CERCETARE PE BAZA DOCUMENTELOR SLAVO-ROMANE)

.9

CHISINA U.
TIPOGRAFIA. EPARHIALA CARTEA ROMANEASCA".

1926.

www.dacoromanica.ro

an

rut

(zts

rya c crihrinos

en tre.yoer-,-/, esrele ojt tarl; b2 ern n 4 rn r

Z2

$iXIA

let e c"rin,r In /n/Iriicc meat

a-mi7cazzrecz

efr_ e c
21..y.,7.10.4-

LAMURIRE

ek;r1!rAdic..-

Lucrarea de lata este rodul unei indelungate cercetdri. Documentele noastre slavo-romilne tipdrite le-a Jost ternelia. Sistemul de

o clddi, in prima parte a cdrfei cu maTiTialul din a doua parte,

izvordste din convingerea cd pasii siguri spre noi rezultate numai
pe aceastd cale se pot indrepta. In lumea slava- este de mull cunoscut. La noi 1-a pus in practicd, pentru prima oard, addncul
cunosciitor al veclnului nostru drept romilnesc, d-1 profesor loan
Peretz. Dibuirile celorlalti autori au dus numai la repetire si imitatie reciprocd. Necunoasterea limbei acestor documente a fost pricina

stdrei pe bc. Adesea s'au afirmat Jucruri neexistente.

judecata la Romani OM in secolul al XVIII-lea"

m'a ademenit prM lucrurile noi surprinse la citirea documentelor.

Arn oprit-o la inceputul secolului al XVIII-lea, fiindcd de aci inainte
avem un colorit de influentd bizantina dat de nomocanoanele
sbornicele tdlnuicite de calugdri. fustitia romdneascd sub fanarioti
este alta de ctit cea veche. In pragul acestui secol se sting multe
din formele de procedurd, lsnd. bc .liber altora. Cimentul de legdtura

al pietrelor clddirei noastre au fost codicele Bandinus" din 1646,

Descriptio Moldaviae" din 1715 si paginele C'ronicelor" noastre.
Tdlmeicirea unora din documente este a noastrd, iar Ia cele deja

traduse din vechime, le-am rotanzit forma pentru a le scdpa de

plictisitoarele pleonasme, lurniniind intele:i.ul Mr. Am pdstrat forma
.arhaicd numai la documentele scrise In limba romitheasal a timpulub
In acelas chip am alaituit i cele trei mici lucrdri ale noastre apd-

www.dacoromanica.ro

rute de mull: 1) .ParticularitAtile cojurtorilor la Romfini

dup documente slave" ; 2) FrAtia de cruce" si 3) Caterisirea preotului" zemislite din cloud manuscrise slave, gdsite aici
in Basarabia. Cnd vor vedea lumina tiparului sumedenia de documente, cari se odihnesc incei in praful Arhivelor noastre i Academiei RomOne si mai cu seamd cdnd se vor intoarce cele din
Cremlinul moscovit, atunci ele vor grdbi pasul istoriei dreptului
nostru vechi. Insirarea biblio.cfrafiei s'a feicut la locul cuvenit.
-

Stefan Gr. Berechet.

www.dacoromanica.ro

1.

INSTANTELE DE JUDECATA.
Domnul ca judeuitor.

Din citirea documentelor slave eite din cancelariile

domneti vedem indatd calitatile de judecdtor ale domnului
tArei. In ele afldm expresiunile: rornoAnne 1), rornomr.2)=

domn, stapAn i rare 1= slugA, supus, rob, cari fixeazd calitatea i rolul domnului trei. Aceste expresiuni s'au pAstrat
i in graiul documentelor reclactate in limba romnd din

veacul al XVII-lea. Domnul este nu numai inaltul ocrotitor al locuitorilor tarei lui, dar i judecdtorul lor. Verbul tyAHTH 4)=a judeca, redat sub diferite forme ortografice infinitivale : MAIITHi CX,AHTH pe care-1 gdsim aproape

in toate formele lui verbale ca : rmarAi Hx", i-am judecat, mo,H)coht HA MX 110 tlf.AKAy li no 3aKoHy 3m1ncomy" 1=

i-am judecat dupd dreptate i dupd legea pmntului, fac

s se gAseasca in aceleai acte de judecat substantivul
mAs, NAs,exAs1=judecatA, care s'a pAstrat pAna t'Arziu cu
Insemnarea de : judet, tinut i judecAtor, i tgAmpE cai rg1) Crestomatia pag. III, V, VIII, XXVII, XXXVII, XLV, LXV1, LXVIII,
LXXI, LXXIV.
2) Crestomatia pag. LXXVII.
3)
4)
5)
6)

,,

XXVII.
IV.
XLV.
XXIX.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

Armliqu= load de judecatd, tribunal. Aldturi de acest termen juridic m4i gsim si verbul : 9r4ragqh 1) TAVATH
TWATH = a Ord, a reclarnA, deasemenea sub diferite forme verbale chiar si de perfect ca: TIVAAHC %%A 3A ,A,HH
CEAO" 2)-----s'au park amdndoi pentru un sat; WH Trkral1

el a pardt pe....; T`krAA 3A AHH,E HA vivre 3)--a park de

bid pe slugile H TrfirAAH HA cAgni HAWN" 4)--si au park asu-

pra slugilor noastre, dnd substantivul :

TrLwoc-=-- Ord,

proces, in expresiuni ca: WHH TOWN t MI (34) (TM

.r.bc"5)

ei au park pentru aceastd pricind.

Toate actele de confirmare, date de domni, se termind prin formulele imperative, cum de pildd: TAIS m
3HAEHThe H HAMOMBE HE KAAVEUI IVA CHM AH(TOM FOCIIOACTKO-

Milo fOrflOAHHIs tE4" 6)= Aa sd sti. Sd nu mai invluesti

inaintea acestei cal-0 a domniei mele. Domnul a zis; TANO
AA 3HAETE /MAK HE OrIHHHT17).=Aa SA titi. Altfel sd nu
faceti; Ibialso AA H+CT. HO 11E4 FOCHOA(TKAMH. H HE CAM tivi

rornoAcTKome)=Altfel sa nu fie. Dupd cuvntul domniei

mele. Insumi domnia mea a zis. /MAK HE sufT=Altfel

nu va fie) si apoi formulele romnesti: ,,Intealt chip s

nu hie si Aceastajacem stire". Si alt nime s nu sd amestece". Din toate hotArdrile se vede cA domnul detinea
in m'Ana sa cele trei puteri: legislativd, judecAtoreascd si
executivd.

Domnul judecA tot felul de procese: `1"6AT'6I-1--=

parapdri, fie cd ele ar avea coprins civil, penal si corner1) Crestomatia, pag. XXV, XXVIII, XXIX, LXII, LXV, LXVI, LX1X.
2)

,.

3)
4)

5)
6)
7)
8)
9)

"

XXV.
LVII, LXIX.

XXVIII. LXV.

,,

LXVI.

.
,

V.

,,

XI, XVI.
XV, LXIII.

m.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornam ;Ana In secolul si XVIII-lea

cial, judecnd

pe streinii, cari au legaturA cu tam sa.

Inaintea lui vine s'A se plngA WMOKATH [WaitOKAAH etAihR

XMOKAAII HAAV,' MAAOKAA HAM; Wamnaurk; Aaim TH 3HATH

KO

HAM MMVHT a5111 HAW] en vreo plAngere 'AZAAOKI [60411144

:KUM; CH 71:V1067, :ICAAORg; ('A KEANICON ICANOSOIV, (1.

CIA1-11C010

ICMORW]n toti supusii sal, fie oameni sim p.. nommi,

se, boerii sal Komori's, liOtatin KOApd 1)1 KOA+JIHH% 2)

cbpii precum

CAy-

epis-

egumenii de mAnAstiri.

El judecA ori unde se gAseste: in capitalV) la resedintele de yard') prin orasele din provincie 5), prin sate

chiar and se gAseste in tabAr la luptA, cum se vede

dupd localitatile arAtate la sfArsitul cartilor de judecata,
a actelor de cumprare, vAnzare, schimbare, mArturiilor,
si

zapiselor i citatiilor7).
Nu-i de loc indreptatita parerea cunoscutA, cA domnul judeca numai pe boeri, dregAtori i pe supusii de
seanla. Documentele InlAturA aceast prere. Erem ia MovilA,

de ex. in 30.VII 16048), hotArAste ca un oarecare Miron s

intoarca nepotilor unui oarecare Ciolpan btrAnul, bucata
de pAmAnt din satul Bodesti, cump5ratA fArd stirea acestor nepoti, fiindca.", dupd lege, nu avea drept sA" 0 compere. DacA cercetAm documentul observAni, ca el nu arat

dregatoria pe care ar fi avut-o piIe, cari cer dreptate

de la domn i cA actul s'a scris in satul BAiceni, deci
dar, cnd domnul s gsia intAmplAtor prin partile aceI) Crestomatia, pag. LXI; 2) Ibidem, pag LXV, LXVII.
3) Ibidem pag. V; VIII; XI; XIV; XV; XVI; XIX; XXIII; XXV; XXVII;
XXVIII; XXIX; XIX;
Ibidem pag. VII.
5) Ibidem pag. XVI,

6) lbidem pag. Ill.

7) Ibidem pag. XVI; XVII.
Gh. GhibAnescu: Ispisoace i zapise" vol. I, p. 11. Iasi, 1907, pag.
36; cf. Crestomatia, pag. IIIIV; cf. Oh. Ghibnescu: Surete i izvoade" vol.
III, 1907, Ia0; pag. 38.

www.dacoromanica.ro

5tefan (3r. Berechet

lea. FrA indoial, ca dad s'ar fi putut pastra toate hotarArile de judecatd, mai cu seama cel e cu caracter penal, atunci ne-am incredinta, ca domnul facea dreptate
oricui din supusii sai, fie simplu locuitor, fie dregator. Multimea actelor de posesiune ne dovedeste Ca numai acele acte s'au pastrat, care privia stApanirea asupra vre-

unui sat, mosie sau mostenire, ca.ci posesorii aveau tot

interesul sa le .09 cu grija, pe cand hotArkile penale
au dispdrut din vitegia vrernurilor. Nu trebuie s'a uitam
nici situatia poporului de jos de lucrator pe mosia bo-

erului si domnului, astfel cd nu prea aveau obiecte de

litigiu, Intru cat toate acestea se aflau in malia stdpa`nului mosiel sau satului pe care el trdia.
Adesea domnul hotara sentinta si o executa singur
cand judeca fa'r divan. Aceasta se intAmpla uneori Cand

era in conflict cu vreun boer puternic din divanul sdu

sau cnd se temea ca divanul sa"-i fie impotriva.
Puterea si vointa domnului era nemarginifa mai cu
seama cnd nu erau legi precise, scrise voluntatem tamen
principium naturaeque jura legis scriptae vim et auctoritate habuisse conjicere licet"1). Adesea ori hotarkile domnului erau In afard de lege dupd cum ne spune cronica.

Alexandru Upusneanu ucide 47 de boeri: Alexan-

dru voda dad s'a curtit de toata grija dinafara si au

adus pre doamna-sa pre Roxanda si fii sai din tara
munteneasca, au vrut sd se curteasc si de vrajmasii
sal cei din cas, pre cari ii prepusese el ca pentru videnia lor au fost scos din domnie 5i au invatat cu taina

inteo zi lefecii, carii au avut streini, de i-au supus in

curtea cea domneascd in Iasi, si au chemat pre obiceiu
boerii la curte, carii Mt nicio grij de primejdie ca aceia
1) D. Cantemir: Descriptio Moldaviae cap. XI.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani 'Jana In secolul al XVIII-lea

negAndindu-se, dac au intrat in curte, slujitorii, dupA

InvidtAtura ce-au avut, inchis-au portile i ca nite lupi
inteo turmd fArA nici o apArAturA au intrat intr'Anii de-i
snopia i-i injunghia, nu numai boerii ce i slujitorii; nici

alegea pre cei vinovati, ci unul ca altul Ii punea supt

sabie; adea multi, de pre zthrele Oath' sada de-i fran,,gia picioarele. Si au perit atuncea 47 de boeri, WA' altA

curte ce nu s'au bagat in seamd. Si aa dupd atAta nedumnezeire, ii parea Ca i-au rdscumpdrat inima").
loan vodd cel cumplit arde de viu pe episcopul de
Roman, Gheorghe, sub presupunerea de sodomie, pe and
adevrul era de a-i smulge bAnuitele-i averi : Si din zi
in zi izvodia feliuri de munci nou: Bagat-au in foc de
viu pre vlAdica (ilheorghe de au ars, dAndu-i vinA de
sodomie, auzind a are strAnsurd de avutie 2).
Cronicele vorbesc limpede de faptul c domnul pedepsia atunci and viata i domnia lui erau puse in primejdie, cum a fAcut Alexandru LApuneanu. Dupd aceia

ei ucideau WA mild and erau cuprini de anumite vitii. DupA ce savaria omorul le pArea rAu. Astfel: Duca

voda era mAnios, aci din cuvintele spuse lui de lane Ha: in zilele trecute te-ai mAniat Madambul, reese,

ria ta pe mine, ai trimis un arm s ma inece in Bah-

lui; el, batA-1 Dumnezeu, armaul, n-au pazit sA md

inece, ci m-au ingaduit pAnd te-ai desmAniat Maria ta
i m-ai ertat 3). Prin urmare, iatA cum Duca vodA, care
omora fard mil, i bAtea singur cu buzduganul, pre ciI) C, Giurescu: Letopisetul Torii Moldovei pdmi la Aron Vodd (1359-7
1595), 1916, Buc. pag. 209.

2) Ibidem, pag. 221.

3) M. Coglniceanu: Cronicele Romdniei sau Letopisetele Moldaviei gi
Valahiei ed. 11. 1872 Buc. torn. 11, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

10

ne se mania, murind multi din bataia lui, ca dup ce

trecea momentul supararei, erta pe cei sortiti de el mortei.
Un caz de pribegire al boerilor in masa din cauza
rautatei domneti avem pe acela tot din timpul lui Duca
vodd, and fugit-au atunci Dubau vel sptar i Gavriil
Neniul vel stolnic, Ilie Nistor vel medelnicer, Ilie Dragutescu vel arma. Nicolae Murgulet ftori logoft, Savin
biv vel medelnicer i frate-sau Gheorghita postelnicul,
Varian logofatul i frate-sau Sbiera i alti multi" ').
Pe sotiile a trei boeri, tot el, a dat porunca sa." le
lege la puci : pre giupaneasa lui Stefan Braescu 1 pre
giupaneasa lui Bucium ce au fost vel medelnicer i pre
giupaneasa Sandului Stamati comisul... de stau ziva legate, iard noaptea stau inchise la odaile seimenilor 2),
Pe targovetii din Iai i de aiurea ii punea pin grosuri
de stau inchii cate un an. Ei saracii de lipsa i mare
scarbd fugeau prin lume. Lasandu-i femeile i copii i
casele, de groaza mare. Domuul atunci prindea pe vecinii de aproape sau pre femeile lor de le tinea in grosuri
pe unele Cate un an i mai bine, dintru care multe au
i murit de foame, altele de prunc, ca erau multe i gre-i
le, deli faceau copii pin grosuri i tot nu le slobozia,
pana la multe le-au crescut copii acolo in grosuri, Oa

au inceput a grai i unii a umbla in picioare 3).

Din and in cand ins se ivea pe tronul tarilor roma-

neti Cate un domn, care judeca cu direptate", .cum

este Ilia Alexandru vocla. Pentru a ne lumina asupra
felului lui de judecatd, tot acest cronicar ne zugravete o

sank care de sigur, cd se repeta adesea ori. Cand avea

divan i pierdea una din parti procesul, domnul ii zicea:
1) M. Coglniceanu: op. cit. pag. 23.
2) Ibidem, op. cit. torn. II, 1872, Buc. pag 22.
3) Ibidem, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom AM

pane'

to secolul al XVIII-lea

11

Pas de plateste celuilalt ce i-ai luat cu strambul". Cel

pedepsit ii raspundea: Plati-voi Doamne, numai ca sa
ma mai pasuiasca pand la o zi, c stint sarac si n'am
cu ce plati acum". Dar dad reclamantul zicea: Mie Inca
Imi trebuie ca sum sarac .si imi mor copii de foame ca
n-am cu ce-i hrni, ci ma rog Doamne, ca sa se puna
acest QM la inchisoare sau sa-mi plateasca acum ca nu-I

pociu astepta". Atunci Bias voda scotea banii din pozunar de la sine si pltea pre datornic. La multi fa-

cea asa. 1)
cronicar care povesteste despre Alexandru
Ilia, ne arata cat de schimbatoare era judecata domnului supus schimbarei firei. Acest domn este Constantin Cantemir, despre care cronicarul spune, ca: era la
fire bland si cu inirnd milostiva, rabdator, cu putina
manie intai, apoi ertator, i nelacom la avere, si indurtor, necarturar, iara slujit si la toate priceput. Bisericele cu ruga pazia, si cu sfat bun intemeiat, impodobit la cuvinte, duke li era vorba lui..."2). Cand ins
Ace las

tara li era plina de cete de talhari; conduse de boerii

fugiti la Poloni, atunci el : cu munci grele ii muncea,
ca pre unii de vii cu foc ii ardea, pre altii in patru
bucati de vii ii taia, altora le taia manele si picioarele
i asa ii !Asa de se pedepseau pand ce muriau 3).
0 simpla banuial, o vorba nelatnurita prin cercetare

si judecata, era destul ca dintr'un bun slujba i ajutator in vrenturi grele pentru insai viata dotpnului sa i se
scurteze zilele. Grozava pilda o avem venicita in aceiasi cronica, care vestejete un intreg trecut de lupta
pentru neamul salt. Pentru a nu pierde nimic din cumI) M. CogAlniceanu: op. cit. pag. 6.
2) ibidem; op. cit. pag. 35.
3) Ibidem, pag. 36.

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

12

plita icoana a omorarei marelui cronicar Miron Costin

i a fratelui sau Velcico, mare vornic, lasam sa se rosteased insui cronicarul; La veleatul 7200-1692 in luna Decembrie, in domnia sa, Cantemir voda, taiat-au pre
.Miron Costin, ce au fost logofat mare, i pre frate-sau
Velicico ce au fost vornic mare, dandu-le vina ca s'au
radicat pre domnia asupra lui; insa Miron logofatul ne-

fiind la Iasi inteacea data, ci la lard, la un sat al lui,

i s'au fost tamplat de i-au fost murit giupaneasa, ce
vrand sa o astruce, iata au sosit i la dansul de la Can-.
temir voda, armaul al 2-lea, Racovita, cu tm steag de
Iefecii, ca s-1 duca la Iai; ce el se rugase s aibd pasuiala pana i-a ingropa giupaneasa, i sa. purceaga; i
fiind aa, iat de sarg au sosit i Macri vdtavul cu a
doua porunca, cum in ce loc il va afla acolo sa-i taie
capul i dupa porunca aa inteacela ceas i-au taiat
capul, i 1-au astrucat impreuna cu giupaneasa lui. $i
aa intorcandu-se trimiii inapoi cu ispravirea de porunca, atunce noaptea, ca la cinci ceasuri, scoasera i
pe Velicico din beci, de sub casa cea mica, i-1 dusera
la 4antana de-i taiara capul. $i au stat acolo de fata,
,,pentru credinta, fiul sau Dumitraco beizade, [Ana ce
i-au taiat capul. In zadar mai adaoga cronicarul dupa
aceast fapta, ca acest Cantemir vodd: fost-au om cinstit la cuvinte, i cunoscator la giudete, facand drepta-

te tuturor ').
Totdeauga domnul judeca in ititaia i ultima instanta. Cand nu se putea lamuri, d delegatie vreunui
boer din localitatea apropiata de locul cu pricina, care
mergand la fata locului i strangand oameni buni, cinstiti i drepti, afla adevrul prin maruriile lor, pe care
1) M. Cogalniceanu: Cronicele Romdniei, t. II, 1872. Buc. pp. 38-9.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Pornni pana in secolul al XVIII-lea

13

le consemna in scris, i le comunica domnului spre a

putea da hotararea in cunotinta de cauzd. In cazul acesta cel insarcinat cu cercetarea capata calitatea de judecator. Orice boer sau dregator putea sa fie insarcinat
cu indatorirea de judecator 1). Nu lipsia de la aceasta
insdrcinare nici episcopii 2). Putea s cheme i un sat
intreg sa judece un proces, care cerea marturiile locuitorilor de acolo 3). Parcalabii erau de cele mai multe ori
insarcinati cu astfel de cercetari la fata locului ca unii
ce cunoteau oamenii din regiunea lor i imprejurarile
in cari trdiau ei 4). Surprindem i judetul cu 12 pargari
judecand 5). Dupa cercetarea documentelor pe care le

posedau partile in proces i dupa ce aduna de la cei insarcinati cu ancheta la fata locului toate datele necesare
da porunca sa se scrie hotararea domneasca 6) Nu arare ori se intAmpla ca acela proces hotarat de domn
pentru mai mita tdrie trecea i prin fata divanului, ca
la instanta apelativd, pentru a avea mai multa Mile pentru vremurile viitoare 7). Astfel avem procesul judecat de
Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, din 16. IVIII, 1656,

care trebuia sa hotarasca afacerea vistiernicului Pelin i

fratii lui cu Murgetii asupra satului Mihalciul din tinutub Cerndutilor. Domnul expune prin actul de porunca,
trimes parcalabului de Suceava, Dumitraco Dragutescul,
coprinsul tuturor documentelor de proprietate al-Mate de

parti pe care nu le crede nici pe ele i nici marturiile

date oral de parti. Pentru mai multa lumina prcalabul
1) Crestomatia pag. IV; VIII; IX; XIII; XIV; XVI; XVII

2) lbidem pag. XI.

3) Ibidem pag. XV.
4) Ibidem pag. XIII; XVII.
5) Ibidem pag. XIV.
9 M. Coglniceanu, op. cit. pag. XXI.
7) Crestomatia, pag. XXIII.

www.dacoromanica.ro

14

*tefan Gr. Berechet

fu indatorat sA mearga la fata locului si sA strAngd oameni buni si pe cei 24 jurAtori, .Elati Murgestilor cu rA.vas domnesc, ca sa jure cA satul MThalciul nu-i al lui Pelin.
AmAnuntele cercetdrei fAcute prin oamenii buni" de

acolo si felul cum vor jura cei 24 jurAtori vor fi af-Atate de pArcAlab in scris, care se va trimite domnului.
La 7. IX. 1656 pArcalabul rAspunde domnului asupra re-

zultatului din care reese, cd in urma amanuntitei cercetAri si a jurAmAntului celui mare depus de cei 24 jura.tori in biserica: pe sf. evanghelie si sf. cruce, jurAnd cA
Pelin nu a tinut niciodatA. satul Mihalciul, si cA a fost
sat domnesc. RAspunsul spre mai mare tArie este semnat de toti jurAtorii. La 5 II 1657 domnul da. Murgesiilor hotArArea prin care cAstigA procesul, rAmAnnd deplini stApAni ai acestui sat. Peste cinci zile, in 10. II. 1657,
si divanul domnesc dA o altA hotArAre in acelas sens.

Astfel cA acest proces a tinut mai mult de cinci luni,

ceia ce nu insemna cA Pelin nu se va mai ridica sub
alt domn cu aceiasi pretentiune asupra acestui sat. De
teama unui nou proces Murgegii, dstigatori, si-au pus
si ferAe in vistieria domneascA.
Domnul ca presedinte al divanului sAu nu judeca
In materie civilA de cat pe boeri '), si locuitorii de la

oras; iar restul populatiunei de la tard se judeca de

scaunele inferioare de judecatd competente 2). In materie penald erau anumite infractiuni, earl se .judecau de
cAtre domn chiar cAnd infractorii erau din cei din popoi"). Aceste infractiuni erau uneori arAtate in poruncile domnesti cum sunt desugubinile si furturile.
1) Crestomatia: pag. IV; VI; VIII; IX.
2) Ibidem, pag. XX, XXXIII.
3) Ibidem, pag. XIX; Uricarul, XX, p 129.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pana in secolul al XVIII-lea

15

Adesea judeca si procesele manastirilor1) in legturile CU delimitarile de mosii, apartinatoare lor, de sigur, socotind pe egumeni Intre persoanele nobile.
Sentintele civile sau penale In cazul and nu se
executau potrivit hotararei, si acesta era cazul cand

domnul miluia pe cel pedepsit la moarte, se pltia gloaba:

rAosa" In bani 2) sau vite3) (F/10611 110AH1 AOT li TAUTH");=---

boi de gloaba buni si grasi, uneori Ingaduind si Impacarea prtilor.

Spre mirarea noastra intalnim printre documentele
romnesti cercetate si unul din 30.VI. 1621, card aratarea locului, din care reiese ca si doamna judeca adesea
ori cu divanul. Acesta-i curiosul caz de judecata al \TAduvei fostului domn al Munteniei, Simion Movild, pe
and domnia fiul ei Gavrilas, increzuta autocrata Marghita. Ea se intituleaza Icy ri_o]rn[o]Awa Ailrivran r[o]cn[o]Awa rioicoimaro

1ll1

OtAiftfal

ILOEBOAA-=-I0 Doamna Mar-

ghita, sotia raposatului lo Simion voevod" si dispune ca_

stenii de prinprejur si orsenii din Arges sa nu mai opreasca pe calugarii manastirei Argesului de a merge cu
carul la morile lor.
lat cum glasueste insusi documentul: Iar domnia

mea am cautat si am aflat dereptatea si am judecat

denpreuna cu boiarii, cum sa aiba sfanta man[alstire cale sa mearga cu carul la moara. i am manat pre sluga domnii meale, pre Stanciul vtahul, cum sa faca

cale. Deci au taiat gardurele gradinilor si-au facut cale s poata mearge cu carul sfanta man[a]stire la moait cum au fost si mai denainte vreame si le-au lsat
si lor loc destul sa fie de hrana. Deci intralt chip sa
1) Ibidem pag. L.
2) Ibidem, pag. XXII.
3) Gh. GhibAnescu Surete # izvoade vol. III, 1907, Iai pag. 69.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

16

nu fie peste cuvntul domnii meale. CAMA fLEYE r[o]c[no],,OTKA MH=InsI domnia mea a spus" !).
Domnul avea drept s aprecieze pdrtile unui pro
ces, chiar calcnd legea. Pravila lui Vasile Lupu ii recunoate acest 'drept 2).
11.

JUDECATA LA DIVANUL DOMNESC.

histanid apelativd i adesea de fond.
Cercetand documentele eite din cancelariile dornneti in materie de judecatd pn in secolul al XVIH-lea
gdsim neaparat expresia : wi ritrHAE 1A HAMH H

=iatd venit-a
inaintea noastrd si Inaintea boerilor nostri moldoveni
credinciosul nostru boer") cu variantele VJAZE 11faHAE
HAWN A10AA4KCISHAW Map HAW KrlpIifl 60A+1WH

!IAA HAMH H

IltAA IMAM HAWHAW MW(%AAKCICHAM 60Apt., KI-

iatd veni-a inaintea mea i inaintea

tuturor boerilor nostri moldoveni, mari .si mici"); i
ANWLIAIN H AMA/AMIN

7,unKt 1101,40111+ (ltrfrA HAM H 11(A,A, gCHMH HAWHAIH MOAAAKm

CISHMH 60A41 lifAHISHMhI H MAAILIMI1 (Agra HAWN
iatd

venit-a Inaintea noastrd si inaintea tuturor boerilor nostri moldoveni, mari i mid, sluga noastrd" .
Din toate aceste expresiuni intelegem, cd in secotele XIV, XV, XVI, XVII cdnd cancelaria domnitorilor
1) B. Petriceicu-Hajdau: Cuvente den Bdtrdni" toni. I, 1840. Buc.
225-226.
2) Pravila lui Vasile Lupu, cap. 4; cap. 35, 15; cap. 50 2'
cap. 62 10.
3) Cea mai frecvent.
4) Doc. din 1476, Mai 20, al lui Stefan cel mare: I. Bogdan Documentele qui $tefan eel mare" vol. I, Buc. 1913, p. 208.
5) Doc. din 1623 (7131) lunie 20 al lui Stefan Tomsa: Gh. GhilAnescu:
ispisoace qi zapise", vol. I, p. II, Iasi 1907, pag. 152.
I

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane in secolul al XVIII-lea

17

romani era slovond, ele nu pot da de cat intelesul cuvantului ruirkTY, -=sfat" pe care-1 intalnim impreund sau
imediat dupd in trebuintarea primei perifraze : ,nrfrA

mrkTom=inaintea sfatului nostru" 1) care nu dd

de cat aceiasi notiune de adunare", consfatuire", sfat",
NIAWHAt

;,judecatd".

Abia pe la inceputul veacului al XVII-lea incepe sd

pdtrundd expresia turd. divan", care devine cea freeyenta in epoca fanariot, inlocuind cu totul expresiile
existente mai inainte. In traducerile romanesti ale actelor slavone i apoi in cele scrise direct romanete gsim
stand alturea ambele expresiuni sfatul tarei si divan".

Acolo unde se gsia domnul in diferite timpuri pi

imprejurdri, acolo era si sfatul", divanul" sdu. Pretutindeni impartea dreptatea, dupd cum dovedesc atatea
earti de judecatd, semnate de boerii, cari alcdtuiau sfatul sau curtea sa de judecatd, date din diferite targuri :
Targoviste, Bucuresti, Suceava, lai, Vaslui, Harldu. Divanul avea atributiuni judecdtoresti, politice si administrative. El facea dreptate in diferite pricini de judecatd,
declara rdzboi, incheia tratate i alegea pe domn, acte

pe cari nu le putea executa de cat dupd hotararea intregului sfat, cad fdra hotdrarea lui nu se cacea absolut
nimic. Era o instantd apelativa, judecand insa adesea
on i ca instanta de fond. Compunerea lui era lsat la
vointa absolutd a dornnitorului. Mitropolitul ocupand locul de cinste, in dreapta pe un scaun deosebit, sta in
fruntea boerilor, alcdtuitori ai divanului, cdruia i se dd
primul loc de cinste dupd domn si sarcina de a cerceta
pravila la aplicarea pedepselor. Langd domn si in jurul
lui stati marii boeri, cari ocupau cele mai mail slujbe
1) Gh. Ghibanescu:
din 1610, pag. 88.

Surete i izvoade", vol. IX, Iai 1914, intr'un doc.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berecl,Gt

18

aranjati dupd trepte, mai departe stau ceilalti

boeri, cari nu mai erau in slujbA si personalul de ser-

in stat,

vici al divanului, care indeplinea poruncile domnului, ea:

aprozi, armasei. Ei stau in fata domnulni spre a putea
fi vazuti de el. Sala de judecat era in mijlocul curtei

donmesti. Din spatele tronului domnesc de pe peretele

din dos, cAdeau asupra acestui juriu de judecat brandele raze ale unei candele ce ardea continuu, luminAnd
chipul lui Christos judecAnd : Ibi in posteriori pariete
Principi thronus ponitur, imagine lest, Christi ad judichun apparentis superius, ornatus, quam perpetuo ardens
candela illutninat" ').
Misionarul Bandinus, care a vAzut un asemenea
divan de judecatA in 1646, spune ea' boerii mici erau

in numAr de 10 si mai multi, din ei vodd chema cAte

until pentru a-i fi tAlmaci, cAnd vreun inpricinat nu
stia limba inteleasd de domn: subtus in loco humili
decem circiler , aut plures barones, ut quern Princeps
audire voluerit, unusquisque sit paratus vocare, et si
quis Principi ignota lingua loquitur" 2). In dosul lor stau
cAnd 20, cAnd 30 scutieri cu scuturi aurite, inalti de
staturA si imbracati in haine rosii. In al treilea rand'
stau cam 2000 de osteni de curte fArd arme, iar in dosul lor asteptau impricinatii. Toti impreunA sunt co-

prinsi ca de un cerc de 200 pedestrasi alesi, imbracati

honeste" ca la nevoie sA fie gata la bombarde, sgetare
si tdere : Hos omnes per modurn coronae cingunt ducenti pedites selecti, bornbardis ad jaculandum et frameis
ad secandwn instructi si opus foret" 3).
Se face rugAciune inaintea icoanei lui Christos,

9 Crestoniapa, pag. LXXIX --LXXX.

2) lbidem, pag. LXXVIII.
3) Ibidem, pag LXXVII.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pOn tn secolul al XVIII-lea

19

domnul se aseaza pe tron si facandu-se tacere se chiam'a

de vornicei prin aprozii de la usd cei impricinati : Quamprimum Princeps, praeviis ad judicem Christum precibus,
In throno consederit" ').
Se aduc legati in fata domnului mai intAi cei arestati, vinovati de vind capitala, adic de furt, omucidere
sau violentia spoliatorum :

Tum ad Principem prius

accusati de capitali culpa, scilicet de furto vel homicidio

ant violentia spoliatorum compedibus vincti adducuntur" 2).
Cercetati public prin dovezi, martori suficienti si

propria lor rnrturisire, smulsa adesea prin torturi, li se

aplica sentinta pedepsei cu moartea : qui si convincantur
aut propria fassione, aut testibus sufficientibus, adhibitis
torturis, certissima illis mortis sententia profertur" 3). Cei
cari nu sunt retinuti prin sentinta sunt scosi prin alt

us a divanului. Se judeca pana la amiaza.: Si vero

kora meridiei audita fuerit, reliqua plebs, quae fuerit,
ad alteram judicii diem adesse jubetur" 4). Celor ramasi
nejudecati li se fixeazA alt zi pentru judecata: Causa
plerumque uno eodemque die, ant si minis perplexa fuerit,

tribus aut quator sessionibus excutitur et sententia pronunciatur". Nepartinirea judecatei domnesti o laudd
atat Bandinus cat si Cantemir. Primul spune ca inaintea
lui Vasile Lupu nici cel mai mare boer nu avea nicio
trecere fata de Oran. Chiar pe insusi fratele sau, hatmanul, 1-a dat Minas" la o judecata cu taranii. Pe doi
frati ai lui dupa 'mama i-a pedepsit cu 3 zile de inchisoare la un loc cu facatorii de rele. El chiar spunea
cu tot dreptul non fratres, non filios aut filias curare,
-1) Crestomatia, pag. LXXX
2) Ibidem, pag. LXXVIII
3) Ibidem pag. LXXVIII.
4) Ibidem, pag. LXXX.

www.dacoromanica.ro

Stefdn Gr. Bereckui

20

sed unam et solam justitiam" '). Afacerile cele mai grele

le judeca el, deoarece era convins ca ceilalti judecatori
se conrup cu daruri, caci din cauza aceasta : pauperes
etiam in causa justa affligerentur" 2); adesoa ori se da
acestora, cazuri grele, pentru anumite motive. Domnitorul judeca de obicei crimele si faptele cari cer condam-

nare la moarte. Cele usoare se isiu pe seama judecltorilor-boeri mai mici 3). Acestia judecau acasa i dau
hotdrrea, care li se parea lor cd-i build 4). Multumirea
ambelor parti cu;aceastA hotasare inchidea litigiu. Puterea

unei astfel de sentinte este casi cea pe care ar fi dat-o

divanul. Partea nemultumita se adreseazd cu plangerea
sa divanului, care va cerceta din nou. Boerul judeckor
gAsit vinovat de nedreaptA hotrke, Hind c s'a lsat

biruit de favorizare sau de mita, se pedepseste greu.

Gsindu-se ca apelantul a fost judecat drept, se bate cu
toege si se oblig, fata de partea adversa, la plata indoit
a cheltuelilor de judecatd 5). Nu exist nicio prtinire
,,,rcpoaqyzoAvkta",

in judecata domnului, cad chiar dad

marele logofat Ii aude numele chemat in vreun proces

cu UB Oran, indat pArseste scaunul ski i trece la
stnga, taranului 6).

Dupd Bandinus, divanul judeca in toate zilele, afar

de duminici i sArbatori. Sunt rare cazuri and nu judeed in fie care zi Exceptis Festis et Dominicis diebus
quibus non judicat, vix aliquando tribunalitium judicium
omittit"7). Sub Cantemir, la finele sec. XVII-lea, se juI) Ibidem, pag. LXXXVIII IX

2) ibidem, pag. VIII.

3) Ibidem, pag. LXXXIX.
2) Ibidem, pag. LXXIX.
5) Ibidem, pag. LXXX.
9 Ibldem, pag. LXX.
7) Ibideni, pag LXXXIX.

www.dacoromanica.ro

Juoecata la Rornni 'Dana in senoluI al XVIII-Iea

deca de 3 sau 4 ori pe saptamand afara de postul

21

cel

Per totum annum exceptis diebus, giros jejunio,

quad magnum vacant, destinavit ecclesia, Princeps ter
(rut quater in hebdomade publice litigantium causas in
divano audit"). Duca vodd tinea divan de cloud ori pe
zi : de cloud ori facia divan in zi. Deci la divanul cel
de dimineata, dvoria toti la divan ; iar la cel de chindie, umblau fustasn prin tang, chemand oamenii la
mare :

divan").
Dupa desbaterea pricinei, mitropolitul cu toti boerii
sfetnici ii spun parerea cu glas tare, chiar dacd domnitorul nu este de acea parere: Discussa causa, metropolita et onines barones de sfat, sive consiliarii, clara
voce sententiam suam, etiam si sciant, aliud esse Principi
propositum, profuerunt, et accusatum vel absolvunt crimine, vel sine culpa declarunt"3). Boerilor scosi din slujb
rar le cere domnul parerea : Deposittis autem baronibus
nihil projerre nullamque sententiam dicere licet, nisi a
Principe interrogatis"). Dacd acuzatul este gasit vinovat,
domnitorul intreabd pe mitropolit ce pedeapsa i se cuvine dupd legile civile i bisericesti. Cetind textul legei,
mitropolitul cere mila dornnului, ceia ce destul de multe
ori fac i boerii : Auditis cunctorum opinionibus, si reus
izabeatur, Princeps metropolitam interrogat, quae secundum civiles et sacras e leges, poena debeatur. Metropolita
primo verba legis recitat, post autem Principis clementiam
cui rnodus praescribi non possit, implorat, good simul
cuncti barones facere conserveveruut"5). Acuzatul este ertat
Crestornatia, pag. LXXV.
2) M. Cogalniceanu, op, cit. t. II, pag. 5
3) Crestomatia pag. LXXXI
4) Ibidem pag. LXXXI.
CI Ibidem pag. LXXXI.

1)

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Bereehet

22

sau pedepsit la moarte sau primeste altA pedeapsa dupd fapta:

Tandem Princeps suam ert sententiam accusatumque

vel absolvit, vel morti, a/live poenae adjudicat" 1). Bandinus povesteste despre asprirnea pedepselor date de

Vasile Lupu, care condamnase la moarte peste 20.000

criminali, si la rugAmintea boerilor de a fi mai bland,
el le rAspundea cA nu are in vedere persoana, ci dreptatea, nu lucrul ci legea : non personam sed justitiam,
non rem sed legem aestimo" 2). La argumentarea boerilor,
ca tara se pustieste din pricind cA pentru sim pla rdpire

cu forta a unui bun de la un Oran pe care o face un

destoinic ostas sau un boer se pedepseste rapitorul cu

moarte, Vasile le rdspunde :

Chiar dacd voi toti ati face

o faptd pentru care s meritati pedeapsa cu moarte, de

sigur, ar trebui s muriti. Chiar dacd jumAtate din tara
Moldovei ar deveni crirninal, sA piard jum tatea cea
rea ca sA se pAstreze cea bund. Cu cei buni trAesc In
sigurantA, cu cei ri vesnic voi fi in pericole : si vos
omnes morte dignum aliquid feceritis, cert moriendum
erit vobis. Imo si media pars terrarum Moldaviae erit
nequani pereat mala pars, at bona servetur cum bonis
tutus vivam cum malis semper in periculis constitutus
essem"). Dorinta Lupului era ca un cAlAtor s poatA
cAlAtori in cea mai mare sigurantA, s rneargA i s'a se
intoarcA, sA umble i sa doarm, incArcat cu aur si
pietre scumpe: tutissimus viator, auro gemmisque onustus
ire, redire, ambulare et dormire, etiam secus viam protest").

Cei condamnati de omor sunt rdati in primire marelui armas sa-i in chidA, cei retinuti pentru datorii sunt
_

1) Crestomapa, pag. LXXXI.

2) Ibidem pag. LXXIX.
Ibidem, pag. IXXIX.
4) Ibidern: pag.IXXIX.

www.dacoromanica.ro

Judecnta la Romani ria'na In secolul al XVIII-lea

23

dati in seama vdtafului de aprozi. Talharii se spanzurd,

sacrilegii se ard, ucigasii nobili se decapiteazd, iar cei
de jos sufere inceata i greaua moarte a intepdrei. Ucigasul impcat cu rudele mortului poate nddAjdui o oare
care "indurare de la domn. Ertarea trebue spusa public
domnului. Altfel, moartea se pedepseste cu moarte, caci
sangele cere rzbunare prin sange si moartea prin moarte.
Dacd pedepsele pentru faptele trecute nu I-a putut indrepta sau dacd mai sunt i alte motive pentru care
domnul voeste sal smulgd dintre oameni, ertarea rudelor celui mort nu4 scapd de moarte sau ocn. Boerii
care au intrebuintat in folusul lor bani din visteria tarei
sau au conspirat in potriva domnului lor, se pedepsesc
numai de el fait pdrerea celorlalti boeri, cu pierderea
vietei i averei lor. Executarea pedepsei cu moarte se
face numai prin terea capului. Bdtaiadacd este fixatd
ca pedeapsdo executa numai domnul cu topuzul, cci
un hoer nu poate fi batut de cat de domn, intrucat era
injositor s fie bdtut cu toiagul sau biciul.
Procesele se judecd grabnic. Cele mai lungi desbateri nu se pot prelungi peste trei sau patru sedinte.
Lipsind domnul din cauzd de board sau alte imprejurdri, boerii judeca singuri, comunicand desbaterea si
hotdrarea prin scris : Sin Princeps vet per morbum, vet
alia negotia in divan venire non possit, barones tamen
cuncti, in suis sedibus dispositi, haud aliter ac si Princeps praesens esset, vexatorum querelas audiunt et solvunt decisiones: lumen cum enarratione causae per litteras Principi referunt" t) Plecand prin tara la plim bare, sau
mergand la bisericd supusii sunt liberi s-i dea plan-

geri. Ele se strang de spdtarul al 3-lea, care dupd inI) Cresinmatia; pag. LXXXII.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

24

le pune pe masa. Logofatul al 3-lea le citeste,

domnul Ii scrie hotararea pe dosul cererei. Petitiile
celor cari au cerut ceva impotriva adevarului i legei le
rupe. Toate se dau suplicantilor, iar capetenia aprozilor
le aduce la indeplinire.
Niciodat judecata doninului nu a fost contra legei,
ceia ce nu s'a intamplat en hotararile celorlalti boeri
toarcere

judecatori.

La divan mai sunt adesea procesele a carora sentint a fost data gresit de boerul-judecator al fondului,
pe cari marele logofat le rupe, trimetandu-le divanului
spre rejudecare.

Porro cum Princeps in templum aut alio recreationis causa perrexerit, cuilibet preces sums ipsi offerre licet;
quas omnes spatharius tertius colligit, redeunteque in

palatium Principe in mensa reponit ; Accedit statim tertius logotheta supplicumque desideria coram Principe legit, literarumque parti adversae Principis resolutionem
inscribit . . . Cunctos deinde spatharius querulis reddit,
quae praefectus aprodorum carat, ut ad executionem perducantur voluntas Principis" ').
I ll

JUDECATA IN PROVINCIE.
Populatia tarei fiind din ce in ce mai mare si infractiunile destul de numeroase, divanul nu reusia sa le
judece pe toate. Era greu ca domnul i divanul sau

s poata judeca cauzele marunte, cari aveau loc pe intinsul intregei tari. De aceia domnul judeca in divan
numai afacerile mai grele i apelurile. $tim dupd Can1) Orestamatia, pag. LXXXII.

www.dacoromanica.ro

Judecate la Rorn'anl ;Ana' in secolul al XVIII-lea

23

temir, ca boerii divanului de primul rang aveau voie sa

judece in toata tara, gall de Iasi. Tot ei judecau si pe

boerii subalterui. Daca partile conveneau, puteau fi jtidecate de marii boeri chiar si in Iasi. Restul proceselor se
judeca de ceilalti boeri de tara i anume de vornici

parcalabi: Hi omnes quidem causas audire possunt,

dirimere autem tantum leviores; graviores vel ad magnum suae provinciae vornicum, vel ad Principem relegare debent. Eo autem casu litigantibus sorok i. e., diem constituunt, qua utraque pars coram Principe cornparere tenetur"1). Judecata vornicilor nici un supus al
tarei de sub jurisdictia lor nu o poate refuza, pe cata
vreme pe a celorlalti boeri o poate refuza, cand o parte
Ii recuza, apeland la domn.
Multimea docurnentelor de acord cu spusele lui Can-

temir vorbesc despre scaune de judecala prin diferite

targuri. Astfel, pentru ca vornicii (in Muntenia si banii) si
parcalabii s poat birui judecarea proceselor, se nurniau
cate cloud persoane in orasele mai marl. Aceasta la
dupa documente,
in secolele
finele sec. XVII, cad,
anterioare era numai ate un vornic i un ban, fiind
procese mai putine. En Ballad functionau doi vornici, locotiitorii mareltu vornic al Tarei de jos, tot asa si la

Dorohoi pentru Tara de sus. Tot prin delegatia marelui

vornic judecau i alti 2 vornici la Campu-lung si unul
la Vaslui, iar pentru salinele de la Targu Ocna erau doi
camarasi cu puteri de judecator. In Hotin, Cernauti, Suceava, Neamt, Soroca, Roman, Botosani, Orhei, Chisindu,
Lapusna, Falciu, Galati Tutova i Putna functionau ate
2 parcalabi; iar la Targu Frumos, Harlau, Vaslui, Covurlui i Bacau Cate unul.
9 Crestornatia, pag. LXXX1V

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

26

Vornicii judecau cauzele mai mici si mai usoare,

iar pe cele mai grele le trimeteau la marelui vornic al trei.

Data Insd se ridicd nemultumire din partea unei prti,

treindu-se caz de apel, mergeau la divan. PArcAlabii anchereazd afacerile i fixeazA un soroc" prtilor pentru
a se infatisa tribunalului competent. In caz de apeI fiecare parte primia o invitatie, care ar corespunde citatiei
de astAzi. IatA un model de citatie din acea vreme :
Pentru aceasta, deaca vei vedea cartea domniei

mele, iar tu s aibi a da zi lui $tefan i cu Istrat, sd-si

aducA $tefan uricile inaintea domniei mele, sA s tie
cine i-au vndut acel loc. Aceasta-ti scriu i intealt
chip s nu faci. $i hArtie de zi 'Inca s le faci sA li
se stie ziva" ').
In acelas timp

se trirnetea la

divan

textul li-

tigiului i rezultatul anchetei a acestor pArcalabi: Fit

auteni id hoc modo: pircalabius litteras scribit quibus

memorat Titium et Cajum cum de tali re lites invicem

aluerint, ad Principem appelasse et promisisse tali sorok

vel termino coram Principe se sistere. Has litteras in

duas partes scindit et utrique litigantium unarn partem
porrigit" 2).

AfarA de acestia, orice boer de tara, i slujbas, care

era socotit slugA" a domnului primia anumite insrcinail de acestea in legAturd cu cetcetri de delimitdri
de mosii, cu anchete etc. Cel Insrcinat aducea la
indeplinire porunca instiintnd rezultatul prin scris. Divanul
dA hotArAre definitivd.
Partile trebuiau

sa se prezinte la termenul fixat:

a veni la zi". Cel care era absent pierdea procesul: rdDoc. din 1625 (7134) od. 20, Harlau in Documente rortittneW I,
Bianu, p. 1, Buc. 1907, pag. 109; cf. Crestomafia, pag. XVIXVII.
2) Crestomafia, pag. LXXXIV.
1)

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornOni pan in secolul al XVIII-lea

27

mdnea de lege". WA' o pildd.

H COt091HAH NT nO ISAA/4
rEtH WT Elvin nrA rOrflOACTKO A1/1 H AMA Hhi ECT HA CP&
TA IlfEHOAORHAA ilailACICHKAq TAME ICAAgrEtH WT ETErAW WHH
IlpTHAOHJA rifEA

rotrioArinio AiH HA AEH H HA COtOIS 3A AHHY

II 'TEA rocnoArno MH, A ISAAgrEfH WT IA39 ACT AOWAH CTA.

TH AHHY ISAKO NT C0J109HMI 110 ISAA)crEr Writ Hi Valk CA'ArAAH

H g9EA0KAAH. WCTAKIA KAAgrEri WT fit3Ep

(UT 3AICOH.

si

sorocit-au pentru alugrii de la Vieros inaintea domniei mele si le este ziva la sfanta preacuvioasa Paraschiva, dar pe and au venit inaintea domniei mele ealugrii de la Vieros la zi si la soroc la infatisare inaintea domniei mele, calugarii de la ,Ezerul ins n-au
venit sa stea in fata domniei mele cum au sorocit pe
cAlugri si au mintit si s'au rusinat, Rams-au calug-

di de la Iazer de lege ')...

In materie de plngere, in vechiul nostru drept, nu
exista incapacitate, ori ce persoand putea sa actioneze
in judecet inaintea tribunalului competent sau inaintea
divanului, caci: Etenim a principio tribunali, arceri nemo potest.
Adesea ori locuitorii unui tinut, supus unui vornic,
cei de pe mosiile vreunei episcopii sau mndstiri erau
scosi prin porunca domneascd, din punct de vedere judeatoresc, de sub jurisdictia judeatorilor lor firesti.

cel Mare prin hrisovul din 30. VIII. 1479

scoate pe locuitorii satului Rdc luti, apartintor episcopiei cu acelas nume, de sub jurisdictia boerilor, starostilor, soltuzului si pargarilor din Suceava si Siret, a
vornicilor din ambele tArguri si a globnicilor din Suceava. Acesti slujbasi nu vor avea dreptul sa judece i
Stefan

1) Doc. din 1586 Oct. 12 Arhiva istoric4 a Ronzdniei tont. i, partes

-1, Sucure0i, 1865, pag. 68; cf. Crestomatia, nag. LV1.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

28

s globeasca pe sdtenii din Racluti pentru nici un fel

de crime, nici macar pentru moarte de orn sau rapire
de fata", ce s'ar intAmpla pe pamntul bor. Pentru certurile si furtisagurile din targ ii vor judeca vornicii din
acel ,tArg ; iar pentru celelalte fapte vor fi judecati de
episcopul de Radauti sau urmasul lui sau de vornicii
tArgului. Aceleasi conditiuni se vor respecta i pentru
locuitorii satuhii Cotmani, supusi aceleiasi episcopii. Afacerile privitoare la vitele de pripas din Radauti si Cot-

mani intrau in jurisdictia episcopului de acolo sau a vornicilor : HA TO raiso Aa HE HAMET HH EAHH Ham 60AtHH1 MTh
tHOATg3H H Hprar twr CipTricoro Traran AHH AKOplutcH
KIT THN AEO TrArop AHH VAOKHHH,H RIP KOAOETH OgIAK.
MOW" Aa HE HAIMOT AHAO AO THX HAWN ANA [H] WT P[A]AORLIJI

ll/T

UItO

HAWEAN MHTI1OH0AHFOI NH CW,A,HTH Hp AHH

FAOKH HC HHX 91ATH1 HH 3A KEAHISCIE AHAOn AIM 3A MMOE

1111

3A ,4YHIErg6CTKOI NH 3A KOAOMEHT[tO AHRIN1 Ivo erk TAAA] E0y4rr

g`t HHHTH g Toro CEAO g PaAoKu,,Ex.

rOAICO 3A CKAAg TOr

romiloto H 3A TATai 410 a 3ACTAHET AHU,EM k 'TOL A611

CgAHAH AKOpHHH,H TOFOKCISH TOTH MOAH [OT PAA01111I,EXI

3A

HE HMAAH AHAO NAHTH Hp MU A611 NAHAH 111

MOAFEHHK HAM 1S91 IWAHHISTEn HAH icoro fiora H3KEpET AA 6W.
II] HOE

A6II

MT tnnricon g tiaui

MHTp0110/140 WT PAAOKH,EXI HM1 ABOr

na[it] Hp A FM HHKTO. II TAK0W,A9E KAIE ISCAHICO MA NT /I

1{0[rMAH [H]1 gio nragNatom WT HM11EV0 MHTfOn0A40 WT PA.

Aaiun, a Ao THX mom' yo CgT g Trky rEAa[r] AKH HE HAWN

AHAO HH EA1111

FIA111

KOAflali AHH ETAkOCTH WT AELI,HHAI AHH

rA06111111,Hq AHH flEp1pKU,H 1 HH EgArITH tix, AIM MKS g3ATN

WT HHX1 UN 3A KEAHICOE AHAO AHH 3A MAAOE AlMa, HIE

3a A-

wErgsrmgo, UM 3A 110A04EHIFO AIM& 410 rk T AA1 K ROIVIAHH

6gAET gkIHHHT111 AAA 410fai HX NAHAH HAU111 EIHICIC011H HAH

AliOrliyi H

MISO

KHIllE

-1111111EM.

II TH7E: HAWN aril mpg-

www.dacoromanica.ro

Judecath la Rornani pane in secolul al XVIII-lea

tV611,H1

9(4

A6H HE roinutH TOTH MOAN WT KOH/HAHH HH HA ro-

f0,30 fill 114 MAHHEIII HIE HA HAWN AliOtORE1 Clt HHHAM BEAAA'tHEIK

H TIM 34
1401%M4HEI

fltHrIACHHI

tJO

cr1z

31iaHAVT oy PaAoKyy H g

g THy MAX IVO HI1HEAgX4NT tVT AHITI)0110Ai10 n. A

AO TEEN I1HiJ4CHH

HHK9'0 AgH HE HAIM II H WAAHOE AHAO* MU

ADE HMAA AHAO EHEICKOHA tiawfro WT PMOKH,,EX HAH Ak01IH4H =

,ca sa nu aiba nici un boer al nostru, nici starostii, nici

soltuzii i pargarii din Suceava, nici soltuzii i pargarii
,din targul Siretului, nici vornicii din aceste doted targuri, nici globnicii din tinutul Sucevei, sa nu aiba. treaba
,cu oamenii nostri din Rada* din satul mitropoliei
noastre, nici a-i judeca, nici gloaba a lua de la dansii,
nici pentru fapta mare nici pentru fapta mica, nici pentru moarte de om, nici pentru rapire de fata, ce se va
,face acolo in acel sat al Radautilor. Numai pentru sfada in targ i pentru furtisagurile ce s'ar dovedi la fata
locului in targ, sa-i judece pe oamenii din Radauti
vornicii targului, dar pentru altceva sa n'aiba treaba a-i
,judeca, ci sa-i judece rugatorul nostru chir loanichie

sau cel pe care Dumnezeu ii va alege s fie episcop

,la mitropolia noastra din Radauti sau vornicii lor, dar
altul nimenea. $i tot astfel i pentru satele ce sunt la
Cotmani, cari apartin mitropoliei noastre din Radauti
cu oamenii din acele sate sa n'aibd treaba nici un
,boer al nostru, nici starostii de la "retina, nici globnicii, nici pererubtii, nici sa-i judece, nici gloaba sa ia
de la dnsii, nici pentru vre-o fapta mare, nici pentru
vreuna mica, nici pentru moarte de om, nici pentru
rapire de fata, ce s'ar intampla acolo la Cotmani, ci
sa-i judece episcopii nostri sau vornicii lor, cum scriem
mai sus. Deasemenea slugile noastre pererubtii sd nu
mane pe oamenii din Cotmani, nici la cetate, nici la

www.dacoromanica.ro

*tefan Gr. Berechet

30

mori, nici la curtile noastre, cu alti tarani la un

loc. Tot astfel, pentru vitele de pripas ce se vor gasi
in Radauti sau in Cotmani, in satele ce ascultd de mitropolie, cu acele vite de pripas nimenea sa n'aibd nici
o treabd, ci sa aibd treab numai episcopul nostru de
la Radauti sau vornicii lui '). De aici reese limpede,
ea in rari cazuri domnul prin puterea sa absoluta smulgea
pe infractori din competinta judecatoreasca a judecatorilor lor legali, supunandu-i judecatei unei alte persoane

cum este,in cazul dat.episcopului de pe vremuri al

Radautului. Aceasta cedare o face domnul : a) pentru

faptul, c episcopul este, din punct de vedere moral, superior ori carui alt dregator, a cdror hotarari puteau fi
vitiate mai usor de cat a unei fete bisericesti si b) satele despre care este vorba fiind druite acestor institutii
religioase, trebuia cedat pastorului lor si dreptul lor de
judecatd. Acest drept de judecat se ceda uneori si egumenilor si dregdtorilor lor, cum vedem din documentul
dat de acelas domn in 19. VIII. 14'12, tot pentru aceleasi
argumente, credem : II TAKOWE TOTH MOAN HE TAX A10HACTHJVISHX max (Bodestii, Math si lurcanii de pe lang
Pobrata)

AA HE HAIMT HHKTO VUT HAWHX HAHOX H OttpAAHH-'

'SOX CgAHTH HX HH oy 9EA, A HE oy icomotom AEA.. flu isomoy

0y3pHT KOKAA A7KE HMAET tVT THX MOAH HE TAX CE4tAX,1
KgA Or YFAin HAH 3A KfAHKOE AHAO HAN 3A MAU*, A WHH AO
Tr6ZgTh H AA HWTOyT FIX [IAA irgautioat, KTO W[aM] soyors
oy MIMI CKATOF0 IIHKOAH,9 H HtAA Oy(AAHHKOM Eros A imoro
NAtia AA HE HAIAIOTEs HHKOAH FM oy voyA17, LAE AA toyAATs
cam' CKOHAIH AFOAH WT THX "TX MOHACTFICKHK IMAX H AA
AOKHAMOT HX IV TEAM H oy rAogax H oy KUAKHX ItHHaxn
tpo KOAH KgAET Ha THX MOAN `IHHHTH A =*i asemenea pe

1)

I. Bogdan : Documentele lui .*fan al Mare", vol. I, Buc. 1913s

p.p. 229-232.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in .secolul al XVIII-lea

31

oamenii dintr'acela trei sate rnanAstiresti s'a n'aibd nimenea din boerii si dregatorii nostri a-i judeca de nimic si de nici un fel de pricind. Dar cui s'ar pArea
cd are strarnbAtate din oamenii acestor trei sate, oricum

ar fi, sau pentru o pricind mare sau pentru vreuna

micA, ei sa se plangA si sa-si caute dreptatea inaintea
egumenului, care va fi in mandstirea sf. Nicolae si
Inaintea dregatorului sdu, iar pe altul s nu aibd judecalor niciodat pentru nimic, ci sA judece singuri pe
oamenii lor din aceste trei sate mandstiresti si sa-i ur-.
mAreascA pentru toate, atat pentru gloabe, cat si pen,
tru ori ce fel de vinovAtii, Cate se vor face asupra acestor oameni 1) Deci, egumenii mandstirei Pobrata,
cAreia apartinea aceste 3 sate, aveau sd judece pe oamenii
de pe aceste rnosii.

Aceiasi conceptiune despre dreptul de judecat dat

egumenilor de cdtre domni o aflAm si in prima jurndtate a secnlului al XVII, cand Moise Movild in 25.VII
opreste pe parcAlabii tinuturilor sd facd nea-junsuri vecinilor si tiganilor mandstiresti, trecand drep1631

tul de judecata egumenului. Iat cum se exprimd el :

AdecA s'au jAluit inaintea domniei meale rugAtorii nOs-

tri episcopii i egumenii de pren toate mAndstirile pre

parcAlabii den tinuturi inteacela chip : cum le Intrd prin
sate si le pradd vecinii si-i ciubotesc fAr isprava. ; alta

InblA desugubinari in toat vreamea de fac nApdsti a

ff femei si a feate de oameni buni si a sdrace pre menciuni, de le fac pradd si-i bagA in fear si-i ciubotesc ;
alta : Inbl slugi hAtmAnesti si giuzi tigAnesti de le Invluesc tiganii si-i pradA. Intru aceia, domnia mea si
cu tot sfatul domniei meale, cu mitropolitul si cu alti
1) 1. Bogdan :

Documentele lui $tefan eel Mare, vol. f, Buc. 1913,

pp. 173-177.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

32

episcopi, socotit-am de aesta lucru i am aflat, cum

nu iaste domniei meale nici un folos nici tarai, ce numai iaste de scadere i de pagubd svintelor mndstiri

de li s

pustiesc i li fug vecinii i tiganii pentr'alte

taxi. Deci pentr'acesta lucru parcalabii sa n'aibd treabA
cu satele sntei mnastiri a Dragomirnei a prada pentru depArAturi i pentru alte svade ce s vor face, ce
numai cu talharii i cu furii s aib treabd parcAlabii
a-i prinde ; iard alte gloabe ce s vor face, sA aibd a
giudeca egumanul i cu sdborul i a-i globi dupd vina

lor, cum sa va cddea")...

Mai mult : episcopul uneori judeca cu alti dregatori

procesele ce se iscau intrc marele vornic i altii, (land

i carte cu rezultatul judecatei. Acesta-i cazul din 17.V.

1605 cnd Agafton, episcopul de Roman cu oltuzul din
acest ora i cu altii a judecat o pricina a marelui vornic, CArstea, cu satul Rumdneti pentru un iaz2).
Intre documentele tiprite pdna in prezent gdsim i
cateva din acelea, care reprezint carti de judecat date
de midi dregAtori. Astfel avem cartea de judecat din
Dec. 1625 semnata. de Costea, vel sluger inteun litigiu
dintre un oarecare Dragornir i Mitrea comisul pentru
motenirea unei fernei, Despina). $i o alta din 1.VI,
1694 a pitarului Dumitracu Poenarul4).
In orae competinta de a judeca toate neintelegerile dintre locuitori i bresle o avea juriul alcauit din
oltun i cei 12 pargari5). In sate judecau bAtrnii i
oamenii cei buni.
I. Bianu: Documente romdnesti p. 1, Buc. 1907, pag. 190 191.
2) Ibidem: pag. 7-8; cf. Crestomatia, pag. XIX111.
2, 1907. Buc.
3) I. Bianu : Documente romanesti" p. 1, fasc. 1
p.p. 111-112.
1)

4) Buletimil comisiei istorice a Romania" vol. 2, Buc. 1916, p.p. 239-40.

5) N. lorga: Gescluchte des rumanischen Volkes" vol. I, 1905, Gotha,
pag 158; cf. lhidem, trad. romaneasca de Otilia Teodoru-lonescu, vol. 1, pag..218.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornani pana in secoiul al XVIII-lea

33

I v.

JUDECATA STREINILOR.

Desi nu toate documentele sunt date la lumina, totusi din cele tipdrite putem prinde si firul vietei si activitatei streinilor in prnntul romanesc. Ele ne vorbesc
despre diferitele legaturi comerciale cu vecinii, schimburi
de mrfuri si imprumuturi bdnesti. In decursul vrernurilor de la intemeerea statului nostru pand la 1700 au avut
loc felurite procese intre neamul rorndnesc si acesti vecini.
De ad deci nevoia de a se ldrnuri si aceste diferende

pe calea judeatei. Pentru judecarea lor au trebuit sd se

ia rndsuri de o parte si de alta prin intelegeri si tratate.
Ca principiu juridic, faille romne impotriva tuturor
obiceiurilor celorlalte popoare, puneau pe acelas picior
de egalitate in materie de judecat pe cel strein conlocuitor cu romanul sau in trecere prin tara. Aceiasi instanta
judeca atat pe autohton cat si pe cel strein. Numai a-

tunci and avea loc vreo neintelegere intre romani

si

vecini la hotare, era nevoie sa se stabileascd intre am-

bele prti un acord asupra instantei, care trebuia sd judece. Acest acord trebuia sd aibd loc pentru faptul cd
prtile, cari se judecau apartineau la doud legi diferite si
nu se putea alege mijlocul de urmdrire pentru ipartea
rmas in proces. A se fi judecat romanul in tam vecind
dupd legea vecinului ar fi dat nastere la mari cheltueli
si ar fi incetat comertul pentru o indelungd vreme.
Reclamantul strein se putea adresd autoritatilor din
tara pardtului, sau autoritatilor din tam sa, sau celor din
Ora unde a avut loc infractiunea, in ndejdea ca va fi
judecat mai bine si astfel va primi o hotdrare mai avantagioasd.

www.dacoromanica.ro

34

$tefan G. Berechet

Un exemplu de judecata intre un autohton si un

strain avem in cazul din 27.X. 16991), cand o femeie
Samfira din Campulung fusese datoare lui lacob Sasul
din Brasov, punandu-si la aceasta niste scule zalog. Ea
si-a plata datoria, dar lacob Sasul nu a voit sd-i reintoarca atatea scule Cate i se dedese ca zalog, deoarece
auzise ca ferneia si-a perdut actul. Serban comisul, ispravnicul Campulungului, judecd aceasta afacere, obligandu-se feciorul lui Jacob Sasul cd-i va da toate sculele pe ate jurase femeia. Ajungand la Brasov nu-i cla
nimic. Constantin Brancoveanu, cerand judetului din Brasov sa se facd dreptate ferneiei, clandu-i-se toate sculele,

caci altfel, se va opri bucatele altor sasi".

Dreptul egal al streinului in fata judecatei romanesti
era asa de cunoscut in cat domnitorii "II comunica ca
ceva foarte obisnuit oricdrui strein, care doreste sa vie

la noi").

Mihnea, domnul Tarei romanesti, instiintand in 18.1.

1509, pe Brasoveni cu privire la reclamatiunea platei fa-

cuta. de un turc, spune ca orice strein se poate plange

judecatei rornanesti : Constat enirn Vestris Circumspeccionibus quod quiqumque veniunt ad nos, de quaecumque
parte cuilibet, satisfaccionem et iusticiam impendimus").
Eremia Movild scria 'in 2.X1. 1596 celor din Bistrita, cari nu aveau incredere in judecata, dornneasca, cu
privire la un popa Lazar, cum ca pot fi siguri cd: precum

suntem drepti si cu altii, cu streinii, si pe el (pe un bitritean) 1-am fi rnul(umit, daccl ar fi avut dreptate" 4).
1) N. lorga: Brapvul gi Romdnii" Buc. 1905, pag. 165.
2) Analele Acad. Rom. vol.XXXV, pp. 1-13, cf. Hurmuzaki: doc. X,
pp. 340-342.
3) Hurmuzaki. Documente" XV. pag. 190.
4) Hurmuzaki: ,Documente" XII, pag 260: cf. XV, pag. 736.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornnt pari n secolul al XV111-lea

35

Matei Basarab scrie in 14 VI. 1644 in Brasov

unui oarecare Mihail BMWs cu privire la judecata unui
dorobant muntean, cu cei din Brasov, pentru un cal, ziand : Scriindu-ne dumneata cum sd vie acest dorobant

al nostru acolo,

sd-si

caute lucrul, deci dorobantul

nostru s'au fost pus zi cu oamenii dumneavoastrd, si au

fost mers dorobantu la zi, sd-si caute lucrul, de au fa,,cut atata cheltuiald i atata treapdd ; iar oamenii dumneavoastrd n'au venit la zi, cum le-au fost tocmala pi
sorocul...Ci s cade acum dacd n-au vrut sd vie oamenii dumnevoastrd la zi, cand au mers dorobantul nostru acolo, acum sd vie oamenii durnneavoastrd aici, Ca
vor avea judecatd direaptd casi la dumneavoastrd 1).
Un alt caz din 14 X. 1700 prin care ispravnicul
tie Campulung, Radu Golescu, scrie lui Fechil Gheorghe,
marele judet al Brasovului, cd a cercetat pe un Dragoslavean, dna este autohton sau venetic, si a stabilit cd-i
dragoslavean, cdruia trebuia sa se dea niste vite. Iar
acei nemisi, de au altd judecatd cevas, va cerca pe
Mdria sa vodd, pi-p vor afla direptate. Ca n'au fost
niciun om de ai dumneavoastrd, care sd aibd intrebdciune cu de ai nostri oameni, i s nu-si fi aflat direptate;
ci i dumnealor, de au altceva, sd-si cearce, pi-pi vor
afla direptate; cd acesta cunoscandu-si direptatea, poate s va opri bucate de la oamenii de acolo. Ci a vrea
1

ca, cat voi fi spre aceastd parte de loc, sa nu se facd

trdsuri 2) de spre o parte spre alta, ca sa avem vorbe
de impotriviri, ci s fim cu priitesug dirept, i fieste
carele sd-s afle direptatea, atat ai nostri la dumneavoastrd,
cat i ai dumneavoastrA la noi. Ci, socotind cu bund

adeverintd cd acest om are direptate ca s ia aceale

I) N. lorga: Brapvul

i Romdnii,

Buc. 1905, pag. 178.

Opriri.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr Berechet

36

vite ale vAru-sAu, iatA, cd de iznoavA iar vine ca sd-si

afle direptatea de la dumneata".

Avem cazuri and domnul Wei cere vecinilor, ca

judecata s se MC in tara lui pentru cA acolo s'a petrecut actiunea (ratione loci). Astfel documentele ne vorbesc intre altele si despre cazul, and Matei Basarab,
in 20.1. 1644, cere Brasovenilor ca cei cu pricina s
se infatiseze inaintea divanului, pentru ca. furtul despre care este vorba s'a petrecut in tara lui. Este vorba
despre un oare care Dragomir din Pietrosita jud. Darnbovita, care si-a gash doi miei sugari in oile a doi iobagi,
luga si Stan, atArnAtori de scaunul din Brasov. Acestia
au voit sa intoarcA meii stApAnului adevArat. Meii au
fost adusi la mamele lor. Andronic vornicul a fAcut judecal& prAdAnd pe vinovati. Deci luga si Stan n'au
vrut sh vie inaintea noastrA la divan de s le facem judecatA cum va fi pre direptate, si sunt de atunce 8 ani.
111.1

Iar and iaste acurna, se apucA Stan si luga pe Dragomir, si-1 trag de atAta vreame acia inaintea domniei

tale, si nu se poate rAposa, si n'au vrut s-s caute de

atunce. Drept aceia nu se cade sd invAluesti dumneata
sracii nostri, cA au vrut s-s intreabe de atunce, ca.
aici in tad se-aul fAcut acel furtisag, iar lor de le va
parea cu vreo strAmbdtate, iar dumneata sd-i trirniti aici,
sA stea de fata toti depreunA. Deci, cum i va ajunge
Ieagea si judecata si divanul, face-li-se-va judecata,
cum va fi pre dereptate; iar acest sArac s n'aibA val si
bantuialA despre dumneta 1).
Judecata se face tot in tara, cAnd obiectul litigiului
sau numai probele se gsia principate, chiar and toate
prtile erau streini.
1)

N. Jorga: Brasovul $1 Roindnil" pag. 175.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornAni !Ana in secolul al XVIII-leA

37

In legatura cu acestea gsim un proces dintre un

sas din Sibiu, Stephanus, i patru greci, cari dau marturie contra lui pentru represaliile cerute de un italian.
Judecata o face vornicul muntean, Neagul, in Bucuresti,
la 15 Noembrie 1469. Sasul este gAsit nevinovat. Iat
cum sc exprim documentul latin : Qui ipsi quatuor
Greci respondunt in hunc modum: Nos vero ad vestram
personam literam aliud minime dedirnus, nisi quid nobis dixit ille ltalicus quomodo vos vendidissetis bona

nostra, videlicet piperum nostrum. Nos non dicimus

quod vos vendidissetis, .quia nescimus neque ibique
fuimus nisi tantum scimus, quod ipse Italicus nobis
dixit et bene constat novem ef medium revolucio annu-

alis. Nos vero et hoc, ambabus partibus audientibus,

insimul veniemus ad castrum Bokoresth, ad Magnificum
dominun Nagh Palatinum, coram Sue Magnificencie

spontanea nostrum voluntate fassi sumus, fide nostra

mediante, quibus tenemur Deo omnipotenti, ut Stephanus literatus innocens esset. Nos, Nagh Palatinus,
visis fidem istorum nobilium virorum, et perfecte intellectis et aliis idoneis probis viris sciscitavimus, simili
modo fatemur, fide nostra mediante, quod ille Stephanus literatus'in omnibus immunus et innocens esset
contra eundem Caspar Italicum, quia nisi quesivisset
unam calumniam falsum ').
Sunt i cazuri, cand desi streinii locuitori ai Principatelor se judecd de o instant streind, recunoscndu-ise sentinta ca validd de instantele romnesti:
Astfel avem un proces in care se vorbeste despre
judecarea unui strein, Ambrozie Kobak, din Husi, cu un
sas Kelemen pentru 20 boi, pomenindu-se i un om din
Agiud2). Procesul are loc in 24.1. 1547, la Brasov.
2)

Hurmuzaki: Documente, vol. XV, pag. 73.

anume Antal.

www.dacoromanica.ro

38

$tefan Gr. Berechet

laid cum se rosteste actul in curioasa lui limbd german:

Und, als der Ambrus kein Gelt het gehot, so hett der
Schulteis mit seinem Burgeren ym genomen sein Haws
und auch den Waingarten und hetten dasselb Haus und
Waingarten dem Kelemen von Armdorff, vor die Scholt
dy der Ambrus schuldig wer pliben, in dy Hend und
Gewalt gegeben, das der Kelemen gancz und gar vergentiegt wer warden. Und darnach het Kelemen wide-

rum dem Ambrusen Gelt gelawen das er Oxen solt

kauffen in der Molda und solt Theil haben im dem
Gewyn. Das het er der Ambrus auch geton, und het
das Fych gekauft, und dem Kelemen in seine Gewalt
gegeben. So wer nu der Kelemen da und het, der
erster Schult haben, einem anderem Moldner, mit Namen

Antal vom Edgethallem gesant, und het 20 guet Oxen,

wol fl. je ungerisch wert, von ym genomen und verkauft, da er kein Recht czu het gehot 1).
Un italian cu mi armean din Suceava se judecd in
Po Ionia pentru niste bani 2).

Streini, armeni si ruteni, din Suceava sunt judecati,

primii dupd jus armenicum, iar cei de al doilea dupd

in jus civile in Lemberg, desi locuiau in Moldova,
dup cum vedem dintr'un regest din 1476: Schadbey
Armenus de Soczavia asumptus est in ius armenicum
nostrum et iuravit" si Stepan Rutenum, rubricerdonem
de Soczavia, suscepimus in ius nostrum civile"3)...
Negustorii, dupd privilegiile de libertate ale comertului, se judecd pentru neintelegerile lor, numai de domn,
ci nu de instantele inferioare 4). Din Targoviste in
1) Hurmuzaki : Studii qi Documente", vol. XV, pag. 458,
2) N. Iorga: Socotelele cu Lembergul", pag. 11, doc. din 1469.
3) N. lorga Studii V Documente" XXIII, p.310; cf. Socotelite cu Lembergul, p. 12.
4) N. lorga Studii ;i Documente" XXIII, p. 310, 335; cf. Ibidem:
Studii 0 Documente", vol. VI, pag. 234; cf.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Roni Ani ona in secolul al XVIII-lea

39

11 VII. 1475, domnul Munteniei comunicA negustorilor

brasoveni : 11 KAIE IMO WT KAM MOAT KTET HMATH HEK010
3EMMO rocnommu Aut, A (V11
AA ntinAry Ks rornommko Ain, A rocnominco MH AA NM g`IH.

tonOT$i

NAH

HEK010 HEKOMO l'?

HUM npaica no 3rnioiN npriKow , 5i dacA cineva dintre

oamenii vostri ar avea vreo treabA sau vreo nevoie in

tara domniei mele, acela O. vie la domnia mea, iar
domnia mea ii voi face dreptate dup legea cea dreaptd" 1).

Si in Moldova, sub Stefan cel mare, avem 'privi1458 pe care-I d dea-

legiul comercial din 13. III.

semenea Brasovenilor, ingAduindu-le sA-si vandA marfa

prin toate tArgurile si ceratile moldovene, fixandu-le si

vama ce trebuie sA dea pentru fiecare fel de marra.

Neintelegerile dintre ei si locuitorii trei se vor judeca
numai de domn in persoanA, ci nici de cum, de dregtorii acestuia: boeri, vornici sau soltuzi. WA cum se
rosteste documentul in limba lui slavA: fl TAKOWn ISOM
.

iyexoiriT Biletinoam rifEA HAC CTOIATH HA 3AKOH, KOMI HMET

KIA KTO HA mix Titroorti, A WHH AA NT KOMIH lIpliTH 11tErk

HAL* AKIIIXOM iiihl FIX NAunu. !If HHM IMMO OV' HAIIIIII 3EMAH
KE3 UK KOMI HH 609111H AIM AliTHIS AHH WOATg31 AA HE
CAETh HX NAHTH ---= deasemenea, dacA Brasovenii ar voi

s stea si s se judece inaintea noastrA, cand cineva

s'ar jelui impotriva lor, ei s fie volnici a veni inaintea
noastr ca sd-i judecAm. Nimeni alt cineva in tam
noastr, nici boer, nici vornic, nici soltuz s nu indrAzneascA a-i judeca" 2).
Judecata se face uneori si in ambele tari.
1) I. Bogdan Relatille", p. 118.
,
2) 1. Bogdan: Documentele lui $tefan cel Inure" vol. 11, pp. 261-265;
cf. Documente moldovenesti din arhivul Brasovului, No. XIII, pp. 36-39;

extras din Convorbiri literare" pe an. XXXIX, No. din lulieOct; cf. St.
Nicolaescu Docurnente slavo-rorndne cu privire la relallile Torii Romdnesti si
Moldovei cu Ardealul in secolul XV si XVI, Buc. 1905, No. XLV1, p. 116-122.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

40

Avem cazul din 12. VIII. 1500 cand Radu cel

Mare cere Sibienilor ca s se recunoasca judecata lui.
in legaturd cu procesul dintre oamenii lui : Chirca, Dra-

gota, Nicula, Gherghina i Dragu cu Sibienii pentru

nite bani. De aici reese c judecata se putea face in
ambele tad, i fie care trebuia sa recunoasca hotararea
data.

Recursul in caz de nemultumire fata de judecata

judecatorilor inferiori, se face catre domnul tarei. Astfel,
Vasile Lupu explica castelanului din Cracovia in legatura

cu un negustor strein nedreptatit; ca streini, acesti negustori, nu pot sd alba recurs la altd protec(ie de cdt

la a mat").
V.

PR OBELE.
Ele sunt de doua feluri: scrise i orale.
Cercetand colectiile de docurnente tiparite rand in
prezent, ne convingem, cd cele mai multe vorbesc despre cumpararea, vanzarea saa daruirea diferitelor locuri la persoane i institutii religioase. Imediat:dupa ele,
sub raportul cantitatei, yin cele privitoare la delimitri.
Divanurile domneti totdeauna se razima in primul rand
pe aceste acte.
Dupa aceia yin martorii i juratorii, cari dau marturiile lor orale, afirmand mu negand spusele unei parti
sau ale alteia, dupa cum vom lamuri mai la vale.
a) Actele.

Atentiunea cea mai mare se da faptului, daca do1) Hurmuzaki:

Documente, II, 2, pp. 621-623.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani One" in secolul al XVIII-lea

41

cumentul sau dresul", cartea", ispisocul", zapisur,

.Fi hrisovul", privitor la chestiunea in litigiu era autenic

si avea data exacta. Ca un exemplu de falsificare de

document avem pe aceia pusa la cale de egumenul grec
al manAstirei PangAratilor, falsificare sAvarsitd de un PopA Pavel, in detrimentul manAstirei Bisericanilor.

In sfarsit, mai avem un document curios din 1672

in degAturA cu falsificarea datei. El priveste judecata
dintre manAstirea Campulung si locuitorii orasului cu acelas nume. Matei Basarab dedese un hrisov manAstirei
prin care o IntArea sA primeascA de la locuitorii orasului vamA de paine si altul prin care scutea pe acesti
locuitori de a dA manAstirei aceastA vamA. Judecata are
loc in fata lui Grigorie Ghica la 1762. Castiga deci partea, care putea dovedi cA posedA cel mai nou hrisov,
desfiintandu-se clauzele celui mai vechi. Locuitorii dovedesc, cd hrisovul lor prin care erau scutiti de acea Va-

rna.' este mai nou de cat data inoirei manAstirei, facutA

de Matei Basarab intre 22. VI. 1635 si 20. VIII 1636.
Astfel sustinerile cAlugArilor acestei manAstiri, cA au drept
sa ridice de la locuitori vama aceia de paine, desi
in pisania bisericei mandstirei se vorbeste, cA orasul

Campulung si locuitorii lui sunt ertati de acea vamA, au

fost sfAramate ').
FalsificArile se fAceau de partile interesate ca sA
castige vreo cauzA. In vremurile acestea se plsmuiau

multe documente, cAci erau felurite interese, cari trebuiau

satisfAcute si nu se puteau dovedi cu usurintA. AstAzi

ele se pot afla ca sunt neconforme cu adevArul, cand
1) A. Treb. Laurian si N. BAlcescu: ,,Magazinu istoriku pentru Dada",
tom, V, Bucuresti 185. p. 355; cf. Jean D. Condurachi: Recherches sur l'ancienne organisation judIciaire des Rournaines", t. I. Paris, 1912, P. 83; cf. A.
D. Xenopol: Istoria Romdnitor" vol. VII, Iasi 1898, pag. 89.

www.dacoromanica.ro

Btefan Gr. Berechet

42

se verified cu evenimentele istorice i datele, controlAndu-se

boerii divanului din cloud documente apropiate ca data

.0 martorii din actele scrise la o data prea apropiatd la
facerea cdrora au azistat aceleai persoane. Stiinta modernd a reuit sa dovedeased multe documente falsificate. In tot cazul, putine erau procesele acelea pe atunci,
cand se dovedia falsificarea, care se prindea mai cu seamd la procesele de delimitdri, unde ca dovadd serviau
semnele nesupuse stricAciunei vremurilor, prevAzute in
hrisoavele mai vechi de cat cel care era prezentat ca

veridic. laid un document cand judecata se fdcea pe temeiul datelor din actele mai vechi.
Inteun act din 10. V. 1620, Gapar voevodul moldovean, stabilete pe baza cercetArei hrisoavelor vechi,
dacd calugdrii de la manAstirea lui Toader Movild din
Suceava au sau nu dreptate asupra rnoiei Cob Alia din
tinutul Sorocei impotriva fostului pArcAlab Ionaco Peaicul i nepotilor lui, care deasemenea pretind pe bazd

de hrisoave, cd moia este a lor. Domnitorul cu divanul spune: iar sluga noastrd lonaco Peicul i cu toti
nepotii lui ardtat-au inaintea noastrd un uric de la Stefan vodA i pentru Intdrire ispisoace de la loan voevod i de la Petru voevod i de la Aron voevod, deasemenea i ispisoc de la Radul voevod precum cd s'au
I:drat i atunci iarAi au rdmas lonaco Peicul i toti

nepotii lui pe edlugdri pentru acel mai sus scris sat

Cob Alia, i au jurat cu 24 boeri de la curte. Deci domnia mea cu tot sfatul domniei mele aflat-ain astfel de

acea judecatA ce a fost mai inainte i deci famas-au

calugdrii de toatd legea noastra, iar sluga noastrd lonaco Peaicul i s'au indreptat i i-au pus ferae inain-

tea noastrd =

tAgrA HAW IOHAWISO

11111I5g4

Fl

C%

ICACH

HAtAtIFIFIU,H HX gliA3OKAAH IlrhA HAMM gt HIS (UT OTOAH HOE-.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom Anl nn in secolul al XVIII-lea

KOM H 3A HOTKIM:MHTE IICHHCOKH WT IWAH

43

KOIKO,A,T H WT

llrru KOEKOAH H 11.1TP, ?frit KOEKOA H TAKOWH IICDHCOK 3A

PAAWA KOEKOAT IcAIcO TWAANC H TOrAH H HMS 30CTM IWHAWKO

IltHISVA CA KM IIAIMEHH4M lir IItt Kaitgrio tAAH TOT. KH111II1HCAH

CEAO KOKSAIN H nriniran es wok KOAT WT AKOto
MITA r[o]en[o]A[m]K[a]Aui
liuo r[o]rn[o]A[m]K[a]iiiH C%

TAKO:KMT WrIVCTHA HA TOT MAXI WO Krfr III HAN 0..

NHO 3ACTAA icuorEfili WT MEV 3/411011A H4tinro7, A tAgrA HAW
falliA111110 11111INA H.. (UHH glltAKHM+ H HOCTAKHA COEN 411
iE

HpEA HA%iH. ')

Sub Ilia voevod domnul Moldovei, a avut loc judecata dintre mndstirea Trei I&rarhi i Golia. Aceasta
din urmd pretindea, CA are drept la jumatate din venitul feredeului, rlAdit de Vasile Lupu, lAngA Bahlui, pe
cand cea dintAi sustinea, Ca dei acest drept II avea pe
baza unui uric, dat mAnAstirei Goliei de cAtre Stefan,
fiul lui Vasile Lupu, totui acest drept i s'a ridicat prin
uricul mai nom cu un an, dat mandstirei Trei lerarhi,
prin care se revine la hotdrArea datA de Vasile Lupu.
Coprinsul acestui document II gAsim inteo copie eliberata dupA original, sub Antonie Roset la 4 lanuarie 1676.
IatA argumentele pe temeiul cdrora cAlugrii din Trei
lerarhi au cAtigat cauza. Ilia vodd zice: Deci atunce
Ilia vodA i ImpreunA cu tot sfatul boerilor celor mari,
au socotit cum uricul ce au ardtat Golienii este fAcut
mai Inainte cu un an, in carile au fost scriind sA hie
venitul feredeului amandoror mndstirilor, iar ispisocul

Treisfetitelor au fost facut mai pre urmA cu un an. Si

singur Stefanita vodd, au fos scriind in ispisoc, mArturisand, precum scriem mai sus, cum parintele sdu au
cumprat locul i au zidit feredeul i coala i le-au
1) Gh. GhibAnescu : Surete

izvoade", vol. XI, lasi 1914, pag. 99.

www.dacoromanica.ro

44

Stefan Gr. Berechet

dat la Treisvetitele, unde i trupul sau zace, i aa au

aflat cu socoteala a tot sfatul, una ca ispisocul Treisvetitelor iaste facut mai pre urma, carile pre obiceiul
tarei iaste mai tare i mai desavarit de cat cel dintai; alta cum ce au fost dat Vasile vodd i ce au fost
,,tocmit, nu poate fiul sdu a premeni intealt chip, i au
cunoscut ca au avut strambatate Treisvetitele, despre
manastire, despre Golia ca sa \fad sa-s zidite amandoua
de un cititor, iara odoara i impodobirea, la care cu
ce au socotit i au dat, volnic a fost i a luat Ilia
Alexandru voda uricul i 1-au rupt i 1-au dat rupt la
man egumenului de Treisvetitele i au dat feredeul i
coala cu tot venitul la Treisvetitele i din venitul acela sa poarte egumenul grija feredeului, sa-1 tocmeascd
i grija ceasornicului celui mare din clopotnita manastirei, iard Golienii sa n'aiba treaba in veci i de sa
vor mai afla candva nescai drese ori de la Stefanita voe,vod ori de la alti domni, intaritura sa nu se tie in searna ).
b) Martorii.

Cuvantul martor i marturia 1-am imprumutat

din limba greaca, care le are:limba sub formele glicip-rupos* i

(Ilarcopta ambele provenind din verbul gliczyrupico-6, in

legatura cu declaratiunile de credinta pe care le fceau

numeroii credincioi ai invataturei lui Hristos in timpul
persecutiunilor. Deci, cuvantul acesta ne-a venit pe calea
bisericei, incetatenindu-se in limba, cpatand i inteles
juridic. Slavii 11 au sub forma veche tEliATEA11", care a
dat in rusa pe CKHKETE/1/11 tKliolATEAkerno", in bulgara
17

tlitikTEM,", in sarba MAWS/ CKE,21,011AlitT110"

in polona

pe swiadek, swiadectwo" (land pentru documentele

1) Teodor Codrescu: ,Uricariul", torn VII, Iasi, 1886, pp. 11-14,

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane In secolul al. XVIII-lea

45

noastre forma rKFATEAk" cu pluralul caArrimi", pe

diacul inselandu-se punea in locul cuvantului slay pe cel romanesc maroyriA", mapTgrA", Mitrya", intrebuintandu-se i verbul Marg_
plearrH" chiar i cu forma de perfect.
Atunci cand nu se putea face proba prin acte scrise se recurgea la cunoscuta, de toate popoarele, proba
cu martori. Aceasta prob era cea mai des intrebuintata
in vremurile acelea, mai cu seama atunci and neamul
nostru era supus deselor Wax/Mid dusmane, razboaelor,
focurilor i pierderilor de acte ce aveau loc in urma
fugei posesorilor lor. Martorii sunt amintiti in cele mai
neinsemnate acte, zapise, documente de cumparare i
vanzare si mai cu seama in cele de delimitare, and
stiinta masuratoarei nu era cunoscuta, ci era bazata
numai pe simple semne supuse si acelea vremelnicelor
schimbari. Ei nu puteau lipsi nici din procesele penale.
Singura nadejde de castigarea cauzei a celui interesat
nu era alta de cat nuirturia prin jurdmdnt pe sufletul
kr" a martorilor, cari trebuiau sa fie alesi dintre oamenii buni" de buna credinta i dintre megiesii cunoscatori ai faptului sau dintre bdtreinii" satului.
Institutia martorilor a fost multa vreme in cinste
deosebita i pentru aceia se pedepseau foarte aspru martorii mincinosi. Nici un document, atat pana la editarea
Indrepteirei legei" lui Matei Basarab, cat si dupa acest

cari prea adeseaori

eveniment literar juridic, nu pomenesc clar despre calitatile

numarul martorilor de cat, dupa cum am zis, prIn

expresia pe sufletul lor", beitrdni", buni", iar numarul
lor este neprecizat : uneori gasim ate doi, :alte ori mai
i

multi dupa insemnatatea .obiectului in litigiu ; dar in nici

un caz numarul lor nu poate fi mai mic de doi.

Indreptarea legei" lui Matei Basarab cu privire la

www.dacoromanica.ro

46

tefan Gr. Berechet

calitatea martorului, sub raportut confesional, spune CA

nu trebuie sA fie eretic" and dA mArturie contra unui

arhiereu sau preot, iar numrul martorilor contra lor sA
fie mai mult de doi, pentru arhiereu dupA can. 73 apostolic, iar Ep. cAtre Timotei 1 cere pentru preot cel
putin doi. Reclamantii nu au voie sA aducA ca martori
oameni din casele lor sau rude, potrivit can. 58 vi 130
al soborului din Cartagena.
$i ea adaogA, cA. Numai oamenii drepti, credin-

cioqi # fdrd nici o vine pot d mArturie.

CAlugArul

simplu este exclus de la mArturie, dar preotul este primit. Desfreinatii, ucigaqii, Wizard", precum orivi care
persoanA, care ar fi sdvdrqit fapte grele asemenea acestora, nu numai cA nu pot fi aduvi ca martori, dar nici
nu au dreptul sA reclame pe altul, nefiind crezuti, dupa
Legiuirea ImpAratilor Leo vi Constantin. Cei de 20 ani",
surzii, indrdcifii, sin& # desfrdnatii nu pot mArturisi.
Cei de 14 ani" depun mArturie numai cAnd este vorba
despre o cauzA de bani, cAci in alte afaceri nu este admis.

Peirdfii" nu pot reclama pe altul, ca vi vamml",

care detine prin cumprare lucruri domnevti. Nu se ad-.
mite cloud mdrturii" ale aceluiavi martor impotriva aceleiavi persoane. Tatdl si fiul" puvi sub epitropie nu
pot mArturisi, dar doi frati" pot depune mArturie, devi

sunt din aceiavi casA. Mdrturie prin auzire" se admite

numai atunci and este vorba de hotare, impdrfirea

caselor, viilor # mo$iitor". Evreii" nu mArturisesc, dupd
Armenopol, asupra crevtinilor, vi nici ereticii". Sdracii" deasemenea nu sunt primiti ca martori ').

Mdrturia strdmbd" fAcutA de vreun cleric cAnd

obiectul in litigiu estd o vie, movie, case, vevminte, sau
1) Indreptarea legiei" din Targoviste, 1652, ed. 11 din 1871, a Iui N.
Blarenberg si G. Misail. glava XXII, XXIII si XX1V-a pp. 30-34.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani !Dana in secolul al XVIII-lea

47

bani aduce dupA sine lipsirea lui de preotie 3 ani, fiind

trimis si la rnanAstire. Aceiasi mArturie strmbA datA asupra cuiva ca sA i se facA stricAciune trupului, sau sA-si
piardA viata atrage dupA sine luarea preotiei.

Tdgcl-

duirea iscdliturei" se pedepseste tot cu aceiasi pedeapsa.

Orice alter' persoand", care ar tgadui cuprinsul unui
zapis sau iscAlitura sa va fi lipsit de cinstea sa 1).
Martorii jucau rol important si la stabilirea filiatiunei si rudeniei, caci pe acele vremuri nu existau acte de
nastere, de cAsAtorie si de deces, de aceia importanta

lor crestea cu atAt mai mult in judecarea unui proces

de aceastA naturA.
latA coprinsui catorva documente in care se vor-

beste despre martori:

1)

Inteo

carte de mrturie, din 23

III.

1635,

scrisA romneste, vorbeste Furtun, Orcalabul de Neamt

cum un oarecare Gligorie, feciorul lui Vasilie si al Anghelinei din Mosetesti, tinutul Neamtului, a furat 17 stupi
ai lui Noe Lazor, si ai lui Naco din PrAjesti si 13 stupi
ai lui Blaga din Rusciori si 1-au prins. Adus fnaintea parcAlabului acestuia, 1-a intrebat, dinaintea a unor oameni

buni, dacA i-a -furat, sau a cazut pe el numai o npaste. El a spus, cA i-a furat Impreund cu altii. Voind parcAlabul sA-1 trimitA in temnit la Iasi, fAptasu1 I-a rugat sA-1 lase slobod, cA are sd plateascA si paguba pAgubasilor si gloaba datorita parcAlabului. Cea dintAi a
fost plAtitA, dar gloaba parcalabului, neputnd-o plAti,
atunci hotul cu tatAl si mama lui a luat 10 stupi neroiti cu 10 mAsuri de ceard lAmuritA de la Buchea parcAlabul din BogdAnesti de i-a plAtit gloaba, dinaintea
lui Marcu Focsa, si dinaintea lui David din Bogdanestr

- --------

1) andreptarea leger,

ed. II, 1871 glava

XXV-a pag 34.

www.dacoromanica.ro

48

Stefan Gr. Berechet

si dinaintea scaunului". lar pentru acesti 10 stupi a dat

Gligorie tatal si mama lui, lui Bechea parcalabul, par- tea de ocina a mamd-sei Maria din Bogdanesti cu tot
venitul a tuturor fratilor Anghilinei. Aceasta iarasi dinnaintea acelorasi martori aratati mai sus.
In actele de vanzare numele martorilor cari sunt
amintite in coprinsul actului, sunt semnate la sfarsitul
lor. Acesti martori sunt persoane cu o situatie de itspundere si preotul nu lipseste, iar la fine neaparat se
fixeaza si persoana, care a scris actul. Intr'un zapis de
vanzare, din 27 lanuarie 1657, se scrie cum Todosia
calugroaia inaintea duhovnicului ei, popa Neculai, si a
lui Pan, fost staroste, si a lui Manea negustor grec, a
lui Pavel staroste, Necula negustor, Panaioti si Dumitrasco Sucevan, Pepanos (grec) si David ginerele lui
Archerce vinde o casa cu privnita cu loc cu tot gine-.
relui ei Mihalache pentru 200 taleri batuti.
Vanzarea aceasta se face iinaintea a altor doi gineri ai ei cu invoirea lor, azistand Pascalina, nepoata
ei, fica sorei ei Anastasia si cu fiul celei dintai Gheorghita. Opreste ca fiul vanzatoarei, Trandafir, and va da
Dumnezeu sa se lutoarca de unde ete, s se amestece si
sa strice aceasta vanzare, deoarece ea a vandut acestea
pentru all ingriji sufletul. Nici o ruda, nici un nepot
sau strnepot sa nu aiba voie a strica vanzarea incheiat.
Cine va face dinpotriva va cadea sub blestem 1).
Cu cat afacerea, care se judeca, era mai insemnata
cu atat se aducea un numar de martori mai mare.
In anul 1655 am vazut, ca fratii boeri : Pelin, Grigoras
si Simion se prang lui Gheorghe Stefan, domnul Moldovei,
impotriva familiei Murgestilor, care le-ar fi rapit pe nedrept
1) Gh. Ghiba.nescu: ,Surete qi izvoade", vol. IX, lai, 1914, p. 150.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani 'Dana' In secolul al XVIII-lea

49

mosia Mihalciul. Neputandu-se lAmuri domnul si cu divanul su cu toatd cercetarea hrisoavelor privitoare la
chestiune, se orandueste o cercetare la fata locului prin
pkcalabul Sucevei, spunndu-i : si le-am socotit for
legea Intru acest chip, sd aducd Murgestii 24 de oameni
1)

buni megiasi, cari sunt scrisi Inteun izvod iscalit de

cinstit boiarinul nostru Ionascu, logolatul cel mare, cari

s fie Intrebati de rndul satului Mihalciul" '). Pkcalabul cere ca martorii s jure in biserica din Siret si ei
depun mkturiile lor in favoarea Murgestilor, castigAnd
cauza. Divanul intocmind o carte detaliata, iscalitA de
toti acesti martori o trimite domnului, care cercetand
din nou afacerea, spune : vaznd mkturia acelor oameni

buni cu tot sfatul nostru, am crezut si au rmas boiarinul nostru Pelin inaintea noastr si din toatd legea
tarei, iar slugile noastre Murgestii s'au indreptat"2).
Martorii se intrebuinteaza mai cu deosebire in afacerile de delimitare, Cele mai multe documente *trate
panA la noi sunt acestea, ele fiind *trate cu scumpdtate de posesorii lor, caci pierderea lor ar fi Insemnat
pierderea stdpanirei asupra obiectului despre care se
vorbeste In acel document. Domnul si cu divanul ski
ornduia pe vreun dregator, care sd cerceteze litigiul la
fata locului dupd care Incheia un act de cele constatate.
Cercetarea aceasta se facea prin ajutorul martorilor megiesi si batr.ani, singurii in stare sa- restabileasca dupd
semne si amintire hotarele contestate.
In 1633, domnul Moldovei, Alexandru VIII-lea Radu

numeste ca hotarnic pe credinciosul boerul domniei

1) A. D. Xenopol Istoria Romdtulor, vol. VII, WO, 1898, p.-90, cf,
-George Alexiauu: Institutia juratorilor in vechiul nostru drept" Bucureti
1924, pag. 22; cf. Crestomatia, pp. XVIII XIX.
2) Crestomatia, pag. XXII.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. derechet.

50

mele lonaco Cehan, pitariul cel mare, de au hotarat

i au adus marturii de la dansul i de la Gabr parcalabul i de la Tudor comisul i Ticmon uricariul i
Ursul vornicul de Hui i Sava aprodul i Lupul diacul i de la multi oameni buni i batranni scriind i
marturisind in acel zapis, cum au hotarat i au stal-

pit hotarul.
Vasilie Lupu, in 18. VIII. 1649, da de tire slugilor sale: lui Verga capitanul, Pavel din Voineti, Ion
din Nedeiani i tefan feciorul lui Mereuta din Procelnici, ca Vasile Corlat a parat pe Oancea vecinul sau la
domn, pentru Ca aceasta din urma i-a sosit nite fan

din moia sa pe care a cumparat-o de la Duraleu i

Ionaco, dupa cum adeverete cu actele de cumprtura.
Pentru aceasta a dat porunca lui Toderaco, marelui

logofat, dandu-i i invataturi cum sa trimita omul sdu,

care impreuna cu cei de sus i cu oameni buni i megiei s aleaga moia lui Corlat pe temeiul dreselor de
cumparare. Dupa aceasta le poruncete ca cele ce va
gsi la cercetare sa le scrie pe hartie i sa o trimita
domnule).
Zapisele de vanzare cai cele de cumparare sunt
confirmate cu semnaturile unui numr nedefinit de martori, cari trebuesc sa fie de fata la facerea vanzarei sau
cumpararei. Acest lucru ii gasim atat la vanzdrile i
cumpararile, cari se fac in stratul de sus al societatei
noastre ca i in cel de jos al poporului nostru.
Astfel zapisul din 1641 prin care Neculai logofatul
din Drmaneti impreuna cu feciorii lui, vinde satului
Dragoslavele, muntele numit Cioara pe pretul de 36 galbeni, care munte le-a fost proprietate Inca din zilele lui
1) Gh. Ghibanescii:

Surete i irvoade vol. III, lai, 1907, pag. 93:

www.dacoromanica.ro

Juclecata la Romni want] In seoolul al VIII-lea

51

Vlad voevod (1487), dupd cum adeveresc i actele pe

care le dd in stApAnirea satului Dragoslavele. La toc-

meala lor au fost mai multi boeri

oameni hdtrAni

mArturie i anume: unchegul Lazr cel bAtrAn ot Stoeneti i jupdnul Marco Schileariul ot CAmpulung, judetul Stan Deaconu i Stanciu lu Focan i Stroe al lu
Bucur i ot Voltureti Oprea Toboariul i ot Stoenet i
ot Stoeneti Mihdi id i ot Rucdru larca" 1).
La facerea de diate, la druiri de pArnant persoanelor din cler pentru ca ddruitorii sd fie pomeniti, la
Infiere de copii, la punere de zalog i la orice alt act,
care se alcAtuia ln legaturd cu nevoile vietei omeneti azistau
martorii cari dau tArie acelui act i care slujea ca dovadd i

verificare a adevdrului pentru orice nevoie viitoare in legAturd cu coprinsul actului Incheiat.
Nu numai jurAtoriidupA cum vom vedea mai de-

partese luau pre rdvae domneti", ei uneori i martorii: Astfel avem un document din 22.IX. 1583-1585
prin care 3 boeri : Tudor log. ot VlAdeni, Voico log. ot
Coteti i Simeon pitariul ot Retevoeti att fost luati
prin rdvae domneti" de Preda feciorul lui Oancea
dvornicul din MihAeti i egumenul de la mAnAstirea
Vieroul i Stepan log. de la Taganeti pentru ca sd
mArturiseascA cu sufletele lor pentru un tigan, Calciul,
feciorul Oprinei i al lui Ispas, al cui a fost i cui sA
cade sd-I tie. LAmurind situatia acestui tigan prin , mrturisire" nu prin jurAmAnt" se hotArAte cine are sa tind
pe acest tigan 2)
2) C. FaclulescuCodin i Preot I. Raulescu: Dragoslavele" Campulung, 1923, pag. 115.
1) B. Petriceicu-HAjdeu: Cuvente den batrdni" t. 1, 1878, Rue. pp. 32-33.

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Herechet

52

c) Jurcitorii.
0 chestiunc despre care s'a scris mai mult in literatura rornand juridica" este despre asa nutnitii jurdtori"
in materie de judecat. Ea a fost limpezitd nu numai de
juristi, dar si de istoricii noslri. Totusi socothn Ca oarecari amnunte si lumini noi vom adauga la aceastd chestiune.

De mult s'a emis pdrerea, 6'1 notiunea de jurtori"

sau cojurAtori" este imprumutata din vechiul drept german '), prere careia noi ii opunem pe aceia, ca aceste
notiuni si forma in care s'au manifestat la noi apartin
vechiului drept slay, dupd cum se poate dovedi cu argumente istorice si cu orice manual de drept vechi slay 2).

ldeia vecinatatei noastre cu aceste popoare ne sustine

intru totul pdrerea influentei dreptului slay asupra institutiilor noastre.
Vestitul filolog slavist. V.

I.

lagici, editand 131-1H0-

1) A. D. Xenopol: Istoria Romilnilor din Dacia traiand" vol. VII 1896,

lasi p. 99; Dem D. Stoenescu, avocat: Institufia jurdtorilor" studiu istorico-juridic-1921, Craiova, p. 16. D-1 N. forga In Geschichte des RumaeniscIwn Volkes um Rahmen seiner Staatshildungen,"vol. 1. Gotha 1905 pag. 237
zice. Dieser Gebrauch der Eideshelfer findet sich ilbrigens auch im alten
deutschen Rechte des Mittelalters, und durch die Slaven haben ihn auch
die Rumnen an sich gebracht" po and in traducerea ei: Istoria poponllui

romdnesc de Cf. forga, traducere dm 1. german de Otilia Teodorulonescu,

vol. I, Buc. 1922, pag. 311, face urinkoalea schimbare; Acest obiceiu al
Jurdtorilor se gaseste, de altfel, si In vechiul drept german medieval si la
Slavi, desi Romnii par al aibl din strvechiul fond tracic". Deci acum d-1
Prof. N. lorga trece de la teoria cd jurdtorii nostri ar fi o influenta. slav
la aceia ca' ar izvora dintr'un fond tracic, desi nu avem nici o dovad, pe
cAnd In dreptul vechi slay 11 gsim in toate amAnuntele.
2) C. C. Bo6ttein): FICTIETHH Ha eTapo6sarapenoTo "ipso (neinon
H Hacat)I0BaHH51,=-Lstoria vechiului drept bulgar (lectii si cercetdri) 1910

Coln's', pp. 395 -397.

!dem: Cmpayens ple6much no sicTopisaTa na 6wIrapelcoro

npano=Manual prescurat pentru istoria dreptului vechi hulgar" Coital's', 1919,

pp. 152-153.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pa'rla in secolul al XVIII-lea

AoAhnciA

53

orraTgrre `) scoate in evidenta faptul jurA-

mantului" si al jurAtorilor" ca una din cele mai caracteristice institutii de la vechii Slavi, i ne atrage atentiunea asupra faptului, CA aceste urme le putem gAsi
si la popoarele, cari au vietuit in decursul veacurilor IangA aceste natiuni.

Ijnul din aceste neamuri, cari dupA toate dovezile

istorice a dus viata sa in stransA legatura cu aceste popoare este poporul roman. De aceia nu este de cat spre
folosul stiintei juridice dezgroparea chestiunilor de drept
pe care le-a influentat aceastA viata dusA in comun.
Pentru aceia Inca odat semnalez c una din adancile
pAcate ce le sAvarsim cu voint este si refuzul de a studia viata si limba de unde pleaca cunoasterea vietei, obiceiurilor, frumusetea i adancimea stiintei slave. Nu se
pot face studii de drept vechi romanesc MCA pAtrunderea lumei slave. Apusul niciodala nu va putea sA ne
dea aceste cunostinte.
Am spus, mai sus, cA unul din aceste popoare cu
care Slavii au trait ImpreunA este poptirrul roman, asupra cAruia a bAtut vantul influentei institutiunilor juridice ale lumei vechi slave. Cum au cunoscut Slavii jura1) Vinadolski statut" sau Vinodolski zacon" este cea mai veche legislatie sud-slavA, scrisA pe la finele veacului al X11-lea (12)-8). Ea coprinde
in sine principiile de drept adunate din amintirea bAtrAnilor poporului din
comunittile din regiunea Vinodolului (Croatia). Codificarea lor s'a fAcut la
Novigrad in prezenta cneazului Leonard, pentru care lucrare s'a ales din
sAnul adunArei 39 bArbati cunoscAtori ai legilor din aceste regiuni. Cei alesi
eratt mireni i clerici. DupA codificare s'a dat cAte un sbornic" la fiecare
din cele 9 orase din tinutul Vinodolului. Articolele de legi, adunate fArA
sisteinA, au coprins civil, administrativ, penal si de procedurA. PredominA ca,
de obicei, cele in legatur cu actele penale cu caracter religios. Dup lirnb se
surprinde influenta dreptului roman si cel bizantin, influenfat de cel slaw
Vezi: Jlesgnn no HOTOplIn na 61.2rapcleorro npauo=Lectii pentru istoria
dreptului vechi bulg.ar" p. I introducere i izvoare, Sofia 1921, pp. 18-19
14. H. Baaroewb.

www.dacoromanica.ro

$tef an Gr. Berecher

54

mantul,=notorra" tot astfel au cunoscut i Romanii juramantul" lor dup aceleai forme cai Slavii cu mici
deosebiri. Tot acela cuvant putem spune i despre in').
stitutia slava a juratorilor= nor
Daca vom studia coprinsul documentelor slave, scrise in -ladle Romaneti, vom ajunge la rezultate cu
totul neateptate. Un intreg ir de documente slave din
secolele XVXVIII-lea ne da un bogat material cu care
vom putea sa expunem aceasta institutie a juratorilor'),
aratand i deosebirile dintre acetia i simplii martori.
Analizand cu toata" atentiunea coprinsul acestor documente vom gasl amanuntimi aa de interesante pe cari
nu le vom afla nici in documentele celorlalte popoare slave.

Institutia juratorilor dainuete dup documente,de

la 12. VIII. 1461 (primul document este acesta al lui
$tefan cel mare) i pana la 5. V. 1681 (in vremea lui
$erban Cantacuzino). Inainte de aceasta prima i ultima
data, istoricii n-au mai descoperit alte documente in cari
sd se vorbeasca despre juratori, ceia ce nu insemneaza
ca nu ar mai fi fost cazuri cand s'ar fi recurs la ajutorul juridic in materie de dovadd al juratorilor. $tiinta
noastra romaneasca filologica i istorica nu a publicat pana
in prezent tot materialul documentar, inmormantat prin
arhive i prin lazile particularilor.
a) Juratorii sunt intrebuintati la Romani, in materie
civild, penala, i chiar bisericeasca3).
.

b) Cand nu se putea face proba cu martori, nefiind

competenti.
1) Pentru SArbi este revista Glasnik" XH. 60, 62, 69-71, unde avem
un articol asupra jurmAntului la popoarele: din apus in comparatie cu cel.
sArbesc.

2) La Bulgari se numiau i elAtneTnexumr; ogHennutu", iar la

SArbi ,asutemniqa", erau corespunzAtori nurnirilor conjuratores"; sacrarnentales"; deci cojureurs, Eideshelfera.
3) La Germani se intrebuinteaza numai in materie criminalA.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

55

c) Cand proba era imposibila.

d) Cand trebuia sustinut obiectul unui litigiu, ce nu
se putea dovedi altfel.

Ei se deosibesc de marto_raceia ca nu depun

asupra celor vazute sau auzite de dansii asupra faptului in litigiu/ci afirea sau neaga cele ce sunt afirmate
sau negate de persoana care-i aduce spre a face _proba
cu dansii. Ei sunt cea din urma nadejde a celui ce-si
sustine un drept in fata unei instante de judecata. Ei
aduc in fata judectorului numai cinstea, constiinta si
sufletul lor drept. Juratorii nu pot schimba nimic din depozitia celui ce-i aduce inaintea justitiei, cad nu-i sunt
de cat niste sustinatori ai faptelor si lucrurilor spuse de
cel ce-si cauta un drept. Sunt niste simplii garanti ai
litigantilor. Ei vin la proces cu constiinta formatd, nu li
se cere nici o noud lamurire. Nu-i poate influenta intru
nimic depozitia a nici unui martor. Adesea ori li se fixeazd de judecator ceia ce trebuie sa spuie, cum sunt
cazurile aratate in urmatoarele documente:

a) In Muntenia: Radu Mihnea voevod fixeaza in

12. V. 1614, inteun ravas pe Radu Cuntev si Voico
Bora, cari trebuie sa jure pentru un oarecare Stanila din
Tamburesti, spunandu-se in document ca sa jure cum
c'au trecut preste Dunare cu satul Tamburesti mai inain-

tea de intocmeala lui Mihai voevod"). Tot astfel precizeaza si in al doilea ravas trimes la aceiasi data lui
Pilat si Puitan cu juratori din partea unui oarecare Paraschiv tot din satul Tamburesti2).
b) In Moldova: Gheurghe Stefan voevod, in 16. VIII.
__ -------9 Joan Bianu: Dbcumente romne0 p. 1, tom. I, fasc. 1- -2, Buc.
1907, pp. 24-5; cf. Crestomatia pp. XXXIXXL.
21 Ibidem, pag. 25; cf. Crestomatia pp. XL XLI.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr, Berechet

56

1656 da un ravas lui Dumitrasco Dragutascul, parcalab

de Suceava, ca sd adune 24 juratori s giure acei oa, meni cum n'au tinut acei sat (Mihalciul) mosiile de Pe-

lin si nu le-au fost lor cumparaturd de la Ilea vamsul,

precum scrie in zapisul de la Costantin vodd 1). Acelas lucru 11 gasim si in alte documente2).
In Muntenia juratorii se numesc METOK1.1,11/ ICAEMBH,H"3)

iar in Moldova g0WHAHHLVI" 4) sau npurixtuni,m" 5).

Avand in vedere faptul, ca inainte de prima junta.tate a secolului al XVII-lea, noi nu am posedat niciun
cod de legi scrise, iar in Sintagma lui Matei Vlastarie,
care este singurul izvor juridic de care s'au folosit Romnii din Muntenia si Moldova In veacuriile al XIV-XVII-lea
nu se vorbeste absolut nimic despre juratori, i deci suntem si-

liti s scoatem toate tiri1e despre existenta lor din coprinsul diferitelor documente juridice, date de domnitorii
ambelor tarii in tot acest raspas de vreme, folosindu-ne
de analogiile din dreptul vechi rus, bulgar i sarb 6).
1) B. Petricelcu Hajdau: Arcluva istoried a Rorneiniei" tom I U, Buc
1867, pag. 230; cf. Crestomatia pag. XIX.
2) loan Bianu: o. C. pp. 148-9; cf. Crestornatia pag. XLII; Gh. Ghibanescu: Surete i izvoade" vol. VI, Iasi, 1900 pp. 41-42; cf. Crestomatia:
pag XLIII; Gh. Ghibnescu: Ispisoace si zapise" vol. 11 p I, pp. 3-5, Iasi,
1909; cf. Crestornatia: pag XLVI; A. Treb. Laurian si N. BAlcescu: Magazinu istoriku pentru Dada", tom. I, Buc. 1842, pp. 2,)6-9; cf. Crestomatia
pag. XLVIII.

3) loan Bianu: Documente romdnesti" p I, tom I, fasc. 1-2, Buc.

1907, pp. 24-5; cf. Crestomatia pp. XL si XLI; cf. Gh. GhibAnescu: Surete
si izvoade" vol. VI, lasi, 1909, pp. 41-42; ct. Crestomatia pag. XLII; Gh.
GhilAnescu, ibidem. vol. VI, pag. 216.
4) Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. 11, p. I, pp. 3-5, Iasi,
1909; cf Crestomatia pag XLV; cf. N. lorga: Shad i documente" vol. XI,
pp. 48-9, Buc. 1905.
5) loan Blgdan: Doeumentele lui .tefan eel lizard", vol. I, 1913, Buc.
pp. 191-96; cf. Crestomatia pp. LXILXV.
6) 11.1mentitt, uff. 60, 62, 69-71.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani 'Jana in secolul al XVIII-Iea

57

La noi gsim un numr fix : 21), 41, 61, 124),

241 i 486). Din cercetarea documentelor reese ea cel
mai des numdr, care se intAlnete este 6, cel mai obinuit In procese de moii este 12, iar pentru procesele
.

mai mari avem numerile 25 i rar de tot 48. Nu s'a

mai intAlnit niciodat in documentele noastre pdrid a-

stdzi un numar mai mare ca aceasta din urmd. Majoritatea jurtorilor dd cdtig de cauz pdrtei care-i aduce.
Domnul i numai el da legea", celui ce cere legea",
la
ceia ce insemna Ca reclamantul s aducd la zi
soroc" numdrul de jurdtori poruncit de domn. Dacd
partea atacat se socotea nedreptatitd cerea legea" ca
sd aducd un numdr indoit de jurdtori, ceia ce In limi

bajul juridic al vremei era 3Alcorn npE3% 3ailoti71" sau

I) Crestonlatia: pp. XXXIXXLI.
Ibidem: pp. XLIXLII; cf. GIL GhibAnescu: Surete si izvoade"

2)

vol. VI, pp. 103-4; Iasi, 1909, (19. V. 1667 (7175) din Muntenia.

pp. XLIIXLIV.
Ibidem : pp. XLIVXLIX; Cf. Ch. GhibAnescu: Surete i izvoade"
vol. I, 1906, Iasi, pp. 325-26. (22. XI. 1511 (7012) din Muntenia; lbidem : pp.
3) Ibidem :

4)

352-57, (5. VII. 1654 (7162) din Muntenia; Gh. OhibAnescu : Ispisoaeei zapise"

vol. II, p. 1. NO, 1910, pag. 3; cf. Crestomatia pp. XLVXLVI; Gh. GhibAnescu ,,Surete i izvoade" vol. III, p.p. 274-78, (28. VI. 1635 (7143); cf. Crestomatia : p.p. XLI ; cf. Gh. OhibAnescu Surete si izvoade" vol. V, pp.

145-49; Iasi, 1908 (23. X. 1636 (7144).

Oh. OhibAnescu: Surete I izvoade" vol. VI, 1909, Iasi.
a) pp. 12-17 (3. V. 1628 (7136) din Muntenia.
b) pp. 59 (15. XII. 1652 (7160) din Muntenia.
c) p.p. 86-89 (12. 1. 1662 (7170) din Muntenia.
B. Petriceicu-HAjdAu : Cuvente den bdirdni" vol. II, pag.

123.

Ibidem: Archiva istoricd a Romaniei" tom. I, No. 80, pag. 67-69,

Buc. 1865, (12. X. 1586 (7094) din Muntenia; cf. Crestoma(ia: p.p. LIIILVI1I.
5) Oh. GhibAnescu : Ispisoace i zapise" vol. IV, p. I. pp. 141 143,
Iasi, 1914; (7. Xl. 1689 (7197) din Moldova; cf. Gh.'..GhibAnescu :Surete ot izvoade" vol. VI, Iasi, 1909, pp. 214-219,7(30. VII. 1656 (7164) din Muntenia.
6) Gr. G. Tocilescu : Foaia societdfei Romeinismul" An. 1, 1871, Ian.
ii Febr. No. 10-11, Buc. p.p. 465-466; 1-iul doc.din 2. IX. 1528 dat de Radu
vocIA si al 2-lea doc. din 1597 dat de Mihai Viteazul: ambele sunt muntenesti.

www.dacoromanica.ro

58

Btefan Gr. Berechet

BAKWH% Htf3'A 3AIMI

lege peste

lege"

Domnul

ingaduia reclamantului sA. cA ia legea s jure" dupd ce

pricina era cu dearnAruntul cAutata. i judecat cu toti
cinstitii boeri dupd dreptate i dupA lege", andu-i
cA0ig de cauza. Daca nu era dreptatea de partea lui,
atunci trebuia sA aducA jurAtori la zi i la soroc", sau

la zi i la termen" ori la zi de vadea", caci

dacat

aducea, pierdea cauza, adicA WH WtTAN WT Kliar0

Bedioua"=el rAmAnea de orice lege"2) sau rAmAnea din

divan". Mai pierdea i and nu gAsia numArul prescris

tie jurAtori sau refuzau sA jure. Cnd o parte cerea le-

ge peste lege i se da deasemenea c4tig de cauz.

1) 0 deosebire intre martori i jurAtori ar constA in
faptul, CA pe cAnd cei dinti totdeauna stint numiti pe
nume, ceilalti uneori sunt designati numai prin expresiile oameni buni i drepti", cad au sarcina numai, i
mai cu seamd cnd sunt luati pre rAvae domneti,
s giure", iar nu sa. mArturiseascd"; de0 alte ori sunt
aratati pe nume i jurAtorii.
lard cAte-va clocumente in sprijinul acestei concluzii

a noastre. In 13. VI. 1663, Dabija vod d o carte de

impAcare din care reese c PAtracu Bote i Neculcea
din Sili0e au avut judecat cu Vasile Mlai. Domnul a
ales pe Neculai Buhu0 ca s le fie hotarnic, cartea continuAnd dupd cum urmeaz: Deci dumnealui (hotarnicul) dupd InvdtAtura lui vodA, au strans oameni buni
din sus i din jos i ne-au citit i dresilii... deci socotind dumnealui sa nu se creazA nici o parte, nici
cealalta cu gura, ci numai cu jurdmAntul, deci am
opintit noi pe MAlai s jure i s tie cum au tinut and
au venit vechiul hotarnic pAnd acum, iar MAlai au
1) Gh. Ghibnescu: Surete fi iZVOCIde VOL VI, 1909, lai, pag. 216.

2) Gh. GhibAnescu: Surete i tzvoade, vol. IX, Iai, 1914, pag. 86.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani paha In secolul al XVIII-led

59

opintit pe noi sa jurAm cu oameni buni strAini i megiei curteni i sA tinem noi. Apoi noi i-am zis sA afle
Mdlai oameni buni i curteni, s jure cu 24 oameni,
pentru cAci i s'au venit lui sA jure cA i-s diresAli mai
bAtrAne de cat ale noastre ; deci au strAns oameni buni
sA jure i au mers pAnd la bisericA sA jure"...1). Documentul spune mai departe pe uncle s'a tras hotarul,
ce pArti s'au dat lui MAlai i cari sunt martorii, cari au
azistat la punerea semnelor pe hotar.
2. A doua conditiune neapAratA a jurAtorilor la RomAni era ca ei sd fie din aceia clasA socialA cu partea
interesatA. Acela lucru il gAsim i in cap. 152 din
Zaconicul lui Duan, unde se zice: ICAKO I1CTA BHA!, 3n.
ISCHIA Oy

ArkAA U,AftTlia MH1 Oy MTV() ItfeMtA:

,A,A

coy KEAHAih

IKAACTrkAOM/3 KEAH BAACTAM HOF/ Th [NH] !ph A 91FAHHMA MAMA

NOTHKOy Hp AryWHHAI A rE91A,MAA16HXA ApOrAZHHA AA rOy

110110Th [HH111),H1 H AA H+CTA olf nolootri
HHICA

plUAHMA HH

f1H3Aif.

(var. nH3Aierota)2). ---- Cum a fost legea in timpul

bunicului domniei mele, la sfAntul crai, sA fie ca jurA-

tori pentru boerii mari, boeri mari; pentru oamenii de

mijloc, 'oameni potriviti stArei lor; iar pentru tArani sA
.fie oameni de treapta lor. SA nu fie la jurAmAnt nici

rudd i nici duman.

RomAnii in practica lor se folosiau de jurAmAntul
jurAtorilor in dezlegarea proceselor lor. Majoritatea do1) Teodor Codrescu: Uricariula, vol. X, lasi, 1888 pp. 155-158; cf,
Dem. D. Stoenescu, avocat: Institutia juratorilorstudiu istorico-juridic*
Craiova, 1921, pag. 21; cf. George Alexianu: anstitufta jureitorilor in veclziut
nostru drept", Buc. 1924, pag. 29.
2) T. OJI0p1111C1rill IlaMSITIMItll sattouoAarrenbuoil ,IVISITOJII,HOCTH

Ayinaua 'taps' Cep5owb it Ppezowb, 1888, II c.rp 11.

3altounicb GrecDana Aymama ttapst Cpbneitorh 1349 a 1354. Zaconicul lui Stefan Dusan Tarul Serbiei 1349 0 1354. Comparat cu legiuirile bizantine, slave 0 romane, de Ion Peretz. Partea 1 (Textul, traducere, observafiuni i vocabular), Buc. 1905, pp. 44-45.

www.dacoromanica.ro

60

$tefan Gr. Berechet

cumentelor vorbeste de boeri, mai putin de cler, i foarte

rar de tarani. Pierderea celor cari privesc pe tarani este
cu putinta sA fie Pricina pentru care astazi nu avem
multe documente in cari sd se vorbeascA despre aceasta

clasa inferioard a muncitorilor, care pierdere st in legaturA cu starea sociala a stratului de jos si cu vremurile nestatornice prin care a trecut poporul roman.
Documentul dat in Suceava in 12.VIII. 1461, de
Stefan cel mare vorbeste despre aducerea a sase preoti
jurAtori pentru a jura cd in adevar hrisovul privitor la
satele Urvicolesa, Strointi i Molnita care se afla la
preotul rusesc din mahalaua targului a dispdrut and a ars
biserica. Ei trebuiau sa jure precum CA acel hrisov
era de la Alexandru cel bun si cA prin el se confirma
stapanirea lui Ion Munteanu asupra satelor ardtate mai sus).

Inainte ca Mihai Viteazul sA ajungA domn al Munteniei, venise la urechile lui Alexandru al III-lea cel rau
zvonul cA acesta este fiu de domn J deci pretendent
la tronul muntean. Mihai fugi in Ardeal, afland aparare
la Stefan Batory. Mai tarziu fu silit sA dovedeascA, ca
nu este trAdator al domnului muntean jurand impreuna
cu 12 boeri, ca. el nu-i din vita domneascA 2). Semnalam, intre altele, CA istoricii dovedisera pnA acum, ca
el este fiul lui PatrasCu cel bun, care a domnit intre
anii 1554-1557 si frate al lui Petru Cercel (1583-1585),
apartinand dinastiei DrAculestilor. Totusi un iscusit cercetAtor genealogist a" dovedit cd este fiul din flori al lui
Patrascu cel bun cu o femeie din Braila 3).
1) loan Bogdan: Documentele lui $tefan cel mare", vol. I, 1913, Buc.
pp. 47-50; cf. Crestomafia, pp. XLIIIXL1V.
2) A. Xenopol: ds(oria Romtinilor" lai 1896 vol. VI pp. 6-10.
3) Filitti 1. C. Mama fi sofia lui Minai Viteazul" In Convorbiri Literare" Buc. 192L .Sept. an. LIII, Nr. 9, pp. 609-627.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani (Jana in secolul al XVIII-lea

61-

Las And la o parte ateva cazuri in care este vorba

despre mnstiri si egumenii lor, vom cerceta documentul muntean din 1571. Domnitorul Vlad dA cAlugArilor
12 jurAtori, cari au jurat, cum ca sunt drepte mosii ale
sfintei mnAstiri, anume popa Sava, popa Vlad din Podes si popa Bocla din Strugurti (mai urmeazd ina
nou'A nume de preoti), cari au jurat cu sufletele lor
inaintea Radului din BArAsti '), iar jupttul Radu a scris

carte cAtre domnia mea, cum au jurat si au dat sfintei

mnAstiri dreptate". Aid este vorba de o confirmare de
stApanire asupra unei mosii. Vedem a cei cari vin si
jurA sunt preoti din aceias clasA cu locuitorii manAstirei,
De obicei, reclamantul si acuzatul nu depun niciun jurAmnt, dar and jurAtorii depun jurAmntul lor, atunci.

si acestiareclamantul si cu acuzatulII depun In chip

colectiv, ei depunnd Inaintea tuturorconfirmnd ,si
prin aceasta adevrul spuselor celor douA pArti in li-

tigiu. DacA insA declaratiile lor se dovedesc neadevrate,

atunci cu toti se supun pedepsei. Din aceasta se vede

caracterul de clas al institutiei, interesele individuale
putnd s fi sustinute numai de acele persoane, cari apartineau aceleiasi clase.

In legaturA cu egalitatea de clas, practica romaneasck spre deosebire de acea s'Arba., bulgarA si rusA,
cere ca atunci and este vorba despre o femeie, jurAtorii s fie de sex femenin si din aceiasi clas cu invinuita. In legAturd cu acest fapt, avem documentul din 1633
din timpul lui Matei Basarab, unde se descrie amAnuntit afacerea dintre sptarul Vasile si sotia sa Maria de

care doria s se desfacA prin divort, pe care a numit-a

unde-va femeie proast si tiatoasA". Femeia simtindu1) A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor" vol. Vg p. 99.

www.dacoromanica.ro

5tefan Gr. Berechet

62

se nevinovatA, ceruse fostului domn Leon vodd legea

pdmantului" ca sd se desvinovateascd. Atunci sotul ei
cu bani, a impiedicat-o sd se desvinovateasca, i a
putut dobAndi i act de divort. IndatA dupd suirea lui
Matei Basarab pe tron, Maria a venit in capitala tdrei,
in ziva Botezului Domnului, sd se desvinovateascd. ,5i
nu am putut eu,zice domnitorul in documentul ardtat,
sd opresc pe jupdneasa Maria sd nu se foloseascd de
legea celor 12 jupdnese pe temeiul rdvaelor domneti",
ca sd se jure pe sufletul lor inaintea sfintei evanghelii
i inaintea pArintelui nostru mitropolit, vladica kir Grigorie, ea jupdneasa Maria nu-i vinovat de niciuna din
vorbele i bAnuelele cAzute asupra ei. Indatd jupdneasa
Maria a cautat pe cele 12 jupdnese, cari au jurat, cA
dnsa nu-i vinovatd de niciuna din ponosurile aduse de
spdtarul Vasile. Ea a jurat impreund cu cele 12 jupdnese, cdtigAnd cauza 1).
3) ARA conditiune prin care jurAtorii se deosebesc

de martori era cA cei dintdi puteau sd vorbeascd, nu

Ilespre miezul afacerei, ci nutnai pentru reabilitarea uneia

din prti in litigiu. Ei aveau in vedere subiectul, iar nu

obiectul procesului. Nu de mult am adus un exemplu;
care aratd acest lucru foarte limpede. Avnd in vedere,
cd nu dispunem de legi scrise in aceastd vreme, cari
legi erau inlocuite prin obiceiul pdmantului", nu cunoatem deci formulele juridice, pe cari trebuie sd le aut.:1m in practica vietei, coprinsd in glasul documentelor.
Din aceastd practicd putem stabill, cd in anumite cazuri
jurAtorii nici nu aveau dreptul sd vorbeasca despre miezul afacerei sau sd dea vreun amdnunt despre aceastA afaI) A. Xenopol: Istoria Romdnilor" vol. VII p. 95; cf. Crestomatia,

pp. XLVIXLIX.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

63

cere: ei puteau numai sd confirme sau sa nege ceva, cad

de fapt insasi prezenta lor inaintea judecAtorului era a
confirmare a. aceia ce spune reclamantul sau acuzatul
de partea cui erau jurAtorii. DacA nu se infAtisau la termenul hotrk, aceasta insemnA ca reclamantul sau acuzatul de partea cAruia erau,acesti jurAtori, nu au dreptate,
si in consecinta pierdeau cauza. In unele cazuri rAspundeau numai printeun simplu: da"; iar in alte cazuri prin

negatiunea nu".
Principiul roman tertium non datur" era foarte aspru
observat in practica romneascA. Pentru aceste motive
aducem aci textul din Zaconicul lui Stefan Dusan, care
nu este strein nici capiilor romnesti : II T1311 tiotOTA-IIIHP1kH AA Hrk COy" WWII HHISOFAA OyhtlitATH ?ADA AA Onpalie,t,

HAH DAKIII M Oliplie i

mai departe

Oy

noto.rk

ICAKO LE

IIIIM ISAtiNor, H Kora BEIM! AA OftpAlie TH3H AA toy 111140BAHTH 1).

Acei jurAtori s nu fie slobozi &A impace pe cineva, ci

sA indreptateascA sau s invinovAteascA 2)". [Tot jurAman-

tul sA fie (fAcut) in bisericd si preotul sa-i blesteme in

odAjdii]; si la jurAmAnt, unde jurA mai multi, pe cari-i
indreptAtesc mai multi, aceia s fie crezuti".
De aici se vede, cd in vremea cAnd martorii puteau
s declare cu totul diferit, ba puteau s se contrazica
unii pe altii, datoria judecatei era sA prinda dela ei adevdrul..

JurAtorii raspundeau absolut in tocmai casi juratii dela

Curtea cu juri. Astfel cd judecata lor era WA apel. A-.
farA de afacerea aratatA mai inainte dintre spAtarul Va-,
silie cu sotia sa Maria, mai aducem un all caz, in care
judecAtorii au fost indatorati s reabiliteze reputatia unei
persoane. Este vorba de documentul din 1561 dat de
Petru Schiopul (1559
1567), domnul Munteniei, care
I) T. (13.ttopmtciciti HabffITHEKH" etc. 4 II e'rp. 11, CT. Honotconta
cTp. 118-119.
2) Ioan Peretz: Istoria dreptului roman", vol. II. 1926, Buc. pk,i. 159,

www.dacoromanica.ro

64

$tefan Gr. Berechet

trebuia sA stabileascA proprietatea unui tank boer. Pentfu purtarea proastA, tatal sat' 1-a desmostenit. Cand a
sosit vremea IntrArei in drepturile mostenirei, s'a dus in
divanul domnesc cu 12 boeri, cari prin juramAnt i-au
restabilit cinstea. JurAtorii, totdeauna intervin cAnd se
judeca afaceri delicate si and spusele martorilor nu pot
aduce lumina dorit.
lurie Venelin in EAolo-BoAratnsTA rtamoirm" recta coprinsul gramatei muntene din 11. II. 1586, unde

se descrie procesul dintre Despot si urorile lui: Stana,

Neacsa, Rada si Preda pentru mosia Berilesti, din care
fratele voia sa goneascA pe surori, iar surorile au dovedit ca el le este frate". Afacerea privia cinstea mamei
lor. Alexandru, (afacerea a avut loc in timpul tatAlui luf
Mihnea) le-a dat lege, adica a dat pentru cercetarea,
care privia pe mama lor Voica, 12 boeri, cari trebuiau
sa afle tot adevArul numai despre dAnsa. Afacerea s'a
terminat prin aceia c toatA mosia s'a impartit in cinci
parti 1).

Numarul juratorilor era in stransA legAtura cu importanta afacerei Pentru aceia avem documente, in care
se vorbeste despre 2, 4, 6, 12, 24 si chiar 48 jurAtori. In
gramata din 1591 citim urmAtoarea rezolutie a domnului:
A rotHOACTKO Mil thiti% retimAs H NAHA% 1110 fitAKAg H no
3aisong ECIAZito HrTHHCTKOKAXOAM tfAg HAM Whin A0910 H
MA0X0AM rOCDOACTIIA A1H g KOA`frillt, t-AKOWE AA thrAEAATE H

OOTATH tEAV HAM 1110 11A6A0y M HHXHHAM AgWEEHEAM4 H

TAII0 CKEA+TEMCTINFOT% HtEA% rOCHOACTKO MN Te g KOAlfrpH=--

iar domnia mea cercetat-am si judecat-am dupA dreptate si dumnezeiasca lege si prins-am foarte bine sirul
lor si dat-am domnia mea 6 boeri, ca sa cerceteze si
1) Baaxo 6wirapcicisi mail ,T1,alco-CaaBARegia rpamoTsl, eo6paHsbu1
Ti 0117ACROMMIA lOpiems BeHeannsrms, C. IleTep6yprs 1840, eTp. 288-229

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane in secolul al XVIII-lea

65

s afle rndul lor dup dreptate cu sufletele lor; si asa

marturisit-au Inaintea mea acesti 6 boeri").
Gramata lui Radu voevod din 1499 formuleazA unor slujbasi (cmyram%) urmAtoarea hot:al-Are de judecata:
110HEMe 3AKAIRIE
NAVA

etTh Mika

1111EA7

rOt110AtTKO MH t'A

H HtAKA WIEHHA

VI

60A4tH, IWO

rgta ilituutgAgil

CO DOA+

Kua=deoarece jurat-a inaintea domniei mete

"cu 12 boeri, a este batrana si dreapt mosie a lor si
gura Jiltului dela cmpul Turcului intreagd2).
TgillIVM6

Numrul jurAtorilor este aproape totdeauna precis.

Numrul lor atarna de greutatea persoanei sau a faptei
care se judeca. Dela sine se Inte lege, cd numdrul de 48
jurAtori reprezenta importanta clasei, a persoanei sau
greutatea faptului, care se desbAtea de judecAtor, pe cand
jumAtate din din ei micsora aceast importanta.
latA

ce

CTAFF4T21" :

zice in aceastA privinta

Ii OWTE OA VA0iitTKA MO HHtg

,EHHOAOMEKIII
tKEA011,111

OP-

KAHN OA HErA HMA tE OVECTHTH tAMO IIETAECETn HAAR LEO"IX 110pOTHHKHn KA60

HANKOAE

KM

MOPE. AKO

HHMAI IllitE3H OH CAM TOAHKO TT., KMA 3/4

Amman : Sensul acestui fragment este

110tOTHHKEI

OHNX

KH AN

urmAtorul :
sunt martori,

,In ceia ce priveste uciderea, unde nu

vinovatul trebuie s se justifice insusi pe sine pentru
cincizeci, pentru care lucru trebuie sd caute jurAtori
intr'un numAr cat mai mare si mai buni. Dacd nu gdsesti juratori, atunci sA jure ei Insusi de atatea ori in
locul cArora nu-i ajung" ).
1) Baaxo-6oarapcaisi rpamorrhi.. p. 232.
2) C6OpIIHIC'b 8a Rapoikua yMOTBOpeRHA, ilayica li ICH118CHHHa us-

,aaua MHMICTETCTBOTO lia Hapoxurro npocatmenue, nirtra IX, Co414si

1893, pag. 348.

3) B. arrim, Builo,aonbcaiti cTaTyrb" p. 99 un loc similar gsim

si la p. 25-26.

www.dacoromanica.ro

Btefan Gr Berechet

66

Numartil juratorilor din practica romaneasca ii gaseste o analogie i In legislatia sarba i anume in Zaco-nicul lui tefan Dusan. Iata ce spune el in capitolul
special 151 despre jut-Mori" : HolifAiKa 141MKO MU
3a amoro H 34 MAAO ;
nor[mi]u,til A 3A [nommoiH]

WVA,AA HAHJAALVI AA FOCTh flOtOTA N

H 34 IMMO A`kA0 Att

coy

KA,

Awars ki HOtOTHHIII. (-ThtlA) A 3a MAA0 AIM) 5

flOilOTIMA

Poruncit-a Imparatia mea ca de acum Inainte sa fie

juramant si pentru fapta mare si pentru cea mai mica:
pentru fapta mare sa fie 24 jut-Mori. pentru una mai
mica sa fie 12 juratori; iar pentru o fapta si mai mica
s fie 6 jut-Mori"). Din prima parte a acestui capitol
se vede Ca faptele se deosibeau In fapte mari", Importante"

i mici"; iar in patea executiv se mai in-

troduc faptele mai mici", afara de aceasta intre numarul de 24 si 6 al juratorilor se mai introduce numarul
mijlociu de 12 jut-Mori. In compilatia bizantino-sarba, in

asa numitul Zaconic al imparatului lustinian" care este

foarte apropiat de cdpia din Ravanita cetim aproape
acelas text, deosebirea const numai In ceia ce priveste
numarul juratorilor, care se cere pentru faptele de mica
Insemnatate, si care numar este 3. WA' cunt se exprima
aceasta cOpie : ..A KA4CTEAHH4 ,1 H 34 HOMAHE Ciq A 34 MA.-,AEXHO P", 24 juratori, i pentru o fapta mai mica 12,.

iar pentru una de tot mica 3" 2). Ultimul numar,

se

1) T. (1).aopitacxift. HaMSITIIHNII" cTp. 11. CT. HaTtaRoBat pp. 118-119.

Idem Zaconicul tarului $tefan Dupn" a fost alcatuit de o comisie,

numit de acest tar in 1347, dupA doi ani (21 Mai 1349) a fost legiferat la
soborul din orasul Scopie, iar dup 5 ani (1354) a fost complectat cu noi articole, avAnd in total 201 paragrafe. In acest Zaconie" stint dispozitiuni cu
caracter social si economic, dar, ca in toate legislatiile primitive, predominA
legile penale si de procedura. El cuprinde toate normele de drept existente
in vremea aceia in Serbia si regiunea sArbeascA a Macedoniei Vezi: FL. IIBaaroes1), Ibidem p. 19 si C. Hosattoswb, ibidem LVIIILXXXII.
2) T. (1).tropfnicitift. naMSITHHICH", p. 90
1

www.dacoromanica.ro

Judecata la

Romani pAna In seco(ul al XVIII-lea

67

pare, cd este cunoscut i in practica romaneasca, daca

in documentul din 1637 pe care-1 citeaza -A. D. Xenopol
este vorba despre juramant : la divanul domnesc s'a infatisat un reclamant cu 3 neguttori, avand in vedere
putina importanta a afacerei '). 0 asemenea gradatie to
aflam si in EHHOAOALCdri OTATgTe . Articolul al 9-lea
spune urmatoarele : Daca inaintea curtei se va cerceta o
afacere despre siluiri sau furt i partea acuzarei nu dis-

pune de nicio proba, atunci acuzatul are dreptul sa

jure, si anume, el trebuie sa gseasca pentru juramant
25 juratori pentru un delict, sau 20 pentru delictul de
furt, iar pentru un delict sau 20 pentru delictul de furt,
iar pentru furtul de fan din copit noaptea putea sa se
margineasca numai la 6 jurtori2).
5) Cauza era pierduta, daca partea care primia

din partea domnitorului Iegea nu putea, In general,

s prezinte pe juratorii fixati. Despre acest fapt vorbeste un intreg sir de documente, de ex. afacerea din
anul 1542 privitoare la mosia pentru care s'a ridicat
cearta Intre Dan si fratii lui i cu Anca. W cum se
exprima documentul
60/1111111 ,2I4

H AAAVNI, VOCOOMTKO MH 3AKOH6

3AKAE, !CAW mum, H

ISOM 11%3A101111E g3ETH

3AKOH61

OH A

OYHHg

II

OHA HHKA.

Hg

OtTALUE

3AKOH7t W

ntExa rOCHOACTKO MIb KAM KEICE AA HE HMATA

iiHISA

AiETEX

i a dat domnia mea lege 12

boeri ca sa jure cum Ca si ea a avut mostenire. Dar
ea in niciun chip nu a pUtat sa ia lege si deci atrianand de lege Inaintea domniei mele, Anca nu se va
putea amesteca la sus numita mostenire").
Despre partea protivnica nu se vorbeste In docuHaA% K1111119EMEHy 0411Hg =

1) A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor", vol. VII p. 91.

2) B. HrI1111. ButtoAonhocIA forarrgm, CT)). 22-23
3) C6opunica, 6o.n. Mgn, t. IX p. 357.

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

68

ment nimic. Despre ea se aminteste in alt document din

anul 1590, in care se spune despre nemultumirea Wascutd intre niste frati pentru tiganca Dafina. Domnitorul
Mihnea a judecat: no fitAKA+ H HO 3encong = dupa dreptate si lege si la inceput a ales o comisie formata din
patru boeri :

tilICOM AA MA MrAFAAAT pEAV, KANO X'0111ET =--

ca sa le descurce firul, cum va voi". Dar cand aceasta

comisie a gasit, ca. postelnicul Giurgea nu a participat
la plata colectiva, atunci domnitorul i-a dat: 3,wou
ri Mar W IVEA VOCHOACTKA MN,' AA 3AHAET,) HMCO ECT 11011gHHA CAM CH W4111111 HAAlt frlEH3V ,,,,N KE3 KilATA CH = lege

12 boeri dinaintea domniei mele ca sa jure, cum Ca el

insusi si-a cumparat locul cu cheltuialalui fail fratele sae
Giurgea nu a putut sa prezinte acei 12 boeri si a pierdut procesul ').

Nu mai putin interesant este si procesul din practica moldoveneasca, unde partea protivnicd nu a putut
sa infatiseze pe juratorii hotarati de domnitor. Acesta
este documentul, dat de $tefan cel Mare, din 26. VIII.
1474, care recunoaste ca legal dreptul raposatului Ivan
Cupcici de stapanire asupra mosiilor, cari trebuiau sa fie
date ficei sale Marusca. Partea advers era reprezentata
prin nepotii lui Cupcici dui:id mama. Iata cuvantul do..

cumentului : Toro taAH

AAH

eriVIH

CMOTpHAH

li NAHAH HC

HAHIHMH KOtAphl N Aami earn IIKAHOKH H Kt ATTAM% ero, Kam,

eCTI, TKO 11 3AKOH HO 11U6lar1M0q AEH

110111EAS IIKAH CAM% C%

RA 11tHri611114,11 N 4101H IlpirkrHgA% He HHAIH1 AWE BEAN HC%

tKOHACH

KIIATTAA111

COrTfl

origiiii IWIPIHMEKH no Hp MATTI,'

9ITAKOWM AWE ern H illiapiWKH N 4111110101 TIW OyHVIcH =

Pentru aceasta am cercetat si am judecat cu boerii

nostri si am dat lui Ivan si fratilor lui, cum este drep1) Revista p. ist. ark. si fit. vol. 1, p. 1 89-1 90 .

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani oana In secolul a! XVIII-lea

tul i legea dupd obicei, sa vie -Ivan insgi cu 24 ju. ratori ca sa jure cu ei, ca. Ivan cu fratii lui sunt nepotii lui Cupcici dupa mania lor, i ca deci Marucai
i lui Mihno toti nepoti le sunt". Ivan Insa cu fratii lui
-

au refuzat s depunA juramantul : a tr1AVITAAH Cil MOND

Flpilerkrq ---= s'au lepadat de jurmantul lor"; dar Maruca

a jurat in ziva fixata inaintea domnitorului i a boerilor

sai, i In acest chip a catigat procesul1).
6) Dupd cat putem intelege din coprinsul documentelor slave, se pare, ca pentru aducerea jurtorilor la
divanul domnesc, se fixa un termen anume, i daca nu
se infatiau, atunci procesul era pierdut pentru partea,

care era Indatorata de divan sa-i aduca. Date precise

insa nu avem la indemana. Un asemenea caz este descris in documentul muntean din 1548. lntre un oarecal e
Ivan i Stanciul a avut loc un proces pentru motenire.
Documentul cu privire la fixarea zilei, and trebuia sa
apara inaintca divanului domnesc partea interesata cu
cei 12 juratori, zice: H g TEA% gBE &Ali% OTle litEAZ
r[OCHOACT [KO MU WI KJArkpl 3A150Hisl K41C0 m 3amr Ora, Kailto
EMI 611A0 AA,A,EHO TAN ,MAII CrIHH$? IIKAHS's TA1c01 ISMA NAN%
HA AAHh 111101S0,14k

HA CKITH .21,14Atlin1El

4 MAIM 11111SAISOM HE

MOWE AOHECTH 3A1S0116 (TA% r[ocnoArrpio Min All/i OCTAUlE

R&M% W 34KOH4 El "TA% r[OCHOACTJEA A111 -=--*i a luat

Ivan dinaintea domniei mele 12 boeri lege, cum sa

jure, cum i s'a dat acea parte de motenire lui loan.
Astfel, and a fost la ziva sorocului la sfantul .Dimitrie,
I) Gramata in colectia lui Lukaszewicz (Muzeul Rumeantev din Moscova) Nr. 12; extras la B A. nuniffgffiii: MaTepiaam JUIR HCTOpill Baum-

libIrb omomeffif1 Poccin, Iloabmff, MoNmuia. Bazaxig H Typgiff Bl.

XW XV B. B. Mocrma 1887, ISg 97 p. 199; publicat In extenso de A. PI.
flunraffpcsig in (qkapeTnenffuff rpamorm" .N.I. 10, pp. 11-12; avem i o traducere germana la Al. Czolowski din Lemberg; L Bogdan; Documentelelui .Ftefart

eel Mare" 1913, Bucurqti vol. 1 pp. 191-196; cf. Crestomatia pp. LXILXV.

www.dacoromanica.ro

70

Btefan Gr. Berechet

dar Ivan nu a putut in nici un chip sA aducd legea

innaintea domniei mele, deci rAmase Ivan de lege in
fata domniei mele" 1).
Un alt document din 1579 vorbeste despre acelas
lucru adicA partea care a primit "legea" nu a putut gasi
12 boeri, exprimAndu-se astfel : am ern MO HA AIMS
H HA rtoiss4=cand a fost la zi si la termen"2). In sfArsit, un alt caz asemAnAtor cu cele precedente este cazul
din documentul din 1611 al lui Radu, fiul lui Mihnea,
dat logofdtului PArvu. Jup*Aneasa Ana cu fiul ei nu a
putut sA gaseascA numArul trebuitor de jurAtori ca s se
infatiseze la divanul domnesc, si astfel a pierdut procesul3).

Cu privire la 48 de juratori avem descoperite pAnA

in prezent numai douA documente si fiindcA sunt numai

acestea ne ingAduim s le dam in rezumat, cad dacd

am fi avut putinta fizicA, le-am fi dat chiar in originalul
lor slay. Primul document este dat de Radul de la Afumati in 2. IX. 1528 din care reese, cd vornicul Ivascu,
avnd proces cu Candea cu mAndstirea Vierosul si cu
Manea al lui Perisan pentru mai multe mosii a fost ne-

voie de aducerea a 48 boeri juratori. lat cum se exprimA documentul: Dat-am domnia mea lui jupan Iva--

cu paharnicul lege 48 boeri si i-a adus de au cautat

i au jurat inaintea domniei mele, ea ii sunt drepte si
bAtrAne mosii... si a Camas CAndea si calugArii de lege

inaintea domniei mele"`)...

Al doilea document este dat de Mihai Viteazul in
1597 in care se aratA amAnuntele procesului lui Stan
1) C6oputurt, 6coar. Mull. IIpoc. t. IX IL 359.
2) Ibidem p. 363.
3) BeHemitts: Baaxo-6oarapcgist rpamoTra... 267-269.
4) Gr. G. Tocilescu: Foaia societfei Romnismue An. 1.1871, Ian.
Feb. No. 10-11, Buc. pag. 465, originalul In Condica manAstirei Vierostd, v.
II, pag. 10, Condica veche, foaia 30, ambele la Arhivele Statului.

www.dacoromanica.ro

Juaecata la RomnI nn In seoolul al XVIII-lea

71

Dolofan cu Badea stolnicul. Aceasta din mind 'plecAnd

peste munte In vremea lui Alexandru II-lea in 1570 i
avAnd nevoie de bani s'a imprumutat de la Stan Do lofan cu 5.000 de aspri, un cal bun i o dulamd roie, dAndu-i

ca zalog un sat cu conditiune ca s-i plteascd .5i dobAndd. Copii lui Stan Dolofan, nemai voind sd intoarcA

satul zalogit are judecat cu Badea stolnicul. La judecatA a fost nevoie de 12 i 24 jurAtori cAtigAnd cauza
copii lui Stan Dolofan : ...Atunci Radul comisul, urmau1 lui Badea stolnicul nici cum n-a voit a se rasa, i
a luat lege peste lege 48 boeri pre rAvae domneti
pe care i-a adus Radul comisul la zi i la soroc pe
aceti boeri la divanul domniei mele de au jurat Maintea domniei mele")...
In ceia ce privete prelungirea termenului pentrtt
prezentarea jurAtorilor in fata divanului stA, de sigur, in
legAturd cu faptul, dacA cei cari trebuiau s apard la
divan erau jurAtori sau martori. 0 persoanA mai cunoscut nu Man-Tin atAtea greutati pentru a aduce nurnArul necesar de jurAtori ; ei puteau veni chiar peste ateva zile in fata Domnului i boerilor lui, pe and dac
persoana era din clasa de jos, mai putin cunoscuti, avea sa. IntAmpine mari greutati pAnd s aducA jurtorii
ceruti de lege, deci dar, pentru asemenea procese se
cerea un termen mai IndepArtat.

7) Fixarea unui termen precis pentru aducerea ju-

la divan era in legaturd cu vremea and se

primia InsAi Iegea i cu faptul CA trebuia sA fie un
numAr deasemenea exact". Pentru aceasta, dad reclamantul sau acuzatul aduceau un numAr mai mic de cat
rAtorilor

1) -Gr. Tocilescu, ibidein, pag. 466, originalul In Condica mAnstirei

ampul lung, p. 140 la Arhivele Statului.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

72

cel prescris de lege" chiar dacd ar fi lipsit macar unul,

atunci procesul era pierdut, cast c-um nici until dintre ei
nu s'ar fi prezentat. In documentul lui Mircea Ciobanul
din 1550, dreptul de a se folosi de jurAmAnt s'a dat lui
Rosca i fiului lui RAsipA: 24 boeri erau datori sd jure,
c reclamantii aveau dreptul s mosteneascA satul Bahna.

Acestia insa nu au putut aduce pe acesti boeri la ziva

si sorocul fixat, si au pierdut procesul In fata domnitorului, Rosca l cu fiul lUi RAsip ). Aici putem ridica o intrebare oare s nu fi fost in stare cei interesati ca s aducd macar unul din acesti boeri ? Noi credem, ca in cazurile cad numrul nu era exact, scriitorul documentului nu mai aminteste despre faptul cAti
s'au prezentat, caci chiar dacd ar fi lipsit macar unul,
restul chiar dacd Ii s'ar fi ingaduit sd depund jurAtnAntul,
totul ar fi fost in zdar, deoarece juramntul nu 'era

valabil. Ar parea, Ca intre documentele noastre slave am

avea o exceptie ; dar dacA cercetam expresiile, vom vedea c lucrul st cu totul altfel : inteun document din
1600 se vorbeste, cd la o anumit zi, din cei 12 boeri
au venit numai patru, cari au marturisit inaintea domnitorului. Ce fel de mArturie poate fi aceasta ? Este o arAtare de martor sau o depunere de jurdmAnt ? Expresiunea de ,,fgrk,NETEAEICTKO" ne aratd limpede cA nu este
jurdmAnt, care s'ar fi exprimat prin notcyra", ci e mArturie.

8) De vreme ce institutia jurtorilor se deosebia de

obisnuitele declaratiuni ale martorilor, si in temelia ei
exista asa numita autoritate moralA a uneia din IMO,
de aici reese ca o fireascd concluzie urmAtoarea observatie, c numai acea parte cAstiga, care prezenta un numAr
mai mare de juratori. Intre infAtisarea jurAtorilor ade-

seaori trecea- foarte mult vreme. Din documentul domnului muntean, Vlad CAlugdrul, din 7. I. 1490, aI)

A. D. Xenopol: istoria Romdnilor" vol. VII, p. 98.

www.dacoromanica.ro

Juclecata la Romni 1)&16 in secolul al XVIII-lea

73

flAm Ca boerul Petru s'a judecat cu egumenul mAnAstirei

Tismana, Matei, privitor la partea de jos a unui sat din

jud. Gorj i a c4tigat egumenul, fiindcA a adus un numar mai mare de juratori : TaK0 CE 110AHWE .11ETpi

TAKO

CE 3AKM CZ ri ROArktIll TA HAI y3E Aomm XOTAle ii0T0Al2

mum CE HOAHME TAEU, (RATIN,' TA CE 3AKA( CA A

Mari

TAW HAI Amowe (ograp W 3,40Aa W rAe H3A+31 PHHA

W ii0A0ra ACTI AOKOAN gAapE ginAto"=Astfel sculatu-s'a Pe7

tru de a jurat cu 12 boieri i luat-a hotarul de jos, iar

dupa aceasta ridicatu-s'a i staretul Matei de a jurat
cu 24 boeri i a recA0gat acel hotar de jos de unde
iese Rugina din Polog pana unde cade in Jiu"). Un
caz la fel a avut loc in Muntenia in 1630 in timpul lui
Matei Basarab 2), cAnd viestiernicul Bunea judecAndu-se

tArani, le-a dat lege 12 boeri dup rAvae

domneti", pe care ei i-au adus la termen i au jurat,
cu nite

dar vAzAnd atunci Bunea, cA jurdmAntul a fost strmb,

a luat dinaintea domniei mele de la divan lege peste

lege 24 boeri pe rAvae domneti i au venit la divan
Inaintea domniei mele la termen precis dupd lege cu
24 de boieri". In anul 1505, Radu, domnul muntean,
a dat un act jupanului Arca, care s'a judecat cu Stoiasa
sotia lui Stoev din CopAceni i cu fii ei. IatA cum glsuete documentul In limba sa : TaKo H3gami lira FIFA%
r(onioAET)Ko AW MC lei KOArirli TA 34KAEWE H flirkeSATEMA.
CTKOKAWE ritEA r(ocnomir)Ko hUh
KAKO HA% eUrts VFW H
HtAKA O`MHA. ii wrromh CTOFACIII g HEHHH CHHOKH 01111 yxKA-

THWE ii,A 60Arkpli KAN AA HVI AOHECETS g r(0rnoArr)K0 hUh

HA KUKfECEHIE.

II

01111

HE morowe ,A,OHECTH

K0A+1111 aHg OC

TAWe OT CKA 3Alcoua" -=--Astfel esit-a Arca inaintea dom-

niei mele, precum ca a lui este yeche i dreapta mosie.

1) B. Petriceicu-HAjclAu: Arclziva istoricd a Romdniei" tom. I. partea
I, Buc. 1865, p. 66; cf. Crestomatia pp. XLXI- -L.
2 ) A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor" vol. vil, p. 102.

www.dacoromanica.ro

74

tefan Gr. Berechet

Iar dupA aceia Stoiasa cu fii ei au autat 24 boeri ca

sA-i adua la domnia mea in ziva de Pasti. lar ei nu
.au putut sa aducA pe boeri, si au rdmas de lege" . In
acest chip Arca a astigat1).
In timpul domnitorului Ptrascu cel Bun, la 1558,
s'a iscat un proces pentru stApAnirea mosiei Vulpesti,
care proces s'a prelungit mult vreme, pentru a din coprinsul documentului aflAm, ca: au jurat 12 boeri innaintea rdposatului Vlad voevod, a Stanciul si-a stpa-

nit mosia de mult si pe dreptate. Mai departe citim,

cA: PArvul si Stan nu au lasat lucrul fArA urmare si au
adus inaintea lui Mircea voevod 24 de boeri ca sA jure, dar ei nu au putut jur in niciun chip si deci Par-

vul si Stan au pierdut procesul.

0 imprejurare la fel a avut loc in anul 1639, and
o parte a adus 12 jurAtori, iar partea advers a InfAtisat 24 si, se intelege, cA cea dintAi a pierdut procesul:
at norroms Kit Atm r[ocnoACTIKA AIII KNHHH Mkt WI IVAC.
TAHHAH CI Cris cs npy y AHKAHy pnlytpa, iims AA HI ntomKAAH Cl &Pk WHIM AyAIIITty AKOtHH91 Htll AHH MITHAA
140E11401AI WA CSTKOrIA'A Hein eurfi CHAOLTA H litOAMH etTit

graITIO HHKM KIM OTYHHAI li HCHtOCHAH H 3AKOIVA wir% AMA..

HA. Iloirom% Er% KIICT[Tat1 Am% HAM 3AKOH% in KOAtfal Ha

IMMO% rocnoAnchui, TT eCTA KAKAAAH rA 3AISOHA Hp HA

AMA. Bywi KHAHHIA KAISO 34KAAAH KI`IHHH KtM1104 K3MMAAS
OTI1j1INA r [OCHOACT] KA AM 011% AHKAHA 3AKOWA np3s 3An0ns

KA KOA4pH HAAS plum rornoAnt&I, TAM ISSAA WTI& 6MAIL

HA AM. H HA corm. Bywk Kiwr[IAtI

otv&

Beim' VA%

r[ocnoAcir1LA Am y AIIKAWA C'A 3AISOHA H (HA'AHO KA mar

1) C6opHinch 6oar. Mliii. t. IX. pp. 353-354.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pna In secolul al XVIII-lea

75

/I H WU eivI HE OCTAKA1ET1An HO H3K4ANAS KW+ KliHrM y Am-

KAHS: Muni MHXAHAA K[OEKo]Ald

MEtKAHA K [0EjjK [OAM] H ISHHI'A

OT71

II okynitac H Mir&

PAAyAa 401140MI] H 3antich

Aymavrty AKopmawa, HO rICHAik'PEACTKOKAXS H r[ornoArr] KO

AM KAKO KWH 3AKMAH TE LI mErItauni isphlico H I1tH1111/171 erri,
Bra H 3aIVIM% C% Tip VA KOAiLtH OTCTAAH KEYHHH OTS
3AKOHA. II HOTOM7,1 FAISO 3AMEAS Era fl KOArkpHI TOI'M

H HOMAN H irk ie i Wit= li

KAETOKLIVin TEtE LICHA+TEMTKO

K AAll H CKA3AAH MO 3AKAMH Two', MKOWE AA HE IIAMEOTS

KS Whim" HO r[OCHOACT} KO AIN 110MAX% TEtE etTis Hp
(WHIM H OCTMH KhITH eAly KEYHHEI KS K+KM

p aceia in zilele domniei mele ridicatu-s'au

vecinii

iarAsi cu Ord in divan, zicAnd, cd nu s'au vAndut ca

vecinii lui Dumitru vornicul in zilele lui Mihai vodA,
ci le-au fAcut silA, si i-au vAndut numai camp fdrA pAmAnt de mostenire si au cerut si lege de la divan.
DupA aceia Bunea vistierul le-a dat lege 12 boeri pe
rAvas domnesc si au jurat cu legea lor la zi. Bunea
vAzAnd cum au jurat vecinii (aeestia) strAmb, a luat

dinaintea domniei mele de la divan lege peste lege 24

boeri peste rAvasele domnesti, si and a fost la zi, la
termen, Bunea vistierul a venit inaintea domniei mele
la divan cu legea desAvArsitd de 24 boeri si nu s'a
lAsat Inca mai pe jos, ci a scos toate cartile la divan:
cartea lui Mihail voevod de cumpArAturA, cartea lui
,5tefan voevod si zapisul lui Dumitru vornicul, apoi am
mArturisit si domnia mea cum au jurat acei 12 megiesi
strAmb si cum a venit apoi Bunea si a jurat cu acei
24 boeri si au rAmas vecinii de lege. Apoi cum a jurat Bunea cu boerii si atunci au venit si acei 12 megiesi jurAtori si au mArturisit si au spus cA au jurat
strAmb ca sA nu cadA In robie, dar domnia mea am
times ca sA-i robeascA si au rAmas vecini in veci.

www.dacoromanica.ro

Btefan Gr. Berechet

76

De aid vedem, Ca pentru a avea castig de mid,

era nevoie sd se aduca. la un termen un numdr Indit
de jurdtori, anume stabilit, care in documentele noastre
Slave are o expresiune slava' anurne consarcat: 3,usous
tift3s 3msoin=lege peste lege". Afard de aceasta, expresiunea de: K% tAichi-An veci", niciodatd nu rmanea
In puterea realei ei notiuni, caci de fapt castigul sau

pierderea inteun proces se prelungia cat domnea domnitorul, care le confirma, dupd care procesul se 'mincepea. Exemple de natura aceasta putem enumdra foarte
multe 1).

9) Jurdtorii avand dreptul de a jura, fie in folosul,

fie contra partei ce Ii aducea, ei erau adusi adesea ori pentru restabilirea cinstei cuiva si se puteau Intampla
cazuri cand ambele prti aduceau un numdr egal

de jurdtori", cari jurau fiecare in folosul clientului su.

Cum proceda oare atunci divanul domnesc? Cum se dezlegau atunci neIntelegerile in cari atat reclamantul, cat
paratul aducea fiecare un Indoit nurnar de jurdtori ?
Reamintim din nou faptul cd jurdtorii nu dau mrturie
despre fapt in esenta lui, ci confirmau, c cutare persoand, dupd adanca lor convingere, vorbeste adevdrul si
este vrednicd de credintd. Din aceast pricind se intamplau cazuri and divanul era pus in grea situatie. De
obicei divanul" in practica sa judiciard poruncia o noud
cercetare,' intemeiatd pe limpezirea faptului in samburele
lui. In documentul din ;21. yr. 1560, dat de Petru al II-lea
mitropolitului Efrem se zice: a rEornoAcr]o MH rAE,44%
egomixs no

flKA

C% 11%CH YECTHTH MH nparingrEATe r[ocnomEr]Ii0

MI1 ii y3616 XAM3A 14 31T7. ero &irons WA 60AlfrtH W rittA%

d ocnoAcriltio MU 3AMETHi HMSO HM% eCTA CEAO RIEHHOACA A+.

1) Baaxo-6onrapeicia rpamo

p. 312-313.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornOni pan in secolul al XVIII-lea

77

AHHA. TAM HOTOAM AOHICH XAM3A H 3Erli ero Ka, (KoAlp)

ntE,A,s r[ocromfr]Ko AM. TAIM r[ornoAcr]Ko mu rum rAf,A,AX%

tlAy To A? Mg 34 eAHH0 MU C'A OHM! KA, Mar H

He H`IH.

'PDX% r[0CH0ACT1110 AIN ICHHI11 liCEM ForilOAArtIA1 6HIIIIIHr 11 ItEMM

r[OtHOACT]KO MK H KHAIX H HCTHHITKOKAX r[OCHOACT]K0 /MU

ISMS% ArfrA% XAA134 34rg6HA'A MO fiHHHOACA VA SM XHTArEH.
(TEO WI noicamaro EAma B01110A ISAAgript="iar domnia

mea privit-am si judecat-am dupd adevAr cu toti cinstitii

,,carmuitori ai domniei mele si a luat Hamza si ginerele
lui lege 24 boeri dinaintea domniei mele s jure cum
cd satul Aninoasa este mostenirea lor. Dup aceia aduse Hamza si ginerile lui 24 (boeri) inaintea domniei

nide. Iar domnia mea din nou cercetat-am pricina acelui sat ImpreunA cu acei 24 boeri si citit-am domnia
mea cArtile tuturor domnitorilor, fosti inaintea domniei
mele si am vAzut si am adeverit domnia mea, cum bunicul lui Hamza a pierdut satul Aninoasa cu viclenie
de la rAposatul Vlad vod CAlugArul"). Astfel la a
doua cercetare, and s'au adus toate actele vechi pentru
limpezirea cauzei, domnitorul a arAtat viclenia acestui
inaintas al lui Hamza si a dezlegat procesul nu in folosul lui. Un alt caz despre care aminteste Venelin din
coprinsul unui document din 1584, pe care nu I-a tipArit. Inch' din timpul lui Alexandru Lpusneanu it:WHAH%
EpCTIAH CliTliOtHA% TMSA10101 I% AHrT01104HT0A171 efiTHMTEMe--g

jupanul CrAstian a fAcut tocmealA cu mitropolitul Ef,,,timie, ca el sA cedeze satul BAnesti initropoliei pentru 7000 asprii si afarA de aceasta, mitropolitul sA inscrie in sf. marele pomelnic nuinele jupanului CrAstian si alte 24 persoane pe care le va dori CrAstian.
1) Baaxo-6onrapcein rpamoTra... pp. 175-178. Pentru a se vedea acest adevr si mai luminos s se cerceteze procedura aceasta in Crestoma-

tie pp. XVIIXXV.

www.dacoromanica.ro

78

Stefan Gr Berechet

Dupd catva vreme jupAnita Stanca a deschis actiune

contra lui CrAstian pentru acest sat, dovedind, cA tatal

lui Crstian ii vAnduse ei acest sat cu 18000 aspri 'Inca
din timpul lui PAtracu cel Bun. Documentul spune, cA
ea pentru acest sat a jurat inaintea a 12 boeri, dar jupanul Crstian nu a putut rbda i a jurat inaintea a
24 boeri, CA tatAl lui nu a vAndut niciodatA acest sat,
dar cA VintilA vornicul 1-a strAmtorat pentru 7000 aspri.

AfarA de aceasta, se mai aduce ca dovedA ca i insui

domnitorul Alexandru (in timpul cAruia se hotarA aceast chestiune cu VintilA) impreund cu mitropolitul Eftimie
a valut timirg,----cartea, hrisovul", EKE mum% MgflAtilltlyA
OTAHISA 3A 110lign [HUI OHA ICTI, KHAA

HtpliEHA H OITINWEHA

rA ('8irla MU HHCAHH 7000 AfflpH1 'ME NTli HO(TAKHMI

18000 acnpu=pe care o avea jupAnita Stanca pentru

cumpArAturA, ea era murdritd i stears, unde au fost
scrii 7000 aspri, tot acolo au fost pui 17000 aspri".
ObservAndu-se astfel inelaciunea, CrAstian i m itropoMut Eftimie au cAtigat procesul ').
10) JurAtorii in indatorirea lor par cd se confund cu clientul 19y, pentru care fapt, dacA se surprinde
cA persoana intdresatA spune neadevdrul; atunci jurAto-

rii vor suporta 'pedeapsa, i astfel ImprtAese pe de-.

plin soarta lui. In documentul lui Constantin

erban

din 1654 se spune, cA domnitorul a amendat pe cei

12 jurtori i pentru aceasta a primit de la fiecare din
ei cdte 6 boi, cum urmeazA dupd lege, pentru cA au
jurat strAmb" 2) Documentul din 9.IX. 1569 in care se
vorbete despre faptul cum egumenul Bistritei, Macarie,
a dtigat satul VAdastra pe care Dumitru, fiul unui Stoi1) Baaxo-6o.arapccia rpamomt p. 227-228.
2) Gr. G. Tocilescu: Foaia societatei Romknismal" An. I. 1870, Buc.
pp. 47-48; cf. Crestomatia, pp. LLI.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane In secolul al XVIII-lea

79

ca Picior si-1 insusise prin jurdmAntul a 12 jurAtori. Egumenul cAstigA satul prin jurAmAntul a 24 juratori, astfel

cA cei 12 jurAtori ai lui Dumitru, fiind socotiti de jurdtori mincinosi, sunt siliti s plAteasca o gloabA in boi ).
Aceiasi amen& se cuvenia si martorilor pusi. Acela lucru II gasim si In Zaconicul lui Dusan, in cap. 154: Koii
CE 110110T14HHNH limittoy

11

oritaa ottorA-3H

AISO CE 110 T003H 01111AA OOTE 110AWIT16

110 3MS0Hyq H

liCTHHM10 Oy 0110

ra-3io ontAmte, ISOFAHO IS 01111AISHAA 110tOTAi AA oy3Ait 144t

CTBO MH HA TEX63H notcyrtivkm. (gtawAoy) 110 Timmy 1191

11912n A

MI6 HOTOMIL AA HE coy

TH3H

11010'1" [HNNH ILike0.

KAHN,' 1114 Aa CE IMO 1713 HHX61 HH MOptaln NH 1ZEHI1

iar in cb-

piile din veacul al XV-lea se adaogA: it alco

tett oy3Ha1ot1

ft H3HArle
Krim() 011tAIS1Att HAH 'TAMS" turn Ana MHTA

0y3FIMAAHn HAATHISM11E 111,11119EYEHHOel H AA LE 34T091

Oy HHOy

3EmAto Ht3matmoy" 2).---CAnd jurAtorii, jurA si IndreptAtesc

dupA lege pe vreunul (din cei in cearta) si dup. aceia

se dovedeste tot prin jurAmAnt cA acela-i in adevAr vinovat, atunci imparAtia mea va lua de la asemenea jurAtori cAte 1000 perperi si in viitor s nu se mai creazd.
lar mai tdrziu se vorbeste si despre aceia, cari primiau mit, cA se trimeteau la surghiun in alta tard".
11) Am putut aflA, pAna acum cAteva amnunte cu
privire la felul cum se depunea jurAmAntul de cAtre
acesti juratori. Documentele ne pun inainte expresiunea:

au jurat inaintea domnitorului in divan"; sau pArtile

au prezentat la divan mArturiile in scris". Alte documente vorbesc despre faptul cA juramAntul se fAcea pe
nsf. evanghelie si pe sf. cruce in bisericd", dupA cum
se vorbeste in documentul lui Gheorghe $tefan, din
I) A. D.Xenopol: 1st. Rom. vol. VU p. 99.
2 ) C. 0.110pMinititi, II. II, CTp. 31; CT. HOIMICOBOt, up. 121.

www.dacoromanica.ro

80

Stefan Gr. Berechet

1655, in procesul fratilor boeri Pe lin, Grigora i Simion, cari s'au plans contra familiei Murgeti1).
Tot un astfel de juramant gsim i in documentul din
30. VII. 1656 dat de Constantin Carnul prin care se
confirma lui Dicu, marele clucer din Buiceti, stpanirea asupra unei jumatati din satul Arceti (Romanati) i

cu vecinii de pe el. Dieu a trebuit s primeasca lege

peste lege (3aK0n 11E3 3aisona) 24 juratori, luati pre rava domnesc fiind chiar aratati pe nume i acetia au
jUrat Incepand cu insui Dicu i a jurat intai el pe
sfanta evanghelie in sfanta biserica cea pentru jur,,mnt cu hramul izvoratorului de mir Dimitrie la popa
Stoica i apoi au jurat pe rand toti hoerii=H 3MtMA
'ELT

H(firdi WH HO 7T1t Wall

MTAA (VIM& 3

ICAETKW RAM

ditOTO`Hiar ,A,HAfirrpIE HA nona CTOHISA1 HOTOM KlUX KOArfrpt

HttEAW 3a11/1EA UP". Ceia ce este interesant aici este pro-

cedura juramantului juratorilor, caci in celelalte documente nu o gasim aa de limpede ca aici: inaintea tuturor juratorilor depunea juramantul partea care avea
nevoie de ei. In cazul dat jura Dicul inaintea tuturor,
de sigur, rostind A desvinovtirea sa odata cu formula
juramantului, pe care trebuia sa o rosteasca intocmai i
ceilalti. La juramant asista ispravnicul Constantin, reprezentantul autoritatei locale2).
Mai In toate cazurile, juratorii trebue sa depuna

juramantul in biserica, pe sfanta evanghelie, fiind de

fata preotul". Intre atatea documente, cari vorbesc des*pre juramantul depus in biserica, avem i pe cel din 29
VII. 1654 de la Constantin Serban voevod, dat satului
Groani, care parase pc calugarii manastirei Campulung
ca Ii vecinise Vara nici un drept. Iata cum glasuete a1) A. D. Xenopol: Istoria Romdndor", vol. VII, p. 99.
2) Gh. Ghibnescu: Surete i izvoade" vol. VI. 1909, Iasi pp. 214-219,

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

81

cest document : Inteaceasta domnia mea am cautat i

am judecat dupa dreptate i dupa legea dumnezeiasca

impreuna cu toti cinstitii dregatori ai domniei mele, i
am dat doninia mea satului Groani legea tarei pre
ravae domneti, 12 megiei juratori, ca sa jure catre
sfanta manastire... iar cand a fost la zi i la soroc;

iar ei au strans pre toti dupe lege pe deplin i au adus legea la scaunul domniei mele in Bucureti, i au
jurat in sfanta biserica juramautul cu mainele pe sfanta
evanghelie... iar parintele Varlaam egumenul i cu tot

soborul manastirei zice cartea a 24 de boeri, din 15

VIII. 1654, n'a putut lasa moia i rumanii sfintei manastiri aa s pustiasca casa, ci au mers inaintea domnului nostru la divan i au luat lege peste lege pe
noi 24 de boeri juratori pe ravae domneti... i au pus
intai Storniciu, spatarul ot Staneti de 90 de ani, mainile pe sfanta evanghelie, de au jurat cum i-au pomenit pe toti rumanii de moie. Satul Groani nu se lasa

i se plange domnului ca o sama din boerii lor n'au

jurat. Domnitorul pune pe boeri s jure din nou :
au jurat al doilea rand i au ramas Groanenii de mare
ruine, i am globit domnia mea pe aceti 13 jut-Mori

de le-am luat de la mine cate 6 boi precum este legea pentru ca an jurat stramb i i-au calcat egumenul
Varlaam cu legea de 24 boeri in doua randuri 1).
Aceasta analogie o gasim i in Zaconicul lui tefan
Duan, unde citim: 11 AA terrh kcalca 110f0TA Oy lleCKEe
ii nom oy f.H3axk (in altA parte gasim Aa (VEANETIACE KII
OAEWAe Aa u1i 3AKAAH6-----orice jurAmAnt s fie (fAcut)

in biseric i preotul sa se imbrace in vesminte i sa-i

1) Gr. Tocilescu: Foaia soeietotei Romiinismul", an. I, 1870, pag. 469.
cf. Dem. D. Stoenescu, avocat: Institutia turdtoritorstudiu istorico juridic"
Craiova 1921, pp. 21-22.

www.dacoromanica.ro

$tefan Or. Berechet.

82

(pund) sd jure". in cOpia din Ravanita, unde termenul

de

nopoTh[mi]yi

este inlocuit cu

ternienul

KAACTEAE,

despre acest obicei se vorbeste mai cu multe amanunte:

II

TIN KAACTEAE I1tliKEI6 AA HMY oy to,thimoyl H AA rf

1W"h oADKAoyq Aa u 3anynin AA IHHE iltago

ttf10y41H

acesti

jurtori mai intai sa mear0 in hiserica, preotul sa se

imbrace in odajdii, sa-i jure, sa faca dreptate"). In acest loc trebuie sa ne reamintim cazul cu Maria, solia
spatarului Vasilie din 1633, care a jurat cu cele 12 jupanese in fata sfintei evanghelii in biserica mitropolitang.
12) Desi cunoastem zilele cand se facea judecata
in divanul dornnesc, totusi un numar insernnat de documente vorbesc despre faptul ca juratorii sa se infatiseze la divan in zile de sarbatori mari. De aici tragem
concluzia, ca pentru a se aduna un nurnr oarecare de
juratori trebuia timp i pentru a putea sa se adune toll
Ia un loc spre a depune jurmantul cerut, aveau nevoie
de zilele libere de orice alt ocupatiune, intru cat ei
erau raspanditi prin toata Ora pe la mosii1e lor, la care
se mai adaoga i faptul cd in 'zilele mari de sarbatori,
slujba era mai cu fast pentru juramant. Astfel avem documentul din 12. X. 1586 din care reese ca juratorii au
termen in ziva sf. Cuvioase Paraschive); altul din 12. V.
1614 la Duminica Tuturor Sfintilor 3), altul din 29. X.
1627 la sf. Nicolae si in fine documentul din 23. XI.
1644 and sorocul este pus in ziva de Pasti 5).
1) CT. Hostutount p. 118-119.
2) B. petriceicu-HAjdAu Archiva istoridi a Romdniei" An. I, Nr. 9,
din 10.X. 1865, pp. 68: cf. Crestomatia pag. LXI
3) Ion Bianu: Documente romdnesti" p. I. tom. 1, fasc. 1-2, 1907
Buc. pag. 25: cf. Crestomatia pag. LV.
4) Ibidetn pag. 143: cf. Crestomalia pag. XV.
5) Gh. GhibAnescu: Surete i izvoade" vol. VI, 1909, Iai pag. 42;
Crestornatia: pag. XLIII.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornnI pArigi In secolul al XVIII-Iea

--

83

Din cauza indepArtarei de scaunul de judecatA i a

altor predici, fie intemperii ale naturei fie de alt fel
vedem, Ca adeseaori neputAndu-se prezenta toti jurAtorii judecata era silit sA mai atepte, amanAnd cateva
zile i alte ori chiar sAptmAni intregi. Astfel avem documentul de pe la sfAritul secolului al XVII-lea din
care reese Ca Gligoracu CArlig, vornic de poartd i
Constantin Arapul, fost parcalab, comunicA domnului hotArArea a 12 jurAtori cu privire la hotarele satului Rucior pentru care se juded cAlugArii de la Secul cu rAzeii din satul 113Aloeti i pentru ca sA se poat face

judecata a trebuit s se atepte dupa soroc Inca patru

zile 1).

Aceti jurAtori Ii gAsim i prin documentele latine,

fiind numiti jurati, seniores olachales sau jurati boerones" 2) judecau dupd lex antiqua sau consuetudo terrae; in documentele slave aceasta se nurnete OKIVIAH
31MCKII-1 sau 3EMCISTH 3AISOH7 , iar in limba documentelor
romAne CPMEHFOA ti,71AH.

WA, pArtile caracteristice ale jurAtorilor romAni in

timpurile vechi, scoase din materialele slave i romAne pAn la finele secolului al XVII-lea, cAnd nu mai intAlnim,
nici un document in care s se vorbeascA despre ei.

1) B. Petriceicu-HAjclu: Arcitiva istoricd a Romdniei" An. I. Nr. 6

din 12. IX. 1865, Buc, pag. 47; cf. Crestomatia pag. LIX.

2) Se vede cl erau spre deosebire de duodecim jurati accessores,

per nobiles ipsius comitatus (scil. de Orassou) assignati etc." In documentul
din 1366. Vezi Documente" culese de E. Hurmuzaki, vol. 1 p. 2 p 137.

www.dacoromanica.ro

84

O tt,f

an Gr. Bereci et

VI

AUTORITATEA LUCRULUI JUDECAT.

Colectiile noastre de documente publicate pang acum
ne dovedesc, cA majoritatea o fortneazA confirmArile de,
documente. Aceste confirm'ari trebuia sa se faca la fiecare domnie noua, altfel dreptui de proprietate era

contestat. Judecata divanului de sigur ca era totdeauna

nelinistita cu reinceperile de noi procese, cari aduceau
mult rAtt celor interesati. Si _pentru ca sa se Ruud capat
acestor redesehideri de procese data judecate, s'a cautat
s se punA anumite piedici materiale pentru ca cel rdmas la judecat sa nu mai caute sA reinceapA procesui
pierdut, fie sub domnul care dedese sentinta cu divanul
sau, fie sub altul nou, l'n nadejdea cA acesta ii va (la
cAstig de cauzA.Primul mod de a impiedica reinceperea
uuni proces era asa numitA legatura".
a). Cel mai vechi act, care aminteste de 3a-

a3Ka=legatura este documentul din 22.

IX, 1447,

semnat de Petru al II-Jea, domnul Moldovei, pe care il

dA lui IVIihail, logofatul si fratelui lui, Duma, pentru a-i
pune la adapost de pretentiunile unui oarecare Stan,
Poiana, care voia sa le ia nite sate. Este foarte interesant cum se rostete acest document in graiul lui slavon:
ISOAHKIII CEH HOMI,4111H gCTAAS HAH 914THA fro HAH ,A,ITH fro

Hati 041 KTO WTI. fro HAFAHHh HA IIAHA diFINAHAA A0104)ETA

HAN HA 944 T MO Er01.
HAH Kig,,, HA KOT otoro WT'A Hp
MCMINN 3A irOTA MA HAH -*FAXEN HMI CliAA0F0,.... TOTS 3AitAATHT% KUM 0 FILM HgFO 3A1A3IN A tV6AH tftE6tA AHTOr0"

daca candva aceasta din urrnA sau fratii lui sau copii,
Iui sau oricine din neamul lui se va scula asupra d-lui.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana In secolul al XV111-16a

85

Mihail logofatul sau asupra fratelui lui.... sau asupra

oricui din neamul lui pentru aceste sate sau cu Ord
,,sau cu sfadd... acela s plAteascA legatura mai sus

.amintitd 60 de ruble de argint turnat" ') Istoricul

A.

Xenopol2) ne aduce dealtfel ca toti CAti s'au

ocupat cu chestiunea aceasta un alt document din
12.VIII. 1461 dat de Stefan cel mare, in care se vorD.

beste, Ca' acest domn confirm trei sate: Molnita, Strointi i Urvicolesa sotilor Husin i Marusca, pe cari sate
ei le aveau de la Ion Munteanu, tatl Marustei i pentru
cari se judecaserd Inaintea domnului cu Crasnds postelnicul i cu Jurja Nicorescu. Acestia sustineau c satele
stint ale lot donate de voevozii Ilia i tefan rudei lor,
Duma Negru. Husin i Marusca dovedesc prin jura"-mntul preotului rus din Suceava cu alti 6 preoti, c
satele au fost druite de Alexandru cel bun lui Ion Munteanu printr'un privilegiu scris de logofAtul Bratei, care
privilegiu arsese odatd cu biseriea din fata tArgului Suceava. Judecata daT cAstig de cauza, justificat prin juArnAntul preotului si a celor 6 jurAtori ai lui. Domnul
pune taxa de 60 ruble de argint asupra Intregului neam
al lui Duma Negru, care se va ridica in viitor pentru a
reincepe procesul.
Iata textul privitor la aceasta taxA:

Si la aceasta
am pas legatura vesnica 60 ruble de argint ca vrnd
,,cineva din neamul lui Duma Negru a se scula cu acel
ispisoc asupra neamului lui Ion Munteanu, ori in care
1) lurie Venelin: Baaxo-6oarapet1a iJiii latco-caannitetsist IpaNta1 le 1840, S. Peterburg, pag. 108.
2) A. 1). Xenopol: Istoria Romdnilor din Dacia &anal" vol. VII Buc.
1896, pp. 86-88; cf. I. Bogdan: Documentele mai ,$tefan eel mare" vol. 1,
Buc. 1913, pp. 47-50; cf. I. Peretz: Istoria dreptalui roman" vol. II, Buc.
150; Hajdau: Arhiva istoricii a Ronuiniei", vol. ill, Buc.,
1926, pp. 149
ip 148; cf. Crestoma6a pp. XL111XLIV.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

86

zile i vreme sa aiba a raspunde acei bani de legatura".

Acest termen 3aK+31w=a facut pe istoricul Xenopol sa
ceada ca este o taxa deosebit de aceia care apare mai
tarziu sub numele de feraia".Noi retinem din coprinsul documentului acestuia faptul juridic, ca se exprima clar in privinta

acestei taxe impus 0'46, care a pierdut procesul spre

a o plati in cazul and cineva din neamul lui ar indrazni

sa-1

reinceapa. Semnalm

deocamdatd,

CA

acea-

sta suma de 60 ruble de argint nu se varsa de catigator in visteria domneasca cum se intampl cu fieraia
de mai tarziu, ci numai ramane ca o suma ce se va
primi din partea partei, care pierde procesul in cazul cand
va cere reinceperea actiunei. Nu se vorbete nirnic nici

despre globirea ce se va face uneori expres partei care

pierde, fie in folosul domnului, fie al mandstirei. D-1
profesor I. Peretz socotete ca aici este vorba despre
cloud institutiuni bine distincte, dar care stint acestea,
stadiul in eare se gasesc studiile de istoria dreptului
vechi romanesc, nu permit o rostire definitiva. Si noi am
fi ramas desigur la aceasta ideie, daca nu s'ar fi mai
descoperit Inca un alt document de cat cel din
22.IX. 1442. Acesta-i din 12.VI. 1459 i nu-i altceva de
cat un act similar de confirmare tot de la Stefan cel
Mare, prin care acesta confirma lui Ion Negoescul satele
Bereti, Drinjeti i Havatii, pe care unchiul sau Vaco
din Seretel dupa ce i le daruise mai inainte, voia sa i
le ia indarat, ceia ce domnul nu ingaduie, ba ii mai
confirma i satul Nejeti pe Oran! Vozova, pe care-I
cumparase de la Teodor Fof4 cu 70 zloti, i dispune
ca, daca Ivaco din Seretel sau alt cineva din neamul lui,
ori daca cineva dintre Fofaeti ar ridica in viitor pretentiuni asupra satelor lui loan Negoescul, acela va plti o

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani parta in secolul al XVII!-lea

87

zaveasca de 60 de ruble de argint. Din fericire acest

document este in originalul slavon. lard acest fragment
care se refera la chestiunea discutata : Toro taAll HH
IIKA111K0 WT OffEIVAAm AHH EFO AITHI AHH KTO WT Ero fiO,A,A
AA HE HMMOT HHKOM1 60A111E TtrATI11 HH Mt EAHHA17. AHCTOAVAI

HHISOAll HA B'frlifin HA TOTA lifilUIEHHCAHHA MAI Afill KTO tOT

404)0111Eti1HAt

rAEMEH( AA HE HMAFOT VHOMHHATH 3A HEWEll1Ho

HA Alm. if KTO KOAH VOOMHHET., 6V,A, oy lcorrofhtx. AHOX H

MAIOXI HMI [IIIKAWKO HMI 41041111E141M IMEMEHE TOT ,AA 3AHAATH9' 3Allit3KS
tV6AH tpEKtA" = Deaceia, nici Ivasco

din Seretel, nici copii lui, nici altcineva din neamul lui
n'are sa mai pomeneasca de Nejesti, n'are sa se judece
cu nici o scrisoare, niciodata in veci, pentru aceste
mai sus scrise sate, nici nimenea din neamul Fofasestilor n'are sa mai pomeneasca de Nejesti, in veci. Iar
daca cineva at- pomeni, oricand si in orice vreme, fie
Ivasco, fie din neamul Fofasestilor, acela va plati legatura 60 ruble de argint Aici textul este si mai dar
de cat primul cu privire la suma impusa de domn. Ea
nu se da in tnomentul facerei actului in visteria dom1) Vezi si doc. din 26. VIII. 1474 din Crestomatie pp LX1LXV.

neasca, ci se va plati de partea ramasa la judecata, dad

va reincepe procesul acum sau mai tarziu. Cea mai
obisnuita taxa a legaturei este de 60 ruble de argint,
dup moneta vremei; dar gasim si alte documente in
care ca taxa este fixata suma de 100 ruble de argint,
cum sunt urmatoarele : 1) documentul din 12. VI. 1459
(6967) dat la Iasi '), 2) documentul din 5. VII. 1460
(6968) dat la Barlad2), 3) documentul din 3. XII. 1462
(6970) dat in Suceava3). Legatura cu viitorea taxa nu
1) loan Bogdan : .Documentele lui $tefwi eel Mare" vol. 1, 1913,
Buc. pag. 32.
2) Ibidem, pag. 41.
3? Ihidern, pag. 67.

www.dacoromanica.ro

88

tefan Gr. Berechet

consta de cat in faptul, ca ea se punea ca o piedica,

desi nu puternica,pentru respectarea principiului autoritatei lucrului judecat. Deci dar ramne stabilit, ca prima piedica pentru a nu se ridica partea, care pierdea
procesul, era aceasta forma nedeterminatd in rarnele ei a
legAturei", pe care originalul slay o reda prin cuvntul
aratat 3A11131Q". Legatura se intAlneste 'Ana pe la finele secolului al XVI cAnd se pare inlocuita cu fierdia,
caci niciodat nu le intalnim pe amAndouA In acelas
document san alternativ.

Fierdia.
De prin anul 1574 si pana pe la anul 1720 sunt
pline documentele noastre slave si romAnesti de numele
noei taxe : fieraia" care se mai numeste i herAia".
Denumirea aceasta este redat intr'o multime de forme
ortografice, dintre cari cele mai frecvente sunt acestea :
o4upito, 4191THI 00101 01171101 41915111n 4.917.E, +197,A, xTErA"1),

pe cari expresiuni traducAtorii le-au redat prin feria,

,;fieria, fhieruia, hatala sau hierAie. Expresiunea slava

cea mai frecventa pe care o intalnim prin documentele

slave este: ii 1101TAIINAH (sau 110CTAKHME) EMI 01111-0" =i i-a

pus (si-si puse) siesi fierAe. S ludm la IntAmplare un document oarecare, de ex. documentul din 22. II. 1655 Inaintea

Iui Gheorghe $tefan, domnul Moldovei se judecd procesul dintre calugarii mAnastirei Agapia. Fiecare parte
pretinde, ca le apartine un vad de moara de la gura

Bahluiului, unde se vars in Jijia i un loc de prisaca

la satul Piperesti. CAlugarii de la Golia aratd inaintea
1) Gh. Ghibnescu: Slovar", Iasi, 1911, pag. 68; cf. I. Peretz: Istoria dreptului roman. vol. 11 Buc. 1926, pag. 151; cf: Jean D. Condurachi::
Recherches sur l'ancienne organisation iudiciaire des Roumains' tome premier
En Mildavie, 1912. Paris, pag. 123; A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor din
Dacia Traiand", 1896, vol. VII, Iasi, pag. 87.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rombni pAna In secolul al XVIII-lea

89

divanului ca acestea sunt ale lor de danie i curnpArAtura, artnd dresuri de la Chirita postelnicul, Con
stantin

Movil i Gapar

voevod, sustinnd

ca au

cumpArat de la cAlugArii de la Agapia, mai produc

incA

un

zapis de danie de

la

Chiritoaia.

Cei

de

la Agapia pretind deasemenea i ei cA acestea le apartin lor prin danie i miluire din vremuri bdtrne,
arAtAnd dresuri i privilegii de la Aron vodA i de la
Eremia MovilA, precum i privilegiul de la Radu Mihnea

i de prA i de fierAe de la Vasile Lupu, care a gasit

cA in procesul cu GolAianii, ChiritA postelnicul i cu sotia lui au intrebuintat vicleug i. asuprire. CAlugArii de
la m4nAstirea Golia au pierdut judecata, c4tigAnd calu-

gArii de la Agapia, punndu-i fierae de 24 galbeni in

vistieria domneascd. HotArAte totdeodatA ca dresele de
la GolAiani sA se rupA, nefiind drepte. latA fragmentul
privitor la acest proces: IMO M[0]A[E]6HHU,H HAM

ICAAVrfion

WT r[EA]TAA MOHAtTHt FOAAA 30C1PAA WT OA WM H WT

HEC 3A1Mti 3EMCISOH1 it Ai[O]t[E]6Inill,H HAM K$AVT91-1 twr CTait.
Ai[olii(a)crym? araniA, OHH glitAKHAHCA H HOCTAKHAH COM 41711.0

KA, 3AATH g KiwrItap umn---=Deci rugAtorii notri cAlugArii

de la sfnta man'Astire Golia au rAmas dinaintea noastrA

i din toatd legea pdmntului; iar rugAtorii notri cAlu-gdri de la mnAstirea Agapia s'au indreptat i i-au.

pus lorgi fierk 24 galbeni in vietieria noastrA". Aici avem clarificatA partea care depune taxa aceasta, adica
cea c4tigAtoare, i intelegem cd suma depusd in vistireia Wei o va plAti i partea care a perdut procesul i
care vrea sd-1 redeschidA in nAdejdea c4tigArei
altd imprejurare .mai favorabilA1).

cu o

1) N. Iorga Geschichte... pag. 236 Um Wortbruch zu verhindern und

die Lust zu weitern Pi ozessen abzusclweiden, wird eine Sunune festgese:zt,
welche von dem Urheber eines solchen Rechtsstreites zu bezahlen ist: in Sieben-

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

90

Cifra sumei pe care o gdsim in documente ca fierile este fixata la 122) si 243) zloti, sau nefixat64), precum
bfirgen heist sie birsagi in den rumaenischen jreien Gebieten ferie, herdie" tar

In traducere, pag. 309-10: Ca sd se impiedice cdtcarea cuwintului si sd se

taie pofta de procese mai departe, se Iwtdreste o sumd pe care trebuie sd o
plaleascd pricinuitorul unui astfel de proces: in Ardeal ea se cheamd birsag,
in rinuturile romdnesti de dincoace ferdie, herdic"; cf Dimitrie Cantemir in
Descriptio Moldaviae" cap. XII se insala and socoteste ca heria" este
amenda pe care trebuie sa o plateasca partea care nu se prezenta la proces
la termenul fixat; cf. Crestomatia, pag. LXXXIV.
2) Gli Ghibanescu Surete i lzvoade" vol.11 Iasi 7112 (1604) Ill. 10,
pag. 67 slav.
Gli. Ghihatiescu ,,Surete i lzvoade" vol. IX, Iasi 7115 (1607) IV. 30
pag. 75 slay.
Gh. Ghilxinescu Surete i lzvoade" vol. II, Iasi, 7123 (1615) I. 26,

pag 28 slay.
Oh. Gliibanescu: Suretesi izvoade" vol. V, Iasi, 7125 (1617) pag. 121, slay.
Gh. Ghibanescu: Surete i Izvoade" vol. V, Iasi, 7125 (1617) V. 15,
pag. 251 roman.

Gh. Ohibanescu: Surete i lzvoade" vol. II, lasi, 7139 (1631) IV, 27,
pag. 95 slay.
Gh. Ghibnescu:
pag. 125 roman,
Gli. Gbibnescu:
pag. 86 roman,
Oh. Ghibanescu:
20, pag. 4 slay.
Gh. Ghibanescu:
21, pag. 140 slay.
Oh. Ohibaneseu:
pag. 133 slay.
Gh. Ghibanescu.
pag. 144 slay.
Oh. Ghibanescn:
pag. 166 roman.
Gh. Ghibanescu:
VII. 9, pag. 219 roman.

Surete

lzvoade" vol. 11, lasi, 7139 (1631) V. 11

Surete i lzvoade" vol. II, lasi, 7139 (1631) XII. 21,

Surete i Izvoade" vol. III, Iasi, 7142 (1634)
Surete si lzvoade" vol. IX, Iasi, 7150 (1642)

VIII.
VII.

Surete si lzvoade" vol. III, lasi, 7157 (1649) II. 22,

Surete i lzvoade" vol. IX, lasi, 7158 (1650) IV. 7,

Surete i lzvoade" vol. IX, lasi, 7163 (1654) XII. 2,

Surete

lzvoade" vol. ill, p. 1 Iai, 7163 (1662)

Gli. Ghibinescu: Ispisoace i zapise" vol. Ill, p. 11, lasi, 7173 (1665)
V

pag. 15 roman.

Gh. Ghibanescu: ispisoace i zapise" vol. III p.

11,

lasi, 7174 (1666)

VIII. 14, pag. 38 roman.

Oh. Ghibnescu: lspisoace si zapise" vol. III p. 11, Iasi, 7176 (1668)
VIII. 9, pag. 79 roman.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana In secolul al XVIII-lea

91

Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. III p. 11, lasi, 7172 (1664) I.
13, pag. 3 roman.
3) Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol.!, p. II lasi, 7115 (1603)111
18, pag. 11. slay.
Gh. Ghibanescu Ispisoace si zapise" vol. IX, lasi, 7117 (1609) 1 22,
pag. 83 slay.
Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise vol. IX, Iasi, 7118 (1609) IX 22,
pag. 86 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. V, lasi, 7125 (1617) V 20.
pag. 253 slay.
Dh. Ghibnescu: Surete si lzvoade" vol. IX, Iasi, 7128 (1620) Ill 13,
pag. 96 slay.
Gh Gbibnescu: Surete si lzvoade" vol. II, lasi, 7)31 (1623) It 8,
p. 311 slay.
Gh Ghibanescu: .1spisoace si zapise" vol. 1, p. 11 Iasi, 7137 (1629)
IV 29 pag. 215 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. 111, lasi, '715() (1642) VI 3,
pag. 156 slay.
Gh. Ghibnescu: Surete si lzvoade" vol. 111, lasi, 7161 (1653) 11 24,
pag. 187 slay.
Oh. Ghibnescu: Surete si lzvoade" vol. III, p. 1, lasi, 7163 (1655)
pag. 66 roman.
Gh. Ghibanescu; Surete si lzvoade" vol. IV, lasi, 7i71 (1663) 11 18,
pag. 223 roman.
Gh. Ohibnescu: Ispisoace si zapise" voi. III, p. 11, Iasi, 7176 (1668)
V 12, pag. 62 roman.
Gh. Ohibanescu: Surete si lzvoade" vol. IX, lasi, 7180 (1672) IV 29,
pag. 160 roman.
4) Oh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. 1, p. 1, 7090 (1582)
Mart 10, Suceava, p. 159 slay.
Gh. Ghibanescu: lspisoace si zapise" vol. p.1, 7135 (1627) Mai
3, Har lu, p. 183 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. 11, 7139 (1631) Noem. 1,
Harlau p. 153 slay.
1

Gh. Ghibanescu: 8urete si lzvoade

vol. 1V1, 7143 (1635) lunie 28,

Iasi, p. 275.

Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. IVI, 7149 (1641) Dec. 10,
Iasi p. 167 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. WI, 7152 (1644) Aug. 6,
lasi p. 59.
Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. III, p. 1, 7161 (1653) Sept.
14, lasi, p. 30 roman.
Gh. Ghibanescu: lspisoace si zapise" vol. III, p. 1, 7170 (1662) Mai
2, lasi p. 204 roman.

www.dacoromanica.ro

92

tefan Gr. Berechet

,,legAtura" este stabilita la 60 si 100 ruble argint. Se pare

ca acest mijloc de a asigura autoritatea lucrului judecat

nu tinea de cat in timpul domnului, care judeca procesul, caci cei din viitor netinand seamd de cea din timpul domnului precedent, reincepea din nou procesuL Aceasta

taxa' nu o gasim in niciun document muntean, ci numai

in cele din Moldova. Desi d-1 profesor I. Peretz ne comunica ca nu este o influenta slava 1), totusi trebuie Inca
studiata chestiunea aceasta pe baza actelor juridice ruse
-i polone.

Cu toate aceste piedeci banesti, erau procese cari

se judecau de ate patru ori, partea care pierdea cauza
nu se rasa ramas. Astfel este judecata facuta de divanul lui Eremia Movila In 18. III. 1603, and castig lui
Toader Basota in procesul ce 1-a avut cu Draw si
Patrasco Ciolpan pentru jumatatile din satele Dancesti
si Bodesti_ de pe Cracau. 2).
VII.

JURAMANTUL.

Unele documente vorbesc in coprinsul lor despre

juramantul pe care partile, martorii si juratorii II depun

pentru a d o si mai mare putere de credinta celor

spuse de ei. Nu cunoastem formulele speciale ale juramantului, dar afram ca el se Imparte In juramAnt mare'
si jurAmnt obisnuit". Intr'un document din 6. VII.
1610, care vorb este despre rezultatul cercetarei si stabilirei hotarului dintre satele Petricani si Ingaresti pentru
,cari se judeca vornicul Ureche cu calugArii de la Agapia se zice: sa-i giuram cu mare giuramant si cum
vor cid ei cu sufletele sale, pre unde a fost hotarul cel
1) loan Peretz: Istoria dreptulni roman" vol. II, 1926, Buc. pag. 151.
2) Gh. Ghibnescu: Ispisoace si zapise", vol. I. p. 11, 1907, lai Pp.
40-11, cf. Crestomafia pp. XXVIIIXXX.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornni pana in secolul al XVIII-lea

93

btran, pre acolea sa hie si de acmu hotarul") Jura"mantul se depunea de toli, frd deosebire de sex, chiarsi de preoti 2), cari jurd pe sfntul prestol" i pe sfnta
evanghelie". Jur si protopopii. Juramntul se fcea
inaintea oamenilor 3) sau in bisericA 4) cu fast mare sau
mic dup insemndtatea ce o are obiectul, care indatoreazd la jurAmnt. Juratorii depun mai tot deauna juramntul lor in zile mari de sdrbatoare ca: Vinerea Mare 5),
Paste 6), Duminica tuturor sfintilor) Cuvioasa Paraschiva 8)
i

Sf. Nicolae8), cnd slujbele bisericesti se fac cu mare-

fast.

Cnd se fAceau delimitri de mosii si cercetri de

hotare, atunci se depunea jurdmntul cu brazda in cap,.
cnd btranul care trebuia s arate pe unde au fost
vechile hotare, trebuia s poarte pe cap o brazd din
pmntul cdruia ii alegea hotarele "). Acest lucru II gsim confirmat si in Incrarea lui R. P. Szegedi, care
spune: Actor discalciatus, nudoque capite, umbilicotenus terae infossus, jubetur glebam dextera manu su1) B. Petriceicu-HajdAu: Archiva istorwei a Romeinieio, An. 1, No. 3
din 22. VIII, 1865, Buc, pag. 22, 47.
2) sterie Stinghe: Istoria besearwei Scheailor Bra$ovului, 1899, Brasov, pp. 60, 67, 68, 7!, 84. 101.
3) B. Petriceicu-Hajdau, op. cit. pag, 22; cf. Gh. GhibAnescu: Surete
gi lzvoade", vol. VI, 1909, lasi, pag. 216.
4) Crestomatia, pp. XX.
9 Gh. Ghibnescu: Surete $i izvdade", vol. VI, 1909, Iasi, pag. 216.
6) Ibidem; vol. VI, 1909, Iai, pag. 42; cf. Crestomatia pag. XLIII
7)

Ioan Bianu: Documente romangti" p. I, tom. I, fasc. 1-2, 1907,,

Buc. pag. 25; cf. Crestomatia, pag. XL.

8) B. Petriceicu-Hajdau: Arlziva istorith a Romenziei- An
din 10. X, 1865, pag 68; Crestomatia, pag. LVI.
3)

I,

No. 9

Ioan Bianu: Documente romaneqti" pag. 143; cf. Crestomatia, pag. XV.

10) Gh. GhibAnescu: Ispisoace $i zapise vol. I, p. 11, 1907, lasi pp.
213-215; cf. Crestornatia, pp. LXIXLXXII; cf. D. D. Mototolescu: f urdmanful cu brazda in cap", 1922, Buc. pp. 1-27, ca extras din: Revista p
istoric, arheologic 81 filologic", vol. XVI, pp. 199-223, 1923, Buc.

www.dacoromanica.ro

Btefan Gr. Berechet

94

per verticem capitis sui tenere, et quod terra illa litigiosa ad se, et haeredes suos jure pertineat, conceptis,
et ab antiquo usitatis verbis jurare, utque terra ipsum
absorbeat, spinasque, et tribulos posthac semper progermineat, si ipse pejeravit, imprecari. Conjuratores autern non de veritate sed de credulitate jurant").
Juramantul acesta se mai facea purtand o traista cu
pamant la spinare.
De multe ori avea loc i calcari de juramant din
partea celor ce-1 depuneau cari se pedepseau.
Blestemul.

Sfat*tul la multe documente este un blestem, care

se arunca asupra acelora cari vor calca cele hotarate in
tle. In deosebi, sunt pline de blesteme actele ce ies din
mainile fetelor bisericeti. Ca un model de blestem dam
aici formula din doc. din 16. II. 1570, dat la Suceava
prin care Bogdan voda confirma lui Petre Albota log.
dou sate pe Cainari i Cobolta spre Nistru la gura
Speei ): A TAMAN AA HMAET MTH WTEAT IltrfrA ETtAtHINIM
H AA UT TVICAT H IltOKAAT WT VA
&A MTKOtwar NM H 3EMAI H WT TETA I sro MTH H WT
'NTT EVTAHLTH H WT Zi ETAXOKHHX riltlas H WT ifiii tThIN
ViAMIIE

NtHET011+

garogroAHAH WT AKA H AHIA H AA !IMAM YAM C% IIVA0A N C%

TpHISAITOM VI H C% WICHMH IN I AM,' HMI 11%370111111A HA
xkl ICApli tro HA HHN H HA TkAAN Hp VICE (('r H KUM' H
WT411 HME 11% IIHKEH H WT IVACrkx ETHN HMI KO/

7) Tripartitum juris Hungarici tyrocinium pars prima, 1767, Tyrnaviae, pag. 179.

1) Gh. GhibAnescu : Ispisoace si zapise, vol. I, p. I, 1906, 1a*i, pag.

133; cf. doc. din 7. IX. 1636 din Gh. Ghibnescu : ,,Surete $i izvoade"vol. III,
1907, Ipi, pp. 278-280, vezi-1 In Crestomatie pp. LXXIIILXXV.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rontani pen6 in secolul al XVIII-lea

95

AA E'AAIT 4HAVHMA=U11 asemenea sa aiba a da raspuns

Inaintea strapicului judet al lui Hristos, i sa fie treclet

$i procleat de _la Domnul Dumnezeu, facatorul cerului
$i al pArnAntului $i de preacurata lui Dumnezeu rnaica
$i de cei 4 evangheli$ti $i de cei 12 verhovnici apostoli
$i de cei 318 sfinti parinti, carii in Nicea (au fost) $i
de toti sfintii care bine au plAcut lui D-zeu din veac
$i Wand azi i sA aiba parte cu luda l cu afurisitul
Arie, i cu blestematii ludei, care au strigat lui Hristos :
sangele lui (sti can) asupra lor $i a copiilor lor, care
este $i va fi i sa fie anaftema".
Adeilmapl, alddmcqul.

Dupa incheerea unui act de vAnzare, diacul nu uita

sa spuna cat a cheltuit cu adalmawl, fie vedre de vin,,

vite i bani. El este cunoscut la cele trei popoare vecine: Romani, Slavi si Unguri. Ar fi de origina ungureascA, insemnAnd un fel de ceremonie religioasa prin
care se dore$te cumparatorului spor i noroc in posedarea acelui lucru cumpArat. Substantivul unguresc
AldomAr ar deriva din verbul Aldani, care insemneaza

a binecuvAnta". Slavii au ca cuvinte corespunzAtoare

moropbpfb", marapbr-rb,,---oala de yin; $i JIHTKyn'b. Cei

cari aranjau aceste adalmawri se numiau aldamapri, In

doc. din 30. IV. 1604 se zice: a SHAH CVT TorAa 114 T.415MMTE
MN drA&MIllUdell

0011411

W TVAA-NiTIOAN Lp4A H lierT41, H Ke7rk,,

/ANL. = i au fost atunci la tocmeala lor aldam4ari" anume: din Targul-Jiului Steful i Carstea i.
N

fOttleril,

11

Carstea i Iorga $i lane..."

www.dacoromanica.ro

95

Btefan Gr. Berechet

VIII.

PEDEPSELE.
DE$UGUBINA.

Pedepsele aplicate diferitilor inpricinati in materie

civild si penald nu sunt date dupd prescriptiile pravilei
lui Matei Basarab si a lui Vasile Lupu, cari amAndoud
rdmAn literd moartd pentru judecata sec. al XVH-lea 1).

Ele se impart in gloabe si pedepse curat penale. Gloabele se plAtesc in vite sau bani. 0 enumerare a pedepselor dupd aceste cloud monumente literare juridice
ar fi o gresald. Singurul material de care ne slujim sunt
,documentele si cronicele. Documentele, ne fiind date
toate la lumina, nu ne pot desdvArsi ideia pedepselor.
5tim cd vointa domnului era a tot stdpAnitoare, de aceia
.ornord lard judecatd. El dispunea de prea multe ori in
chip sarnavolnic. Cronicele Tarilor RomAnesti sunt pline

de tot felul de pedepse aplicate numai prin hotArArea

Domnului, dupd cum am ardtat in cap. I al acestei lucrAri. Erau sentinte pe cari le dicta singur ne asistat de divan. Astfel avem cazul cavalerului Guillebert de Lannoy, care cAlAtoria pe la 1421 spre sudul
Bugeacului cu mArfuri pe care i le furard hotii. Noud din
acesti hoti au fost prinsi si adusi inaintea lui Alexandru

cel bun cu funia de grumaz dAndu-i voe sd-i omoare.

HotdrArea 9 ia cu de la sine putere. Cavalerul primind
marfa inapoi a rugat pe domn sd-i erte 2).
Cronicele vorbesc despre scoaterea ochilor, otrdvire,
tAerea capului, spAnzurare ate 2 de par, punerea la plug
ca sd are, arderea in foc, purtarea de cozile cailor, ocna,
1) Ioan Peretz: Istoria dreptului roman", vol. II, 1926, Buc. pag. 439.
2) B. Petriceicu-I-NdAu: Archiva istoried a Romdniei" An. I. pag. 130;
-cf. A. D Xenopol: op. cit vol. IV, pag. 91.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni One in secolul & XVIII-lea

97

surghiunul, orbirea, tAerea vreunui membru al trupului,

insemnarea masului, pecetluirea la manA, bAtaia cii toege
inchisoarea la gros, confiscarea averei i alte.

Cea mai caracteristicd gloaba" a timpului este asa

numita desugubin, cAreia ii facem o descriere mai pe
larg.

Intre amenzile sau gloabele, cari se dau pentru ca

vinovatul sA-si scape capul, era asa numita desugubina,
care a lsat in graiul muntenesc din regiunea dealurilor

expresia s nu mA dai de sugubinA" sau am dat

de sugubind" ori mai simplu sugubinA" 1). Explicatia filologicA a d-lui Gh. GhibAnescu este cu totul gresitA, pen-

tru cd acest cuvnt nu vine de la des" (dusduh)

ugubinA" ce inseamnA omorator ucigAtor de oameni,
ad nu corespunde adevdrului gramatical 2); ci de la
substantivul Aim" =suflet si verbul rystrrii" = a pierde, deci pierzAtor de suflete, prin urmare ucigAtor sau
omortor de oameni. Formele ortografice stint deasemenea
foarte variate : ,,AwErgguH.
oanleni ; iar pentru fAptuitor :
M1,711

Airlfroy621/

MylllErOy66" 6

A1111Erg61-11-161"

pierdere de

A y uurysf4z, AyillErysi ry-

= pierzAtor de oameni,

ucigAtor. Desugubina era o anume taxa ce se plAtea de

persoana pe al cArui pAmnt se gAsia un mort sau uneori

era si plata care se da pentru uciderea a vreuni om.

Calid aceastA nApaste cAdea asupra ,unui sat, locuitorii acelui sat trebuiau sA plAteascA, dacA nu voiau sA
piarda. mosia satului. Criminalul, care omora un om,
dacA se ImpAca cu rudele i acela mArturisia in fata diVezi doc. rom. 1662 (7170), Dorohoi, pag. 90 din Gh. GhibAneseu:

Surete i izvoade" vol. IV, aici gAsim chiar cuvantul ougubina" vol. VI,
1661 (7169).
Gh. Ghibnescu:

Din traista cu vorbe", lai, 1906, pag. 78; cf. B.

Petriceicu-HAjdAu: Archiva istoricd a Romilniei" tom. 1, partea I, Buc.
1865, pag. 175.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

98

vanului, atunci cu aprobarea domnului trebuia sa piateasca gloaba impus. Aceasta gloaba o gasim Inca din
veacul al XV-lea sub $tefan cel Mare in documentele
din anii : 1466 13. II1), 1472 19. VII 2), 1479 30. VIP)
i 1481 23. VII4). In aceste documente gasim formele :
AgwIrOyErTKOn AgtHErg6tTKO" -= ucidere de om ; moarte
de om ; iar In cloud scrisori din Relatiunile Tarei ro-

manesti cu Brasovul si Tara ungureascd", earn si formele : AVIIIEFVKIIHA" i AgHlifi(KHHE".

lard un pasagiu din scrisorile, can se schimbau Intre domnii din Muntenia si conducatorii Brasovului. Este
vorba despre Radu cel frumos, care scrie judetului si celor
12 pargari din Brasov :If MIS AA 311ATEn 3A WHH ANAL, 11.10 MN
g 01/6HAH tAgVgn EIVE `41g 71:MORATA TA KH KM() AOGIVfin Ad AMC
CE MUT TO3H ANATE HAN AVWErg6HHg1 Eva NO HE Mg

WC-

'PANT= Si iarasi, sa stiti ca. am sa ma plang si de

acei oameni ce mi-au omorat o sluga, si ar fi bine sa.

8'mi se dea acei oameni, sau desugubina, cad nu vreau
sa-I las" ).Documentele dau ca taxa ce se impunea indivizilor sau localitatilor: bani,") vite ") si mosii. Inteun
I)

I. Bogdan: Documentele lui $tefan cel Mare", vol.1,Buc. 1913. p. 95.

Gorj, doc. rom. pp. 84-85.

2) Ibidem: Documentele lid $tefan cel Mare% vol, I. Buc. 1913, p. 173.
3) Ibidem: Document& lui $tefan cel Mare' vol. 1, Buc. 1913, p.230.
4) Ibidem: flocumentele lui $tefan eel Mare" vol. 1, Buc. 1913, p.257.
toate sunt scrise in slavona tirnpului.

5) I. Bogdan: Relafiile Torii roindne.gi cu Brapvul V Tara ungureascei (a sec. XV # XVI" vol. I, 1413-1508, Buc. 1905, pag. 110; cf St. Nicolaescu; Documente slavo-romiine cu privire la relafille TOrii RomaneFti V
Moldovei cu Ardealul in sec. XV # XVI, Buc. 1905, pag.;...
2) Gh Ghibanescu: Ispisoaee V zapise" vol. 11, part. I, doc. slay. 1635
(7143) XII, 17, Iasi, pag. 89 (34 taleri argint.
3) Oh. Ghibanescu: Surete # izvoade" vol. IV, doc. romAn, 1664 (7172)
XII. 20, pag. 21 (100 lei).
4) Oh. Ghibanescu: Ispisoace V zapise" vol. I, part. 1, doc. slay.
1570 (7078) II. 16, pag. 132 (158 boi cu vaci, 600 (oi, 7 cai si 13 epe cu
manzi).

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom 6ni Ona in secolul al XVIII-lea

99

document din 1570 Februarie, dat in Suceava se zice :

H PAATNAS PAH IIETrk HAKOTA A01'041ET 3A TOTA rmispr
TOMg rtrilthg H MA (TO H !HT ,MAT H WCHM KOMI AIHWAHH
I% 19AK11 H H WHIT CWT. aiKE11,1 H tEAHM KOHN H TtHHHAEAT

KOKHA CS 9E611,11 KAKO M FIT EM

1j10 CA 30KET (AOAHHA rtEligAOKA)

H WT HAC TOTA AOAHHA

CS MEM AgX0A0M71 =

a plAtit dumnealui Petre Albotd logofat pentru moartea

acelui grec i-au dat 158 de boi amestecati cu vaci i
600 oi i 7 cai i 13 epe cu manji ca sa-i fie lui i
de la noi acea vale ce se cheama valea grecului cu
tot venitul". Altul din 1610 (7118), Fara' luna, dat de
Constantin Movild lui CrAciun din Horodite, care platete in locul oamenilor de pe selitea Carjeuca, deu-

gubina pentru un mort gash pe acea selite, capatand

in schimb aceasta selite, pana i se va intoarce taxa da-

ta se va folosi de ea cu tot ce-i acolo = Am TtHHAMVET KOAH AOKtli 3A KVIUTKOH H 6/110AOKAHH 3A CTO H TII

MAT TAAEpH AINHHX AAH CANA AEWVTgEHH711 `ITO CS Wyk..

TM LAMM 4[01[011+1K% /TWA Ha CEAH111E 1itS7KEgliaq 'ITO HA

AftEK4M H (S AACTO 3A tTAK H 3a MAHHH1 rAE gIlAAET g
F.T 3A `ITO HHKTO HE WlirkTAA CIh HAATHT/11 WT TIN
MOAH, alTO AErKAAH TAA CEAM11 INVKHWAHH AWE TOT IMP.
119111111H

lirA4VH 1111ATHA CA CKOHMH KOMATH, !SAW :H UMW.

MI !CAW AA KT EAN WT HAIM WTHHHA II

KHISVI1AEHIE AMMO,: EMW EtamrkA Ero WTKOAy = a dat 13 boi
MEM

mrkat

pA

buni de nego

biciuluiti drept 130 taleri curati pen-

5) !dem: Ispisoace i zapise" vol. I, part. I, doc. slay 1599 (7107),

pag. 216, 50 boi. .
6) (dem: Surete i izvoade" vol. IX, doc. slay. 1610 (71181; pag. 88,
13 boi=-130 taleri.
7) klein: Surete l izvoade" vol. VI; doc. roni. 1661 (7169) VII; pag.
85, 100 boi.
8) kletn: Surete i izvoade" vol. V;.doc. roni. 1667 (7175) V. 15;
pag. 25, 2 boi i 2 vaci.

www.dacoromanica.ro

.100

Stefan Gr. Berechet

tru 0 desugubinA, pentru cA s'a aflat un om mort pe

selistea CArjeuca, care-i pe Derevtel si cu tin loc de
helesteu si de moarA, unde se varsd In RAut, si deck

nimenea nu s'a gasit sA plAteascA din acei oameni,

cad tineau acea seliste CArjeuca iar cel de mai sus
numit CrAciun a plAtit at ale sale bucate, cunt scriem
drept aceia ca s-i fie lui si de la noi
mai sus
ocind si cumparAtura. OM cAnd ii va intoarce lui banii

cineva de acolo"... De aici vedem, c dacA cei invinuiti de omorul acelui om gsit pe pAmAntul cuiva sau
pe teritoriul unui sat, nu puteau plAti; se obliga unul

mai cu dare de mnd si

plAtia,

cum avem cazul in

acest din urm document, rAmnnd stApAn pe o bucatA de loc din mosia invinuitului sau a satului cAzut sub

cull* Oa cnd Invinuitul sau invinuitii se achitau de

acest greu bir. Documentele cu limba lor laconicA lasA
sA se intrevadA groaza ce apuca pe acela sau pe locuitorii satului aceluia asupra cAruia cAdea nApastea desugubinei, and apAreau adundtorii acestei amenzi, care se
numesc desugubinari1-3)". Acestia fAceau[mare invAluire" bietilor oameni. Cercetarea lor fAcea sA mid ba-

nuialA peste multe case de oameni. De aceia Miron

-Barnovschi, domnul Moldovei, 'Itt 1628, 16.

ingrijorat de despopularea tarei, ia cu sfatul Wei si mitroII.

politul urmAtoarele mAsuri pentru a se intoarce locuitorii

in sate pustiite :

a) Vecinii fugiti din sate mai thainte de rzboiul

1) Oh. Ghibanesca: Surete $i izvoade" vol.

II,

pa,g. 320, doc. slay.

1620 (7128) 11, 26.

2) Ibidem; Jspisoace $i zapise" vol. 11, part. 11; doc. rom, 1633 (7141)
VIII. 30.

3) Ibidem; Ispisoace $i zapise" vol.

(7169) V. 1.

111,

www.dacoromanica.ro

part. 1; doc. slay. 1661

Judecata la Romani pana In secoM & XVIII-lea

101

turco-polon din 1621 sa se socoteascA scutiti de ()rice

indatorire fata de vechii lor stapani ;
b) Cei fugiti dupa acest rAzbO1 se vor urmAri si se
vor aduce la urma lor;
c) ParcAlabii nu se vor amesteca in judecarea delictelor dintre locuitorii aflati pe moiile mndstiresti,
afarA de furt i talhArii ;
d) Soboarele mAnastiresti vor judeca i globi In sa-

tele de pe moiiIe

ran-Ian numai ca
instante de apel, in cazul de nemultumire a vreunei
pArti, cu dreptul de a lua de la ele numai fierAia, nu
tor; pAredlabiile

gloaba ;

e) Desugubinarli ii vor exercita functiunea lor

!!numai in luna Septembrie, iar in celelalte Juni desugu-

binele se vor cerceta de cAtre cei doi vornici mari si

f) Tiganii boeresti si mAnstiresti se vor scoate de sub
jurisdictia hatmanului. lat cum se rosteste documentul :
S'au jAluit inaintea domniei mele rugAtorii nostri, epis-

copul i egumenii de prin toate mAnAstirile i mazAlii

si feciorii de boiari de tara' i giupAnese sArace, int?
acela chip zicAnd, cA ii s'au pustiit satele i 1i s'aii
rAschirat vecinii prin slobozii i prin satele boeresti it
,e1 an rAmas numal cu seliscele, alta : s'au jluit pre
pArcAlabii de tinuturi cA le intr in sate de le prada
vecini
ciobotesc fAr de isprava; alta: imbla desugubinarli in toata vremea de fac npAsti a fmei si a

fete de oameni buni 0 a sarace pe minciuni de fac

pradd si-i baga' in fier
ciobotesc; umbla slugile
hAtmnesti

giuzii tiganesti de le invAluese tiganii si-i

prada.... asijdefea

desugubinarii ea sA OA a urnbla pentru desugubine numai intr'o luna pentru an, in

luna Septembrie, iarA mai mull sa nu umble, numai
i

www.dacoromanica.ro

102

$tefan Gr. Berechet

de va veni nescine sa parasca" la poarta domniei mete

sau la scaun la Bar lad sau la Dorohoi, atunci sa aiba
vornicii a trimite sa prade dupd cum le va hi vina" 1),
Din coprinsul documentului aratat reese, ca desu.gubinarii erau pusi sub ascultarea celor doi vornici
marl, cari aveau resedinta la Barlad si Dorohoi. Ei urn.bl au in tot cursul anului prin tara cautand pricini de
globit ca : omoruri de oameni", .,furturi de fete", cari
in limba slavond din vremea lui $tefan cel mare se
numia lgoAomilTE Alimi" desfranati si desfranate; caci
notiunea desugubinei s'a largit coprinzand in ea toate
faptele cari coprinde o ideie imorala 2). li amendau, sau cum

se zicea pe atunci ii globiau",

si ii

cioboteau". Cu

ocazia aceasta aveau loc tot felul de rdzbundri, pari si

clevetiri intre locuitori. Cel parat sau vinovat era begat,

pus in fiare" si asa Il trimeteau la unul din cei doi

vornici man, dupd cum se gasiau In regiunea Tarei de
jos sau a Tarei de sus, daca nu plateau gloaba pusa.
Bunul plac In fixarea ei era a tot puternic. In cazul
and nu puteau sau nu voiau s plateasca aceasta gloa-

ba in vite, bani sau avere, erau trimisi in cause" la

vornicie, unde si aid erau supusi la torturi pentru ca
s ,smulga o gloabd si mai mare. Daca nici aid nu
puteau plati, se trimetea afacerea fa divanul domnesc.
Episcopii de pe la eparhii casi egumenii manastirilor se
plangeau domnului Med ragaz, pand and /Vliron Barnovschi a trebuit sa hotarasca cele expuse mai sus.
Cand cercetarile facute de desugubinari asupra omo-1) B. Petriceicu-HAjclau: Arclziva istoricd a Romdniei" tom. 1, partea
1. Buc., 1965, pag. 175-176; cf. Melchisedec: Chronica Huglor $i a episcopiei
cu asemenea numire" Buc. 1869, pp. 41-42.
2) N. lorga In : Geschichte des rumaenischen Volkes im Rahmen seiner
Staatsbildungen" vol. 11, Gotha, 1905, vol. 1, pag. 294 i vol. II, pag. 87.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom Aril panA in secolul al XV111-lea

103

rarei vreunui om nu duceau la rezultate precise,adicA

nu se puted afla adevaratul vinovat,atunci obligatiunea
de a pldti suma cddea asupra tuturof satelor de prin
prejurul locului, unde s'a gdsit mortul. Astfel, ca o IAmurire documentard a acestui fapt, avem documentul
din 1692, V. 24, din timpul lui Constantin Cantemir.
Sub acest domm se plange mazalul Ion Ghibanul,
ca in timpul domniei lui Duca vodA sa intamplat o
moarte de om in tinutul Fdlciului, iar marele vornic, Ga-

vrilitd, a adunat pe toti oamenii din satele de prin prejur coprinse in ppte hotare ca sd plateascd moartea acelui om. El a luat de la fiecare sat cate 9 galbeni i au
mai luat i vornicii de Ballad eke 2 galbeni de sat. *i
el, mazalul Ion Ghibanul, da 2 galbeni, 1 bou cu 2 vaci cu

vitei. Pentru aceasta i se da cu act la mand, pometul de,

pe valea Moisai i razeii de pe acea vale pentru banii,
bout i vacile pe care le-a dat pentru moarted de om
fn locul rezeilor lui de pe cloud vdi.
Rzeii nu i-au plata datoria fata de Ion Ghibanul i de aceia se plange domnului Constantin Can-

temir.

Sdrmanii locuitori apucatI de groazd se ascundeau

ca sd nu plteascd deugubina. Asprimea deugubinarilor
mergea pand acolo in cat sangele venit pe apa curgatoare dintr'un punct, obliga pe proprietarul locului de
unde izvora apa sA plAteascd moartea omului, ucis acolo,

din trupul caruia curgea acel stige pe apd. In spetA,

avem sun document romnesc din judetul Gorj, 1661,
luna Julie, prin care se stabilete ca muntele Tartdrdul este al NovAcenilor de cAnd acestia au plata silit
o desugubind cu 100 boi in locul proprietarului, care sa
ascuns pentru a nu plati desugubina. Iata graiul docu-

www.dacoromanica.ro

Btefan Cr. Berechet

Y:4

Tentului: deci noi am aflat seamnele cele

bAtrAne,

scosu-le Radul DrAgoescul ascunsu-le, iar noi le-qm pus

iar pre uncle an fost i s pre unde le-au pus omenii
7,2

i vAt(aful) Udrea pre ac(olo le-am pus) si

noi le-m noit i le-m intarit s-am aflat cu sufletele noastre cA au lost, muntele al Novacenilor de cAnd an dat
acea desugubink iar -al cui va fi fost acel munte mai
,,Banului

nainte, el s'au ascuns ca s(A) flu dea acea desugubin(A)

grea ce-au dat-o NovAcenii de sil pre acel munte, desngubina cAce au esit apa munteIui in sal. In Novaci
si cu sAngele mortului, deci au dat 100 de boi desugu-

binA si muntele sA fie al lor

AceastA amendk dupd cum ne spun documentele,
era cunoscu. VA in toate provinciile romAnest.i. in Moldova
-

ni se pare mai freaventA ca ori unde. Ea a fost in vigoare in decursul secolelor al XV-Iea, XVI, sl al XVII-lea,
dispArAnd spre anul 1720.

www.dacoromanica.ro

CRESTOMATIA
PRIVITO ARE:
LA

JUDECATA LA ROMANI
PANA IN SECOLUL AL XVIII:LEA

www.dacoromanica.ro

judecati civile i hotarfiri dornne0i.

I.

Eremia Movild ') d poruncd unui oarecare Miron s

intoarcd banii dati pentru un loc cumprat din Bodqti,

fiinda nurnai nepotii lui Ciolpan au voie s-1 rscumpere
dupd lege. Cartea se scrie la 13giceni, in 30.VII. 1604.

j- fut epuditt

MOrHAA KOEKOAAn 6[0]XTEFO

Al[H]A[0]CTI101

r[o]cn[o]A[a]ti 3EMAH ABOAAAKCKOH; I HHUIEM SAA HAWEAN

Milp011i AA HAUTE! 3HATH 60 HAM WAAgET all KHg14,H 110Anaff
ETApfared HMEHHM: IhTfAWISO H LAWOTAC H AgIlVA I H KA3AA
I

AX KgIIHA eCT eAHA osicarg 3A WTHHHg WT [MO I BOAEW

KE3 lirkrTi10 HX WT ralitHA ESAHY H HE 11p1X0AHT I a TEKE
Kg(lHTHI 34HEX evr HAl PkAKAA ArkAHHIN. Toro taArn filto
I

Oy3pHT CELT AHCT r[o1c[nojA Irv] K[a],HH, A TH K%34111 CKOH HIP.

HISH I WT HHX !MCAT,' 3% 'ITO frX0AHTC+ HAI HCINIIHTH

HX AIA I HHHg. A TH HE HMATH Trfra C71 ArkAHHHV Hp HIE

(+HO I AA HE /IMAM KOCHTH EC% 9ACT HX. Talc AA 3HAEWH. H
HAN I KOAWI HE KAAgEW ntEA CHM AH/TOM r [0[1140T] K[A]MH.
HNC V E'AtriAHH KAT. y2e3Illa NA rt.
-1-

r[o]rn[o]A[H]H% Ft
EpAtta KOEKOA.

Opill XETMAH g`i [HA]

t EiArkHVA 2)".
1) Aug. 1595-10. VII. 1606.

2) Gh. GhibAnescu: Ispisoace $i zapise vol. 1, p.11, lai, 1907, pag. 36

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

IV

TRADUCERE

to Erernia Movila voevocl, cu mila lui Dumnezeu, domn al

tarei Moldovei, scriem slugei noastre, lui Miron, clamu-ti tire cum
ni s'a jaluit aceti nepoti ai lui Ciolpan batranul, anume: Patra-co, Baota i Lupul i au aratat cum ai cumparat o bucata de ocind din satul Bodeti fall tirea tor, de la Gavril Blici, i nu ti
s'a cAzut tie s cumperi, fiincicd le este lor dreapta ocina. Pentru aceasta cum vei vedea aceast carte a domniei mele, sa-ti iai
banii de la ei indarat, deoarece li s'a cuvenit lor sa-i rdscumpere moia, deci sa nu mai ai treaba cu moia tor; nici fan sa nu
mai coseti in partea lor: Aceasla sa tii. Si s nu-i mai invlueti peste aceasta carte a domniei mele.
Scris in Baiceni, la anul 7112, tulle 30. Domnul a zis
Eremia voevod.

Ora hatmanul a invatat.

t Vadeanut".
11

tefan TomaO, domnul Moldovei, d carte lui Onciul,

fost staroste i vtAman al satului Roieaci ca sa aibd

putere sd judece i s plteasc dabilele pentru vecinii din
satul lui precum i pentru altii din alte sate, care vecini
ii apartin tot lui. S nu ridice clabilarii bucatele i vitele

lor pentru datoriile altor sate. Cartea se d la Iai In

13. II. 1614.
t HIV eTE4)AH WEIN/AAA 6[0]azTio Aillijn[o]vritom r[o]rn[o]A[a]ra 3Emmi MOMAECISOM AAAH I etAili CUT AHCT r[o]c[no]A{eir17
KNAIH, rAVsrk HAMMY' 0111110A1 6HIKILI1H CTIOCTA H BATA I MAH

%IT MO P01111tAIIHm H HA TO WHH AA env KtErlyi H LIIMIH

c%

CHM AHCTOM 1[0]C[HO]A[CT]li[A]Mum ArAWATH H HEINCTH HHVAE

Elt

H11111TH

CEAA HA CBOHX% IIOAAHH Hrt WTAMe H% AA HMAIOT

AAHTH H 11AA 1 THTH CEOHN AAKHAArt ICAKO (CT HAI1HCAHH VA

1) 1-a domnie: 20.XI. 1611-22. X1.16150 a 2-a domnie: Sept. 1621
Aug. 1623.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom Aril pana In secolul al XVIII-lea

V
,-.

KATACTHX WT KW I THrilt r[0]C[1101A[CT]K[A]MH. H KorropT HE

KIICXOWET HAATHTH TAKO FAI CT HAHHCAHn M HMAET emir
tunipaTH BMX KOMATHn AOISOArk I CTAHET 3A milw HA 11+A
I

r[o]c[nojA[vr]E[a]hui. II Iiii IMCH AfigHAT AA HE H i MAETE HM

WWIATH HX MOT /MAU HHWHX CEAOKE TOM I AA HMAET 11.%.

3+TH 3A

ilAAH

HX AAKHAAX TAW AA 3HAETE. "MAK I

HE

OrWHHTE.
HNC oy

Minn EAT ,e3pill OE. ri.

r[o]c{no] A [H] II% ply.

t TvATH ')"
TRADUCERE
Io Stefan voevod, cu mita lui Dumnezeu, domn al tarei /Violdovei, dat-am aceastA carte a domniei mefe, slugei noastre, lui
Onciul, fost staroste i vtman din satul Roiaci, pentru ca sd
fie tare i puternic cu aceast carte a domniei mele sd-i stApAneascA *i sa-i ridice ori *i unde din alte sate pe ai sAi sup4

(vecini) ce-s pe acolo. Dar sd aibd a-i judeca i a le plAti dabitele lot', cum sunt scrise in catastifele 'din vistieria domneascd. Cine, ins, n'ar vroi sd plAteascA aa cum este scris acolo, sA aibd
a le opri toate bucatele, pnd ce vor sta de fatA inaintea domniei
mele. lar voi, toti ddbilarii, s nu aveti a le opri vitele lor, pentru alte sate, ci sA aveti a le lua numai pentra dabilele lor. Asa
sd titi. Altfel sd nu faceti.
Scris in lai, la anul 7122, Febr. 13.
Domnul a zis.
Tudoran".
III.

Domnul ia averea supusului, care moare lard copii, dispundnd de ea.

Alexandru Ldpusneanu 2) vinde averea postelnicului

Maxim Hrabor, mort fdrd copii. El o imparte pe la 5

mndstiri ca sd pomeneascd pe cel mort in fiecare an.
') Gh. Ghibnescu: Ispisoace i zapise vol. I, p.2, Ia0, 1907, pag. 95.
2) Oct. 1564-5.V.1568.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

VI

Pune pe boeri ca martori. Hotrkea se d la Husi in

4.IV, 1552.
of iiiitAorritio somitio,

4th1 EIMadIIAeX KOIROAd

WM TOT

FUTHHTH 114W rya., 11411 TOW? hod.k ITOAIIIIK, 141411A Width 44130[101

H KIr010 tnoymolo AO 1 41
oy

114111141

etc.

3114111H V 41041A4KCI011

11 41d1tHOMIA Ha 41111dAli H

111111TH

efA1b1 10 WT Ifac

A44I1 H 110TKeXAII4H
6AIIO

IIII0 Ha firAddAk

finuorpooKi

IX

II

1141.1i HAA-

114

cx Agoiord tpo

11,11'k RAZIIIIIIII1
111140 414puoy XiAno?ogu flOtTfAhHHKA
fl4IIH111 norku4 Gacoydosa oy IIIMTCKOH dopucoy H Ill nruuldie Noy,
fl1MHOI WO 11444411 WTE1116 ero Moyinu Xpl1916 14041141 uoyuimuoc WT

TOE MO 114

11

e0AHTI4k rociloAmadul fiormul4 KolicoAT II tizrraNOMfi rocnoAcTKAAIN

43k cam H npoAdicd)comh TOE K1111111111141101 1144 HA iliirk hazutivin etc,

nauoy ToAcpy BM ITOAIIHKOy 34 604 THrAliI Adicrk 344T TdTdrik

IK11X H KIL3AX0411, rOtillOAITlidMII Till KIIIIIIIIIII411111 111111131U 41. 344T
TdTdeCKHX WT TOdAted BOA ITOAHHKIs H rornoAcTEdm 6.4c.rdio4i11
10TKOVIX0416 11441fT FX 34 AVWIH lil4a1111.1 XpliOed HOCTE,1111114

A0X0Mh V 111T

MollarTHeb

,e,

4ffle11

114IIIII4X044h

11

murminnit Ha 110MHHHIS4 K% IIVTIIIIROM MOIldtTlii,h H

H V X0d1W? H V fiopoutli

II oy

(:-44.ricilA

611WEI1HC4HIII nnnic3n, a rOIllOACTK441H

11

II

II Ad

ero tix chlrlin

EX 4104AaKIIIV4

KOMIKO WC1'44H

tirr 'mini

(s. 4104111,

AdA0X0M11 Hp KZ

ilaomomay icalco
Ad nodiltiVioT H mum. Ad editOy IIHIIAT WT ro,s, Ao roA, AOHAMI
ITOAT Ifi.kTd 41011dITHed, nolum ilidpli Xrzlittlii, IlOITIAHIIKia WH 111
HHIC0y

11

9oAirrI4Io naundloy Icy?

114444k A+TH 34 (KOH

11411411.1

HH 114bMF

611HIK011V

34 WTHIIHV.

11411

W0%1,16 rocno.

ITKOMH 34 TO 61440 er0 npom [WA H emuo ero 11041111144 II Ad eer

TOI KHWEHHEaHHO MO etc. a 114 TO etT tapd laatuero romoorm
li.44 Kordp
etc. 111101E1 rocnoArrRam I0114111K0 II BOrAdH H HaVITV
11

HaIIIIIXX:
K lidd

Idled

114114

IrKdadKOKI

1WIl4 H

114114

LHOIrlid AKOeHHIld,
XOTHHCKHX6,

liplECTH

FINAIIIAKHX,

tarot

II

04114

11411C4t14

/BON

fi'figpuma, limp ROM?...

Mord cnerrairic, 111/4114 IIIICTP1911HK43

IWIHIld

ilappliHKa, 11114114K4 1TOAH11114, 114WICO 1(04411141 II Whild XX,

etc.-411014H,44. 1111144 licallidAtH IIX110T1IKV4 1111149 oy Xoyetvx,
Isdirro ,,,m Amy 41191141 A ANs" 1),
MUTE
IAXX

1 Dimitrie Dan: Cronica episcopiei de Rdelduti" 1912, Viena, 13.1:1 167-8;

cf. B. Petriceicu-Hajau: Archiva istoricd a Romdniee An, I, No. 16, 5. XII,
1864, Buc. No. 181, p.p 125-6,

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pan8 in secolul al XVIII-lea

VII

TRADUCERE

Cu mila lui Dumnezeu, Noi Alexandru voevod . . . . iata

acest adevArat si credincios noua, domn Toader Bolea, stolnic, a
slujit cu dreaptd si credincioasd slujbd %fa* de noi etc. i-am dat
si intArit dela noi in tara noastrA moldoveneascA un sat pe Barlad
cu numele Bldnestii cu moard pe Barlad cu vii si cu curti, care
sat, cu numele BlAnestii, a fost al lui Maxim Hrabor postelnic si
Inca poiana Sasului in lunca Siretului si cu privilegiul de cumpArA7
tura ce -a avut fatal ski, Jurj Hrabor comisul, dela tatAl domniei
mele, Bogdan Voevod. ') Si m'am sculat Ina* domnia mea si am
vandut acele mai sus scrise sate cu numele Branesti etc. dumnealui
Toader Bolea stolnic pentru 1200 zloti ttdrAsti si am luat domnia
mea acei scrisi bani 1200 zloti tdtarAsti dela Toader Bolea stolnic
si domnia mea s'a sculat si am fAcut ponlenire pentru sutletul
postelnicului Maxim Hrabor si am dat la cinci manAstiri 5000 aspri
si I-am inscris in pomelnicul de la sfntul jertfelnic in manAstirea
Putnii si in Moldovita si in Homor si in Voronet si in Slatina si
cat a rAmas din acei sus scrisi bani i-am dat domnia mea in maina
rugAtorului si pArintelui nostru chir Eftimie 2) episcopului RAdAu-

tului, ca sd-i pomeneasca si sd facd pomenire in fiecare an cat

timp vor fi sfintele manAstiri, de oarece Maxim Hrabor, postelnicul,
n'a avut copii ai sal, nici alt neam, ci a lAsat domniei mele (ave-

rea lui), de aceea am vandut-o si l'am pomenit si sA fie acel sus

scris sat etc. lard pentru aceasta este credinta domniei mele etc. a
fiilor domniei mele lonasco, Bogdan si Petru si credinta boerilor
nostri, credinta d-lui Motoc vornic, a d-lui Niagoe si a d-lui Vascan
Movila, pArcalabi de Hotin, a lui losif Veverit, a lui Alexa Boder...

a lui loan si a d-lui CrAstea, paralabi de Neamt, a d-lui Moga

spatar, a d-lui loan vistiernic, a d-lui Costea paharnic, a d-lui
Andreica stolnic, a d-lui Pasco comis si credinta tuturor etc. . .
logofdtul Movila. A scris Cracalei CApotescu, scriitor la Husi, in
anul 7060, Aprilie intea 4 zi".

') 2 Julie 1504-18.1V, 1517.

4) 1-a oata" 1552-1555 i a 2-a oar5. 1558-1564,

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr Berechet

VIII

ly.
Schimbarea cursului unei ape nu indepcirteazd shapdnirea
proprietarului terenutui smuts.
Vasile Lupul ') stabileste ca schimbarea cursului unei
ape nu atinge dreptul de stApanire al vechilor proprietari.
Mutarea matcei Cracdului mai spre satul alimani sileste

pe domn sa porunceascd fostului sulger Gheorghe Arapul sa stabileascA hotarul adevrat. Actul s'a dat la
Iasi in 2. VH. 1639.
i- Iitu &ma( t .s0ftioA4 etc. ntiwou rocnoAersomi 60A'kriNg HAWMig
fifAngil BIM CVMKAp 2), dAmu-ti stire cA s'au pArAt de fat

FM/Wit

inaintea noastrA Malcoci ce au fost pitar cu rugAtorii nostri cu

calugArii de la mAnAstire de la Beserecani pentru o bucat de
hotar, pentru cA au fost mArgand apa CracAului pre lAngA satul
mAnAstirii, ce sA chiamA satul Troita. Si i-au fost matca cea bA-

trn pre acolo, iard apoi s'au mutat CracAul de s-au fAcut loc
pre WO CAlimani, satul lui Malcoci, Deci calugArii au vrut sA
ia acea bucat, ce au sdpat apa si au lsat locul spre Troit.
Pentraceaia dacA vei vedea cartea domnii meale, iarA tu sA
strangi oameni buni si megiiasi s socotesti acolo ca s tie cAIugarii cu satul lor cu Troita pAnA in matca cea bAtrAnA. lard
cAt hotar va hi luat despre CAlimani sA-I tie ei si sA-si ia a zeacea
dentracel loc de vor hi arat. $i sd nu fAtAriti nemarui. Numai cum
vei

socoti mai cu direptul cu oameni buni pre unde au fost

matca cea bAtrAnA, pre acolo sA tie intralt chip sA nu hie. QHC
ii Mc, griEtrro] ,3963,

I9A.

e 3).

CAIA FOCIIOAHEI% KfAtA 4).

BorAleanul 5)".

I) April 1634-13.IV.1653 i 8.V-16.V1i 1653.

2) lo Vasile voevod etc. scriem domnii mea boerului nostru Gheorghe
Arapul fost sulger.
2) Scris la- Iai in anul 7147, lulie 2.
') Insui domnul a poruncit.

') B. Petriceicu-Hjclu: Archiva !storied a Romdniei An. 1, No. 12,

31.X. 1864. Buc. No. 125, p. 94.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni WA In secolul al XVIII-lea

IX

V.

Domnul trimite boeri din divan sd judece in fard.

Cartea Jui Alexandru1) voevod, domnul Trii Romanesti, prin care Imputerniceste pe Vladul fost mare vistier sa ia de la Necula fost mare spatar 946 ughi ce-i
datoria din banii haraciului, iar pnd la implinirea banilor sd-i opreasca din satele si mosiile lui. S'a dat in
Bucuresti, 10.X.1627.
f ill[n]Aorritio

Akuz

n[o]a:111o, 14w thEacanqg 1101KOM H r[o]c[nol

MOH 3W/1e VII ri,o-fi A a piT cK o e, az Hintocar[o]

noacmundr[o]
1106EAHTE

lw faASA GOEHOM.

r[o]r[no]A[rds[a]mu

(roa(0)4th jupan Vladul

E(u)

ntrliAontmr[o]

&RAT r[o]c[no] A [CT] g [0]M11

HO9THIH4f(0)

mitiwix

ISEM1RTH

npawrin

IiHrr(14

ITIO

r(o)c(no)AII

Ilt egOIEH

enluirm B(o)rz AaeoKax 2) ca sA fie I volnic cu aceast(A) carte

a domniei mel(e) sA ia de la Necula biv vel spAt(ar) ug(hi) 946,

pentru cA au spus boiarinul domnii meal(e) Vladul vist(ierul) in
divanul domnii meal(e) cum 1-au fost trimis domnialui Gavriil
voevoda la T(a)rigrad cu zeace povAr de aspri haraciul. far
cAnd au fost acolo au mai lipsit den haraci, WA banii ce au dat,
I

trei I povArA. Deci 1-au apucat acolo veziriul si tefterdariul de acea

lipsA de haraci, de 1-au inchis. Infra aceaia au luoat bani ,cu camath. de la balgii 3) si de la ovreai, de-au implut seama haraciului.
Atunce au esit den nevoe si de in leg[A]turA si au scris Vladul
vist[ierul] la domnu sAu Gavriil voevod sA trimit I acei bani lipsa
haraciului si cu camAta, sA plAteascd acelor datornici i banii i
camAta. Inteaceaia Gavriil voevoda au trimis I banii toli deplin si
camAta. Deci mergnd banii la T[a]rigrad, iar Vladul vist[ierul]
au fost purces den THrigrad viitor aicea in tearA. Ce nu I 1-au
apucat cu banii pre loc; iar banii au mers in mAna Necolei
spat[arul]. Deci el nu i-au dat sd plateascA aceale datorii si I caI

l) Alexandru Coconut: Aug. 1623Noembrie 1627.

2) Cu mila Iui Dumnezeu, to Alexandru voevod ssi domn al intregului
pAmAnt Ungrovalah, fiul marelul si preabunului rAposatului lo Radul voevod.
DA domnia mea aceast poruna a domniei mete cinstitului dregator al domniei mete jupan Vladul fost mare vistier si cu copii lui cAti Dumnezeu 1i va
dArui '). NegutAtor de tniere.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

mAta, ce au dat o seamd de bani, ins 120.000 turcesti iar ceialalti

bani, ins6180.000 turc[e]sti i-au cheltuit pre treabel[e] lui, nu i-au
I

dat in treaba domniei. Intr'aceaia tamplatu-se-au schimbare domniei lui Gavriil voevod.
tului I pArintelui domnii

Si au dat Dumnezeu domnia rAposa-

rneal[e] Io Radul voevod in Teara

RumAneascA. Deci, deaca 1-au adus Durnnezeu in scaun, venit-au

datornicii, balgii, ce au fost j luoat banii de la dinsii Vladul vi-

st[ierul], de 1-au apucat sd le plAteascA acei bani. El au spus cum

acei bani i-au trimis Gavril voevod I si au cAzut in mdinilea Neculei spat[arul]. Deci el n'au vrut sA-i dea sA plAteascA aceale
datorii deplin, ce au dat numai o seam[A] de bani cAti scriu mai
sus, iar alalti bani i-au cheltuit pre treabele lui. $i au stAtut de
fat inaintea a pArintelui domnii meal[e] Vladul vist[ierul] cu
Ne I cula spat[arul] de se-au OW. Inteaceaia pdrintele domnii
I

mealk] lo Rada! voevod le-au dat boiari mari de in divan ca

sd-i judece si sd le afle direpta I tea. Dat-au intdi pre rdposatul
Enachi Catargial 1 banal Craiuovei, fratelfel Necolfei] spatlarull,
si pre c[inIstit diregfajtoriul domnii meale japan Papa, vel dvornic,
ce au fost atunce vel log[ofdtl, $i pre Ivasco ej biv vel dvornic,
i Mrdzea spat[ar], i [Palraschiva logIO Get, i Gligorie vel comNs.
Deci intea I ceaia acesti boiari ce scriu mai sus, ei an cdutat
direptatea lor si i-au judecat, si au aflat cu sufletele lor: cum

iaste Ne I cula spatlarull vinovat sd pldteascd banii uglhi] 946,

pentru cAci Gavriil voevod n'au fost trimis acei bani la Necula spat[arul] sA-i cheltuiascA I in treaba domniei sau in treab[a lui], ce sA
plteascA acea datorie ce au fcut Vladul vist[ierul] pentru haraciul. Si au dat acest(i) boiari cu I cartea lor vinovat pre Necula spat(arul) cu sufletele bor. $i au fost
. larA intr'aceaia au imblat (Necula spAtarul) la Necula vist(ierul), unchiu-sAu,
sA fie platnic. Deci unchiu-sAu Necula vist[ierul], ca un sil[nic] ce
era, el, fArA judecatA si fArA cale, pres I te judecata acelor bo(iari)
ce au fost dati de rAposat pArintele domnii meal(e) lo Radul voevod sA-i judece, au fAcut judecatA I sA plAteasca Necula spAt(arul)
I

ju(m)Atate : ug(hi) 473, iar Vladul vist(ierul) s plAteascA iarA jumAtate : ug(hi) 473. $i Vladului vist(ierului)

lui nu i se-au cAzut sA

dea nimica. Deci cAnd au fost acum in domnia domnii meale, iar
au rAdicat Vladul vist[ierul] pArA asupra Neculei spat[arul], I cum
I-au asuprit cu acei hani prespre leage i prespre judecatA. 51
I

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani !Ana tn secolul al XVIII-lea

XI

au mrturisit inaintea domnii meale in tot divanul si ci[n]stit

dereg[A]toriul domnii meal[e] jupan Papa vel dvornic si Ivasco

dvor[nic], ce au fost dati judecAtori de rdposat pArintel[e] domnii I

meale lo Radul voevod. VAzut-am tlomnia mea si cartea lu Gavriil
voevod la mAna c[in]stitului boiarinul domnii meal[e] jupan Vladul
biv vel vist[ier] cum au fost trimis acei bani ca sd plAteascA Vladul
vist[ierul] lipsa haraciului si cu camAta ce a fost lipsit dentr'acel
haraci; nu i-au I fost trimis Necolei spat[arul] sa-i cheltuiascA pre
treabel(e) lui. Ce asa au rAmas Necula spt(arul) de leage si de judecatA, ca sa I plAteascA numai Necula spAt(arul acei bani toti,
iarA Vladul vist(ierul), el sa fie in pac(e). Derept aceaia am dat
domnia mea c(in)stitului I direg(A)toriul domnii meal(e) jupan Vladului bivgh vel vis(ier) ca sd fie volnic se opreascA den satele si de
in mosiile Ne I culei spAt(ar) pretul acelor bani, pAn-i va umplea sA-i

plAteascA toll banii, cum se-au judecat. 5i de nimenilea opreal(A) I

sA n'aibA preste zisa domnii meal(e). &alio Aa ACT 9. Ho ?es
r(o)r(no)A(cT)R(a)aut. H NC NM ei'l rocnoAcTsoam. Il II f LepAdat
log(ofAt) g r?a,;,
Bucuresti, aula Oh(tOulvrie)
AHH, H WT
!Ionia Awn ctro micalde TEKS'Iliaro a.k.roat. KZ AT i`3t1r5.
T

lo Alexandru voevoda 2)

0
VI.

Episcopul judecci duper' porunca donmeascd.

Cartea lui Agaton3), episcopul Romanului, prin care,
Impreund cu soltuzul de Roman si altii, juded pricina
dintre CArstea marele vornic cu Rumnestii, pentru un iaz.

S'a dat la Roman in 17. V.1605.

9 Altfel sl nu fie. Dupa cuvntul domniei mele. Insuai domnia mea
am spus Scris de LepAclat log. la oraul Bucureti, luna Oct. In 10 zile i de
la Adam pana la aceast scriere, curgerea anilor, in anul 7136.
2) loan Bianu: Documente romdne$ti" p. I. tom, 1. fasc. 1-2 Buc.1907,
pp. 140-43.
'1 Agaton episcopul de Roman: 1-a oar c. 1584-1591 i 2-a owl 13.
VIII. 1595c.6 Mai. 1605.

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

XII

t Ciwkettei &wit, Eti(H)CK(o)n% PomatutiTH, 10)Ituni H MMA 31.14(MOHYf CHM MicirOM HAMM; 1)

de rAndul cinstita carte a Domnu nostru,

ce au adus Cr(A)stea dvornicul cel mare I la noi, printru jaloba

ce s'au jeluit naintea dumisal(e) lui VodA pre sat pre Ro I manesti, cum au avut strambAtate de cAtrA RomAnesti, prentru un
iaz. Deci noi, deac-am I vazut cinstitA carte a Domnu nostru, noi
am strAns oameni buni si bAtrani I si am mars acolo cu Lupul
Scortest(i) prAcalab, si Plaxa diiac, si Gligorie, si cu sol tuzul,
si cu bAtrAnii de oras de Roman si den pregiur mejiiasi. Deci
am gAsit noi I cu acesti oameni buni bdtrani cu sufletele sale, cum
loveaste hotarul Movi I leanilor in Valea-NeagrA intru iaz batrAn,
ce au avut Romanestii ; si acel iaz, ce au fost ezit Romanestii, au fost dat de Movileani giumAtaate Romdnestilor printru
alt iaz, I ce au fost dat de Romanesti Movileanilor sd tie cu
Trifestii. Deci noi am aflat cu sufletel(e) noastre I sA-s tie Romanestii iar un iaz cu Trifesti ; iarA Cr(A)stea dvornicul sa (tie) iazul
RomAnestilor, I unde loveaste hotarul depreuna cu dAnsii. Si ei de
bund voia lor au priimit aceasta leage ; atAta ndmai I ce au cersut
ei de la Cr(d)stea dvornicul sA le plateasca giumAtate de iaz de
I

cel bAtrAn munca I mosilor lor ce-au ezit ; de s'au sculat RomAnestii
si Cr(A)stea dvornicul de s-au iubit 2 oameni I buni, anume : pre

Matei din Tatomiresti si pre Plaxa diiac, si cu oameni buni sA

margA sa bici

luiascA 2) acel iaz bAtrAn, ce sA vine giumAtaate din-

tr'acel iaz Miran Cr(d)stei dvornic(ului). Deci ei au mars I cu oamenii buni de au aflat cu suflete(le) lor cd sd vine sa. intoarca
Cr(A)stea dvornicul doAzeci si cinci de taler(i). Intr'ace s'au sculat Cr(A)stea dvornicul de au platit acei bani 25 taler(i) deplin
in manule RomAnestilor, anume: Samoil din Porcesti si are ocinA
la RomAnesti, si a Nemteanului si Andrei si intru mAnule tuturor

fratilor ce saint raze* in Romanesti. De acmu nainte sa aibd.

I-

a tinea giumAtaate RomAnestii cu Cr(A)stea dvornicul dintru acel

iaz bAtrAn din Valea-Neagra. Intr'a I cea tocmald ce s'au aflat si au
tocmit cu oameni bun(i), s'au tAmplat BarbA-Al(ba) dvornic, si Lupul Scor I test(i), si Jupa negutAtor de Buzau, si Costantin prAcAlab
de Tutova, si Udrea vAtah mar(e) de I HrAlov, si alti multi buiar(i)
1) Smeritul Agaton; episcopul Romanului scrim si dam de tire cu aceasta carte a noastra.
2) a biciulwa pretalui, a valorifica, (ungurism din verbul becsulni").

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pana in secolul al XVIII-lea

XIII

si oamen(i) buni. Deci and am vazut aceast tocmala ce s'au tocmit I ei andesine de bund voia lor si cum am gasit cu oamen(i)
bun(i) si cu sufletel(e) lor, am facut aceasta I a noastra marturie
ca de-acum nici odanAoara unii pre altii, nici Romanesti pre Cr(a)sstia I dvornic, nici Cr(a)stea dvornic pre Romnesti : ce sa aiba a
tinea f(r)ateaste. Pre mai mar(e) marturie noi I ne-am pus pece__7*A+__T 139)Tr, alaH I31), 2)u.
lil(e) pre aceasta marturie. (R'

0
r--)
"--'

Alk

IIIII

Agt
geW

A111

MP

VII.

judecata unui pdrcdlab dupd porunca dornneascd.

Cartea lui Aslan, prcAlabul de Orhei, pentru alegerea hotarelor mosiilor Trebujeni de pe Rut si Ocsintia de pe Nistru ale mAnstirii lui Goldi, fost logoft.

S'a dat la Orhei In 18. VII, 1617.

f Asian pracalab OfJpictioH scriem si marturisim si dam stire
cu aiasta scrisoare a noastra, cum au venit calugarii de la sfanta
manastire a lui Golai Ce au fost log(o)f(at) cu cinstita carte a DomI

nu(lui) nostru, ca sa le socotesc ocina a trei sate, ce s cheama

I

Trabujanii pre Raut si Ocsintiia um Nistru, de ca I tr ocina Molovateanilor si a Marcautilor si cu al te ocine alt(or) sate di inpregiur. Intr'acea, deac-am vAzut I cinstita carte a Domnu(lui) nostru, strA(n)s-am
oameni buni I de pren prejur di inteaceale sate : megiias(i), slugi
domnesti I si vataj(i), oameni di inain(te), anume : Costin vatah de
hansari, si Petril(A) vatah, si lonasco vatah de sinetar(i), si Dragul
praca I labul de Pestere, si soltuzul de acol(o) si multi megiias(i)
I

oameni buni. Si am iesit spre loc de am luat di in gura Evarlicului, de la Nistru, si au mars batrAnii inainte pre urma Baltatului, auume Min(ea) de Suseani, si Iachim, si Ivaneanul, si Bilanea I
de Marcauti, si Mos de acolea de am socotit hotarale, I ce au hoMilt sa-I
tul si seamnele pre (urma) uricelor I cine cum
') In anul 7153, Mai 17.
2) Joan Bianu: .Documente romdne#i" p. I, fasc. 1-2, Buc. 1907,

PP 7-9

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

XIV

tine. Deci am aflat diinteacel hotar multe faramate I si clatite. Deci

le-am dires la loc si le-am innoit; si pre unde le-am ales locul,
tutura (sic) si altor ocinas(i) le-au lost pre voe si le-au placut
aiasta tocmala, Ca li s'au si lor deschis locul. I Deci vazand eu
tocmala lor pre voe, eu am facut sfintei manastere di la noi a;asta
scrisoare de marturie. Di aiasta I dam stire. Ihic ') Orhei, Iul(ie) 18, I
IS(%)

A('kT) ,f37KF 2)

t Cine nu sa va tinea de a luoi (?), iasta tocmal() sa hie

de 12 (sic)"
t 'ET; 'AaXiv-ri;

fIepxakyro-; TO 'Opzga 76.0,24,a 3), 4).

VIII.

Domnul porunce* ca cercetarea sd o facd jude(ul cu

cei 12 pdrgari.
Radul Mihnea5), domnul Munteniei, porunceste ca
judeyul cu 12 pargari s cerceteze pricina dintre Dumitru si cumnatii sdi pentru zestrea ce au luat din Izvorani.
Cartea se da In Bucuresti la 3.11.1613.
,d4(n)n(o)vrifio n(o)adio, lia
arz 11011014110a 411-10i11

r4.334 KOIROA4

11

r(0)(010)A(11)11x

R01110A4, 111111114T q0)4110)A(IT)K(0)M11 TIK(11)

IR
ruraprni 1) si la orasani carie vor fi omeni buni.
Dup'aciia va graiasco I domniia mea pantru rndul acestoia om,
pre numi Dumitru, d aciia de in oras, pantru a s'au parat de
MO) naintea domnei meli cu comnatii lui, prenumi : Manoil, I si
Pana, si Arseanie, si Ivan. $i asa ziciia acesti comnati ai lu Dumitru : I cum ia-au dat zestre lu Dumitru delnita lui Talpa wrlzvorani ; iar I rumani ziciia cd nu ia-au dat. Derept aceia de in

tqA10?

11

11T

1) Scris
2) in anul 7125.

9 Eu Asian prclabul de Orhei am scris.

') loan Bianu: Documente romcine.gi" p. 1, tom. 1, fasc. 1-2, Buc.
1907, pp. 36-7.
') 1-a domnie: Sept. 1601Mart.1602; a 2-a domnie:Mart.-1unie 1611;
a 3-a dornnie: Sept. 1611Aug. 1616.
') Cu mila lui Dumnezeu, lo Radul voevod si domn, fiu al rAposatuluf
Mihnea voevod, scrie domnia mea tie judetule si cu 12 prgari

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pana In secolul al XVIII-lea

XV

em(e) ce yeti vedea cartea domniei meli, iar voi s cautati sa

dat-au delni(ta) cu rumani au far rumani? I Cum yeti
afla (cu) sufleteli voastre sa dap in (stire domnii) meli. Toex get
I

adivarati

rosorm r(o)e(no)A(m)g(4)A1H.
(eir)s(4)4m.
ANH,

14

IIHAKO A4 Arr. no et'l r(o)c(no)A-

14 Zia +(iO4) r.

lit raitt ?VI r(o)e(no)A(rT)K(a)Ane.

hT i3VICA" 1), 2).

IX.

Domnul cheamd un sat inaintea divanului.

Alexandru Coconul3), domnul Munteniei, chearn la
divan pe locuitorii din satul Strehaia ca sa se judece
pentru rumnie cu Constantin Cupariul. Porunca se da.
din Bucureti la 29.X. 1627.
t 114(0AOCTiflo R(0)MTIO ilw 4118411,0 HOEROA4 N r(o)e(no)A(H)liz

ti

noKoiletar(o) Itv rdAgA KOMOAcl.

ilhiwiT

r(o)e(no)A(cr)s(o)met 4)

voao satului Strahaia. I Dupa aceaia v(a) dau Ore domnia mea
pentru randul boiarinului domnii meal(e) Costandin Cupariul, I Ca
au venit inaintea domnii meal(e) de au jeluit si au spus la divan:
cum ati lost rumani I de mosie ai Craiuovestilor. I $i au adus in
divan si carti de rnosie pre satul Strahaia. lar voi ziceti acum ca
v'ati scumparat de rurnanie i v'ati megiesit. I Cu a cue stire pi
cu a cui invttura v'ati megiesit i cine v'au slobozit ? Deci I de
vrearne ce yeti vedea cartea domnii meale, iar voi sd cdutaf(0
cd v'au sorocit cu aceast(d) I carte sd veniti cu carti ce vet@ avea
si cu toate direasele sd stati I de fat(d) cu boiarinul domnii meal(e)
Costandin Cupariul, s v direptat(t). i sa Va adu I ceti ccirtile i
so fit(i) la zioa de s-ti Nicolae aicea, cd de nu veti veal I la zi
cum vO soroceaste; iar domnia mea vO dau sd-i fiti rumdni cum
ati fost de mo I sie, si so' fie volnic a vd tinea, sd vd ia datul den
I

1) Aceasta vA vorbesc [eu] domnia mea. Altfel sA nu fie. DupA cuvAntul

domniei mele. lnsusi a vorbit domnia mea. Luna Februar in 3 zile, anti'
7121 (1613).

f) Ioan Bianu: Documente romneVi" p. 1, tom. I, fasc

1907, pag. 20.

2) Aug. 1623Noembrie 1627.

') Cu mila lui Dumnezeu, Jo Alexandru voevod
tului Radu voevod. Scrie domnia mea.

www.dacoromanica.ro

1-2. Buc.

domn, fiul rAposa-

$tefan Gr. Berechet

XVI

toate bucatel(e) si I gOleata, si sd-i lucrat(i) ce-i va tribal. Si de

nimenilea opreal() s n'aib. Aceas j ta v gresc domnia mea.
11m4K0
latT. 110 rl r(o)c(fto)A(vr)r,(a)ffill. 14 tic fAAt 01
A4
r(o)c(no)A(cT)E(4)Auf.

OH,

KO AT

Huc

Bucuresti,

Oh(tombrie)

Alf

No:

,f-ffrs" 1), 2).

X.

Doua citatii.
Cartea lui Radul Mihnea, domnul Moldovei, porunceste lui Onciul din Itrinesti sa dea zi de judecata lui
Istrate, feciorul Hargi, cu $tefan, feciorul Damienesii.
Data la Harldu In 20. X 1625 (7134).
a). t 11w NAL 3) go/K0AA s[o]muto minPi[o]cfrilo rfocjnfo]Aftqp, 3fA1AH
4). Scriem domnia mea la sluga I noastr la Onciul din
Itrinesti. 'Amu-0 stire c domnii mele s'au jAluit cest om anume

iiioAAAKcico

Istrate, feciorul Hri, pre $t[enan ai Dmieneas[ei], zicand in naintea domnii mele ca-i irnpresur o parte de ocina din VArtopel[e]. Pentr'aceastd dacci vei vedea cartea domnii mele, iar tu s
aibi I a da zi lui .tefan si cu Istfr Jati, sei-si actual ,57efan uricele
innaintea I domnii mele, sci se gild cine i-au vcindut acel loc.
Aceasta-ti scria si intr'alt chip I sd nu faci. i hdrtie de zi lath
sci le faci, s li se stie ziva. HHsi Hf MAK. r[OC]r1[0]411]H% rs. 5).
6) Hrlu, 7134 (-=1625) Oct[ornvrie] 20.
I

Dumitrascu Stefan vel log[o]f[elt

gH[HA] 7).

1) Altfel sd nu fie. DupA cuvAntul doinniel mele sA fie. Insusi domnia

mea am spus. Scris la Bucuresti, luna Oct. 29 zile, in anul 7136.
2) loan Bianu Documente romnq(i" p. I tom. I, fasc. 1-2. Bucuresti
1907, pp. 142 -43.
') Radu Mihnea: Aug. 1616-4. II, 1619.
4) lo Radul Voevod, cu mila lui Dumnezeu, dornn al pAmAritului moldovenesc.

I) Astfel nu va fi Domnul a zis.

') la
') a Invatat.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RomnI p8na In secolul al XVIII-lea

XVII

Xl.

Antioh Cantemir') porunceste ca boerii : Ilie stolnicul

cel mare si Solomon Costache strarul sd se Infatiseze

dupd 11 saptAmni la divan cu toate actele pentru rnosia
Pogana. Porunca este data in 11. II. 1697.
b). Hw

Ilwaox

3fMAII AWAAARCK011 2)

NONCTLIWTHIVE 130EROAA, g[43!*i

facem

iiiHnovrlio, rocnoisarh

stire cu aceast carte a domiei meale

precum s-au pus zi anaintea domniei meali boiarii nostri Hie

stolnicul cel mare .si cu Solomon Costache strariul ca s-si aduca
toate dreasdle ce au pe sat pentru Pogana i sa stea de WA' la
divanul domniei miali in patru sptAmni, iar carile nu-si va aduce dreasle la zi s va da rdmas din tot giudetul tAri. Aceasta
facem stire".
Vel logof.3)".

11)

XII.

0 procedurd complecta de judecatd domneascd in una

si aceiasi afacere.
Gheorghe *tefan, domnul Moldovei, d in 16 August
1656, porunca lui Dumitrasco Dragutescul, prcalabul
Sucevei, s cerceteze afacerea dintre Pelin vistiernicul si
fratii lui cu Murgestii asupra satului Mihalciul din ocolul
Cernautilor. Domnitorul expune prcalabului coprinsul
documentelor de Ia domnii de mai Inainte, prezentate de
ambele prti in litigiu. Nu-i crede pe cuvnt si de aceia
d lege Murgestilor 24 jurtori, pre rdvas domnesc, scris
de marele logofdt, ca sa jure cd satul Mihalciul nu este
al lui Pelin. Prcalabul este dator s Instiinteze pe domn
dac vor jura asa cum le porunceste sau altfel. Juratorii
sunt datori sa-si pund pecetile lor spre credinta domnului.
1) 18. XII. 1695-14 IX 1700.
2) Io Antioh Constantin (Canternir) voevod, cu mila lui Durnnezeu,
domn al pamantului moldovenesc
') loan Bianu: Documente romiine.gi" torn. 1, fasc. 1-2, 1576-1632,
Buc. 1907, p.p. 109-110.

www.dacoromanica.ro

XVIII

a). nilw

$tefan Gr. Berechet

rEwprif CTE+AH I) ki0fROAA, /1111AOCTIN

somTtio, rocriomph smum

Mumma 2), scrim domniea mea la boiarinul nostru, la Dumitrasco

Dragutascul, pArcalabul de Suceava. Damu-ti stire pentru o par
ce avura inaintea domniei mele: boiarinul nostru Pelin vistiiarnicul
si Gherman 1 i Simion de $ileseu cu toti Murgestii pentru sat pen-tru Mihalciu, ce iaste aproape de targul Cernautilor; zicand boiarinul nostru Pelin vistiiarnicul i cu Gherrnan si Simion de $ileseu, cum acela sat Mihalciul le iaste lor drept de mosie si-I tin
Murgestii cu impresurAtura. $i ne-au arAtat si un zapis de la

Costantin von 3), facut pre multe ocine a lor, sentracel zapis
scrie i satul Mihalciul. $i asa scrie cum acel sat Mihalciul 1-au
fost .cumparat Gavril Motocel, mosul vistiiarnicului Pelin si al de
Gherman de la Ilea vamasul. $i zapisa ce-au fost de pre atuncea
au perit. $i le-au facut Costantin von acel zapis de intaritura
preste toate ocinile lor, ce le-au fost perit zapisale. lara Murgestii
asea le-a rAspuns lor inaintea domniei meale, Cum acel sat Mihalciul le iaste lor schimbatura de la $tefan voda Tomsea ) cu satul
lor cu Solca. $i asea au zis, cum acel sat Mihalciul au fost sat
domnesc, ascultator catra ocolul Cernautilor, pana cand 1-au schim-

bat cu satul cu Solca. i au adus si multi oameni buni de pre

acolea, de au nuirturisit inaintea noastrd, cum ei stiu c satul Mihalciul au fost tot sat domnesc de ocol, si nu stiu sd hie finut nice
ddneaorea acel sat mosiile de Pelin vi.stern!cul si a lui Gherman
si a altor samenfii a lor, nice Ma inte de Costantin vodd, nice
dupd ce scrie acel zapis de la Costantin vodd, ce-1 aratd acmu,
ce an fost tot sat de ocol domnesc pcind ce 1-au dat 'tefan vodd,
Murgestilor. Iata boiarinul nostru Pelin vist. i cu fratii sat asea
au zis; cum au avut ei o mow a lor anume Maricuta, fata lui
Gavril Motocel i o au tinut-o Stoian useariul. $i au tinut Stoian
useariul i acel sat Mihalciul pana ce 1-au Mat $tefan von'. Dect
domnia mea si cu tot svatul nostru n-am crezut nice pre unii, asea
graind numai cu gurile, Ce Wei c te-am ales pre dumneata si la
(inutul Cerndufilor. 5i le-am socotit lor leagia intracesta chip: sci
aducd Murgestii 24 de oameni buni, megiiasi, cari sant scrisi (ntr'un
13. IV-8. V. 1653; 16. VII 1633-13. III. 1658.
2) lo Gheorghe Stefan voevod, cu mila lui D-zeu, domn al plmntului
')

Moldovei.

3) Constantin MovilA: Oct. 1607-20 Xl. 1611.

3) Stefan Tomsa: 20.XI. 1611-22.X1. 1615.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane" in secolul al XVIII-lea

XIX

izvod, iscdlit de cinstit boiarinul nostril lonasco, logofatul cel mare,

sd glare acei oameni cum n-au finut acel sat mosiile de Pelin si
nu le-au fost lor cumpdrdturd de la Ilea vamdsul, precum scrie in
zapisul de la Costantin vodd, si de cdnd easte feicut acel zapis de
rudele br. Deci de or giura acei oameni intracesta chip, iard dumneata sd faci o mdrturie iscdlitd si cu pecefile acelor giurdtori.
lard de n-or vrea s glare acei oameni intraesta chip si precum or
zice -Si or marturisi iard sd ne dai sure. Aceasta scrie domnia mea.
Si s fii sAnAtos.
X MC, ,3m4s4, AK. ST 9."

Aft
car

lonasco Rusul, vel logofdt 2/".

XIII .

Hotdrdrea jurdtorilor din 7. IX. 1656.

PArcAlabul adund pe cei 24 jurAtori dupd acel rva domnesc pe care-i numeste cu numele i pronumele
lor. Ei jurA toti cujurdmantul cel mare pe sf. evanghelie
pi cruce in bisericA cd satul Mihalciul nu a apartinut lui

Pelin niciodat, ci a fost un sat domnesc. Se iscAleste

fiecare i aplicA sigiliul nurnai cinci din ei.
b) Eu Dumitrasco DrAgutescul, parcalabul de tanutul Suceavei,

dau stire cu aceastA scrisoare a noastr, cum au venit

la noi

Pelin vistiiarnicul si Gligorasco Gherman i Simion, feciorul lui

Dumitrasco din llisesti i alte rude a lor, cu cinstit cartea marit
sale lui vodA ca sA strAngem oameni buni i bAtrAni, slugi dornnesti, de sA-i intrebAm de sat de Mihalciul a cui a fost de movie.

Deci noi am strAns, pre un izvod, ce l-au fost adus de la logofAtul cel mare, anume: pre PAntelei Barbovskii si pre Isac Cucoreanul i PAtrasco TAntA i Gheorghie Cucoreanul i Necorit Brah.
Gorcea de Vobcine i Tomac din Voloca i Gligorie CAzAcel
') La lasi, anul 7164 Av(gust) 16.
2) B. Petriceicu-lialjdeu: Archiva istoricd a Romdatei", torn, III, Bucuresti, 1867, pag 230.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

XX

din Lucavat i Bercea de acolo i Vasilie den Lehaiceani i Isac

de Calinesti si Isac de Cerneaut i Patrasco Lastuuca si Miron
Savascu si Vasilic den Babesti i Costin de Plesinti si Ilea den
Ivancauti i Vasilie den Costesti si Niculai Tudan i Cazacul de
Starojine i Costin den Barbesti i Todan den Costesti. Deci noi

i-am strans 24 de slugi domnesti, cari sunt scrisi mai sus ?i i-am
intrebat cu giuramnt mare si ei asea au giurat toti pre sfanta
evanghelie si pre sfanta cruce in sfanta besearecd, cum stiu ei cu
sufletele lor, cum acel sat nu I-au pint mosii lui Pe lin si a lui
Gligorasco si a lui Simion, nici 1-au cumpd rat mosul lor, Gavril
Mo(ocel, de la Ilea vamdsul, nici 1-au tanut Stoian useariul, nici
ddniloard, ce 1-au apucat den pdrin(ii lor c-au fost domnesc pad
la Stefan vodd Tomsea. Si Stefan vodd 1-au dat mdnOstirei Soled.
lar vIddica Evloghie ) si cu calugarii de la Solca 1-au schimbat
de au dat Mihalciul Murgestilor pre sat pre Solca. Asea au giurat
toti aceale slugi domnesti pre sfanta cruce si pre sfanta evanghelie
in sfanta beseareca, cum n-au tanut rnosii lor nici datiaoara, nici
Stoian; ce-au fost domnesc de ocol la Cernauti, De aceasta darn
stire si pre mai mare credinta ne-am pus toti pecetile i iscAliturilepre acest zapis al nostru. Si zapis inca au aratat la noi de la
Radu voda 2), cum s-au schimbat vladica Evloghie si- clugarii de.
Solca cu Murgestii de le-au dat Milialciul pre Solca. $i giuramantui au fost in targ in Sireat, Aphpr ,3oN, cm. 3 3).
Semnaturi t Pantelie, Isac Cucoran sam, Nicorit Brah iscal,
Az 5) lonasco, Pilat, Ilea... az VaSilie den Lehuceani.
Puneri de deget : Costin cv. 6) Vascauti, Cazacul WT 7) Storojinet, Ion Todan, Costesti, Costin, Vasilie Lastuca, Patrasco
Lastuca, Vasilie ot Costesti, Nicolai Ceodan (?), Gligorii Cazacel,

Berce, Patrasco Tanta, Vasilie ot Lucavat, Gorcea ot Volcinet,

Miron Savascul, Vasilie Tomca9 )".
Cinci peceti.
1) c, 1623c. 1627.
1) Radu Mihnea: Aug. 1623--23. I. 1626.
1) anul 7165 (1656) Sept. 7.
6) insumi; 5 Eu; 6) din; ') de la.
6) B. Petriceicu-I-Ndu: Archiva istoricd a Romdniei" tom. III, Bucuresti 1E67, pag. 233.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani 'Dana tn secolul al XVIH-lea

XXI

XIV.

Cartea domneascd de intdrire din 5. II. 1657.

Domnul Moldovei, Gheorghe Stefan, da, in 5. IL
1657, o carte prin care se arata amanuntit tot istoricul
procesului i marturia celor 24 juratori, data in biserica
din Siret cu privire la mosia Mihalciul, Inaintea lui Dumitrasco Dragutescul, parcalabul de Suceava.
c). He rEwprif 1Th4mi soEso,s,a, GowTte) munocrrho, rocno96 3014111 MOApaKoH 1), adecd s'au pArAt de fatd inaintea noastrd sinnaintea a tot
svatul nostru, boiarinul nostru, Pe lin vistiiarnicul si Gligorasco

Gherman de Ilisdsti i Sirnion de Sinehdu si cu alte sAmentii a

lor cu slugile noastre cu Ipatie Murgulet si cu Neculai si cu
Nacul cornisul si cu . . . ficiorii lui Stefan Murgulet i cu alti frati
a lor, pentru sat, pentru Mihalciul, ce iaste in finutul Cerndutilor pre
valea ce sd chiamd Corovia : zicAnd boiarinul nostru Pelin vistiiarnicul i cu altele sdmntii a lui ce-s mai sus scrlsi, cum acel sat
Mihalciul le iaste lor drept de mosie, cumpArdturd mosului lor

Gavril Motocel de la Ilea vamesul. IarA Ilei vamdsului i-au fost

danie de la bAtrAnul Stefan vodA 2), si-1 tin Murgestii iArA de ispravA '). Si au ardtat si un zapis de la Costantin vodd, iscdlit de
Ureache ce-au fost vornic, scriind pre alte ocine a lor. $i scria
intr'acel zapis i Mihalciul. lard slugile noastre ce sant mai sus
toti Murgestii, i asea au dat samd inaintea noastrd, cum
acel sat Mihalciul le iaste lor schimbdturd cu Stefan vodd Tomsea,
cu satul lor, cu Solca, din finutul Suceavei. $i ne-au ardtat si uric
de la Stefan vodd de schimbdturd si intdrituri de pre la alti domni
ce-au fost pre urmd, scriind in uricul de la Stefan vodd i 'ntdriturile de pre la alti domni, cum acest sat Mihalciul au fost drept
domnesc de ocolul tArgului Cerndutilor.

Deci domnia mea si cu tot svatul nostru am socotit: de

vreame ce a hi fost cumpArAturd acel sat Mihalciul mosilor boiarinului nostru lui Pelin vistiiarnicul si altor sdmintii a lui, 1-or
') lo Gheorghe tefan voevod, cu niila lui Duinnezeu, domn al Omantului moldovenesc.
2) $tefan cel mare.

') act, document

www.dacoromanica.ro

XXII

Btefan Gr. Berechet

lor *i or *ti oamenii *i boiarii de

acel tinut de or hi tinut mo*ii lor *i pArintii lor vreodAnAoar. Ce
am fAcut cartea domniei meale la boiarinul nostru, la Durnitra*co
DragutAscul, pArcAlabul de SuceavA, *i la oameni de cinste *i
boiari de fait, de aceale tinuturi megia*i acelui loc, la douAzeci *i
patru, anume : PAnteleiul Barboski *i Isac Cucoranul *i PAtravo
Tinta *i Gheorghie Cucoranul *i NicoritA Brah. *i Gorcea de Volhi tinut mo*ii lor *i pArintii

cinet *i Tomca de Voloca *i Gligorie CAzAcel din Lucavat *i Bercea

de acolo *i Vasilie de acolo *i Vasilie din LehAiceani *i Isac de

PAtravo Lastuuca *i Miron SAvAscul *i Vasilie de

CAbe*ti *i Costin de Ple,inti *i Ilea din IvAncAuti *i Vasilie din

CernAuti *i

Coste*ti *i Neculai Tudan *i CAzacul de StorojAnet *i Costin din

BArbe*ti *i Tudan din Coste*ti, ca sA sA strAngA toti ace*ti oameni
buni la boiarinul nostru ce scriem mai sus, Dumitravu DrAgutascul *i sA mArturisascA drept precum or *ti cu sufletele lor, de
rAndul acelui sat Mihalciul : tinutu-l-au mo*ii sau pArintii boiarinului nostru lui Pelin vist. *i a sAmentiilor lui ? $i fostu-l-au
cumpArat de la acel lle vamA*ul ? $i Ilei vamA*ul fostu-i-au danie
de la vreun domn ? $i precum or sti or *i mArturisi. SA-i clued in
sfAnta besearecA sA *i giure pre sfAnta evanghelie. Si-n ce chip
or mArturisi *i or giura sA fad o mArturie de la toti cu pecetile
*i iscAliturile lor s ne dea *tire.
Deci cAnd au fost dupA aceia, trimisu-ne-au scrisoare boiarinul nostril, Dumitravo DrAgutascul, pArcAlabul, *i. cu ace*ti
oameni buni, ce scriu mai sus, scriind cum au giurat toti pre
sfAnta evanghelie inaintea boiarinului nostru lui Pelin vist. *i a
sAmentiilor lui, cum ei nu *tiu sA hie tinut nice danAoarA mo*ii
sau pArintii boiarinului nostru lui Pelin vist. *i altor sAmentii a
lui, ce pAnA la $tefan vodA Tomea au fost acel sat tot domnesc
de ocolul tArgului CernAutilor. larA atuncea la $tefan vodA, au
fAcut schimbAturA, precum scriem mai sus cu satul Solca cu Murgestii.
Deci domnia mea, dacA am vAzut mArturiia acelor oameni buni

cu tot svatul nostru am crezut, si au rdmas boiarinut nostru Pelin

vistiiarnicul si cu samentiite lui dinaintea noastrd si din toatd leagea
tared. lard stugile noastre Murgestii, ce mai sus scrim, ei s'au indreptat. ,i si-au pus fierdia in visitiiariul donmiei meale. Deci ca
sA fie *i de la noi slugilor noastre Murge*tilor acela sat Mihalciul

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornni Dn'a in secolul al XVIII-lea

XXIII

dreapta oda si rnosie, neruseit nice clanaoara in veaci. $i alt nime

Mk
sa nu sa amestece. c..a1141 rOCH044,HWis Kf AAVII.

Tt WHTA ittTA ,f3ne,

g MC, +16. I ANN 1).

Ionasco Rusul, vel logoft.

Con* i)".

XV.

Divanul lui Gheorghe ,tefan dd .i el o carte de judecatd in aceiai afacere.

Boerii din divanul lui Gheorghe $tefan, domnul
Moldovei, dau la Iai, in 10.11. 1657, o carte de judecat fra-

tilor Murgeti prin care li se confirrn c' au ctigat satul

Mihalciul in procesul ce 1-au avut cu Pe lin vistiernicul

i

fratii acestuia. In aceast carte de judecat se arat

deasemenea tot istoricul acestui proces.

ci) Cf oyso MI.1 3) Ionasco Rusul, vel log[o]f[a]t si Stefan Boul,
vel dvornic IkOAH'tH 3IMAH 4) i Vasilie Hatman i parcalab Suceavskii i Dabijea vel dvornic aliwnkf 31mg 6) i Ilie $eptelici, vel postelnic i Gligorie Rusul vel spatar i Neculai Moghildea vel ceasnic

i Solomon Barldeanu vel vistiiarnic i Darie Carbat vel comis i

Hrisoscul vel medelnicear i Miron Ciogolea vel clucear i Coste
Motoc vel sulgear i Grumazea vel armas i Antiohie aga i Neculai
Buhus treti 7) log[o]fralt i Vasilie Soldan jitnicear i Dumitrasco
Rosca i Stroescul i Rugina Aliofifiq rnoTHT H HH1N 60A1e1 H 6THT
KIZHAFCKi WT ,4691 rOCHOAHHt Irv) MHAOCT68), scriem si marturisim cu
1) Insui

domnul a poruncit. Cursul anilor 7165, la Iasi, Febr. in 5 zile.

2) Yezi B. Petriceicu-Hjdeu : Archivo istoricd a Romdniei" tom

Bucuresti, 1867, p.p 236-7.

III

') latA noi

') Wei de jos

') i

') Wei de sus

') al treilea
') vornici de gloatA si alti boeri si fii de boeri din curtea milei lui
domnesti,

www.dacoromanica.ro

XXIV

$tefan Gr Berechet

ceastd carte a noastrd cum au vinit inaintea mdriei sale Domnu

nostru vinaintea noastrd dumnealui Pe lin vistiiarnicul i Gligoravco

Gherman de IWO i cu alti frati a lor $i au pArdt de fatd pre

ficiorii Murgevtilor, pentru sat, pentru Mihalciu, ce-i in tinutul
CernAutilor, in ocolul tArgului, zicand dumnealui Pe lin vistiiarnicul

cu fratii sdi, ce scrie mai sus, cum acel sat Mihalciul le iaste
lor dreaptd movie, cumpArdturd movului tor, lui Gavril Motocel,
de la Ilea vamevul; iard Ilei vamevului i-au fost dare de la bdpi

trdnul Stefan vodd, vi-1 tin Murgevtii cu impresurAturd. lard Murgevtii asea au dat samd inaintea mdriei sale Domnu nostru inaintea noastrA, cum ei acel sat Mihalciu ii tin cl le iaste schimbdturd' cu Stefan von' Tomvea cu satul lor, cu Solca, carele 1-au
dat Stefan vodd mdnAstirei sale SolcAi. Si le-au dat lor pentru
sat, pentru Solca, satul Mihalciul, ce scrie mai sus, fiind sat
domnesc de ocolul Cerndutilor, i nimdrui n-au fost dat, ce au
fost tot pre sama domniascd pAnd intracea vreame. Deci Murgevtii au ardtat vi uric de la Stefan \Todd vintdrituri de pre la alti
domni, ce-au fost mai pre urmd, scriind cum au fdcut schimb cu
Murge$tii, precum zicem mai sus.
Deci manila sa, Domnu nostru, fAcutu-le-au leage pe dreptate vi lard de grabd, v-au fdcut cinstitd cartea mdriei sale, la
Dumitravco Dragutdscul, pArcdlabul de Suceavd, vi 24 de oameni
slugi domnevti i boiari de tard, megiavi, din pregiurul aceluia
sat Mihalciul, s caute acei oameni buni cu sufletele lor, cum or vti
cu dreptul, de rAndul acelui sat Mihalciul, a cui a fost, vi cum
au apucat ei din movii lor vi din pdrintii lor, tinut-au acel sat
rnovii lui Pelin vistiiarnicul vi a fratilor sdi, ce scriu mai sus, vi
fost-au acel sat dat de la Stefan vodd ilei vaindsului vi de la
Ilea vamdvul fostu-l-au cumparat Gavril Motocel, rnovul lor, pre-

cum zic ei au ba? Si precum or vti cu sufletele !or sd

giure

pre sfAnta evanghelie in ce chip or vti, i sd facd de la anvil de

la toti mrturie cu isaiturile i cu pecetile lor, sd dea vtire mAriei sale Domnu nostru. Acolo ei s'au sham acei oameni buni

toti vi au socotit i au fdcut mdrturie de la dAnvii cu jurAmAnt

mare, cum ei din movii lor vi din pArintii lor au apucat acel sat
Mihalciu tot sat de ocol vi pre sama domneascd, pAnd ce 1-au
dat Stefan von. Murgevtilor, pentru satul lor, pentru Solca. lard'
ei nu vtiu, nIce au aitzit sd fie tinut movii sau pdrintii visiiarni-

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

XXV

i a fratilor sai, ce scriu mai sus. Deci acea mrturie

de la acei oameni buni, maria sa, Domnu nostru, au crezut-o, i
noi toti i le-au fAcut marla sa, Domnu nostru, dires de pArd i
de indreptare la mdnule Murgetilor pentru aceaia i noi, dupd
cum tim, cd drept a mdrturisi nu-i pacat, fdcut-am i de la noi
aceastd mrturie la mdnule Murgetilor, ca s le fie lor de cre-.
dinta indreptare. Pentru aceast pArd s nu-i prascd in veaci.
Pentru credintd toti am iscdlit. Si eu Cont4, uricariul, am scris,
s se tie, V Mc, n[,k]'r ,geg, Os 11).
cului Pe lin

IscAliturile: Az 2) vel log[o]f[ajt. Az loan Boul vel vornic. Az

Vasilie hatman iscal. Dabijea vel vor. Az Septelici vel post. Az
Gligoraco Rusul vel spat. Az Hrisoscul vel med. iscal. Costantin Motoc vel sul. iscal. Az Grumazea vel arma iscal. Az Antiohie
aga iscal. Az Nicol log[o]f[d]t iscal... Stroescul vornic. Az Rugind
vornic glotnii. Az Dumitraco Rwa vornic. Az Soldan jitnicear" 3).
B

XVI.

Judecati civile i hotrhri de divan.

lancul vodd Sasul4) judecd cu divanul procesul dintre Baota i Dragan Cioplan pentru satul Bodeti, catigand Baota, care-i pune fierae. Cartea de judecata
este data la Suceava in 10.111, 1582.
,,-1- iw TAHINA 130EKOMI 6[013ZiE1-0 Ai[H]n[o]cTfo, dolen[ol--

A[alr 3fAimi Atommuicon,, (um IIIHAoui

HAWHAM I 60A+tH

TIrmic tusa Ba

plA HAMH H liplA

MOAA4KCICOH1 EA1HOT H AlAFAH 104114H

emm wto noitiwk Eompiii, I

HA EfiCT,H11,%.

(ters i scris deasupra KpalioKrk) g mom, H.hauu,Itom yo

ntomA Top am) 1rtrul4%1 KkAT 110A14H ArArati.

TAW Hp0AAA,

WH 1 CEA BAWOT BA rEAAM CTO 311aT IIHA31-1 rOTOKH If

1) La Iai, anul 7165, Feb, 10.
2) eu

1) B. Petriceicu-Hajdu: Archiva istoricd a Romdniei" torn. III Bucu-reti 1867, pp. 238-9.
') 21. XI. 1579Aug. 1582 (t Septembre).

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

XXVI

TT II IIHF11311 g pgicti Fittriito I UMW CTO

3AAT WT tirkA HAMM A It'EAA etT MM." A ,,Aprau IOAHAH

311111ATHIt IGAUIOT

WH TrtrAA HA LAWOT HMCO ALH WEI

KfIATHA eMg 11HH+3H

HA3AA H HAAAET HX A[E]ilk IltEA HAMM,' KAM) ACH WH KtATHA 6eIN

I ICTsAA &HA HA A[E]Hlo A ,A,rarmi loAnart HE

0HH+3H
tia3aA: yo 30CTAA 1-10AHAW A EAWOT
BpATHA ektg
glAKHAHM H DOCTAKHA COM 4.91TH lichA HAMEL, Ilporrow AA
IMAM' ArrAH 110AHAH irk I rATH HAH A06HECATH HAH
HE
ApgrHMH HAMEHEEX F1ruti, BAAOBATH HA BALHOTn 3A BOAELP
1111A3H

HA3A,40

Hiork,A, CHM MICTOM HAWEAW. I

IIHt g CgtIAK. Mar T. Ark T 034.

t EMH4H E0ArkpH (UT AKOk. gMHAHe

Maim Mit 1)".

TRADUCERE
rnila lui Durnnezeu, domn al trei
Moldovei; iatA venit-au inaintea noastrA i inaintea boerilor nostri
moldoveni, Basot i DrAgan Ciolpan i s'au pardt arnAndoi pentru un sat anume Bodesti de pe CracAu din tinutul NearMului, pe
care 1-a vAndut GheorghitA, fratele lui Ciolpan DrAgan. Astfel c
-a vandut el ills11.5i lui Basotd pentru 700 zloti, bani, gata, si a

Io lancul voevod, Cu

IplAtit BasotA acei bani in m'Ainile lui Gheorghita 700 zloti inaintea

noastrA. lar and a fost acum, DrAgan Ciolpan a pArAt pe Basot

cum a i-ar fi intors lui banii inapoi, si au avut ei zi inaintea

noastra, cum CA i-au intors banii. lui inclArAt. lar and a fost la
zi, DrAgan Ciolpan nu i-a intors banii indArAt; ci a rArnas Ciol-

pan ,(de judecatA). lar BasotA s'a indreptat si si-a pus siesi ferde
inaintea noastrA. Pentru aceia sA nu mai aibd DrAgan Ciolpan a
mai Ora sau alte neamuri ale lui Gheorghita a mai invAlui pe
Basot pentru Bodesti inaintea acestei cArti a noastre.
Scris in Suceava. Marte 10, anul 7090.
Marii boeri de la curte au invAtat.
Marcu a scris".

') Gh. GhibAnescu: nIspisoace i zapise" vol. I, p. 1, lai 1906, pag. 159.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani rAna to secolul al XVIII-lea

XXVII

XVII.

Petru vodd Schiopul ') cu divanul confirmd lui Toader Basot stpanirea pe juinAtate din satul Dncesti si
jumAtate din satul Bodesti, fiind cumprate de la Gheor-

ghit cu 100 zloti ttdrsti. Confirmarea se dd !la Iai

in 29. VI, 1586.
t Burp% KOEKOAAn K[0]WiEFO N[10[0CTTE.0 r[0]C11[0]A[A]rs
3EMAH MWMAKCKOHI W2K Form I nrk HAMH H HttA HAWHMH AlWA.
AAKCKHMH

t[H]

Ttaic

KOArkpHn KEAHKHAW II AU I MUSK, citvra HAW liltrIfil/K

I

HIS

110AHAft, KH011

irtatimg

11 AkKAAA6

110

er0

01,09/0F0 KOAFIDI HFISHM HEH0HAWAEH1A HHITICHAOKAH. H Hp0AAA

IltAK01-0 WTHHHg H ArkAHIN WT FICEIHKHATE 3A INCIEWHOlk

tK01.0

`ITO I HAW ArLA ero, IIIAHAtS

HAtKAAAK1 WT CTAtAro OTI-

4aHA KOEKOAH,--110AOKHHA CEAA WT AVNEW H nOAOKHFIA CEAO

WT EOANIA 'ITO HA I RpAKOKA TA FrAAA CAVSFY HAWEAI TVAAffb

BIAHOTAn 6HKWEH FMK I Hump 3A eAHA THC1H, 3AAT TATAr

CKHX. H K71CTA1Wk Writ HAW TVAA9

BAWOTA", 6HKWEH 1111K.

Mill. II 3AHAATHA Vtfl HC flOAHA TOTH I

5H

KHWHHCAHHTH

111IN'11

OA 3AAT TATICKHX V 'NM CAgSrli HAMMY I F+prtitcx

OM" C[H]ll'A YOMIAHn WT rip+A

Arkpb

HAAiH

H 1111+A HAWHMH Ko-

Tithi WE KAKO AA CAT CAVSH HAWEA TVAAEt EAW0Thrsq,

HHKIIH9A411 TOTH firkArIEH1H AK+ 110AOKHHH CEAAp

110AOKHHA rEAO I WT ,21,71H914.1 H HOAOKHHA CEAO WT BOAElfli "ITO
KHKWIF1

HA Kpaicoa I H ra KUM A0X0A0M. H HH AA C[e]

17[0]C[110]A[H]1171 KA3AA. IIHI

$i

HE gMHWAETs

1141 KATO 05k1A1 10H

Kr4),..

OTpOHY KEA Alt/rot:1)1T gvl H HCKAA.

gYHHHTE eMg gjIHK.

HWHAWKO" 2).

9 1-a domnie : lunie 1574-23. XI. 1577 ; 2-a domnle : 1. I. 1578-21..

Xl. 1579 0 a 3-a domnie : 1582-29. VIII. 1591.
11 Gh. GhilAnescu spisoace qi wise", vol. 1, p. 1, 1a0, pag. 171,

www.dacoromanica.ro

XXVIII

Btefan Gr. Berechet

TR ADUCERE

Petru voevod, cu mita lui Dumnezeu, domn al Wei Moldoi inaintea boerilor nostri
moldoveni, man i mici, sluga noastr GheorghitA cliac, fiul lui
Ciolpan, nepot $andrului pArcAlab, de a lui bund voe, de nimeni
silit nici invAluit si a vAndut a sa dreaptA ocinA i mosie din
privilegiile de cumpArAturA, pe care le-a avut bunicul sAu, Sandru pArcAlabul, de la bAtrAnul Stefan voevod, jumAtate de sat din
DAncestl, i jumAtate sat din Bodesti, ce-i pe CracAu. Aceia au
vAndut slugei noastre lui Teoder BasotA, fost pivnicer, pentru una
mie zloti tAtArAsti. $i s'a sculat sluga noastrk Teoder BasotA, fost
pivnicer, si a plAtit toti acei mai sus scrisi 1000 zloti tAtArAsti deplin in mAnile slugei noastre, lui GheorghitA diacul, fiul lui Ciolpan, inaintea noastrA i inaintea boerilor nostri, pentr'aceia ca s-i
fie slugei noastre, lui Teoder Basoth, fost pivnicer, acele douA jumatAti de sate, jumAtate de sat din DAncesti i jumAtate de sat
din Bodesti, ce-i pe CracAu, cu toate veniturile. Altul s nu se
amestece. Scris in lasi in anul 6094, lunie 29.
Domnul a spus.
Stroici marele logolat a invatat i iscAlit.
Faceti-i uric.
lonasco4.
vei, iatA cA a venit inaintea noastrA

XVIII.

Eremia Movil ') d cu divanul castig de cauzd fii-

lor lui Toader Basota la judecata ce au avut cu Drgan i Patrasco Cioplan pentru jumatatile de sat Dancesti i. Bodesti de pe Cracdu. Se pune fierae de 24
zloti. Afacerea a trecut de 4 ori prin divanul domnesc.
.Cartea de judecata s'a dat la Iasi, in 18.111. 1603.

Ilw 6I&jiM Mom/tit 110IKOAA;) 6[0]:KTUO m[H]a[o]vrilo,

r[olen[o]A[a]ra 3EMAH MOMAKCISOHn W
HtTHAOlia I OA HAMM H Irlp+A OyCHAIH HAWHAUI MOAAMICKHMH 60A`hri KEAHKHA1H H
MAAHMH1 I HAWN

arti: Ararat' liOARAH H C[H]HOKE ero H

6fIATA-

Hin ero, ihTtALLIKO ATIAK1 CHIA FArHuis I H ArAAH HA CAgTR HAWN fiiHrH H rtitUrif H 10pAIIIKO t[HIHOHE TOAA9 EALUOT
1) Aug. 1595-10. VII. 1606.

www.dacoromanica.ro

XXIX

Judecata la Romni parl In secolul al XV111-lea

KU EINKF111`1At

f AAT

110AOKHHA

CEAA WT ,A,ZIPIELIIH H 110AOKHHA

I g RkAKOKrk V KO,
AOCT HEA1E4K0A1g `ITO INI1HA HX BAWOT WT Pk/AVIV% W4"11,
INTIIANIKO fIEINI II AAS IlpiXOAHTA HM KtATHTH T111 IIHHI3H
tEitA WT BOAE11111 HA ifpAISOK'h H

C71

MAHH

JIAAT THX WTHH111/1 110HEX CAT HAI I AlAHHHgl A C[I1]HOKE BANIOT

FlOCTAKHAH nrkA HAMII frKHAIE 3A ANEW WT IIETkA KOEKOAA

H
110T9171:KAEHTE MIT r[o]c[no]A[m]KaAiti, KAKO INIMA BANIOT
I

THX WTHHHH 3A yte3AATH WT 'art-WA H IWI1HA I HX WCIIM

i/AKHO H CHOKA CKOHM II%TpAIBKO CFA ITIktrifil, H WT fIrkKOAHKO

AT I WT 3i ArkTA CgT ViIIPIEHH H INHAEHH H AOHAEWE AWE

EAWOT :Kn. W1111 HE KIIATHAH eAly EIHI1E3H HHO r[o]c[nojAI

ICT1KNA111 HCKAXOM KM npIKHATtax `ITO HAMAN 3A Kovno; MIT

H NOTKrAWAEHIE WT r[o]c[no]A[N]K[a]Mii H
TAKO WKIIILTOXOM C'A HAIIIHAI CVATOM H exAoAn r[o]c[no1AHET1SA KOEKOAT

[CT1K[A]h1H AX MIT TOAHKO Krlink el; COKH g(I11`111/111 eAFIO HW

K7,AA erg' CAM

HE FlpHX0AHTCli KM KtATHTH HHM moropm pA3CrITH KM DOAO K7IAA 011111E BAWOT AZHK HE 191ATHAH emv,

KHA1121X.
11AEHTEI

I A NH f1OKA3ATH KH1119EYEHHOH HX TOKMON H RHIN.Heic AA HMA1OT AEt I WATH yeti mtvrrli KAKO 1101ChAANT

HAI IltHKHATE. TIIM flAAT HAWK CAVIII Artrali lioAnati H C[H]i10KE

ero H Kript ero IIVIIAlliK0 Alt-MC 30CTAMI WT ll'ACEr0 HALLIEr

3m50fia; A CA1011 HAWK MTH H rHtt/priE H 10JIAIIIKOI WHH
11?I1fAKHAHC WT [10;A HAMM. II NOCTAKIIAH
COK1-1 011240 i a 3AAT
1

HHO WT VAAA HA FIrliA AA HE HAIM-0T Krum TAVATII HHKOAHW I

HA KIM A H11 AOEHKATHI NH WHHi AHH MI HHISTO WT ([11JHOIKE
HAF1 WT 11AEMEHHISOKE Eir

HA WT KOAHKO

KilATH

I !WHEW HE ArAAHC HA emni ANKAtii

HA tIETHri AHKAH -T-LI'MHC H CKE

11

30CTM111 HH AA C (1H VAI/1111AET

IIHC v. nu, ArkT x`SiTAil Mar 171.

epfAiTA KOIKOM

HCKAA ()Tr:MY KEA AWV04ET.

t AVAIHTFO"

1) Gh. GhibAnescu: nIspisoace .i zaptse", vol. I, p. II, 1907, Iasi pp. 1011.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr Berechet

XXX

TRADUCERE
Io Eremia MovilA voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn
tArei Moldovei, led cA au venit inaintea noastrA *i inaintea tuturor boerilor no*tri moldoveni, mari *i mici, ale noastre slugi DrAgan Ciolpan, *i fii sAi, *i nepotul sail de frate PAtra*co diac fiul
lui GheorghitA

*i au parat pe slugile noastre, pe Miron *i pe

Gheorghie *i pe Itira*co, fiii lui Toader BasotA, biv pivnicer, pentru jumatate de sat din DAnce*ti *i jumatate de sat din Bode*ti

de pe Cradu *i cu mori in CracAti, in tinutul Neamtului, ce le-a

fost cumpArat Ba*otA de la GheorghitA fatal lui PAtra*co, zicand:

cum li se cuvine lor a intoarce acei bani pentru acele ocine, dici
le sant lor mo*ie, iar fii lui Ba*otA au adus inaintea noastrA privilegiile de cumparaturA de la Petru voevod *i de intArire de la
domnia mea cum a cumpArat Ba*ot acele ocini drept 1000 zloti
de la CheorghitA *i a cumpArat lor tuturor de o potrivA *i fiilor
sal *i nepotului sAu PAtra*co, fiul lui Gheorghita, *i de cativa ani,
cam de 17 ani, sant uricite i cumpArate, *i panA and a fost Basot viu, dan*ii n'au intors banii. Deci, domnia mea le-am cAutat
dresele, ce au avut de cumparaturA de la Petru von *i de intArire de la domnia mea. Si, astfel, le-am aflat cu al nostru sfat *i
am judecat domnia mea, cA de vreme ce ei singuri le-au uricit,
una cA panA and a fost Ba*ot viu nu iau intors (banii) and
s'au judecat, nu s'au aflat cu cale a le intoarce banii, nici am

putut a

le strica dresele,

nici

a rade a lor tocmeala de mai

sus *i cumpArAturA, ci sA aibA a-0 stApani tot la un loc, cum le

spune dresele. Pentraceia slugile noastre Draw Ciolpan *i
fiii lui *i nepotul lui PAtra*co diac au Minas din toatA a noastr
lege, iar slugile noastre Miron, Gheorghie *i lona*co, s'au in-

dreptat dinaintea noastr, 0 0-au pus loru# ferdia 24 zloti. Deci

de acum inainte sd nu mai aibei a se judeca nici odatd in veei,
nici sd se pdrascd nici ei, nici alt cineva din fii sau din semintia
lor, fiind cd nu s'au judecat numai la an divan, ci in cdteva randuri 0 la patni divanuri sau pdrdt 0 tot s'au dat rdmas. Altul sA
nu se amestece.

Scris in Ia*i la 7111, Mart 18.

Eremia Voevod.
A iscalit Stroici vel logofdt.

www.dacoromanica.ro

t Dumitru".

Judecath la Romani Dana In secolul al XVIII-lea

XXXI

Hotarari cu caracter penal.

XIX.

Pedeapsa tderei capului se poate ridica prin plata cu bani.

a). loan vodd cel cumplit ') confirmd tiganului Nicola
a treia din a cincea parte din satul Bolotesti i vadul
pentru moard depe rdul Putna, cumpdrate pe vremea lui

Alexandru Lpuneanu cu 120 zloti taldresti de la

familia lui Toma, and acesta a fost silit sd-si rscumpere capul. Confirmarea se face in Iasi la 5.X. 1572.
'ft lwan n0iK0A4 etc. A4,th
?E'rati

lIdCT WT CIETdA

iloyTHd; tITO

WH

CORN

44ICT

Etatif CEmS' tvirdwinV tia

CIAO

lVT

34 .0;

icquitri

ilnivnApa KOEKOAII WT T0M4 H

BOACITELHT

CECTed

ritd.

AC/0AM. 11H Aa

flEA

IdC,

KATO

t3f14,

IIE

WIS.

SM1111111aFT

6.

111110,14

H9C5A 34 MAIM 1^

Cr Ann
GTAHA H MOT !IX IV'

3114T TATZleCHHN

MIITig KOilhl 34nn4Tna TOM CEA

Ith

11111A

Fro

H Ad Err
CHM

FIVE

11119)

CZ UM%

AHCTOM UAW HAI.

(am rornown. f Tonn1

11HC

KEAHRTH nor.

419nn. f Ilona nue. 2)".

TRADUCERE

loan voevod etc. dat-am acestui tigan numit Nicola a treia

parte din a cincea parte a satului Bolotesti si vadul pentru moar

la Putna, pe cari si le-a cumpkat cu

120 zloti ttrAsti incd

i sora lui Stana si

nepotul lor Dumitru, and si-a pratit Toma capul. SA-i fie lui cu
tot venitul. Nirneni s nu se amestece inaintea acestei cArti a noastr. Scris, la Iasi, in anul 7081, Oct. 5.
Insui domnul. Ooli, marele logofat, a invatat.
Popa a scris".

din zilele lui Alexandru voevod 3) de la Toma

') Februar 1572lunie 1574.

2)

B. Petriceicu-HAjclgu: Archiva istoricd a Romania

13.X1, 1864, Buc. No. 156, pag. 111.

3) Oct 1564-5. V. 1568.

www.dacoromanica.ro

An 1, No. 14,

5tefan Gr. Berechet

XXXII

XX.

Pedeapsa furtului de stupi se pldteste cu bard.

b). DurnbravA, nepotul lui Daniil, face un zapis,
prin care d ocina sa din Bahnd (Neamtu) lui Zaharia din
Berbesti, pentru banii ce i-a dat de s'a scApat de Marco
Rojnita, pentru stupii ce-i furase. S'a scris la 8. V. 1614.
1- AdecA 4u Donbravd, nepot lui DAnild ot Bahn, scriTku
si mArtorisim I cu cestu zapis al mtu, cum am cAzut intru (o ne-)

\Tot printru nestii stopii ce to pri(ns de) fat la noi a lui Marco
(a lui) Rojnit; deci am cAzut I la Zaharie din Berbesti ; deci tm
I

dat ocena din BahnA, si tn,ku plAtit J capul de au dat 15 talicri

ban(i) blarii (sic!); i banii mtu dat din casa lui low* din BAri lui Nestor cvr Tam, si Nichita OT TAM I i lui PavAl OT tram
i Petrii OT TAM i denaintea multi omen@ bon(i). I Ca sd sA sti.
11Fic pop MihAilA, (A) A(TkT .3iKs, Mat H 1), 2)".

besti

0
XXI.

Hotul scapd de pedeapsd pldtind gloaba in vite.

c) Nicoard Motoc, mare vAtaf de Dorohoi, mArturiseste
cum popa MAtias a platit capul unui hot, pltind OVAfiei un cal si o iapA. Actul s'a scris in Cordreni la

1. XI cAtre anul 1615.

t Nicoard Motoc, vel vAtah dorohoiuscoi, scriem i mArturisim, cum am prins un fur, anume Ostahie, fur drept. Deci,
acel fur Ostahii la nevoia lui au pus sotie pre lonasco Pusculet
den Sapoteani. Deci, Ionasco incA n'au putut sA nu sA dea vinovat, ce-au cAzut dup[A] popa MAtias ca sA plAteascA, Deci, ne-au

dat popa un cal dA i-au plAtit capul. Ce nu i s'au plAtit capul

numai cu acel cal, ce am luat si o eapA a lui proastA. Deci, sA nu
mai aibd val prentraceasta pArA. SA sA stie. m __opxylmir, HOME. A. 3)".
9 In anul 7122, Mai 8.
2) loan Bianu: Documente romtine#P, p. 1, torn. 1. fasc. 1-2. Buc.

1907, pag. 24.

2) B. Petriceicu-HajdAu: Archiva istorica a Romaniee An. I, No. 9,

10. X, 1864, Buc. No. 84, p. 71.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pane in secolul al XVIH-Iea

XXXII(

XXII.

Fit& qi tdlharii se prind la Ma locului, se leagd .Fi se

trimit inaintea Domnului tarei.
Miron Barnovschi, domnul Moldovei, mustr pe parcAlabii de Neamtu, ca." au Indr 'knit s globeascA i s judece oamenii din satul Petricani, supui printr'un privilegiu mAndstirei Secul, cnd ei trebue s fie judecati
de egumenul acestei mndstiri. Oprete pe toti adunAtorii de biruri, ca : olAcari, i podvodari sd nu ridice
niciun fel de bir de la aceti oameni ai mAndstirei. Actul
s'a dat la Iai in 27.11. 1627.
.
t Thu

ailip0/1 11ApHOECI(IH MOrHAA I) HOIHSOM, HOH:TH AIHAOrrutO,

rocno-

Ap, 3E4IAH MOAAAHCKOH. Scriu domniea mea la slugile noastre, parcAlabii de Neamtu. Dau-vA in stire cA s'au jeluit inaintea domniei
meale rugAtorii nostri, egumenul si tot sAborul de la svAnta manstire de la SAcul pre voi zdcAnd, cd au ei acolo la tAnut un sat
anume Petricanii si nu-i lAsati in pace, ce multA nevoie le faceti

si asupreald, de nu pot odihni miseii de rdutatea voastrA, ce de

se va sfAdi vreun om cu alt om, voi si mergeti de-i prAdati si le
faceti Mutate mult, de care lucru nu s'ar cAdea s faceti voi unele
ca acestea. Pentra ceia deacd yeti vedea cartea domniei meale,
iarA voi sA.-i lAsafi foarte in pace, intru nemicA s nu-i invAluiti
si la nemicA sd nu vA amestecati, nice in sat sd nu intrati WA
de ispravA=), ce sd lAsati foarte in pace miseii. SA nu mai vie jalobA pre voi. lard de se vor afla nescare oameni rdi: furl sau tdlhart, de se vor afla de fatd, pre unii ca aceia sd-i prindeti # sd-i
legati # sd-i trimiteti la domniea nzea. IarA mai mult nemicA s nu
stiu domniea mea cd O. amestecati. De are fi niscare gloabe acolo,
Inca s nu-i invAluiti, cd am lAsat domniea mea sA hie de treaba
svintei mrtAstiri. Pentra ceia si voi toate slugile noastre cAti yeti
imbla cu slujbele domniei meale la acel tAnut, intru nemicA sA
nu-i invAluiti nice bucatele sA nu le luati pentru alte sate. Si voi
l) 1-a domnie: lanuar 1626lulie 1629 i a doua domnie: April 1633
2 lulie 1633.
2) drept

www.dacoromanica.ro

XXXIV

$tefan Gr. Berechet

olAcari si podvodari intru nemica sA nu-i invAluiti, nice caii de ola-

ce sA nu le luati, nice boii la podvoade, ce sA hie foarte in pace.

Nime intru nemicA sA nu cuteaze a-i invAlui preste cartea domniei
meale. CAM (MCKAY.. g he K Afro ogi34. 4)fK. K3" I) 9.

XXIII.

Judecata unui hof de vite. Inchiderea lui # condamnarea.

Ddruirea din pdmdntul vinovatului celui ce pldtete pen-

tru eL fmpdcarea cu pdgubm1 prin darea de vite.

$tefan de Pom Aria, furAnd 4 boi ai verilor lui vi
trecAndu-i In Po Ionia, este prins vi inchis la Dorohoi de
postelnicul Duinitravco. Scos din Inchisoare este judecat

cu oameni buni vi condamnat. Scapa de pedeapsA and

pArcAlabului Dumitravco a treia parte din a cincea parte
dintr'o movie a condamnatului. Pagubavului fi dA, ca semn
de ImpAcare, cinci capete de vite. Zapisul se face in
lavi, la 9.V.16373).
AdecA eu Stefan de Pom Arla ficiorul Chiranenii de acole

scriu si mArturisesc cu acest zapis al meu cum am furat eu patru

boi a verilor mei a Cdzdcestilor de Pomdrla, a Drinei si a Costei,

deci ei au umblat si au alergat pentru paguba lor si s'au prins

boii petrecuti de mine in tara lesascd, deci m'au prins si pe mine
si m'au pus la inchisoare la Dorohoi pre mina postelnicului Dumitrasco, deci m'au scos la judet de m'au judecat cu oameni buni,
deci mi s'au aflat judetul sd'mi facd ca unui fur. Eu vAzAnd ca-mi
vine vremea de peire am cAzut dup d-lui postelnicul Dumitrasco
sA'mi scoat capul din aceastA nevoe. Deci d-lui m'au scos dinteaceastA nevoie, iar eu i-am dAruit d-sale partea me de ocinA din
sat din Pom'Arla din a cincia parte a treia parte din stilpul lui
Boldur ce me-au fost mie mosie cu tot venitul ce se va alege pe
acea parte. Deci ca sA'i fie d-sale ocina si mosie neschimbat si
1) Ins* am scris. La Iasi, in anul 7135, Februar 27.
2) B. Petriceicu HAjclAu: Archiva istoricd a Romdniei" An. 1, No. 2 din
15.VIII. 1864. Buc. pag. 14.

9) Gh. Ghiba'nescu: Surete $i izvoade", vol. III. 1907, pag. 69-70, Iasi.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni One in secolul al XVIII-lea

XXXV

"cuconilor d-sale $i cui se va alege dintre d-lor. Si am dat si pAgubasilor cinci capete de vite, iar d-lui postelnicului $i de gloaba
m'au ertat si mi-au ras si doi patronici de dajdie din vesterie ce
au fost parte me in sat in Pomaria, ci dupA acele Inca sA aibA a
ma socoti d-lui cu haine, cu ceva vite dupA cum s'a indura, $i
in tocmala noastrA s'au intamplat boeri si oameni buni, anume: Docul ce au fost paharnic $i Goian de Jadova $i Joani$ nemesnicul
de Siret $i Neagul Negutitorul si Chircor otam si Agop si Cotila
$i Gherman de Siret si Grecul otam $i Anton $i Isac Decarapeci
si Toader GAinA si Vasile $oltuzul de Dorohoi $i pe mai mare
credinfa ne-am pus noi toti iscAliturile in zapis sA se $tie $i am
scris eu NiArze de Botosani zapisul.

g 11:-Hrr,

BAT apAte MAN a.).

IscAlit : Stefan.

XXIV.

Rebeliunea se pedepseste eu inteparea.

Alexandru Ilias2) domnul Moldovei, drueste mnastirei Sf. Sava din Iasi, inchinat lavrei din lerusalim, o
vie la Cotnari, care a fost proprietatea vornicului Bocioc,

pedepsit cu teapa de Schender pasa, pentru rebeliunea

contra sultanului si pentru uciderea Turcilor din Iasi.
Actul este dat in Iasi, la 26. VI. 1621.
,,t fw Amami* Maw KOEKOAA etc. (cm rornoArnioMH gMHAOCTHE(Hrk H

AA,21,0X0M H

110MHAOKAX0A1 MCVMS HMO?

CATAA MOHACTHt CATOr0 CAKHI4TO erg' g Trar Iiinsaro, 4TO

eCT METOX (FATAH KEAHUAH AMitH epgrAmminceo, C% YETHp,

4AA`111 34 KHHOrtAA1 I1TO g rop MvilAtgit H g &La g ROT

Hafts ITO Till KHHOTAI AWE ROMEO. BVIOIS 4,110r1HIC II
113rHEHA WT HEr0 H MACH HAWHX WTHHHH er0 34 WXHIlitEHn
34 YTO WH C'Is FAUfilat KOEKOAA K213ABH311Art HA TgfiCH H

Amur Tgriti nocrkKow+ II farox. II flOTOM notimeato ero N

HA 1144 H3KEIT -EMT g CISHHAE, MIA. A MOAERHHVI HAWN KA..

AgrEr WT TOA KHWHHCAHA CIATAA MOHA(Tlit CATOr0 CAKH

1)
2)

La Siret, in anul 7145, Mai 4.

Sept. 1620Sept. 1621.

www.dacoromanica.ro

$tefen Gr Berechet

XXXVI

HMAFOT HM1FICATH H TOMO:KAN H 'IAA HAWHXS H 110AHTEAH HA-

WII.X KSLTIN
A KMHISTH

HOMEHHK

etc. (blestemul). g WOK

KATO 03FK,O, FON KS.

t 11 llf HAEpiAlig KOEKO,A,A. t MHXANA".

Io Alexandru Ilia vodA etc. iatd domnia mea milostivituIn-am, dAruitam si miluit-am ruga noastrd, sfanta manAstire a
sfantului Sava, care este in targul Iasilor, ce-i metoh al sfintei
marei lavre din Ierusalim, cu patru fAlci de vie, care-i pe dealurile
Mandrul si LaslAu la Cotnari, care vie fusese a vornicului Costea
Bocioc, confiscata inpreund cu alte averi ale lui pentru viclenie,
pentru cd el sculandu-se cu Gaspar vodA asupra Turcilor si a
ucis multi turci in Iasi. lar dupii aceia a fost prins si intepat de
Schender pasa. CAlugArii ins din susnumita sfantd rnandstire ne
vor inscrie pe noi si pe doamna noastrA si copii nostri si pArintii
nostri in sfantul si marele pomelnic, etc., (urmeazA blestemul), la
Iasi, in anul 7129, lunie 26. (Semnat) lo Alexandru voevoda.

t Mihail Ir.
XXV.

Strdmutarea stdlpilor de pe hotar se pedepseste cu gloabd

de 12 boi; iar luarea bucatelor cu restituirea lor.

Vasile Lupu, domnul Moldovei, poruncete marelui
logofat s trimeat la satul Fitingheti ca sd se caute
nite stAlpi de hotare cu oameni buni i btrani, dupd
plangerea cAlugrilor de la Bisericani. Vinovatul de mutarea stalpilor se va pedepsi cu gloabd de 12 boi, iar
luarea graului cu restituirea lui in naturd pagubaului.
S'a dat in Iai, la 20. IV, 1639.
lo Vasilie voevoda etc. dat-am cartea domnii meale boierenului nostru, cinstit si credinceos, lui Gavrilas, logofAtul cel mare,

si pre cine va trimite ca sA aibd a strange oameni buni si bk

') B. Petriceicu-HAjclau: Archiva istoricd a Romdniei" An. 1, No. 14,
13. XI. 1864 pag. 112.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

XXXV11

trAni, de prenpregiur sa socoteascA la hotarul satului Fetingiestilor

sA caute de niste stAlpi ce s'au jeluit rugAtorii nostri, calugArii

de la Beserecani, cA le-au scos pe unde i-au pus hotarnicii si de

niste paine ce au zAs cA le-au luat Dumitrasco stolnicul. De se
va afla cA le-au scos stAlpii, ca sA hie tare si putearnic cu cartea
domnii meale a lua hatalmul 1) 12 boi si sA-i aducA aicea la domniea mea. 5i sa ia si acea pAine sA o dea cAlugArilor. 5i locul
sA-s tie cAlugArii pre unde le spun direasele si pre unde le-au
hotArAt hotarnicii si le-au pus stAlpi. Dirept aceaia nime sA nu
cuteaze a tinea s'au a opri inaintea cArtii noastre.
CAME,. r OCK0 ARK% KEANE. II He g lifr, KAT *31)A43, AK. K 2).

IscAlitA :

Gavrilas, vel logofAt.

XXVI.

Calomnia se pedepseqte cu expunerea vinovatilor la marginea trgului .Fi ridicarea nedreaptd a birurilor, cu moartea.

Matei Basarab 3), domnul Munteniei, ameninta pe

locuitorii, preotii si diaconii din Curtea de Arges, cu expunerea la marginea targului, daca mai continua cu ca7
lomnierea calugarilor de la manastirea Argesului, ca ei
ar strica femeile oamenilor, iar slujbasii, cari vor strange
pe nedrept bunurile de la satul Flamanzesti si calugarii
vor fi pedepsiti cu moartea. Porunca se da. la 30.VIII. 1649.
t Milii0CT(N Mee FO, Ilw MATHS etc. mmHg, rocnomirsomit 4) tie
judetule cu 12 pragari si voao tuturor orAsanilor si preotilor si

dieaconilor de in orasul domnii meale de in Arges si voao rumAnilor mAnAstiril den satul FlAmAnzesti. CAtrA aceasta vA dau in
stire dornniea mea, pentru cd am inteles domnie mea cum purtat(i) mAnAstire(i) domniei meale si cAlugarii miei de val cu cuvinte grelea cum nu ser cAdea de-i mAscArit(i) si le aruncat(i)
1) hatalmul = gloaba in bani sau vite pentru mutarea hotarelor pe furi.
2) B. Petriceicu-HAjdu: Archiva istoricd a Romdniei" An. 1, Nr. 11,
24.X.1864, p. 87.
. s) Iulie 1632-19. IV. 1654.

') Cu mila lui Dumnezeu, lo Matei etc. scrie domnia mea.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

XXXVIII

nApAsti, cA vA unbld cu famiile de facet(i) mAnAstirea i cAlugArii

de rAs si de mAscarA cum nu ser cAdea si nici o rAutate nimeanile de la ei n-au vAzut ce-s pAzesc lucrul i biserica cum se cade.
larA acuma ei nu se pot rApoosa de voi. Derept aceaia eatA cA
vA scriu domniea mea. De vreame ce vet(i) vedea aceastA carte a
domniei meale, iarA voi sd cAutat(i) de acum inainte foarte sA vA
ferit(i) de mandstirea domniei meale, de cAlugAri mai mult sA nu
inteleg domniea mea cA mai inblat(i), fAcAnd amestecAturi i cuvinte fArd lucru. CA binc sA stit(i), c voi trimite domniea mea de

vd vor pune pe tof(t) pre marginea oraplui ca pre nige oameni

ce umblaf(1) cu minciund, 0 nimica .de fafd n-afi vdzut, ce facef(1) mdndstirea domniei meale de mciscard. Ce foarte sA vA ferit(i) si in pace sA-i lAsat(i), sA nu mai scornit(i) cuvinte ca aceste.
Asijderea i voi protopopilor i voi bAnisorilor si voi armAAilor i voi toate slugile domniei meale, cari vet(i) fi i vornicei,
Ina sA avet(i) a vA feri de sfAnta mAnAstire si de cAlugAri si de
satul mAnAstirii de FlAmAnzesti si in pace sA-i lAsat(i). Nimene
Intru . . . este data la judecata mAnAstirii de toti domnii si de

domniea mea. Mai mult sa nu vA amestecat(i). Tot omul sA se

fereascA. Mai mult a doara jalbA sA nu mai vie, cci apoi cu capul
vef(i) plti. Aceasta vA scriu domnia mea. }MAK AA nom. H CAM

II PK

rocnomorgo nut, [Inc MECHUIA AK. A. AM, AFT ,f3p3 1).

Semnat. .u.w m

KOHKOAA"

2) 3).

0
XXVII.

Partile asteaptii la judecatd peste termen mcd cinci zile.

Dumitrascu Pfajescul are judecat pentru facerea

unui pod pe apa Siretului in fata satului LAncani cu jupAneasa lui lonitA Habsescul. Cel dintai a venit la ter1)

Altfel sA nu fie. Insumi, domnia mea, am spus. Scris In luna Aug.

30 zile In anul 7157.

'4) lo Matei voevod.
8) B. Petriceicu-HAjdAu: Archiva istoricd a Ronidniet" An. 1, No. 14.
13. Xl. 1864, pag. 107.

www.dacoromanica.ro

deJucata la Romani pane in secolul al XVIII-lea

XXXIX

menul fixat, ateptnd cinci zile peste acest termen, dar

jupneasa lui Ionita 1-1dIAescu n'a venit i de aceia a
perdut procesul. Actul s'a dat la I4i in 30.IV. 1673.
t Vasilie vel logofet, Hie Sturzea vel ceasnic i Toderasco
Iordachie vel vistearnic, dat-am cartea noastrA dumisale lui Dumitrasco PrAjescul ce-au fost postealnic, s hie tare si volnic cu
cartea noastrA a pune podul la sat la LAncani in tinutul Roma-

nului in apa Siretiului, precum au venit si cu cinstia cartea mariei sale domnu nostru lui Stefan PAtru vodA '), cum sA-si pue
podul acolo pentru cAci tArmurile despre LAncani easte a dumisale
a lui Dumitrasco PrAjescul, ear giupAneasa lui Ionita HAbAsescul

incA au venit cu altA carte a mAriei sale lui vodA la noi ca sA-i
giudecdm pentru randul acelui pod. Deci noi i-am pus zi sA vie
de Lap cu Dumitrasco PrAjescul sA-i giudecAm. Deci cand au fost
la zi Dumitrasco Prjescul au venit la zi s-au asteptat cinci zile
preste zi; ear giupAneasa lui lonitd HAbAsescul n-au venit, ce-au
rAmas den zi si den toatA legea tArAi. Deci numai sA aibA Dumitrasco PrAjescul as pune podul acolo, unde mai sus scriem, sA-i
inble podul fdrA nici o oprealA despre giupAneasa lui IonitA
HAbAsescul, nici odAnAoarA in veaci preste cartea noastrA. lar HAbAsasca de are nescari drese, ea sA vie sA stea de fatA. X Izhc, A4pr
,ifina, Afl. A 2).

Iscaliti: AP) Vasiie Ceaur, vel log[olftrAtl. 113 Die pAh[arnic]

McKA4 4). 113 Toderasco vel vist[ier] fiCKM" 5).

Juratorii.
XXVIII.

Cu doi jurdfori
a). Radu Mihnea 6), domnul Munteniei, da o citatie
in care arat pe cei doi jurtori : Radu Cuntev i Voico
1) $tefan X! Petriceicu : 1-a domnie: 16.VIII. 1672Oct. 1673; a 2-a
domnie: Dec. 1673inceputul lui 1674.
2) La Iait anul 7181, April 30. ') Eu ') Am isclit.
9 B Petriceicu-Fljau : Archiva istoricd a Romdniei" An. I, No. 12.
31.X.1864, pag. 96.
9 1-a domnie : Sept. 1601Mart 1602; a 2-a domnie: Martlunie 1611

0 a 3-a domnie Sept. 1611Aug. 1616.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

XL

Bora, cari vor jura din partea lui Stanila din Tamburesti.

Ei au sa jure, c au trecut peste Dundre cu satul Tamburesti inainte de asezamantul lui Mihai Viteazul ; caci

daca vor jura ca Inteadevar el a trecut Inainte de asezamant, atunci va fi slobod de rumanie ; iar altfel va fi
ruman lui Dragomir. Reclamant este acesta din urma.
juratorii se numesc In Muntenia cletovtii". Sunt chemati sa jure in Duminica Tuturor Sfintilor. Citatia este
trimis in ziva de 12. V. 1614.
t BM HAPrOtiliH I) Stdnil wq") Tdmburest(i), 1 flOHM 8) Radul
Cuntev H 4) Voico Bora ; tug, CfA(A) 5), ca sci jure cum c'au trecut I

preste Dundre cu satul Teimburest(i) mai inainit de Intocmeala

lu Mihail voevod: deci de va fi trecut I mai inaliitt de intocmeala I lui Mihui vod(d),el sei fie in pace; I iar d va fi mai

de incoact,el sd fie rumn, cum vor afla cu ale lor ( sufletik

$i pdrd$ Drag(o)mir :.,I H 41,Hii HikA,144.) 117,P4 c(IA)THW 6). Is(pravnic) Radul por(tar). ainiA 7) EAT 0 Alill, A(41)9. *37a0 8) 9).

XXIX.

Tot cu doi jurdtori.

b). Acelas domn, la aceiasi data, trimite citatia prin
care se arata numele a doi jurdtori : Pilat si Puitan, cari

vor jura pentru Paraschiv din acelas sat Tamburesti.

Daca vor jura ca acesta a trecut Dunarea cu satul Tam1) Mci (sunt) jurAtorii lui...
2) de la
-

5) anume
a) i

5) din satul
6) si ziva-i In Duminica Tuturor Sfintilor.
') luna
8) 12 zile, anul 7122.
5) loan Bianu : .Documente romdnefti" p. I, tom.
1907, p.p. 24-5.

www.dacoromanica.ro

I,

fasc. 1-2, Bac*

Judecata la Romani !Ana tn secolul al XVIII-lea

XL1

buresti inainte de asezdmAntul lui Mihai Viteazul, atunci

Paraschiv va fi slobod de rumnie ; iar dacd vor jura
cA a trecut dupd acest asezAmAnt, atunci va fi rumAn
tot la acelas reclamant, Dragomir. Ziva cAnd vor trebui
sd jure este tot Duminica Tuturor Sfintilor.
PPt 3,0 KAITOMAH 1) Paraschiev um, 2) Tdmbureti I noHist 3) Pilat H 4) Puitdn turr gEn(A) 5) ca sci I jure cum c'au trecut prtste

Dundre I cu satul Tdmburest(1), mai inaintt I de intocmeala lui

Mihai voevod : deci I de va fi trecut mai inainte de intoc I meala

lui Mihai vod(d), el sd fie in pace ; ,kr de va fi mai de incoact

I

el sd fie runzdn, cum vor ea cu ale lor I suflete. $i pdrc4 Drag(o)mir ;

HHC.

H AHH HIIIMA(A)

AtitAA afir KT AHH

WEAN c(s4.),ra(x) 6). Ispravnic Radul por(tar).

ri('k)rr ,iie` 7)8).

XXX.

Cu patru jurdtori.
Alexandru Ilias 9), domnul Munteniei, confirmd logofAtului PArvu stApanirea asupra unui rumAn anume PAtru
Borcan. Ea este datA in 15. V. 1628, fard ardtarea locului.
I) Aici (sunt) jurAtorii lui
2) din
2) anume
I) Si

2) din satul
8) si ziva in Duminica Tuturor Sfintilor.
7) Scris in iuna lui Mai in 12 zile, anul 7122.
2) loan Bianu : ,Documente romdnesti" p. I, tom. I, fasc. 1-2. Buc.
1907, pag. 25 ; Vezi confirmarea lui Radu Mihnea din 9. VII. 1614 pe care
acesta o face lui Dragomir si lui Aldimir pItarul ,ca s aibA a luoare niste
rAvase de la Paraschiv si de la Stan si de la StAnilA ot TAmburesti, pentru
c'au fost luat leagea pre rAvas denaintea domnii meale ca sA jure cum n'au

fost rumAni lu Dragomir. Deci and a fost la zi si la soroc, ei n-au putut

jura nici cum, cea le-au trecut zioa. Deci am dat domnia mea lu Dragomir
ca sA fie volnic cu aceast carte a domnii meale si cu sluga domnii meale
ca sA le ia rAvasilea si sA-i ducA in satul TAmburesti sA-i fie rumAni, cum
au fost si mai nainte vrenie, pAntru c'asa estea invAtAtura domnii meale"
op. c. pag. 26.
") Noembre 1627toamna 1629.

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

XLII

1- al(n)A(o)erfro Ho(m)liro, Hw
t(H)H%

110KOHHOMg Hw HALAw

11Af MAN Ark LOIIKOAA

r(0)c(H0)41017.

go mom; mug' r(o)5(no)4(cir)s(o MN I

Ch.

boerenului domniei meale PArvului

log(ofAt), ca sA-i fie 1 un rumAn anum(e) PAtru Borcan, feciorul Stoic Ai Zopei de in Pereni, pAntru I cd i-au lost rumAn
de movie. Iar cAnd au fost acmu in zilele domniei ineale, PArvul
log(ofAtul), vi ava pAria PAtru Borcan : cum i-au fost robit TAtarii in zilele rAposatului I Serban voevod. lar inteaceia domniea mea
am cAutat de am judecat pre dereptul vi pre leage cu tot(i) cinstitii deregMorii domniei meale vi am vAzut domniea mea vi cartea
rAposatului Radul voevod cum au avut pAr(A) vi atunce. $i i-au
HICHVIIMHYf

r(o)c(no)A(crr)A(A)Ath 1)

fost dat atunct I lenge 4 meld sd jure cum an fost robit el, iar
tntr'aceia Peitru Borcan j nece intr'un chip n'a paha sd jar*
atunce, tar tnteaceia domniea mea bed i-am I mai dat si a door(d)
leage 4 oameni sei jure cum (.0 fost robit ; iar Pdtru Borcan nece I
tnteu(n) chip nu sa putu apuca de leage, ce rdmas(e) de leage si
denainte domniei meale I de tn divanul domniei meale ce e mai
sus scris sei-i fie rumein el si ft ciorii lui in veacii, RHAKO AA mot%
r(,o)c(no)A(tT)Ramii. fic cam pm r(o)c(no)A(cgOwAH. Thu miLia MAY
II AHH, VA AtT 0394S" 2) 3).
Ho 1111,1

XXXI.

Cu qase jurdtori.
a). Document muntean din 23 Noembrie 1644 in care 6
jurAtori, luati prin rAvav domnesc, sunt insArcinati de domn s
facA judecata dintre Stanciul vi Danciul logofAtul pentru o movie
in Baia de flee),
-I- 341,1 HM11'01105) Stanciului rimim 6): ot Miloste PArvul al
RAdutului, i ot Ba1evt[i] Zaharia, i Stanciul Petrivcan ot tam, i ot
') Cu mile lui Dumnezeu, lo Alexandru voevod si domn, fiul rAposatului lo !lies voevod, clA domnia mea aceast poruncA a domniei mele
,
.

2) Altfel nu va fi. DupA spusa domniei mele. Insurni, am spus domnia mea.

Scris luna Mai in 15 zile, in anti! 7136.

6) loan Bianu : Documente romdneqti" p.
1907, p.p. 148-9.

1,

tom. I, fasc. 1-2, Buc,

6) Originalul era in Muzeul Gorjului No 80 si tipArit de Gh. GhibAnescu In Surete i izvoade" vol. VI, lasi, 1909, p.p. 41-42.
6) Aici (sunt) jurAtorii
*) anume.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana In secolul al VIII-lea

XLIII

Grec[ij PArvul, i ot Miloste Stanciul, i ot Poen[i] Ilie Sitea ca sA

jure de cAtr Danciul log. cum cA nu i-au vAndut insA partea lui
de ocinA fAr de altor frat[i] den sat den Baia, derept 750 de ban[ij
gata, ce i-au dat imprumut, deci cum vor afla cu ale lor suflete,
si zioa la Pasti sA jure la scaun de -Craiuova i Simion vt[orii]
portar. MK HOIM. tIr oil in. 039H g." 1).
XXXII.

Cu xse jurdtori preo(i.

Document dat in Suceava In anul 1461 August 12
prin care se confirmd stApdnirea a trei movii la judecata
cdrora s'a adus vase preoti jurdtori pentru adeverirea
faptuiui 2).
b). -I- Cu mila lui Dumnezeu; noi $tefan vodA, domnitoriul
tArii Moldovii, facem stire cu aceastd carte a noastrA tuturor ce
vor cAuta pe dnsa sau cetind-o vor auzi, cd iatA credincios boeriul nostru dumnealui CrasnAs si dumnealui Jurja Necorescu au
venit inaintea noastrA si inaintea tuturor boerilor nostri si au plat
pe sluga noastr Husin si pe sotia lui Marusca, fata lui Ion Munteanu, pentru satul Urvicolesa, Strointii si Molnita si au arAtat
si un ispisoc ce l-au avut Duma Negru de la mosii nostrii flies
si Stefan vodA. lar Husin si sotia lui Marusca au zis : si noi avetn
ispisoc vechi de la Alexandru vodA cel batran, dat pArintelui
nostru lui Ion Munteanu, nepot lui Onufrei, si se aflA la mAna
preotului rusAsc ce este in mahalaua tArgului. Deci venind si
preotul acest rusAsc au zis cum cA drept iaste cA au fost acel ispisoc de la Alixandru vodA cel bAtran in mAna me, si era scris
de mAna lui BrAtei pe acele trei sate ce erau date lui Ion Munteanu, dar acel ispisoc au ars atuncea cAnd au ars si biserica cea
dinaintea tArgului Sucevii ce s'au aprins de tunet, mai la vale de
1) A scris in ziva de 23 Noembrie 7152.

2) loan Bogdan : Documentele lui .*farz cel mare", vol. I, Buc. 1913,
p.p. 47-50. Originalul slavon era pe la 1840 in posesiunea spAtarului Mihalache Holban, care stApAnia aceste trei sate. Traducerea lui a fost trimisi
de el lui Oh. BariI, care a publicat-o in Foaia pentru minte, inimd si literaturd" din 1840, p.p. 145- 47 ; cf. B. P. HAjclAu : Archiva istoricd a Romaniei" torn. Ill, p.p. 148-49 i cf. T. Codrescu : Uricariu/ vol. VI, p.p. 81-84.

www.dacoromanica.ro

XL1V

tefan Gr. Berechet

sf. Atanasie. Deci cercerdnd noi impreund cu boerii nostri adevd-

rul, am poruncit preotului rus ca sd aducei marturi sase preofi, si

el al saptelea impreund cu diinsii sei giure cum cd acel ispisoc au
fost adevdrat. .i aducnd preotul rus intru aceeas zi alfi sase
preofi si el al saptelea, au giurat pe preofia lor precum cd acel
ispisoc al lui Ion Munteanu ce era de la Alixandru yodel pe trei
sate, anume pe Molnifa, Stroinfii si Urvicolesa, au fost adevdrat si
era scris de mAna lui Br 'Mei si au ars impreunA cu biserica de
s'au prefAcut in cenusA. $i asa Husin si sotia sa Marusca au cAstigat toatd dreptatea, iar dumnealui post. CrasnAs si dumnealui
jurja Necorescu au pierdut giudecata inaintea tuturor boerilor
nostri. $i vAzAnd noi aceastA izbAndA cu cale, am dat lui Husin
$i sotiei sale Marusai, fetii lui Ion Munteanu, pe acele trii sate
Molnita, Strointii si Urvicolesa, ca s le fie lor uric de stApAnire
cu tot venitul, dupA uricul cel vechi al lor, copii[lor] lor si strdnepoti[lor] lor ce se va alege mai aproape, neclAtit niciodatA in
veci. lar hotarul acestor trei sate sA fie din toate pArtile dupd hotarele vechi, pe unde in veac au stApAnit. $i la aceasta am pus
legedureil vecinicd 60 de ruble in argint, ca vriind cadva cineva

din neamul lui Duma Negru a se scula cu acel ispisoc asupra

neamului lui Ion Munteanu, ori in care zile si vreme, sd aibd a
rcispunde acei bani de legaturd. i la aceasta este mArturia a insusi domniei mete mai sus scrisului $tefan voevod si a preosfintitului mitropolitului nostru chir Teoctist si a boerilor nostri : a
d. Duma, d. Manoil, d. Stanciu, d. Goian vornic . . . a d. Zbera
stolnic, a d. Boureanu comis si a altor boeri ai nostri. Iar pentru
mai mare intAriturA tuturor celor scrise mai sus, poruncit-am credinciosului boerului nostru d. Dobrul logofAtul a scrie si a lega
pecetea noastrA si a boerilor nostri cAtre aceastA carte. Scrisu-

s'au in Suceava la velet 6969 August 12. Toader Prodan".

XXXII!.

Cu 12 jurdlori.
Document dat in lai la anul 1619 lunle 3, prin
care Omar \Todd 1 juded i dA rAm4 pe copiii Motrel
1) 4.11 1619Sept. 1629.

www.dacoromanica.ro

XLV

Judecata la Romanl pana in secolul al XVIII-lea

in Ora ce au avut-o cu Ion 1-1Augul pitarel pentru 13a1oseni. Se pune ferde 12 zloti 1). Jursatorii in Moldova

se numesc bojilnitii" si prisejniti".

a) I- litv rdwnde aoesoo, aoathion MHAOITTIO, rocilomp 3fMAH
3d dm rirkA

MOAAMECKOH, WM lirdAH
1.11141vd Txextix,

liar,

KkTI1

dio.ro, s mitt

lid HWN WITA, nwrzeiA. edA wid (tiuT) 3d WT-

IIIHNY7 WT WO fiKAOWtH

4TO [101 SHAatA, WT KHWIld& gaff, efK04 AtTH

ilicrrpa, get AKem(44) hull xxqrvA 110A0KM1 WT Tdd

4dCT KE3 HltleK

MATH NI, TXKMO 'ITO figHHA HOAOKWid (0T) ArAl'ali (Hit& TKIAlks
corr

HMI

HARI

XxgrvA.,

A0r041ET

(TKO (VT IIEROM4TE0

IKAHKOM

NX

HO

H HOCTOKHA
I

`NU 'IdET

KZE+

KgElHA

11 itIOTIA WI' HelA

ole(zrati H WT MdTH)
N f liOnidTK 0

dM

(1E1E04

II

40r0+ET, KOKO WN ME !NONA, TVK fOINOACTIUMH,

3d1c001

HE fle0A44 M[dITN

HEIIiHIWEA

I%

WT

34EIHE (3A frhAiiT)EA

3EMIKOMV

H AdA0NOM

HM H

TOE EdiA+MO, KOKO AA HAWET soauvr AiTH ilIOTri

KdKO

.1

SiNSH IldWIMV K4100MV

firkA WIC

3dKON

Iiii3

KT HOMHANWiN

CZ

EN Tad WTHNV H KOAPI RNA NM A[E]lill. I WW1

KOMHANNIAN, NZ 30(TaA WT finEl'O 30K011,

EACrd NdW

IIWH WM% fleHHIJA AO A[E]His H WEIVESHArk N HOCTOKHA CORN +EVE

neild WU KT 340T
CEMN

4"koi

iodAH

CAVSPI MUMMY (11040KINd WT) Tad 4dET

WI' (LEAO) IIZAOWENH, KOKO Ad

H KHKVHAENTE
PIE

(WM)

LOEHOAETROMN
3o1

N HOTKRANAN

WTWHEY I KHW?E'IENA

eel' sdiV H WT NM

(EledKdd WTHNHV)

I nut %Err AA NM ITIEIWA Titextiz. fletyrom NH All

CI

ydtHularr.

IIHE g 111W, KAT ,3eK3

f[o]c[no]A[H]ttz rt.

tort.

r.

fitICHATI /tate&
FrAtirk KEA A0r0+ET HEIM< .

lni,

') Gh. GhilAnescu in Ispisoace si zapise" vol II. part.

1909.

www.dacoromanica.ro

1.

pp. 3-5

tefen Gr. Berechet

XLVI

TRADUCERE
Io Gaspar voevod, din mila lui Dumnezeu, domn tarei Moldovei ; iatA au 0111 de falA inaintea noastrA copii Motrei, nepotii
Stefului 'MATO' pe Ion HAugul pitArel, pentru o parte de ocinA

din satul Moseani ce-i pe Jijia, din partea de sus, zicAnd copii
Motrei, cum stAphieste Ion HAugul jumAtate din acea parte WA
dreptul rnamei lor, numai cA a cumpArat jumAtate de la Dragan
fiul lui TAfAtA ; iar sluga noastrA Ion Mugu( a zis cum a cum-

pArat toatA acea parte de la DrAgan si de la mama lor Motrea,

dinaintea slugii noastre, a credinciosului Nebojatco logofAt si au pus
inaintea noastrA i zapis de mArturie de la Nebojatco logofAt, cum

el singur a cumprat : astfel domnia mea am dat lor si lege peste

acea mdrturie, cum sd aibd a jura copii Motrei cu 12 jurdtori cum
n'a vdndut mania lor acea ocind, si dind le-a fost lor la zi; iar ei
lean venit cu jurdtorii, ci au reimas din toad legea, iar sluga

noastrd Ion Hdugul a venit (a zi si s'a indreptat si si-a pus lui

si ferae inaintea noastrd 12 zloti. Pentru aceia domnia mea datam si am intArit insine slugei noastre jumAtate din acea parte de

ocinA mai sus zisA, din satul Moseani, ca sa-i fie lui si de la
noi dreaptA ocinA i cumpArAturA toatA partea bunului lor, Steful

TArAtA. Pentru aceia altul s nu se amestece.

Scris in Iasi, la anul 7127, lunie 3.

Domnul a zis.
Ghianghea vel logof. am iscAlit.

Vasile Dinge.
XXXIV.

Cu doudsprezece femei.

Document din 10 lanuarie 1633, dat in Bucureti,

prin care Maria sotia sptarului Vasile, jur cu 12 jupanese pentru a se apr impotriva bArbatului calomniator.
Maria cu ficele ei cAtigAnd procesul, dobandete averile

i bucatele, el fiind ertat de pedeapsa terei capului.

b).

aquAocpritio B [ Xi tO

iw SAT.101) BOMA H rocnoou

toi 3fAIM

VrreolIAANHIIJK011 ISHgK KMHKAr0 H nir4A0Hirkr0 CTAFAr0 HOKOAHHOM IOAH EA91411

IOWA, AAISAirb r[Oen0AVr]imili

`)

do

nounniTi 2),

jupAnesei Mariei, fata

lulie 1632-19 Aprilie 1654.

2) Cu mila lui Dumnezeu, lo Matei voevod

i stApAnitor al intregei
Tani romAnesti, nepot al marelui, preabunului, bAtrAnului l rAposatului loan
Basarab voevod, dA domnia mea aceastA porunca.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pAna In secolul al XVIII-lea

XLVI1

jupAnului Ivaco vel dvornic, ce au fost jupAneasa lui Vasilie spAtar,

feciorul lui Muat vistierul i fetelor ei: Neaca, loana i Vilae ca

sA ia i sA aibA a tinea toate bucatele lui Vasilie spdtar, sate,
moii, vii, rumAni, tigani, ce vor fi bucatele lui Vasilie spAtar,
toate sA fie pre seama lor ; pentru cA au aruncat Vasilie spatar
jupAnesei lui,

Mariei, prihanA, de au zis cd este muere rea i

neinteleapt. Inca in zilele lu Leon voevod ') pre vremea and era
aici i pArintele Macarie, exarhul de la TArnova, i au umblat
Vasilie spAtar cu mita i la unii i la altii pre unde au tiut el i
o au lsat, si i-au cheltuit toate zestrele ei ce au avut de la tatasAu, Ivaco vel dvornic, i s'au plans jupAneasa Maria de direptate,
cum nu este vinovat nhnica de acea npaste, i -au cerut in

zilele lui Leon voevod, jupAneasa Maria, legea far& ca sd se

direpteze si sei-si scoatd capul din nevoe si dintr'acea ruipaste
mare. bar Vasilie spAtar tot au umblat cu mita i nu s'au putut

apropia jupaneasa Maria a-i luoa lege. Deci intealt chip n'au
avut cum face cd -au fost fAcut Vasilie spAtar o carte a lui Leon
voevod i o carte a vlAdicilor i a episcopilor i a boerilor cu
inAlAciune pre vreme, and s'au intamplat d'au fost aici i pArintele Macarie, exarhul de la TArnova, omul lui Chiril, patriarhul
din Tarigrad, zicAnd Vasilie spAtar, cum s'au lAsat de bunA voia
lor. Inteaceia jupAneasa Maria fiind intratAta nApaste nu s'au
putut rAbda. Deci cAnd au fost acum in zilele dornnii mele, iar
jupAneasa Maria au trimis la pArintele Chiril, patriarhul din Tanigrad, i s'au intAmplat de au fost in Tarigrad i pdrintele Teofan,
patriarhul de lerusalim, i pArintele Macarie, exarhul de la TArnova,

de au facut carte cu blestem ,si cu mare afurisanie pre capul jupeuresei Mariei, cum de va fi fost vinovatd sd fie blestemul $i
afurisaniea pre copal jupanesei Mariei, iar de va fi fost dreaptd,
sd fie blestemul si afurisaniea pre capul celuia ce o au neipdstuit.
*i au mArturisit pArintele Macarie exarhul inaintea patriarhului
Chiril i a lui Teofan in Tarigrad cum au nApAstuit Vasilie spAtar
pre jupAneasa Maria fArA direptate. DupA aceea jupAneasa Maria
cAnd au fost in zioa de Blagoiavlenie 2) ea -au cerut i lege din
naintea pArintilor i a episcopi i a egumeni i a tot soborul i a
: .

Is

) Leon voevod a domnit din toamna lui 1629 pAnA in lulie 1632.

1 S'a citit greit .Blagoiavlenie

in loc de Bogoiavlenie" .7-- Botezul

Doninului.

www.dacoromanica.ro

Btefan Gr Berechet

XLVIII

tuturor boiarilor pentru acea nApaste. intr'aceea domnia mea am

cAutat si am socotit impreunA cu toti pArintii vlAdici si episcopii

si egumenii si cu top boiarii si cu toat tara cAti au fost adunati

la sobor in zioa de Blagoiavlenie de am luat seama pre amAruntul pre sfnta pravila si cu
si am citit cartea patriarsilor la
sobor si nu o am putut opri domnia mea s nu-si ia jupAneasa
..
Maria lege, ce i-au dat
lege 12 jupdnese, pre rdvase'
domnesti, ca sa jure cu sufletele kr pre stanta Evanghelie inaintea
pdrintelui nostril mitropolit, chir vIddica Grigorie 0, cum nu este
jupdneasa Maria nimica vinovatd de acele cuvinte cu ndpaste si
cu asupriciune. Deci jupdneasa Maria au jurat si s'au direptat din
naintea domnii mele in divan de acea ndpaste si au rdmas Vasilie
spdtar de lege si de judecata din divan, si de vind ca un om raiz,
ndpdstuitor si I-au ajuns pravila si divanul sd i se tae lui Vasilie
spdtar si capul precum sei i se ia bucatele, apoi au cdzut tofi
boiarii la domnia mea cu mare rugdciune de I-am iertat. 5i am
dat domnia inea s-i ia jupAneasa Maria si cocoanele 2) ei, ce
scriu mai sus: toate rnosiile si toate bucatele lui ce va avea, multe,
putine, pre seama lor, cum scrie mai sus si sA aibA a luoa jupAneasa Maria de la Vasilie spAtar si cartea lui Leon voevod si aite
cArti de la mna lui, care cArti au fost fAcute mai dinainte vreme
si oprealA sA n'aibd, cA asa am judecat domnia mea. ll He oir
.

HOMICAR, Hi nokontannt 110 09HC4AW r[OCI1OACT]liA 401; Cf Xi /260 H CRHAIITMH

notrraitax r[ocrioAcT]so MH 3): Jupan Hriza vel ban Cralevschii i jupan

Ivasco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofAt i jupan Mihai vel
vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Nedelco vel clucer i jupan Vasilie vel stolnic i Muzinca vel comis i Vucina vel paharnic
9 Mitropolitul Ungrovlahiei Grigorie: 1629 -1637.
2) Cocoanele = ficele.
') Bi de nimeni sA nu fie clAtiM dupA porunca mea ; deci, iatA, pus-a
domnia mea si martori :
Nota: Aceast carte de judecatA se gAseste publicatA in Magazinu istoriku
pentru Dacia de subt redactia lui A. Treb. Laurianu, prof. de filosofie In
Colegiul National si Nicolae BAlcescu. Tom. I. Bucuresti, In tipariul Colegiului

National 1842, pp. 206 209. Frazele de la inceput, dinaintea martorilor si de

la sfArsit slavonesti, sunt reminiscente ale vremurilor nu de tnult trecute,
cAnd tot coprinsul hrisoavelor se scria numai in limba slavA, le-am redat
dupA editia Magazinului" prea tncurcate asa cum am puttit mai bine, neavAnd originalul la indemAnA.

www.dacoromanica.ro

XLIX

Judecata la Romni 'Dana in secolul al XVIII-lea

i jupan Costantin vel postelnic i Grigorie vel

_A3 affIRIAAT fioro+wr K HALTOAHH PIMA

Rgicge ELILH

logofAt.

HAnHcax

MELILLIA rtHAFIA AICET6 AA.

EA OT Swab. mrm Aocrnr sctro IIHLAHTI TEMENTE ATOM KATO 1,39444, AtTA
rOLLIOANtA ItairAr1).

XXXV.

Cu cloudzeci .i patru jurdtori.

Document din 7 lanuarie 1490, prin care Vlad Ca-

lugarul intoarce mandstirei Tismana hotarul de jos al

satului Ceaurii, pentru care s'a judecat boerul Petru cu
staretul mandstirei, Matei. Staretul a catigat procesul,

pentru Ca a adus 24 juratori, pe cand Petru nu putuse

aduce de cat 12.
)2

f 114HAOITHW41 liOKFIWAI liddA

KOIKOAA

thINK

RAAAd

BLAHKdr0

Kolsom, AdKAT rornomTilo Am nosurlinir rornomTsa A411 OAT OMV MO14419 HO? THLMEHE )(pa

fieHHITHILA

KAAAH4HUi1 HALM

lioropAntir H

LIMO A+131 Aldelift., H MAHAN) eta $:Itrunir, IIECTH+HWOMV WTIO? KHe

1114.0,110
H MEM IAME W Xeliti'k 41ATHE tAKO AA HM LAT q EV e ZH
RUH LIOHM HM (MT 1Tde4 H fledfid W4Hil4. 'Faso LI LIOAHME IIETex
TAKO LE 34tcitihrk

La

KOA.keH IIM $:13e Aomm xo.rac).

110TOM fitIKH

LE

110.-

0M a4e11,; MOM Td LE 34K411'h riA gOdleli TdKO HM Aaii,ouir xoTse

w7 BAOAA WT rm n3erli3E Irgymia um' noAorx Acr Aoso41 VAT V
MLR). grro ?a,01 HM AAAE H r OHIO MT KO AIN WO A,A HMI ELT KZ WILMA
H KZ W)CdSA H NH WT KOPOM HEFLOTOKHOKEHO 1110 Veti3mV rornomTso Mil.
GKEAETIAEH: dafidH
illyromn? MAHER, thinau Mror Borirs, aNnati
ilimrilv GTonKos, ;INI1411 HeZINA KEAHKH AKOVIHK7 aSildll
TO1114 AO"
roitaT, itilitINA KOMIK, lila H P4A.V4s CT94ropulin H 43Z reLIMATHIN GT411 EMI nitraN AtEcnuia

reit 3 Aunt

Id

diiT WIN".

t iw &AA KOEKOAA, MHAOCT1A liom(...., rocnOAHH'h".

TRADUCERE
Cu mila lui Dumnezeu, Vlad voevod 2), fiul lui Vlad, marele
voevod, dA domnia mea porunca domniei mele, sfintei mAnAstiri
') i am scris eu logeatul LApdat, in capitala Bucuresti, luna Ianuarie In 10, de la Adam pAnA la scrierea (acestei c5rti, fost-a) cursul vremei,
In anul 7141, anii Domnului 1633)
3) 1482-1495.

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

Tismana 2), cu hramul Preacuratei stApAnei noastre, NscAtoarei

de Dumnezeu i pururea Fecioarei Mariei i slAvitei ei adormiri,
prea cinstitului pArinteliti kir Matei i tuturor celorlalti intru Hristos frati, ca s le fie lor tot satul Ceauri, deoarece le este bAtrAnA vi dreapta movie; cdci sculatu-s'a Petru cu 12 boeri de au
jurat i aU Nat hotarul de jos; dar pe urind" din nou sculatu-s'a
9i staretu1 Matei cu 24 boeri de au jurat i au reci4tigat acel ho-tar de jos, de unde iese Rugina din Polog i piind uncle se varsd
in fin Pentru aceasta datu-le-am i domnia inea ca sA le fie dreapt i ohabnicA movie, de nimeni ne atins, dupd porunca domniei
mele. Martori jupAnul Dragomir al lui Manea, jupAnul Neagoe al'
lui Borcea, jupAnul DrAghici al lui Stoica, jupAnul PArvul mare
vornic, jupAntil Staico logofAt, Danciul comis, Albu stolnic, Dumi-tru paharnic, Vladislav spAtar, Staico vistier, Neagoe i Radu stratornicul 1) vi cu Stan, grAmAticul. Scris-am in luna lui lanuarie,
ziva a vaptea, anul 6998 (1490)"2).
XXXVI.

Jurdtorii cart jurd streimb sunt pedepsiti cu gloabd in boi..

Egumenul mnstirei Bistrita, Macarie, cu 24 jurdtorl ca`stiga satul Vadastra, pe care Dumitriu, fiul lui
Stoica Picior, di-I insusise mai inainte prin jurmntul

a 12 juratori. Acestia sunt pedepsiti pentru jurrnantul

strmb cu gloaba in boi. Documentul este din 9. IX 1569.
Prin mila lui Dumnezeu, lo Alexandru 3) vodA, down al intregei tAri romAnevti, fiul marelui vi prea bunului Mircea von', i nepot al lui Mihnea vodA, dA domnia mea aceastA poruncA domnea-sea pArintelui egumen Macarie dela sfAnta mAnAstire din Bistrita,

ca s-i fie satul numit VAdastra cea mare cu tot hotarul fiindu-i
veche i dreaptd bavtinA vi movie. Mai la urmA, in zilele lui PA-

travcu vodd, ridicase Ora in privinta zisului sat VAdastra, asupra

pdrintelui egumen, un oarecare Dumitru, fiul lui Stoica Picior, spuCel ce prezenta fraul calului doinnului.
1) Alex. Stefulescu: illamistirea Tismana", Bucuresti, 1909, pag. 197.
Archiva istoricd,
Aici documentul e redat pe scurt din B. Petriceicua Romniei" tom. 1 partea 1, Bucuresti 1865 p. 66
$) Alexandru Upusneanu Oct. 1564-5. VI, 1868.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornnl ona in secolul al XVIII-lea

LI

nand ca-i mosia sa si, luAnd lege 12 boeri, cari au jurat, cA in

adevAr este a lui Dumitru; apoi si pArintele egumen din Bistrita
a luat lege peste legea lui Dumitru, adicd 24 boieri, jurAnd dinaintea lui PAtrascu vodA, cA mai sus numitul sat VAdastra este mosira
_sfintei mAnAstiri. $i astfel Duinitru, fiul lui Stoica Picior, rAmas-a
afarA din lege, luindu-se ca gloaba boi dela jurAtorii cei strAmbi.

Dar nici dupA atAta nu s'a lAsat acel Dumitru al lui Stoica, si a
mai venit si la domnia mea cu pArA asupra pArintelui egumen din
Bistrita, tagAduind cA ar fi jurat acei 24 boeri. Ci domnia mea
am cercetat actele dela domnii de mai inainte, cA acel sat VAdastra este mosia sfintei mAnAstiri din Bistrita si Dumitru iarAsi rmas-a afarA din lege, dAnd noi zisul sat pentru vesnicA stApAnire
sfintei mAnAstiri, de nime neclAtit, dupA porunca domniei mele.
lat si marturii domnesti: dumnealui Dobromir, marele ban de
Jiiu; d. Dragomir, mare vornic; d. Radu, mare logofAt; Stan, spAtarul; Badea, vistierul; Ivascu, stolnicul; Gontea, paharnicul; Vladul, coinis i d. Stoichita, mare postelnic. A indeplinit Radu, mare
logofAt si eu 5tefan cel bAtrAn am scris, luna Septembrie 9, anul
7077 9.

XXXVII.

12 jurdtori tuafi pre rdvw domne.pq.

Ivascu biv vel vornic, Bozinca vel comis si alti
12 boieri luati cu rvase domnesti dau carte lui Nica
.Capitanul din TArgoviste ca s-si poat stpani patru
razoare de vie ce are in dealul Targovistii cumprate
dela Dragornir. Actul e dat in Bucuresti la 25. VII. 1631.
AdecA noi cesti doi boiari, jupan Ivasco biv vel dvor(nic) i
jupan Bozinca vel com(i)s, carii am fost lAsat(i) ispravnici Nicdi
CApit(anul) ot TrAg(o)vist(e), I inpreun(A) cu 12 boiari ce au luoat
Nica CApit(anul), de inaintea a Domnu nostru, lo Leon voevod, den
-divan pre rAvas(e) domnest(i),,anum(e): ot Vardinit I Stamatie a(ga),
.1 ot Popest(i) Calot(A) biv vel armas i Sava biv vel sAtrar i Ta2) Foaia societdfri Romdnismul" A. 1, 1870 Aprilie No. 1, Buc. 1870
pag. 47-48.
Originalul slay la Arhivele Statului, actele Bistritei, pachetul 55, No. 3-

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

LI1

nasie peh(arnic) Rudeanul i Manolachi setr(arul), i ot Tragovist(e)

Neagoe Log(ofdt) I lorgachi vornic, I ot Bucsani Badea post(elnic)
i Radul lu Hrizan, i ot Cepar(i) Efternie post(elnic), i ot SAteani
Oprea post(elnic) c
Ventil(d), i ot Breazoe Albul com(is). Seris-am 1i mrturisim cu aceastA a noastrd carte ca sA fie de mare
credintA NicAi Capitanul, I ca sd se stie cum au fost cumpArat pa-

tru rdzoare de vie in dealul TrAgovistii pre coasta mAndstirii Dealul, den jos de la Drag(o)mir, carel(e) au fost tatA de suflet Despei, fata popei lu Hrestodor, unchiul lui Dumitru log(ofAt) de Piscani, incA den zilel(e) rdposatului Radului voevod a doao domnie,
I

v-/-t 7131, derept 3000 de bani gata pArAsist(i) (?), cu voia 1 cu stirea

a tut(u)ror rudelor Despei, pentru cA I aceaste 4 rAzoare de vie

ce scriu mai sus, fost-au de movie ale popei lu Hristodor. Deci la
apropiatul lui de moarte I le-au dat fie-sa Despei i o au dat ai
pre Despa, mica de doao sApt(d)mAni, fatA de suflet lu Dr(a)gomir,
pentru lipsd I si de sArdcie, in zilel(e) lu $erban voevod. Si i-au

i zapis de la mAna lui cum sd-i fie movie, i o au hrAnit

Dr(a)gomir I pre Despa in doaozeci de ani, pAnA o au si cAsAtorit. lar apoi la vream(e) ei de moarte, pentru mult(A) cAutare si
bine ce au avut pe Dr(a)gomir, i-au dat i i-au lsat aceaste
patru rAzoare pentru pomeana, ca sA-i fie mosie. Apoi Drag(o)fAcut

mir le-au vAnclut Nicai CApit(anul) I pArdsist (?) (i) cum scrii si mai

sus. $i de atunce pAn acum tot le-au finut Nica CAp(i)t(anul) cu

bun(A) pace. Iar dup(d) aceaia, cAnd au fost acum I in zilel(e) Domnu

nostro lo Leon voevod, trl'h $tefan voevod, dupA moartea lu Dragomir, iar un nepot al popei lu Hristodor, anum(e) I Radul feciorul
lu Dumitru log(ofAt) de Piscani, el au scornit pArd pentru aceast(d)
vie si au mers de se-au pArdt de fatd in divan naintea Domnu
nostru. $i as-au pArAt Radul : cum n'au stiut cAnd au cumpArat
Nica Cdpit(anul) aceaste rdzoare de vie, si curn iaste el mai volnic ; iar Nica Cdp(i)t(anul) se-au plAns : cum sAnt 7 ani de cAnd
au cumpArat, si au fost i Radul aicea in fear(d), si au fAcut mult(A)
cheltuial(d) cu acea I vie, si incA s-au lost vAndut Radul si o parte
I

a lui pArAsest(i) (?) aldturea NicAi CApit(anul), dud au fost Alexandru

voevod, c
Radul voevod, la oast(e) la Dasova, derept 550 as(pri)

Inteaceaia Domnu nostru datu-ne-au pre noi pre cest(i) doi boiari
ispravnici inpreun(d) cu cei 12 boiari, ca sA le luom seama i sa-i
judecArn cum va fi cu dreptate. Deci noi tot(i) inpreun(A) am soc(o)--

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

LI1I

tit in tot chipul vi le-am luat seama pre cArti vi pre zapis(e) vi am
adevArat de tot lucrul : cum au lAsat singur(A) Despa aceaste rdzoare de vii lu DrAg(o)mir cu gura ei, vi cum le-au vAndut Dra-

g(o)mir NicAi CApit(anul) drept 3000 de bani, 5i cum au Mut

atAta cheltuial(A). Deci n'am vrut sA intrAm in blstemul mortului
s-i spargem mila; ce am judecat 5i am dat viiia NicAi CAp(i)t(anul)
s i-o tie cum au cumpArat, pentru CA am vAzut cartea Radului
Voevod 5i a fiiu-sAu Alexandru Voevod, i zapisul lu Drag(o)mir,
vi zapis al Mitrei pit. 5i al Cr(A)stei log. de CAtiani, care sAnt
zapisul Costei slujup(A)neasele lor veare premari cu Radul,
j(arul). Deci noi inca am dat ca sa-v tie Nica CAp(i)t(anul) viia
cu pAc(e). Deci apoi dup(A) aceast(A) judecat(A) a noastrd se-au
tocmit Radul de i-au mai dat Nica CAp(i)t(anul) 1.4000 de bani,
ca sA fie in paci(e) until de cAtr alalt, sA nu mai aib(A) treabA,
i

nici el, nici alt nimeanilea den ruda lui. $i i-au fAcut 5i el zapis
de in mana lui, cu slova lui, de tocmeal ci de pAc(e). Derept
a ceaia i noi Inca am dat aceast(A) carte a noastrA, ca sa-i fie de
build credintA NicAi Capit(anul), i i-am dat amAndoao rAvavel(e)
domnevt(i) i toate cartile la mAna NicAi CAp(i)t(anul), cA s-i fie
movie lui i coconilor i nepotilor i strAnepot(i)lor in veac. $i
pentru mai adevArat(A) credinta ne-am pus tot(i) pecetile noastre

mai jos. Aceasta am scris ca sA se 5tie. Ibiedo

H+CT

1). INC

Dumitru log(ofAt) S) Buc(u)revti, /ay 4) Julie 25 ANN KM AtIr ,39AA. 6)

Iva5co vor(nic) O. Buzinca vel com(is) O. t Eu Calot(A)

cluci(er) 4). Stamate biv vel ag(a) 4). Eftimie post(elnic) Cepariul 4). MavoUpri ElOpric 0. Albul com(is)" 6).
XXXvIII

Jurdtorii sunt chemafi sd jure in zile de sdrbeitori.

Mihnea vod, domnul Munteniei, confirm sateIe
Poenari, Capataneni i Cheiani, druite vornicului Iva1) Altfel sA nu fie.
2) A scris.
11)

la

l) luna
') zile in anul 7139.

I) I. Bianu: Documente romdne#i" p. I. torn.

Buc. pp. 191-193.

www.dacoromanica.ro

fasc.

1 2; 1907

$tefan Gr. BereOhet

LIV

scu, sate castigate de tatdl sau, Radul clucerul prin vitejia sa dela Fantana Tiganului, and s'a batut acest Radu
Calugarul cu Stroe Pribeagul. La procesul dintre manastirea Vierosul i lezerul pentru satele acestea se cheama
in ziva de sf-ta Paraschiva cei 12 jurdtori. Confirmarea
se da la Bucuresti, 12. X. 1586.
iiIHAOCTTIO

MOH 3fAtAH

sowiEto,, fit? MPIXIA KOIKOM H rornomms

grtOKAAXIHCKOH1

flAH'A

Kumicaro

11AEAHAIN KOEKOAAn AAKAT r0(110ACTKOMH

Ii

0,kostaro

fie 110K+MHITE roc-

110ACTKAAM CaT+11 H KOXECTKEWL11 MOHACT4H,, 11TO CA NA-

TOAEMAIH Eva; =OM AA MV KgAET CEAO no WA 110FHArH

H 1{71t17,1HEFITH H KEAHTH f% KU0A1 KOTAtOM lii. 3AHEWE KO

CIAO 'ITO KHEIMHCAHA CgT iltAKE H MYTH ArkAHHE 71NHAHOKA

IIKAWISA AKOrHISA", H 6II AOCTH3AHM H CTEWAHAI WT f0A11.
Af
pAAVA KEAHISH ISA1-04A.p<P, KO AHH flOICOHHAVO NAVA
TEAK>
KOFKOAA KAAgrfp, C7, KrifHO H 19AKO Mg:1:6111H C% icpmito npoMAT WT 6010 AO 4vAIITAHA 41iratigAOKI IVAAA eCT &MCA PAviiSA KOFKOAA

C7,

CTI1Of llHirlrt. II

HOCArk,A,

PAAWA rkmouplo

frAgYFICA eAtg HpliKrkkeif KO AHH ffiHrIEK KOEKOM K% YITACICOH

3EMMI

a INAA efT KMA KO AHH IIET

KOEKOM CM1171 MI1rIfKo

fl Cif CEAA KHWrIEHE ApVIC AA tix eCT 110CTfAHHII IltEKVA MAHTA

H CATKOVIA eCT AKOpKV 11A 11E711g KOEKOAAI T9E efT MA CIE
CEAA HA MOVIACTHil raarOAFAIhM fa3Fp, A IMAA eCT Ulla KO AHH
HOKOHHAVO
tOAHTIMO rOCHOACTKAMH,, fIAE2MIAIN KOEKOM. lI
flOWEHMH 19AKHTEMO l'OCHOACTKAAM WgIlAH ibutunco KMKWH
AKOHHI HMAh 61T DrfrIIII CA IVAAVV90A1 WT IA3711,3 H Tait()

nrfrula ISAAgr9/1 WT IA39 IMO fgT HHX11/1 KIIIIVIEHH LISA H

HOWAAOKAA flirkAH MOHACTHO WT IA39 IW IIETtg KOEKOM
MANTA flOCTEAHHK rtficVA r% TrfrX (MA* a V TEM rocnommKo
vig p0AHTEMO rocnommKamn illIEAHApg KOEKOAA rAIAAA H C$!?AHA HO IltAKAV H HO 3A1SOHg INFIHO C'A WT11,g KAAAM4H C9A-.
41)HAA H C'A WTHY AIHXANIA

II C'A KUM "IFICTHMH HpAKHTMTE

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romni pAn5 in secolul al XVIII-lea

rOVIOACTIN ea H KHArkx rocnommKo ea H

K OEKOAA H

ICEIHrA

LV

ISHEIVA PAAgA

11%TpAW110 KOEKOM IMO efr

11011011HAr0

KMA 110MHA0KAA C% OE (MA 110 NAVA ISMOYTO WT PAAgA KW-.

K OAA Kane 11 WT 11%TpAIIIKO KOEKOAA WTHAA no ntiwAl

KpIMA WT ISANVEri (UT fa3fp. 11 eLpEAZE AOHOCHA 11pAKHTEM4
rOCHOACTKg eAN NNE1Ali MAU= AKOpHHIc KT Kolar frEfE cVm
tHrkAETEACTKOKAAH

11priA 110KOHHAr0 p0AHTMIO rocnoAcmKam

IIAEAHApig KOEKOAto HAA HHXHE Ag WWI IMISO efT KMA HOAAHAOKAA HO PAAgA ISMOYArO C% CIE CEAA (UT PAAgA KOEKOM H WT
ihTtA1111S0

KOEKOAA. 3AFIEXAE NT KILIMI

CEAA rocnommi 3a

AIAHHV WT HM flpr6M KrkMA H maKomAi rocnommKo GAIS

NAHX H rItEAa)( C% WTqg !Mt KAAAM1Vk OE4HA1 H C% WT11,g
e-ncKon MHXAHA H C% KWkAIH IFICTHTHMH HpARHTEAIE rocnoA-

rine( EAN

110

11pAKArk

110

MA flpAKHTEMO roconommKa

3A1SOH KOWIH

KHWHHCAHH

emg KH11111HCAH0MW 3AHE9:160 6111A

IlialiikEl 110MHAOK1IH PAAgA Kru-natio HA 11%110H WT HOKOHHAEO

PAAgA KOEKOAA H WT EIOKOHHAr0 IhmpawKo KOEKOAA A HOTEM

rocnoAcino emg ELpF nocAl 1101c0HHAr0 WTO Knt eK,O,EAlif

KAAAMIllt TAMO HA KifillprIEHE MA TEpE NT KHA'frA HCTHHCTKO.

KAA H K'MlpOWAA AtfriAllill WT WlipECT ACTA eMill,,E eCT ClIrL.

AITMCTKOKAAH flt`hA r0n00ACTIN eAN ftAFACAHAiN KOEKOAA p0..
AHTEMO rocnoAcmKam EAKOME C% TEX

RI

KOArkr H AUCTM11A

KaAgrIn WT IA3Ep WT 3AK0H WT 111pEA pO,AHTEMO rocnommKaMH ffAEAcanApg KOEKOAA H eAHA mown rOeflOACTIKA eMg p0AH.
TEAFO rOCHOACTKAMH eIZE eCT rATKOVIA rOCHOACTKO eAig KA-.

AgrEp0A1 WT 1439

,A.A Art*AT Cif Ma AA rk HEK"VET TglO

Milirg rocnomma ea. 3AHEIZE HUT KhlAH CTOATH 3A A111.1,g

ETA rOCHOACTKg eMg 7,

60A+THH0M rOCIIOACTKAMN &MUM

Alloptunc, AHg CgT KhMH IlfertACTHAH Kano WT la39 no ro-

CHOACTKg elkIgn TAXI HHKOFAAME HE KrtpgET TAA Mira roc110ACTKA 0,1 A g TEM H KO AHH VOCHOACTKAMH K%AA KTO
taKpam HAIM pa3,21,ffitAH KartgrIr AUT IA3Ep IlpgX El TA roe-

www.dacoromanica.ro

Lvi

Stefan Gr. Berechet

110MT110A1H1 MICOWE H Tali OA 110KONHAFO tOAHTEAFO FOCBOAETKAAUT alqAHArN K01110AA

rOtOISHAN NT 110 KAAglIpti

H
WT ETEptil 'ETA l'OCTIOAETKOMIT H AEH% HAt etT HA EK+TA
111tEH0AOKHAA IlitACKHKA TAME KAArEtH WM ETEran min [In"AOWA npFA VOC110MTKOAM HA A111 H HA LOISOIS 3A ANUY TA
FOCIIOACTKOMNI A KAAgrE1111 WM IA391 ACT AOWAH (TATH ANIIY
KAISO NT 10110'1HAN 110 Kagripi WT fA39 WT 3AISON WT nprk,a,
rOCTIOACTKOMH FAKOWE H WT 1101CONHAr0 tOANTEMO rOrIlOACTIKA-

AM ilAEAHAIN 110EBOAA H KANO eCT AAA H WCTAKHA f1pAKHTM10

POIE10,09'KAMH lliVAH,AIN KOEKOM H KAKO etT MA H WCTABHA Ili/ABHTEHO roenoArruoin MVHAH IIKAWISO AllOpHHIC CU CEAA
11:NE NT ENWIMCAHN H HMI 110EHAJITH N IN117111,W1ENTH H 1{IANI11
CK7iTrfim

KOWECTKEHH+H MOHACTHOn kITO CE 30KET .111Ep'Allln

MICOM AA AN efT MgIlAH IIKAWKO AKOtHHIS H KtATgCH fl[AaA

KAECNTO H p0AHTEMO HM PAAgA

HA1 H 'MN
Ag WE HM. Trk Al ta,411 MAOX H rOfFIOACTKOMH riE CMA KM..
HAHN IIATikH H KOXECTKEHH+H MOHACTHIH WT ETIVIII rd1COM AA AN eCT K% W91111g H K'A WXAKg KO AIM H HH WT
Korom HEI1OKOAKHAW no tfur3AiV rornoArTKamn, UWE H CaICA109931-0

110A1tH

AETEATE 110(TAKHX FOCTIOACTKOMH: :arum illwrierk KEAHISH ,AKOr

HMI H 7KgElAH Rticat BEAM A0r041ET H FEFE KIE(THEAM H 117.

TIN CHATAtn NM CTOAHNK H IHHXMAIS11 KOAWC H NAVA FIENAr
HHIS H IlAtACISIIIKA 110CTEAHHIS AIHTpik KEANISH Avuro+ET H A3
ilKMI 112tHECINA HAMAN fils rpm Eignyyn AU(H14A WIS. O.. MH

11 ArbT 03TA".

Cu mila lui Dumnezeu, lo Mihnea voevod ') si domn al intregului pAnint ungro-valah, fiul marelui si prea bunului Alexandru voevod 2), d domnia mea aceast poruncd a domniei mele
sfintei si dumnezeestei mAnAstiri ce se numeste Vierosu, ca s-i
fie ei satele numite: Poenari, Capalaneni si Cheiani cu toate hotarele lor, care sate numite mai sus sunt drepte si vechi mosii
t) Mihnea 11 Turcitul: 1-a domnie: 25. VII. 1577

domnie: April. 1585Februar. 1591.

2) Alexandru II: Iunie 1568 . 25. VII. 1577.

www.dacoromanica.ro

lulie 1583; a doua

Judecata la Romani pna in secolul al XVIII-lea

LVII

ale d-lui vornicul Ivascu, dobandite si castigate de tatAl sAu Radu,

mare clucer, in zilele rAposatului Radu voevod CAlugArul 0 cu
credincioasA si dreaptA slujbA si cu sange vrsat in lupta dela
FAntana Tiganului, and s'a balut Radu voevod cu Stroe Pribeagul.
Mai in urmA, Radu clucerul a fugit in zilele lui Mircea voevod 2)
in Tara Ungureascd, iar and a fost in zilele lui Petru voevod,
fiul lui Mircea, aceste mai sus numite sate le-au tinut grecul
Manta, postelnicul, care a fAcut complot asupra lui Petru voevod,

si pentru aceia s'au dat aceste sate mandstirei numite Iazer". lar
and a fost in zilele rAposatului tatAlui domniei mele, Alexandru
voevod; respectatul dregAtor al domniei mele, d-lui Ivascu, fost
vornic, a avut proces cu cAlugArii dela lezer. $i astfel se certau
alugArii dela lezer ziand a satele de mai sus sunt ale lor si
a druit sfintei manAstiri dela lezer, lo Petru voevod si grecul
Manta, postelnicul, aceste sate. Iar in timpul domniei pArinteIui,

domniei mele, Alexandru voevod, s'a cercetat si s'a judecat dupa,

dreptate si dupA lege impraun cu pArintele vlAdica Serafim 3) si
cu pArintele Mihail 4) si cu toti cinstitii dregatorii domniei mele,
$i a vAznt domnia lui si cartea lui Radu voevod si cartea rApbsatului PAtrascu 5) voevod cum a fost miluit cu aceste sate Radul
clucerul de Radul voevod CAlugrul si de PAtrascu voevod mai

inainte de a le da alugArilor de la lezer. Mai mult Inca, dregatorul domniei mele, Ivascu vornicul, a adus 12 boeri, cari au marturisit inaintea rdposatului pArintelui domniei mele, Alexandru voevod, cu sufletele lor, cum ca acele sate, mai inainte domnesti, au
fost dAruite lui Radul clucerul de Radu voevod si de Ptrascu

voevod. Dupd aceia judecat-a si cercetat-a Alexandru vod cu

pArintele vlAdica Serafim si cu pArintele episcop Mihail si cu
toti cinstitii dregatori ai domniei lui dupA dreptate si dupA legea
dumnezeiascd . . . se vedea ca acele sate sunt in adevr ale lui

lvascu vornicul, fiind druite mai intAi clucerului Radu de la rd-_

posatul Radu vodA si dela Ptrascu vodA, totusi domnia mea nu.
1) Radu IV CAlugArul : 1482-1495.
2) Mircea III Ceobanul : lanuar 1558 Sept. 1559.

I) Serafim, mitropolit al Ungrovlahiei 1576-8 ; t c. 1590.

') Mihail ep. al Ramnicului, apoi mitropolit, contimporan cu mitropo,
litul Serafim.
') Petru I sau Ptrascu cel Bun : Februar I554Dec. 1557.

www.dacoromanica.ro

LVIII

tefan Gr. Berechet

s'a multumit cu aceasta, ci Inca a trimes pre rdposatul parintele

chir vlddica Eftimie ') acolo la acele sate ca s vadd i s intrebe
pe megiavii de prin prejur, cari au vi mrturisit atunci inaintea
pArintelui domniei mele, Alexandru voevod, intocmai cavi cei 12
boeri. Deci in acest chip au rAmas de lege cdlugArii de la lezer
inaintea lui Alexandru von, pArintele domniei mele ; iar cartea cu
care se Mudd ei Ca ar fi avAnd de la domnia lui sd nu se creazd
niciodatd fiind mincinoasA, de oarece ei atunci nu au putut infrunta pe boerul domniei mele pe Ivavcu vornicul. Cu toate acestea i acum in zilele domniei mete s'au mai sculat vi a doua
oard cAlugArii de la lezer, aducnd pnA inaintea mea cavi alt
data inaintea pdrintelui meu, Alexandru vodA, i sorocit-au pe cdlugdrii de la Vierov la judecata domniei mele, punndu-le zi la
Sfanta Paraschiva ; dar pe cad cdlugeirii vieroseni au venit la zi
si la soroc la tnfatisare inaintea domniei mele, cdlugeirii de la
lezer nu s'au prezentat, ci au mintit si s'au rusinat, si au reimas
clugdrii de la lezer de lege inaintea domniei mele cast inaintea
retposatului tatcilui domniei mele, Alexandra yodel. Fiincicd, insA,

boerul domniei mele, Ivavcu vornicul, a ddruit acele de mai sus

sate: Poenari, CdpArdneni i Cheiani sa fie ale sfintei mdndstiri numite Vierovul pentru sufletele i pomenirea insuvi lui Ivavcu, vornicul vi a fratelui lui Albul, clucer vi a pArintelui lor, Radu clucerul ; de aceia i domnia mea intArim aceasid danie ca sd fie movie
ohabnicA in veci, de nimeni neatinsd dupd porunca domniei mele.
lath i martorii am pus domnia mea : d-lui Mitrea mare vornic,
d-lui Chisar, mare logolAt, Gheorghe vistier, Petru spdtar, loan
stolnic, Mihalachi comis, Radu paharnic i Paraschiva postelnic.

Mitrea mare logofdt, am scris cd loan Gdnescu in oravul

Bucurevti, Oct. 12, anul 7094" 2).

1) Eftimie de la Olteni C. 1580.

2) B. Petriceicu-Hjau : Archiva istoricd a Romdniei" An. I, No. 9,

10. X. 1864, p p. 67-9.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom 5ni !Ana in secolul al XVIII-lea

LIX

XXXIX.

Jurcitorii asteaptei la judecatd patru zile peste termen.

Gligoracu Car lig, vornic de poarta i Constantin
Arapul, fost parcalab, comunic domnului despre hotararea a doisprezece juratori cu privire la hotarele satului
Rucior, pentru care se judeca calugarii de la manastirea
Secul cu razeii din satul Saloeti. Actul nu are nici
data nici locul unde s'a scris. Este de la sfaritul secolul al XVH-lea.
Milostive Doamne, sd fie mdriea ta sdnAtos. $tire facein
mAriei tale, c-au venit la noi egumenul de Secul cu tot sdborul
cu cinstit cartea mdriet tale, scriind sA mergem la sat la Ruscioru sA socotim pentru o bucatA de loc ce au price cu rdzeasii
de la BAlosesti, care giudet l-ai ales mAriea ta denaintea divanului,
sd punem doisprezece oamini buni bdtrAni s giure precum le-au
fost uricul Bdlosestilor in Tara MunteneascA pribag. $i n-au avut
cu ce sta la pdrA. $i precum n-au vndut nime din rdzeasii lor

si din uricul lor, carele scrie in seamne. Deci, noi dac-am vAzut
cinstitA cartea mAriei tale mArs-am la sat la Ruscioru s-am strAns
oameni buni bAtrAni, megieasi, de prin pregiur i i-am intrebat,
cum stiu ei de rAndul acelui loc i cine cum au tinut. Iar acei
oameni bdtrAni asa au mArturisit cAtra noi, precum acea bucatd
de loc, ce-au price, au tinut-o tot cAlugArii de Secul cu hotarul
Rusciorilor de seasezeci si patru de ai; si de nime n-au avut
nicio gAlceavA pAnd la Dumitrasco vodA; iar in zilele lui Dumitrasco vodd au inceput pAra rdzeasii din BAlosesti. lard cAlugdrii
de Secul au fAcut carte domneascA la Costantin Banta sd le
aleagA acel loc cu price. Deci i BantAs au strAns oameni buni
megiasi si tot au aflat intracesta chip cum au tinut tot cAlugdrii
si au fAcut BantA i mArturie de la acei oameni buni. Deci noi
dupd giudetul mdriei tale le-am dat s giure doisprdzeace oameni
buni i sd rabde calugarii de acel bc. Giurdtori n-au gasit. Noi

dupd 4 am apleptat peind a patra zi. Dac-am vdzut, c n'au

giurdtori, Balomlii au purees cu oameni buni, megiai si-am
stdlpit despre Bdlomti pre hotarul cel bdtrdn, ce-au tinut Ddmian

vistiearnicul. Purces-am din valea ce sA cheamd Turbata la deal

www.dacoromanica.ro

LX

$tefan Gr. Berechet

i-arn pus piatr deasupra Turbatii intre hotarA. De acolo mai la

deal la capetele pAmnturilor stalpu intre hotarA. De acii in movila
din mijloc deasupra pieatra la GrAdite. Din movila GrAditii cea
din mijloc la vale drept, intre hotarA pAnA in valea GrAditii,
acolea piatrA in termure despre GrAdite. De acolea peste vale
pieatrA in tArmure despre BAloeti. Deaci piatra in capul unui
pAmAnt intre hotar in potriva casii Budurcdi. De acolea piatra
denaintea casii BudurcAi, unde au fost stalpu bAtrn i acum unde
se aflA. De acolea drept in fAntAna ce se chiamA VAlcana. De
acii culmea pre deal pAnA in hotarul Itrinetilor. Deacii drept la
vale pentre hotarul Judetilor -a Itrinetilor pAnA in drum in capul selitii Judetilor de sus. $i la aceastA stAlpiturA au fost aceti
oameni buni, anume: popa $tefan din MAcsineti i Gligorcea cel
bAtrn de Itrineti i vAtAmanul StrAtilA de acolea i Petrea de
VAleni 0 Costea de acolea 0 Stefan cel bAtrAn tij ') de Macsineti.
Aceti oameni ce mai sus scrie, asea au mrturisit cu sufletele
lor; cum au tinut tot cAlugArii acel loc -au luat de a zeacea de
pre acel loc rAzeailor de Baloeti, carii au arat a printilor 0 a
bAtrAnilor acestora ce pArAsc acmu. Prilejitu-s'au 0 Andiea Banta
0 PAtraca Zbiearea pArcAlabii de Nearntu 0 Gligorie Budacul i
Toader Nehoreanul i Icor dieaconul, Dinu MAstacAn i Ilie vornicel de Boziean 0 alti oameni buni. Deci noi vAzAnd attea martori, mArturisind toti intrun chip, am aflat aceast mArturie. $i

aceti oameni toti au iscAlit 0 i-au pus pecetile. Ce va fi mita

mdrii tale, s fie mAriea ta sAnAtos.
SemnAturile : Andrea Bant pArcalab; Costantin Arapul ;

Grigorie dascalul; StrAtula; Grigorcea turr 2) Itrineti; Toader Nehoreanul; Popa $tefan; Pietria twr BAleani; Ilie tom Bozieni; Diatonul Icor, robii mArii tale; Costantin vornicul turr Itrineti; Gligoracu CArlig vornicul de poart; Costantin Arapul ce au fost parcAlab, facem tire mArii tale ; Stefan cel btrn de MAxineti 3)4.

1) deasemenea, tot din,

2) din
2) B. Petriceicu-HAjdAu: Archiva istoricd a Rorndnieim An. 1, No. 6
-din 12.IX, 1864, Buc. pp. 47-8.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom Aril pAna in secolul al XVIII-lea

LXI

D
XL.

LegAtura.
Se pane legciturd de 60 ruble de argint.
Stefan d o hotrdre in procesul dintre Ivanco, fiul
lui Vasco din Horodnic, i fratii sdi de o parte, i Intre
Maruca, jupdneasa lui Andreico Serbici, fata lui Ivan
Cupcici, i vrul ei Mihno, fiul lui Grozea Cupcici, de
altd parte : Ivanco i fratii sai pretindeau, contra Marucdi i vdrului ei Mihno, cd ei sunt nepoti dupd mama
lui Ivan Cupcici, i c prin urmare au drept la motenirea averii acestuia, ceeace Maruca i Mihno tgdduiau.
Domnul cere lui Ivanco i fratilor sal sa dovedeascd

afirmatia lor prin jurdmnt, impreund cu 24 de jurdtori.

Ivanco se lapdd de jurdmnt i cere ca sd jure Maruca
singurd, cd el, Ivanco, i fratii sAi nu sunt nepoti dupd
mama lui Ivan Cupcici, i deci nici ei, nici lui Mihno.
Martica jurd i cdtigA procesul, iar domnul recunoate
pentru totdeauna ei i vArului ei Mihno dreptul exclusiv
de a moteni satele i alta. avere a lui Ivan Cupcici, i
hotdrAte cA dacd Ivanco, sau fratii lui, sau cineva din
neamul lor ar ridicA din nou pretentii asupra averii lu
Ivan Cupcici, acela va plAti o legaturd" (zaveascd) de
60 ruble de argint. S'a dat la Vaslui in 26.VlII, 1474.
t Miinordio sowIEto.,

MEd CTE41A11 liOEBOAAn rocnoAr

3EMAH MOAAAKCISOHI "IHHMM 3HAMEHHTO H rikAn ANICTOM HAMM

fro 44.1H c(CAhunHT,I KOAHW

TOr0:ICOAN 'fl0TtE6H3HA KgAFT1 OWE npnAolnet npAA HAMH H
EVAAM ISTO

HAN

oy3pniTY

IfItAA OyCHMH HAWHMH I)

HAH

OAIIL, REAHMIAM H MAAIIIMHq IIKAHIvi

MN% EACISOB WT X0t0AHHKI H t% CILOHMH 6pATTAMHq H

') In orig. de doul ori.

www.dacoromanica.ro

Tk-

LXII

Stefan Gr. Berechet

rAAH ha IIFIetruHIO flatia

EtKEVIA

ilHAtEHICOEA

HA 1110111K01.0m

HA Acroica IIKAHA KWINHIAI H HA OyHVE EH HA MHXHOI ChM

rp031111 INIP4PEA1 H Trkramo HA HNX TAIS flEIN911 AWE WHH
air OrigEH INIPIHIEEKH no fox. marripm. Toro taAT MII NAM
IIMOTtHAH H CgANAH HE HAIIIHMH KOAthI H MAH KAM IIKAHEOKH
N 91ATIAME Er01 !UK ECT 11pAKO H 3AEOH 110 W661400, AM 1100
1110A IIKAH CAM C
i
IlpiCrkWHH4W) H 1410KH neptarriSA HE
HHAtIll AWE IIKAll II rA CKOHMH EpATTAA111 COyT ClytigISH Kg119H.
MEN 110 lox AtATEklii TAKOWAE AWE CgT H tHAISNIIIN H Ad Hp,
CKOHMH KtATiAM14
Ii0EN THW orogni. Toro /MAI BEAN H
WHH rb WTMETAAH WT CRON, npforkr$1 H HE xorriomo nptocrkrE

HVTH H 1A CKOHMH IrCtWHHIpEn AAH rk WTHVETHAH HA MA...

INIIIES4 HA ACria IIKAHA !NMI/PIA, AMR WHA 110WAA CAMA H
nplothroogAa
EK$?`4H Talc
AWE RAN, ChM% EACIS011 WT X0t0A''
HHEq H CA IKOHMH KilaTfAMH H+CT OyHVISH Kg11411YEEHa AHH EH

111,0111EMNI AHH 4ifor01111. Ilt0 TOW IagIUlcA, CTAKWH oy

TOT HAMEHHM AEH H npfurkrAa npAA HAMH H npAA OyCHMH
HAIIIHMH 60Atfill H ILEAHICILIMH H MAAMAMI pawl TAIS
H

f7t tKOHAEH KilATIAMH FACT oyfogichi

iklapginto, AHH IIIHNHOKH.

CEr0

INI14

flAAI

Mu

6Hq

AWE IIKAH

AHH EH rim)*

KHA+11111H H3HCEE

MAPI WICK, AWE H+CT IIKAH H rA KIIATTAAIH CKOHMH OyaISH Kqn--

llAUIIc, 110 TOW AiM KAM ,AAAH

H HOTKEpAHAH MOHO H MHX1401011 IIMMEHHIN Nil oyrk CFAA
KVIPEIPIEKAn H KEA HMIHTE fro AA ELT HAM. II TAEOWME
`1H9EK111 EMS WHH T'krAAH HA

IIKAH1 IMHE &UWE WT X0rAHHIS H CE CKOHAIH 611AT1AMH AAHE HMAIOT T'krATIE HA MOWIN H HA HAEMEHHE EH HA MHXH01.

AHH HA AITEH Hp AHH HA oregitfa HX AHH HA gliEC OA Hp

HHISOAH HH oy ico.ropkix Anfx H vamp HH TVA HAMH AHH
11111EA HHHMX rocnompp 110HEW(E) VITITHA HEIM H CA stet
mitamo CEOHMH npAA oyffro npailaro 341c011a; H AA HE
AOKVEATH HHISOAH HA KilEM 11+411EIA

fi

HMAICIT

KTO fik 1101SVCHT tri-

[WWI KuA oy icorrothq Atux H 'wok, HAH

www.dacoromanica.ro

11911A HAMH HAN

Judecata la Romni pArl in secolul al XVIII-Iea

119EA HHILIX rOCHOATX1 HAH !WWI MHEW

LX1II

twr fro staTia

HMI

WT HX tOAC1 TOT TOVAH AA 3alaamwr 3aoi3nct3 "g INKAH

ttERtA `IlifT0r0. TOE oyff KhIMEHHCAHOE AA UT 211.9NEHl4H H
EH MHXHOKIV, U A+TEM HX H KWEAig HAMM HX-i
1111101NWEHHO HHKOM1 HA 1111Khl 0 HO TO UT KEAHKA MAtTOtTA
IMEMEHIO

LAM

rOLI1OACTKO MH KMWEHHCAHHM OTE(I)AH KOEKOAAI H Elp+IVA3-.

AIOKAEHMIX AliTEH FOCHOAITKA Mil

PIAEAHAISA H IIETtA ii BOrm

[nail OTAHWA Hi ChM

fro nan Mift3A2), nan HaamcVa rratovri: )comnfunuo H MEM
fro nan
HAN BOA+ AKOH1uc riau 3siark, nau AVKA
AMA,' H HARM KOAkthl MOAAAKM[hIlX :

OA,

H InAH IR7sAKO IrKAAAKH B+AOrtAAgi IMH far% H hAil HKAWKO

Erica [AA6111 KIAINCTHI RAH niAtE nplIKAAA6 HEMEH,CKM111 HAM 4)Errf

nricaaag HoKortaAVi HAH ITAHrgt HpKAAAK WKIHCKHI flan Thum,

RAH Eqrriti HAN I1KAH 1109YAATEI HAII BETIIHK[%] iikKHMOKHin
DAN Ail,K0 rgAtrin HMI 11KAWKO XtHHKOKM91 HAN AborS maTab,

Haii 10ra KHCTTAOHKI nan fOra CIOCTEAHHKI !LW ,A,AACKOr

IIMHHHISn nAH TOMA CTOAHHK1

nan iIa+ Xy

KOMFICn H

OyCH HAWN ROAthli 1110 IntH TOM EHAHI no HMEHH 3)

HHhl

KEAHKELIH H

MAAhlne ft HA 60AWEE Kii+HOCT H 1100yTKMpWAEHTE TOM4!? oyffmW

KrIHOM
KhlWEnHCAHHOA& KEArkAti ECMH HawEM
KOAffla nanV

Tom+ aoro+yrS memo

H HAHN 11EYAT

H IIEMAT [H] KOMI%

HAWEIX HpHACHTH K CEA HAUJEMV MEM?. I/MN Hark oy fiat-

osu,nici arkfAtio Ayr. it's".

Din mila lui Durnnezeu, noi *tefan Voevod 4), domnul trei
Moldovei, facem cunoscut cu aceast carte a noastr tuturor cati o
vor vede sau o vor auzi cetindu-se, ca au venit inaintea noastr
inaintea tuturor boerilor nostri, mari i mici, Ivan 5), fiul lui Vasco
din Horodnic, i cu fratii si, si s'au jeluit impotriva jupnesei juA01,

K ArkTO

l) Greit, in loc de mu/mum-WI (niimitum4), poate din pricina

(iMMIHN ce urrneazA indatA.

2) La Uljanickij i Jacimirskij MHVA.

.) Traducerea verbalA a romAnescului anume".
.) April 1457-2.1111 1504.
9 Mai jos ii zice ,,Ivanco".

www.dacoromanica.ro

lui

LXIV

$tef a n Gr. Berechet

pAnului Andreico Serbici, impotriva Maruscdi, a fetii lui Ivan Cupcici, si impotriva vdrului 1) ei Mihno, fiul lui Grozea Cupcici, si
s'au jeluit impotriva lor zicAnd asd : cd ei sunt nepoti lui Cupcici

dupd mama lor. Deci am cdutat si am judecat cu boierii nostri si

i-am dat lui Ivanco si fratilor sdi, precum e drept si lege, dupd
obiceiu, sd vie el 2) insus cu 24 de furdtori si sd jure impreund cu
ei, cd. el 2) si cu fratii sdi sunt nepoti lui Cupcici dupd mama lor,.
si cd deci MaruscAi si lui Mihno tot nepoti le sunt. Dar Ivan si cu
fratii sdi s'au lApAdat de jurdmi-int si n'au vrut sA jure cu jurAtori, di

au lAsat pe sama MaruscAi, a fetii lui Ivan Cupcici, ca sd vie ea

singurd si sd jure zicAnd asa: cd Ivan, fiul lui Vasco din Horodnic, si cu fratii sdi nu sunt nepoti lui Cupcici, nici ei Marusai,
nici lui Mihno. Deci Marusca, sculAndu-se la ziva sorocitd, a jurat
inaintea noastrd si inaintea tuturor boerilor nostri, si mari si mid
zicAnd asa: cd Ivan si cu fratii sdi nu sunt nepoti lui Cupcici nici
ei inssi, Maruscdi, nici lui Mihno. Asa dar, vAzand noi cd Marusca
a cAstigat judecata, cA Ivan si cu fratii sdi nu sunt nepoti lui
Cupcici, precum s'a jAluit ei improtiva Maruscdi, deaceea am dat
si am intArif si noi Maruscdi si lui Mihno, vdrului ei, toate satele
lui Cupcici; si toatd averea acestuia sA fie a lor. De asemenea Ivan,

fiul lui Vasco din Horodnic, si cu frati Ai, sei nu mai aibd a se
jdlui improtiva Maruscai si a vdrului ei Mihno, nici improtiva copiilor lor, nici improtiva nepotilor lor, nici improtiva neamului lor
intreg, nici odatd, la nici o zi si la nici o vreme, nici inaintea
noastrd, nici inaintea altor domni, cad au pierdut Ivan si cu fra(ii
sell Inainte atoatd legea cea dreaptd 3), si sd n'aiba a castiga
(judecata) nici odatd, in vecii vecilor. Iar eine va incerca sci se jdlueased, la orice vreme si la arice zi, fie inaintea noastrd, fie inaintea

altor domni, fie Ivan, fie vre-unul din fratii sai sau din neamul
lor, acela va plati atunci zaveasca de 60 ruble de argint curat.
Toate aceste de mai sus scrise sd-i fie Maruscd-i si vdrului ei Mihno
si copiilor lor si intregului lor neam neatinse nici odatA, in veci. Iar
spre aceasta este marea mArturie a insdsi domniei mele mai sus scri-sului 5tefan Vodd, si a prea iubitilor fii ai domniei mele Alexandru
1) In orig. greit nepotului", Oi(tithi.

9) In orig. Ivan".
9 Sau fata cu legea cea dreapt intreag", in fata legei celei drepte
Intregi".

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in*secolul al XVIII-lea

LXV

;si Petru si Bogdan si a boerilor nostri moldoveni, d-lui Stanciul

si fiul sau d-lui Marzea, d-lui Vlaicul starostele de Hotin si fiul
sAu d-lui Duma, d-lui Bode vornicul, d-lui Zbierea, d-lor Luca
si PArvu pArcAlabi de Cetatea AlbA, d-lor Neagu si Ivasco parcalabi de Chilia, d-lui Arbure pArcAlab de Neamt, d-lui Fete parcAlab de Cetatea Nouk d-lui Gangur parcalab de Orhei, d-lui
Pasco, d-lui Buhtea, d-lui Ivan Ciocarlie, d-lui PetricA lachimovici, d-lui Iatco Hudici, d-lui Ivasco Hrincovici, d-lui Mih Au spa.tarul, d-lui luga vistiernicul, d-lui luga postelnicul, d-lui Dajbog
ceasnicul, d-lui Toma stolnicul, d-lui Ilea Huru comisul, si toti
ceilaIti boieri ai nostri, cari au fost de fata la aceasta, anume cei
mari si cei mici. Iar spre mai mare tArie si intAriturd a tuturor
acestora mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru boier,
d-lui Torna logofAtului, s scrie .Fi sd atarne pecetea noastrA si
pecetile boierilor nostri la aceast carte a noastr. Scris-a Ilea in
Vaslui, la anul 6982, luna lui August in 26".')
XLI.

Feraia, heraia.
Ferdia de 12 zloti.

tefan vodd Tomsa dd dreptate lui Toader Boul

vistiernicul in judecata ce a avut cu Gherman si Odochia, fata lui Drghici Uscatul pentru partea ce i-a fost
vndut lui din Nisporesti. Boul pldteste ferdia 12 zloti
qi se ameninta cu gloaba mare dotnneascd de 24 boi, cine
va redeschide procesul. Actul se d la Iasi In 26.1. 1615.

a). t litv GTE+AII 140160A4, 6 [013Iii10 4.1[11] 4 [0] rroo, r[o] fil [0] A Hp

frliAH

MOAA413FRO11, lk/ [Hil FleTHA011141 IltYkA Fidttili

ROAell, cnvra

114111H,

riimuti

11?[zrli'l Vflid] TVA, KtIVRA 114ZAHHUKVA4

Alp RoVA, GAR ENCTijeliliti,

ITO

114

li

IIFITZ9EA

vOAA11

eAtlit

Fl

MEHL%

II TE1'4AH

[14CT]

[MO] AMA V ROAOET CV`IiI[EINFI, 'ITO]

FIrkA gIII4111

HOMH4111

fro Monty,
HA

AZ1114

CAVI'd NM TOg

%VT MO 111-1Inp111119
T4410

H(414411

') I. Bogdan: Documentele lui $tefarr cel Mare" vol.

191-196.

www.dacoromanica.ro

I.

[ToaAfii

1413 Buc. pp.

Stefan Gr. Berechet

LXVI

Boyd ItiurketIK,

NEntia

Ami

nen

6411

KoitioAH, MKOME

C1(43015411

JIVA 1IddiH H $4H1( [31 KV1113110] tid THX 'WIT; d rf I:414H H ;KIM

1.0A0m1lia H434dit (IAA IIAMH,

3 mum... 4 WM G.411111

diKE

11041111TH

rnitroOf 90411411 HOCTIMIIIK

II

HAILIHM

VAK'kTOM, IJKO/K

IlOodieH14 BEAAHM411, KEA noro+Er

KK3'L1 1dM

AtIA

II

neEA

nowiisu WT

$10141T

B EAAHAidH
11

!JAMIE

1141 (I[H] II [E] 3H WT IIEA

KEA noro+rr. TdM roctioArrfiamil H 111 II4WHM EZKIITOM, CrAdM

CKHAYOM

3d

tldlKlldiE

4914444 KOEKOAll
II

FIFA

Eli'kAiiTEACTISOKAAII

SKII 1104 Elicrktmins 11 1441? 411`111HK

trTe0114

Ed& H TH X `141T, ANN

40,44411

HE

ero I

TOd

Nd

INFIVKII07

`ITO

114444

WTIIIIH4, Apcl'OEX

II

II

'10411411

(fro WAONTA I 30ET4411 WT KKIEFO

4iE114

31M(Karo; d 1'10C4 KHETIpIHK

ll.(11pARAHAIrt II

KIICT14NHK WT

11(.41(9'EALTK0 I

YTO

THN K1I1HIIEt1IIIIX Re:Am BEAAHMAII nore+IT

fI Tiptali

IRAS

114414

HOCTEMINK.

Natuiro

341(0114

1101TAKHA CEA +EON

3AATHx, Toro ildAH WT ERAd 61411 MdH KZEX0111CT Tireni 34 aA

T.LE no Aim r[o] [110]A IfT1 K NAM HAN (411 Alill At:IC(11M 1'01 DOM'
KI

OEM A4 HE 1141410T AOKIMITH, IVA ewe A

KA KOMI, AO
I I HE

3d

AORC KEANK010,

Ad rk III CMHIlldET.
1119, KATO tipr, Mtu,a rm. KB. AIM.

Il0teT11
$!?

taAV.T

Hd111111

FOUIOAIIIIK

It

NH

?EY,

BI4AMM411 NEd 401'044T'.

TRADUCERE
io tefan voevod '), cu niila lui Dumnezeu, domn Wei Moldovei, iat venit-au inaintea noastrA i inaintea tuturor boerilor nostri,
sluga noastrA, Gherman PitArel i femeia lui Odochita, fata lui
Draghici, nepoata MAlinescului, si au pArAt pe sluga noastr, Toader Boul, biv vistiernic, pentru 0 parte din satul Nisporesti ce-i
pe Moldova in finutul Sucevei, ce are acolo Toader Boul vistiernic
precurn au arAtat inaintea noastr si dres incA din zilele lui Eremia
voevod de cumpArAtura pe acele pArti, iar Gherman i femeia lui
Odochita au zis inaintea noastrA, cA nu i-au vAndut lui acele parti
si CA nu stiu nimic; iar cinstifii i credinciosii flostri boeri, Bel') 20.X1, 1611-22.X1. 1615.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RomAni pan in secolul al XVIII-lea

LXVII

diman, vel logoft i Grigore Ciolpan, postelnic, au mrturisit inaintea noastr i inaintea sfatului nostru, cum ch a luatinsusi
Beldiman logoratul banii din mAna Boului visternic 210 taleri VAtuti si le-au dat !or bani dinaintea lui Stroici, vel logoft. Deci,
donmia mea, si cu sfatul nostru, dac am va.zut dresul de cump-

rAturd ce-a avut Boul visternic de la Eremia voevod pentru acea

ocin, alta c au mArturisit si acei de mai sus zisi boeri Beldiman
logofeit si Ciolpan postelnic, Gherman si femeia lui Odochita au
rdmas din toatd legea tdrei noastre, iar Boul visternic s'au indreptat si au pus ferde 12 zloti; pentru aceea de acorn inainte de ar
vrea ca sei mai judece de aceastd pricind in zilele domniei mete
sau in zilele altor domni sti nu aibei a dobiindi, ci sci fie de mare
gloabd 24 de hoi la poarta noastrd i altul sA nu se amestece.
S'a scris in Iasi la anul 7123 luna Ghenarie 26 zile.
Domnul a zis.
Beldiman vel logotht" ').
XLII.

Ferdia de 24 zlo(i.
Miron Barnovschi Movild vodd.hotArdste prin judecatd

ca cei 8 feciori ai Tomei, nepoti de frate ai lui Damian

vist. s stpdneascd in cloud' jumdtatea de sat din Corni,
pu verii lor Marica i Dumitrasco, feciorii Sorei, sor cu
Damian de si jupdneasa lui Damian vist. ar fi dat-o numai

feciorilor Sorei. Se. pune ferae 24 zloti. Actul se d in

Iasi la 29.IV. 1629.
b). nt lltv &turn liapHotiociti Moms softsom, Komito nosnorrIto,

rotrioAar 3enmif mtvoamoti, wat opt

Aollit

II1

OCHOACTliaMlf

HrkA kZECHII HJAirip FOCHOACTKdditi liEdliKHAIH II didAHMH, AghtilTildIlIKO

'H iai
4oRIA
11111i

tro
II

bOiA1

ItUHd111K0 ATM
8)

HOtTdHTHII H

H ALVA aria Io%8

fl8H4

TirdilHE 3d

II

II

8H4E44 I

Comm

11

111.11)4

H44

,11

Alaptika II

icxrnx HpaTatun 44MTMH Kiwrkt).-

nrkA rocrioAergamH Ix ill4pHK4 mliTEAHHlid

CI !VT (14 4qM111r1IIII0, CIIKI

COr HAKIIM tfITtl-

Gh. GhibAnescu: Sarete i izvoade" vol. II, 1907 Jai, pp, 27-9.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

LXVIII

HIP1

A4MI1411 Whirr lipliHK,

KOAOCT HEAilliCKOMY;

pdAi

Iloprin 34 $111i4

V114344H

Imo 34C744 704 110-

44411h1H KHCTlipHHK H Ate^

HAI

DINT trw Tvid 11? C44111 WWI; 4 ifthenKci

CA AcMHTptIWKO

140 WT HOpHH, t1TO UT i V

TIIN MOAT nnranfix

elf1X141

AOKHHA 34 [140 I WT

110101111114

(X

111XXF H

WT KHIFIIH'Ii

341111I

1%014111110

AZ411E11'61

BHA HAI Vlip0A1H T0 6 non 140 WTICX 'nix cx90AIII1[

C9'R4MH

11

CX

KIC

AlAT RZKVIIii

CX

T04

.TOMEH CX EildplIKA H
SHAH

WH11

11

Tp4W110

lillVAH

110A01111H4
CZ

(140

WT KIM' 114111Er 34110114 ;

tIACT

H TAN

410A11

Ii1111111HC4H11

KNIT

Mli OM

fl0tT4GIIA11

tOtill

11

1111

CiikE

KAMA 34 'ITO

IH4I1114

/(VAIH

11

BAAT Y

OHIO 7,4A

Alzpinid cx EMT EA Agdiwrirdultio WCTAISHAH

Tor (dAl Aa

H414107
I

T04

WHH p43A+4HTH

H Ad MemaioT HO 110A0611HA

fiVAUJE AA

HAMOT TirdTH imiil rid AiNrirx, edAi 14 T,Iix HIIIIOAHai HA lirkKH

HIM

A4A

KANO

irdi. liriorri l'OCII0A-

lipAT EH AVAiwrpaunco no 11040

A441I14110KH

1111rrhp rocnoAcTriddrii. tl

is,ROH

H IX lipdT

KAT rOCIIOACTKAMH wripliToNom HAI MAO MO All

HHOM WHI1 Wf 1p4KH4lit

non WO 114

Ill

WIN-

A4 C(I) HE VMHWAET, Mu v rth KAT 13n3 dn. K.

Cam fornomiirri

114344.

ilvdayrpirwrio 1[14411 KEA durr+T vg(ird).

tHOpiatIVA

It.

TRADUCERE
.lo Miron Barnovschi MovilA voda"), cu mila lui Dumnezeu,
domn al Wei Moldovei, iatA au venit inaintea domniei mele si
inaintea tuturor boerilor domniei mele mari si mici, Dumitrasco
si fratele ski Teoder si Costantin si Savin si sora lui MArica. si
Dochia si Erina si Maria, feciorii Tomei, toti nepoti de frate ai lui
Damiian vistiernicul sf s'a park de fata inaintea domniei mele cu
Marica, femeia lui lonasco diac $i Cu fratele ei Dumitrasco, fii Sorei,
iarAsi nepoti de sorA al lui Damian vistiernicul pentru jumAtate sat
din Corni, care este in tinutul Neamtului, ziand acei oameni
scrisi; cA a rArnas acea jurnAtate de sat din Corni de la unchiql

lor Damian vistiernicul, si o stApAneste numai dAnsa. lar Marica

cu bArbatul ei lonasco, si fratele ei Dumitrasco au arAtat un Lapis
') Januar 1626,Iulie 1629.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RomAni pna in secolul al VW-lea

LX1X

de la cneaghina Damieneasa, cum a fost data lor in deosebi acea

jumatate sat despre acele neamuri ale lor. Deci, domnia mea si cu
tot sfatul domniei mele, aflatu-le-am lor judet, cum sei stapdneascd
impreund acea jumeitate de sat si acei oameni mai sus scrisi feclod Tomei cu Marica si cu fratele ei Dumitrasco pe jumdtate,
ca fost-au ei toti nepoti ai lui Damian vistiernicul, cum sunt Marica si fratele ei Dumitrasco. Deci ei s'au Mdreptat si au pus lorusi ferde 24 zloti in vistieria domneascd. lar Marica si cu fratele ei
Dumitrasco au rdmas din toatd legea noastrd. Pentru aceia s
aibd ei a imparti acea jumdtate de sat in cloud parti si sd stapaneascd pe jumtate, si mai mult sd nu aibd a se Ord unii pe
altii pentru aceast pricind nici o data in vecii vecilor. $i altul sa
nu se amestece. Scris in Iasi, la anul 7137, April 29.
Insusi Domnul a ardtat.
Dumitrasco Stefan vel logofdt a invdtat.
Borleanur ').
XLIII.

Jurdnuintul cu brazda in cap.

Vasile Lupu d rAmas pe TAnasie vornicul de gload

in judecata ce a avut cu cAlugArii de la Hangul, pentru

hotarele dintre AvrAmeti, Ruscani i Plotunita i a iazului

de pe Plotunita cu mori. Actul se da in I4 la 28.VI. 1635.

ff t 14w &CHAU KOIKOAA, BOIK1100 MHANTTIO, l'OtHOAAeZ 3EMAN MWAs

AAKCKOH, WM HOHAOUrli

iltAA HAMM H IlrliA

KMHKIIN H MAHN GONIIHH HAIN

TzHarif

34 AHIVAI LIFkA, NAM (Z AlOAIKHHtlill HAW 1

WT XAHN, rArrK etT

Mil K4714,t1lie1

xectail

FaRliA1HU

HAW 0 H 41110 KliKH

AKCINHIS
1

HAIHEAAH KOAleH

$4Hhi1l

rAOTHIll H TENIAti

Karfilli WT Ilrad MOH4fTHil

He;ITTH H 4704 H HeER44r0(40.(11911

effillpH

TIEHACTE AKOil-

IIHK, AM AAAH N M7OK44 F.Mq PAAgA KOFKOAA (iAlld MOHO HAHArk PVIKAHTH, i

IITO KRA neatiaa r(o)cn(o)A(a)pma ripall1H4 WA WKOA Tpr Renal+ m

1) Gh. Ghibanescu : ,,Ispisoace si zapise" vol.
pp, 213L-15,

www.dacoromanica.ro

1,

p.

11,

1907,

lai,

$tefan Gr. Berechet

LXX

[Tat; IS4AgfEp4 l (VT Xa

Aorkrurr x04.61?

T4

TKO9H4

liximomiEE KOIKoAa Ao

(14119011

KR

CE4lftl114

MAHHH H AAA T011 MOH4ET1104

no.roha, wro E[A] 30KE7 11400Z11HIlid

HMAIT TRIIACTE

A11091411K., AcSraa

1194mscra Trhr

113 AOAN 34

11

(1.1111111

TOT CTAK CR

+VET 'ITO

KX eAnd

4AE

'ITO CX-

tier

TOT

eAn4

114

J4K

1141411M

timid; thimattgan OAHU H

At(410K4H11 ea tVT A4E11111,40? KOEK0A4 704 P4AVA KOEKOAA 11 WT

HMO

If

KOHKOA4

Mom( t'7AttAM4

liX443WI'H CR Tux AK'k

X0'141.11E

rkrHrr xoTae

Cf41114111

TOT CTAK

Is%

KEC rkEET rionatE vamyh.roxom 1141 CZAOM einfi AO-

EX

11

1110-

$'? TOM

rVCRAIIHM

CI Att

I%OT01IIIL

110TOIA14

114

Koamgo

AorkrtErr 8 KOAV T04H110 M AZitEHT TzuariE AKOVIHK CX liKAI'Ep

TRIta CX XOTA? NCIS4IIH1%1 nosno
Ali00111K, MEM 14140 CXTEOpHA

H AAA TOI1

.UOH4L'l'H

flOtAliAtIO

KX

A4411

H H3IipX0A1

TOT CTAK

roThARain

MOAN

1111114

II

H0C44X041

1Tc4/11X

tV'l

WISFITX

A0119HX

HAW

plx

rout:imam

L.114H

H H3fip4aH

lump LX

Al1144111

14K

110e03

I AH

radio+ Hatt UK

114

ciamtvEm PVCKAIIHM
'ITO

1141414 Tem'

HA A04111111

HAOTOH111101 V rhA CR

NH WT EAHH
301T44

K4AS?1.411

l'111A9X

TZHACTE

A0411114

HI

LII I HE

114

1'44E11

'I 011

114110

II

f101'AE

44114

WT 4101141TH? /CAHN qty1SH4HC(*) H

www.dacoromanica.ro

WT

vo.ra?
11

4H11.,
11A4110

II

TRHACI(AKI1

110Tc:h4s1&

H4MH

'1'04101(e0

1101E044

'0-

51131iTH

HE Aorknirr

ai

AA floAacr

11.11

CEA11111H

0T144114

111140

ETA-.

eF11

AIJAII AoIicIlx 11EXOTI111

1111 FAIN

fle'hA

'1'11X

CR

1101'41 $44011T,

l'111ApfIC1II

C4''1'11

rrap

GT4e1:11.0

momi

LX

FkAv TOAN XOT4?

34

IIAOTHIly 'ITO Wtifk

11.1144

AKOVIHK WT

1140110.1

txmoTeHnil

\*411

AKOVIHN H

TAAAV MAN 4,0411X 11

K01303AH

1101111AA4H

Re4CHZ11 WT

ft

Aa

rVC11411HAl

KOEHOAd; A THX

rZliOKH111

1141H11:

11114114

:141

norm WI

Is0E110A4

norm* WlirktpIOTZ

UllYliTAAH

I1W1'4A11

MOAH I 40411X

Atm PdAc'A

'011114

'NIA&

141.ATiani

vcorkuti 110tT1KHTH H

C110H4411 I

FM&

H11

hXeIlObCI4III

IsHIT'I4H111;

HX

KH1111111C411111(

AKAHAAACAT

II

4I14110HH

Ha 11041111

ECT XOTile TOH CI4H1111

QM

&MOW 1i0.11111
H

P0111114

A0411X H

(Warr

ALI

VATKOVIA

1111t114111-4K0

itTOOH A0I4ET H rEWOE

llOca4+11VA

KOfE0A4 TOT (Tag

114'6411111114i

34 'ITO AAA LAW 1 11411a4HAc& KOEKOAA (ritit P4Av4

110TeAK41'? V TOT CTAK

KOEK0A4

thp110111011

11111e011

XOT4c1

EX

444H1f TxtE4tIEm4

IIFlitKAE

MAN

BHA

AAE

A110e111111

CX 1140T0111111141 TAX
11RCE1'0

110(T4K11411

34140114
101411

+411111

Juaecata la Romani Ona in seoolul al XVIII-lea

g K110-k9 rtroam; TIM

TX1.4Cili

TENITH

Hit

1111KOdll

Ix Tog'

MI V

Hd KdAVrEt)H

%VT 117k

H hi A4 [(A)

Kali'.

gpatr

C,411 rOCHOAHHX

1011.

H4

pAH TOT

KtiKH KIVIHIH; TZKAW

C1'4K

hie.

4AII

HI

Aa

ricrkA

Aa

LTAKi 4

HI

III

LXX1
H4tAIT

t411141AOKHTH.

HM410T HOTVAKV io.aiu

MHUJalT

11FliA

dildH

aryi.

CH41 AlitTOM !mutat.

KH ANIL

lifArkA.

t (N.A.

TRADUCERE
I0 Vasile voevod, cu mila lui Dumnezeu, donm al Wei Moldovei, iatA cd au venit inaintea noastrd, si inaintea tuturor boerilor nostri mad si midi, boerul nostru, TAnasie vornic de gloata, i s'a parit de fatd inaintea noastrA, cu rugAtorii nostri calugari de la sfanta manAstire de la Hangu, unde este hramul Vovideniei prea sfintei i curatei si pr2a bine cuvantatei stdpanei noastre ndscdtoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Maria, zicand TAnasie vornic, c i-a dat i l-a miluit Radul voevod cu o seliste anume Ruscanii, ce a fost dreaptA domneascd, ascultand de ocolul
Targului-Frumos; i ajunge hotarul acelei seliste din helesteul cAlugArilor de la Hangul, ce I-a fAcut Miron Barnovschi vcevod, panA
in Targul Frumos, acel helesteu cu mori, i 1-a dat acelei mnAs-

tiri; insA intr'un vad ce este pe un parau ce se numeste Plotunita,

si din jos de acel helesteu, iardsi are TAnasie vornic altA seliste
anume AvrArnestii, danie i miluire fui de la Alexandru Vodd,
fiul lui Radu vodA, si de la Moise voevod, i voeste a se intinde
cu acele 2 seliste in acel helesteu; deci, domnia mea i cu tot
sfatul domnesc le-am aflat lor judet, dacA se intinde hotarul Rus-canilor in acel helesteu la apa Plotunita, cat se intinde in apA,
atata sA stApaneascA TAnase vornic cu cAlugArii, insA numai cu
hotarul Ruscanilor, cd a fost mai nainte danie lui TAnasie
vornicul de cat cA a fAcut Miron Barnovschi voevod acel helesteu, ce l-a dat acelei manastiri. lar cu hotarul AvrAmestilor sA nu
aibA nici o treabA in acel helesteu, cAci l-a dat lui Alexandru
voevod, fiul lui Radu voevod, mai in urmA, de cat a fAcut Barnovschi
voevod acel helesteu, si am ales domnia mea pe boerii nostri Racovita Cehan al doilea logofdt si Gheorghe Rosca vistiernic, i Neaniul vornic i Borleanul uricar i i-am trimis pe ei acolo ca sa alea-

www.dacoromanica.ro

LXX11

Btefan Gr. Berechet

g cu oameni buni si bdtrni, de prin prejur rnegiesi, pe unde vor

afla cu acei oameni buni, cA este hotarul acelei selisti Ruscanii
di pe unde loveste; deci boerii nostri mai sus scrisi au straits
acolo oameni buni ci bdtrcini $i slugi domne$ti, i i-au intrebat pe
ei de reindul acelui hotar $i au ales 12 oameni bunt $i slugi domnoti, $i preoti i diaconi $i vriind a le pane $i brazde in capul

kr, ca sa spue ei cu ale kr suflete pe unde este hotarul acelei

sell*, pi pe unde s'a hokirilt in zilele lui Radu vodd, iar acei
oameni buni n'au vrut s1 ia brazde pe capetele kr, $i an spus
drept cum ca nu ajunge hotarul acelei seliste Ruscani la valea
Plotunitei, cAci s'a aflat si uric ce a avut Targul Frumos de la
bAtilnul Stefan vod A, i selistea Plotunita in rediu cu valea ei n'a
fost datA lui TAnase vornic de nici tot domn, si el sA nu aibA
nici o treabd cu Plotunita, si asa a rams TAnasie vornic dinaintea noastrA si din toatA legea; iar cAlugArii de la manAstirea Hangului s'au indreptat i si-au pus loru$i ferde in vistieria domneascii.

Pentru aceea, de acum inainte sA nu mai aibA TAnase a Ora pe

cAlugri pentru acel helesteu, nici s mai vAneze peste niciodatA
in vecii vecilor, fr numai s aibd treabd singuri augArii cu
acel helesteu si altul sA nu se amestece inaintea acestei cArti a
noastre. Scris in Iasi la anul 7147 tunic 28 zile.
Insusi Domnul a poruncit.
Focea" ').

LXIV.

Jurdmdnt in .bisericd.
leromonahul Hagi Serafim i Toader Flam dau o

rnrturie prin care se confirmA, c au jurat in bisericd,

c Ion Flocea n'a luat boul lui Ion Litul i nici nu stiu
nimic despre el. Ea se dd In Campulung din Bucovina,
in Ianuarie, 1696.
t Eu ieromonahul Hagii Serafim impreunA cu Toader Flam
fAcut-ain aceastA incredintat scrisoare a noastrA la mana lui Ion
Flocii strejeariului, precum ni-am apucat cu sufletele noastre ca s'A
1) Gh. Ghihnescu: Sarete vi izvoade" vol. 111, 1907 1*, pp. 274-7g.

www.dacoromanica.ro

Judecata la RornAni pana in secolul al XVIII-lea

LXXIH

giurAin in sfAnta bes[e]ricA pentru dnsul pentru o pricin[A] a unui

bou a lui Ion Litul ce-au perit di pe Isvorul Alb ') fiind Ion
Flocea intracea vreame le metohul nostru pe Isvor i calatorind

impreund cu noi la tarA intracea vreame s'au tAmplat di-an perit

si boil lui Ion Litul, deci Ion Litul I prepune si-s bAnuiaste pe
Ion Flocca, zAcAnd cum ca sA fie Mat el boul, deci noi mArturisim cu sufletel[e] noastre i o am si giura in sfAnta bes[e]ric[a]
pentru Ion Flocea cum el n'au luat boul Litului, nice pe altii n'au
invAtat ca sA-I ia, nice stie el de stirea boului Litului, pentru aceasta i-am dat aceast mArturie a noastr sA-i fie de credintA. Ghen,
7204. Eu hagi Serafim, ieromonahu, mArturisAsc cu sufletul meu. t
Eu Toader Flam in'am apucat sA dau sam[A] cu sufletul meu
inainte[a] lui DumnAzAti pintru pricina lui Ion Floce cu Ion Litul
pintru boul Litului i m'am iscAlit
Eu Toader Flani. Ka. i)".
XLV.

Blestem.
Vasile Lupu drueste lui Iordache biv. vel vistier
.0 bucata de ses, numita. Rtul pe Bahluet, fostd dornneascd din hotarul Tdrgului Frumos. Actul sfarseste
printr'un blestem. Este scris in Iasi la 7.IX. 1636.
t HUI EACHME KOEKOAA,, KOX.110 MHAOCTIFOI FOr110AAr 3EAIAH
!?N1HAOC9IIKHX0M

H HOMHAO.

KrktHOMV l'OCHOACTKAMH 10PAAKH1

KIIK KM Ulf'

-AHUAAAKCKOH1 WW:E VOCHOMTKAMH

KANOsit 60Arki1HHV

TTrAt C'A eAHO KgKATg 3A pOKHRI "ITO ph 3OKET PVPV'A HA BAX'-

MII4Vi tITO TOA INKATV 3A pgKian ITO cik 3OKET P7ITIPA &HAI%
HAM npAKaA rocnomIcaa llYTK71 KOTAt TrAr I RfACHTH H flOYEHIMIC1 Ta aliaTV 3A fOKH'k LUT MAK KAAVVErAt tt/T ['FAA AtiltTHr XaHrVAOKH HH:Kfirkr0 I HA EaxAgE% HA lin'k CT0110HH AA:140
I

XOTAil

CEAO

419171Maphin TrkM pAAH

TOA alSATV 3A

OK I Hilq

'ITO Crk HAUHVET 1171TVA IMO AA KIGET ero MHAOCT 10pAaKIE

') Catun in padure la Canipulung. Utniele inetolitilui se %Id pAna acurn.

2) T. V. *tetanal: Documente din vechiul ocol al Cdmpulungului

Jnoldovenesc" 1915, Buc pag. 14

www.dacoromanica.ro

LXXIV

5tefan Gr. Berechet

KIM WT rorfloACTIUMH 1111A6AA I WTHHHV Fl AATITE H

KIIC1'1121p111C1

MHAOKAHIE H

HI

VIJiEFlHO HHISOAIM

tf
I

110TITAWAEHTF

C'A 1171AM A0X0AOM HEllO

HA WhICH; A DO HAIIIHAA WHKOTC It7 0 la-.

MT rocuomp WT A.hirgr HWHX HAH WT HAIIIE1.0 kOM HAH

flag

6gA ISTO 6'A H369E91

rotnomtim

AMMON TOT 6H funoiNumit% milro

AAESH

AAA11

6hITH HAM 3EMAlf MWA

AAAHTE

H MHAOKAWE

H VIStrkfillAll HAM%) AAAHTE H WCTI1OEHTEn `ITO

DOIWCHT pA30i1H9' HAIIIEr0

AAAHTE

WT KI I ADOCTOAH H WT
10A01* H

Cl.

I rk

H /MA0611114,1 TOT AA wra

KIT a fiX MTKOpUlAr0 ITRO

H WT nrivraa fro Avrp% II ltIT THY WTIVI H1 K'A
TpHISAT H nkolvtrhir

fIX

H 31AAAE

HEKTE H

KAHrEAFICTH H Aa HAUNT IACTV (7.

9'tEICAtT0111 i1It

EVA

KE3ICOHE9

HOW K'hICH

mum.-

Or Hifi AT. ,e3iont. AICII,A CM 3.

CAM% I'OCIIOAHWA REA+A.

ralitHA CHATEAllf 6EA A0r04MT

HCKAA.

Avniumpv".

TRADUCERE
lo Vasile voevod, cu mila lui Duimiezeu, domn al Ord
Moldovei, iatA cA domnia mea m-am milostivit *i am miluit pe
boerul domniei melc, credinciosul lordachie biv vel vistiernic, cu
o bucata de *es ce se chiamA RAtul pe Bahluet, care bucath de
*es, nutnit RAtul, a fost a noastrA dreapta donmeascA, din hotarul Targului Frumos, *i se incepe de pc ses din iazul cAlugArilor
de la sfAnta rnAnAstire a Hangului, din jos la Bahluet pe ambele
laturi, pAnA in hotarul satului AvrArne*tii. Pentru accia aceast
bucata de *es, ce se nume*te RAtul, sA-i fie milei lui lordachie
biv. vistiernic, de la domnia mea, dreapta ocia *i danie *i
*i uric, *i intArire cu toate veniturile neclAtit nici o data in veci.
lar dupa a noastr viata cine va fi domn din copii no*tri ori din
neamul nostril sau ori care ar fi pe care Durnnezeu 11 va alege
sA fie domn in tara noastrA a Moldovei, acela sA nu strice a
noastr danie *i miluire, ci s-i dea *i sA-i intareascA a noastrd
danie i a*ezare, iar cine s-ar ispiti sd radd a noastrd danie si
miluire, acela set fie triclet si proclet de Domnul Dunmezeu feed-

fond ceridui si

pdmntului si de preacucato lui Maicd si de cei

www.dacoromanica.ro

Judecata la Ron-lni pa'n in secolul ai XVIII-lea

LXXV

318 pdrinti, cad au fost in Nicea si de cei 12 apostoli, si de cei

4 evanghetisti si sa aibd parte cu luda si cu afurisitul Ark, in
nesfarsitul vecilor. anan.

In Iasi la anti! 7148, luna Sept. 7,

1nsusi Domnul a poruncit.
Gavril Mateias vel logoft iscal.
Dumitru" ').

XLVI.

Addlma.F.
sofia lui Sofronia dau prin testament fiului lor, Miron, o parte din mosia lor i anume
din punctul Pietrile Rosh pan pe Rardu la ScaldAtoare.
Testamentul s'a fcut in casa evreului Mer Jid la Campulung in Bucovina in 10.V. 1684. S'a bdut tin adlmas
de 10 vedre mied.

Mihail Dodul

Adica eu Mihail Dodul i cu sojul mieu cu Sofronie

dat-am scrisoare(a) noastr la mna ficiorului nostru lui Miron
precum sas(a) Vie ca i-am dat noi munceii nostri, mosie a noastra
dr(e)apta lui Miron osebit de alji feciori ce avem, ca noi ase
n(e)-am vorovit pana sintern vii sa ne inparjim locurile ficiorilor
nostri sa nu ne blastame ficiorii nostri, daca om muri noi, deci
noi i-am dat aceasta diiata la mama ficiorului nostru, lui Miron,
sa-i hie lui cu ticn(e)ala lui i ficiorilor lui i nepojilor lui, iard
alj(i) ficiori ai nostri sa n'aiba a s ispiti piste cuvantul nostru
a-1 sminti nici decum, cad c le-am facut parji tuturor, deci
aceasta mosie a noastra este pana in Petri le Rosii si este si-un
paltin diasupra la Petri le Rosii si sp(r)i Rarau ne slujeste mosie
pana in Scaldatoare, deci pentru mai mare credinj ni-am pus si
degitile i la aceast scrisoare a noastr s'au tamplat mulj(i)
oameni buni anum(e) i o sam(a) de armeni din Suceava, carii
s-au i iscalit mai gios ca s-au pus degitili i s-au tamplat ei
Mer jid c s-au facut scrisore(a) aceasta in casa lui.
1)

Gh. Ghibanescu:

Surete i izvoade" vol. 111, 1907, I* pp. 278-80,

www.dacoromanica.ro

tefan Gr. Berechet

LXXVI

t en

Mih Ail

Dodu

eu Sofronie Dodoaie,

si eu Ion Mir Simionescul rn-am tAmplat;

i eu Ionasco Tirik Andronicesc rn-am tAmplat;
11111

i eu 'Toader one Sturzei rn-am tAmplat;

i eu Ion ab MAndrilA m-am tAmplat;
ler
i eu Gheorghie Floce rn-am tAmplat;
f i en Gheorghie 41, Vasilascu rn-am tAmplat;
i eu B...ata ;rp nemesnic ot SuceavA;
i eu DrAguci
cel bAtrAn ot SuceavA;
i eu Mer 41.14, jid ni-am tAmplat.

Si s'au dat adalmas zeci vedr(i) med in cas(A) la Mer jid

oamenilor acistora ci s-au iscAlit mai sus.
7192 mis. Mai 10.
Eu Ion Dodul dau zapisile
lui Ion sin lui Istrate Floce" ').

XLVII.

Deugubin A.
Constantin MovilA confirmA lui CrAciun din Horodiste, jud. Soroca, stApAnirea asupra selistei din CArjAoani

de pe Derevtel. Confirmarea se face la Iasi In anul 1610.

d4or1114

t,,f1W ROCTAHT1111
Mie%

3C44411 MOAAAKIK011;

Am

Ii14HKHAM

COVICtl
Ii011HarO

MI;

U I1IIHU IlrhA
Koe111111:

IIIICVIIII

II

I44 Tinin4mt19-

Tilit MAT. T44I1II

tax
34

41r1,x1;

V1'41:

tavra

11441H

MIMIC

H nrk4

114

H WT FIoIiIl

Mk AlTIMETKOMillE
I:0411

n1i

114111HMH HO-

1101111 WT X0e0AHLIIE, ICO4OCT

114111

114111114111

ISCATOM icur WT HO*

eOAHTIn.li rornoArTkvAin NfAlthl 4101414

li1411K111

[Mil

vs fleHAE nrkA

H M44HMII

60;010 MH4OCTII0, 1'0E007

IiCHISOM,

II

d1ZIVAH4

1C41C0

AOIITH 34 IWIICT11011

TOT
H

ROIROAH H WT Keb.
.11%1110a1.

OCIOIVICHX

KHIliriflitifIl
KH4040K41111

fleVIVIC

34 ITO N

4114IIH,( emu 14,114 AftlIVANHHX 'ITO C WRrkTdA 11AHN

t14HlII

Kritalid

H AA Amnia, rAit 4/114A4ET

`ITO

114 Apt444.

1)&1' 34 4T0 IIHKTO

C1

HI

ALTO
WIRtyk-

I) T. V. Stefanelli : Docamente din vechiul ocol al Campulangului

moldovenesc", 1915, Buc. pp. 8-9.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom 31-11 pna in secolul

TdA rk fliitTIITU

WT TIN AIOAH

VI.

d'ifif TOT ISHIHMEHIIIII

A4ITE4C9'EO 'ITO WU

I1911111

noArrtianAtt kii?oriaxorii
WT Iktr WTHUNd

II

tHA4 ANIETOM HAWI1A4.

d is

'CAA

(CANINE

LXXVII
HZ?HilitUdIlli

CZ fKOHAIII IcO4idTW, HAKO H KHW-

lifehA

irr

T4:41 ?..tAH

Ilph BEANO.

OHAEM CAW rs?arlin

1111t,

AliT

idi-

Hammitt txwlvrom rot-

IIFhA HAM H

KIIKVflMHi

llii

IIAdTHA

XVIII-lea

14I1AkXA10 TOT IiIIIMMUNIITH MUTH 3%

trka ;NE

HHIIJ

'ITO AEFfidAH

HMCO Ad icy 'my

tro urrisoAv

liA

3p1tt.

l'otrioAa9z ?ttl. 1w HOCTAIITHIE BOEKOAd.

ITZTedllIKO REA AKOVIIIIS VI(IIA)

II

D(RAIL

t tliZrkHVA".

TRADUCERE
Io Costantin Movila voevod 1), cu mila lui Dumnezeu, domn
I tArei Moldovei, iatA venit-a inaintea noastrA i inaintea boierilor nostri man i mici, sluga noastrA, CrAciun din Horodiste,
tinutul Sorocei si a adus inaintea noastr i inaintea sfatului nostru o carte de la repausatul pArintele domniei mele, Eremia Movil

voevod si de la Cristea marele vornic si de la Gheorghe i MAnada, parcAlabi de Soroca, astfel scriind i mArturisind cum acel
de mai sus zis CrAciun a dat 13 boi bunt de nego i pre(aluitt
drept 130 taleri curati pentru o desugubin, cdct aflatu-s'a un (En
mon` pe selistea Ceirjeuca ce-i pe Derevtel, si cu loc de bekstee si
de mori, unde cadefn ROut; si deci nirneni nu s'a aflat sA pIteascA din acei oameni, cari tineau acea seliste CArjAoanii; iar cel

de mai sus zis CrAciun a plAtit cu ale sale hucate, cum scriem
mai sus. (Deci i domnia mea) cnd am vAzut acea de mai sus
scrisA carte de marturie, pe care a adus-o inaintea noastrA si
inaintea sfatului nostru al domniei mele, crezut-am cA este cu
dreptul. Drept aceia ca sA-i fie lui si de la noi ocinA i cumpraturA panA and Ii va intoarce lui cineva de acolo, inaintea acestei cArti a noastre. Scris in Iasi la anul 7118.
Domnul a zis. lo Costantin voevod.
PAtrasco vel vornic a invAtAt

iscAlit.

9i

t BAseanur

2).

') Oct. 1607; Dec. 1607-20.X1. 1611 (t lulie 1612).

2) Gh. Ghibsanescu: Surete i izvoade", vol. IX. 1914, la*I, PP. 88-9'

www.dacoromanica.ro

LXXVIII

*tefan Gr. Berechet

lzvoare latine.
XLVIII.

Din Codex Bandinus" din anul 1646 ').

De tribunali Principis".

1. Divan vocari solet turcica linguA, quod ab omnibus sive

Valachis sive Ungaris et aliis usurpatur. Princeps judicaturus excelso solio residet cum metropolita sibi assidente, sceptrum in
conspectu jacet super mensam, armigeri astant, cunt Principe primarii proceres. Subtus in loco humili decem circiter aut plures
barones, ut quem Princeps audire voluerit, unusquisque (pag. 183)
sit paratus vocare, et si quis Principi ignota lingua loquitur, ut
actutum interpres adsit. Post praedictos stant jam viginti jam triginta scutatores deauratis scutis et pretiosis vestibus rubri colons
in duti, omnes procerae staturae. Post hos reliqua multitudo mint= et aulicorum sine armis ultra duo millia ; post istos separati et causarn suam proponere parati, stant. Hos omnes per modurn coronae cingunt ducenti pedites selecti, bombardis ad jaculandum et frameis ad secandurn instructi si opus foret, honesteque
vestiti.

2. Turn ad Principern prius accusati de capitali culpa, scilicet de furto vel hornicidio aut violentia spoliatorum compedibms
vincti adducuntur, qui si convincantur aut propria fassione, aut testibus sufficientibus, adhibitis torturis, certissima illis mortis seutentia profertur. His expeditis, Princeps nullo respectu habitu personarum, quern videt magis afflictum stare nutu jubet prodire, qui
si est agrestis, et pavi.... (tdiatei foaia de pe margine) Aulici proxime astantes animant, et contra quemcunque procerum, vel Germanum fratrern Principis, qui est generalissimus, causa proferatur
aut justis argumentis se excusat, vel cum satisfactione accusantis'
rustici poenam luet. Unde in simili casu, qui, alias levis videbatur,
duos fratres uterinos in carceres conjecit, et tribus diebus, cum
reis, ibidem detinuit, et palam attestatus se non fratres, non filios
') V. A. Urechi: Codex Bandinus", Mernoriu asupra scrierei lui Bandmus de la 1646, extras din Analele Academiei Romne. Seria II. Tom. XVI,
Memoriile sectiei istorice, 1895, Buc. pp. 146--147.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea

LXXIX

aut filias curare, *sed unam et solam justitiam. Solus itaque vult
,omnem gravern judicare causam : Ratio Principis est quia alii judices facile corrumperentur inuneribus, et hoc pacto pauperes etiam
in causa justa affligerentur. Leviores \fere) causas possunt subordinate quoque iudices decernere, sed nullus eorum capitale crimen
definire aut aliquem capitis condemnare, nisi in uno vel altero
casu ob certas rationes id alicui concedatur ad tempus.
3. Exceptis Festis et Dominicis diebus quibus non judicat,
vix aliquando tribunalitium judicium omittit. Non semel conquesti
proceres in privatis conferentiis de statu Moldaviae, qund ultra
viginti millia reorum expediri jani curArit, itaque rogarunt ut cum
delinquentibus mitius ageret ne provincia tot hominibus privaretur;
iiam saepe accidit, ut miles bonus, aut nobilis rem levem violenter a rustico rapiat, si capiatur certO illi inoriendum. Qnibus Princeps subjunxist : non personam sed justitiam, non rem sed legem
aestimo; si vos omnes morte dignum aliquid feceritis, certd modendum erit vobis. MI6 si media pars terrarum Moldaviae erit nequam pereat mala pars, ut bona servetur, cum bonis tutus (pug. 184)
vivam cum malls semper in periculis constitutus essem. Quare si
lines ad Transylvaniam et Tartariam excipiam, tutissimus viator,
auro gemmisque onustus ire, redire, ambulare et dormire, etiam
secus viam potest".

XLIX.

('ap. XII din Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae", with" de D. Cantemir in 1715').
De tribunali Principis et baronum"

(Pag. 101) Per toturn annum, exeptis diebus, quos jejunio,

quod magnum I vocant, destinavit ecclesia, Princeps ter aut quater
in hebdomade 1 publice litigantium causas in divano audit. Divano
autem, quo tur 1 cico vocabulo praetorium Moldavi indigitant, in
medio aulae principa lis locus destinatur. Ibi in posteriori pariete
I

principi thronus poni I tur, imagine iesu Christi ad judicium apparen1)

Operele I principelui I Demetriu Cantemiru I typarite de societarea

academica romana tomu 1, Descriptio Moldaviae cu charta georgraphica a

Moldaviei i unu facsimile, I Bucuresti MDCCCLXXII (1872),
I

www.dacoromanica.ro

Stefan Gr. Berechet

LXXX

tis superius ornatus, I quam perpetuo ardens candela illurninat. A

sinistro latere, quod I Turcarum moribus inter Moldavos dextro
habetur honoratius, me I tropolitae sedes est, quem barones officio
fungentes secundum suos I sequuntur ordines: e regione in dextro
conclavis pariete depositi I barones locum habent. In rnedio Principi ad dextram proxime ad I stat spatharius, gladium Principalern
tenens, longius paulo in eodem I latere magnus postelnicus, in Iongum extensa postelnicorum serie stipatus. Reliqui, quorum opera
in divano necessaria est, ut apro I di et armaszei, e regione Principis, ita ut ab eo conspici possint, I (pag. 102) subsistunt. Quamprimum princeps, praeviis ad judicem Christum I precibus, in throno
consederit, silentium indicitur, et e querula ple be, quae ad portam congregatur, bini vel terni jubentribus vornicis portae per
aprodios intromittuntur. lidem, posteaquam eorum cau I sae auditae tuerint, misi retineri eos in custodia judicium jubeat, I per aliam divani januam, quae versus minorem aulam spectat, dimit I tuntur, succedentibus aliis, donec nemo supersit, qui aliquid con I querendum habeat. Si vero hora meridiei audita fuerit, reliqua plebs, I
quae fuerit, ad alteram judicii diem adesse jubetur. Tarn severum
autem est et itp0f3enroX-rei,sia=:. expers id judicium, ut supremus etiam
logotheta, si vel rusticus de ipso conqueratur quamprilnum nomi f nis sui mentionem fieri audit, e loco surgere, et donec causa
discussa I fuerit, rustico a sinistris stare debeat. Graviores causas
ipse Prin I ceps dirirnit, leviores baronibus inquirendas committit.
Barones, I quibus id mandatur; causam dorni dijudicant, et quae
ipsis visa fu erit, sententiam ferunt. Sin ea contenti fuerint et
actOr et reus, I eandem ilia vim retinet, quam habuisset in Principis divano pro I nunciata: Sin vero alterutra pars se laesam existimaverit, ad Prin cipis tribunal appellare potest. In. eo causa
denus excutitur, et si baro largitionibus adversariorum, vel eorum
favore .ductus, vel etiam I legum ignorans, iniquam tulisse sententiam evincatur, severa ille I poena coercetur. Sin autern appellans
juste damnatus Principi videa I tur, ipse et verberibus caeditur,
quod judicium baronis contemse I rit, et spreti mandati dominici
pro lubitu Principis meritas poenas I luit, nec non alterius expen,
sas in duplo rependere cogitur. Causas I autem graviores capitalesve, i ipse Princeps audire voluerit, utrum I que et actorem et
reum doram divano corn I parere jubet, ac utrique I eorum, quae
I

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani nana in secolul al XVIII-lea

LXXXI

in sui defensionem, aut alterius crimen evincendum, I facere credant, dicendorum libertatem largitur. Discussa causa, I metropolita
et omnes barones. de Sfat, sive consiliarii, clara voce I sententiam
suam, etiam si sciant, aliud esse Principi propositum, I proferunt,
et accusatum vel absolvunt crimine, vel sontem decla I rant. Deposittis autem baronibus nihil proferre nullamque senten I tiam dicere
licet, nisi a Principe interrogatis. Auditis cunctorum I opinionibus,
si reus habeatur, Princeps metropolitam iuterrogat, (pag. 103) quae
secundum civiles et sacras leges ei poena debeatur. Metropo I lita
prink) verba legis recitat, post autem Principis clementiam, cui
modus praescribi non possit, implorat, quod simul cuncti barones I facere conserveverunt. Tandem Princeps suam fert sententiam,
accu I satumque vel absolvit, vel morti aliive poenae adjudicat.
Accusati I criminis alicujus capitalis magno armaszio incarcerandi
traduntur, detenti propter debita vatavo aprodiorum. Poenarum
diversa est ratio. Fures suspenduntur, sacrilegi comburuntur, homicidae nobiles I capite plectuntur, rustici palo per costas adacto
lentum et gravius I supplicium subeunt. Atque ea crimina vix aliquam clementiam dominantium impetrare possunt, nisi concilietur
cum occisi propin I quis homicida, iique publice coram Principe
declarent, se culpam I poenarnque illi remittere, nec postulare amplius, ut sangvis san I gvine aut mors morte vindicetur. Id si impetrare quiverit homicida, I aliquomodo de clementia Principis sperare, certus tamen de sua I vita esse non potest. Si enim ex anteacta ejus vita Principi con I stet, quod ipsius malitia nulla castigatione tolli possit, aut aliae I quaedam rationes subsint, quare
ilium e medio sublatum velit, res I pondere solet, actores equidem
et occisi propinquos crimen, quodin illius animam commisisset,
condonare posse, se autem none, ut I homicidae malitiosive homines
in republica vivant, suoque pure sana I illiuS membra contaminent:
eoque nomine facinorosos vel ad sup I plicium, vel ad salinas
damnat. Barones, si aliquid ex aerario pu I blico in privatos usus
converterint, aut nefarium aliquid contra Prin I cipem fuerint moliti, id quod pro inconstanti Moldavorum genio haud I raro accidit, inconsultis reliquis baronibus a Principe vita bonis I que mulctari possunt. Si autem nullum e mora dam I num timen I dum neque metus est, ne reliqui conjurati necessitate in virtutem I versa
sua exequantur consilia, Princeps ad patefaciendam suae sen I tenI

www.dacoromanica.ro

L5Xxil

St&an Gr Berechet

tiae justitiam, incutiendumque aliis terrorem, rebellem in divan

introducti jubet, ex interceptis litteris, si quae sunt, aut allis argu I mentis, I proditionis convincit, eique vel capitis poenam, vel
aliam I mulctam indicit. Si mortis reus sit, non poterit alio necis
genere I suplicium pati, nisi decollatione : Sin verberibus castigandus est, I nemini id facere licet, nisi Principi, idque vel topuzo
(clava prin) (pag.104 cipali), quae verbera licet gravissinla sint, tamen honorern non lae dunt, uti habetur, indignissimum virgis aut
flagellis ab alio caedi. Lites reliquae in judiciis non diu protrahuntur, sed causa plerumque I uno eodemque die, aut si nirnis
perplexa fuerit, tribus aut quatuor sessionibus excutitur et sententia pronunciatur. Sin Princeps vel per morbum ye! alia negotia in divan venire non possit, barones tarnen cuncti in suis sedibus dispositi, haud aliter ac si Princeps praesens esset, vexatorum querelas audiunt et solvunt: decisiones tamen I cum enarratione causae per literas Principi referunt. Porro cum Prin I ceps
in templum aut alio recreationis causa perrexerit, cuilibet preces
suas ipsi offerre licet; quas onmes spatharius tertius colligit, redeunteque in palatium Principe in mensa reponit: Accedit statim
tertius logotheta, supplicumque desideria coram Principe legit,
lite rarurnque parti adversae Principis resolutionem inscribit: eorum I autem libellos, quos contra veritatem aut justitiam aliquid
petiisse I animadvertit, disrumpit. Cunctos deinde spatharius querulis red dit, quae praefectus aprodorum curat, ut ad executionem perducator I voluntas Principis. Nunquam autem vel fando
auditum fuit, Prin I cipis judicium corruptum fuisse, aut alterius
favore a justo decli I nasse, quamvis id baronibus contigisse aliquoties fuerit observatum.
Atque is quidem ordo est, quo ad supremum Moldaviae judicem, Principem puto, vexatorum deferuntur et deciduntur desideria; I nunc de inferioribus quoque judicibus aliqua nobis erunt
dicenda. I Sunt ii ye! universales i. e. totius provinciae, vel particulares sive locales. In tota Moldavia audire et dirimere causas
cunctis consi lariis Principis et primo baronum divani ordini,
quam primum e metropoli lassis exiverint, concessum est; major
tamen binis su premis vornicis concesu potestas. Horum judicium
nemo, qui sub I jectarum ipsis provinciarum civis est, recusare
potest, cum alios bai ones si alterutra pars noluerit, respuere, et
I

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rornani pana in secolul al XVIII-lea

LXXXI.1

ante latam senten I tiam ad Principem provocare possit. Attarnen,

si sententia vornici uni aut altri litigantium non arriserit, relicta
I

ipsi est libertas ad I Principis appellate tribunal. Ibi autem cum

apparuerit, de facti spe I cie non disceptatur ulterius, sed saltern
id inquiritur, fueritne causa I uti in testimonialibus vornici literis,
quas victrici parti dare solet, (pag. 105) proposita est, juste et secundurn leges provinciae decisa. Idem tan I turnrnodo exquiritur, si de
alterius haronis, in cujus judicium ante comprorniserat, sententia
I

aliquis ad Principem appellet. Quod si sen tentia baronis injusta

reperta fuerit, id quod hand raro accidit, gra I yes omnino poenas
corruptus luet: sin autem in exquisitione con I stiterit, juste pronunciatum fuisse, appellantemque litigandi pruritu I ductum frivolc
honorem baronis laesisse, ille verberibus caedetur, duplicatas que
expensas adversae parti solvere tenebitur. Caeterum I in ipsa etiarn
lassiorum urbe primi ordinis baronibus licet audire et I dirimere
querelas litigantiurn, si quidern illi consenserint: etenim I a Principis praetorio causam sibi commissani dijudicaverit, senten I tiam
I

suam cum rationibas decidendi per scribam divani magno lo I gothetae exhibere debet. Is si eam justam legibus que civilibus aut
sacris pro causae conditione consentanearn repererit, sua manu
sub I scribit examinatinn est, et tertio logothetae bulla divani innniendarn committit : quo facto, ea immutabilis efficitur. Sin
I

autem baro I ipse injuste pronunciasse videatur, disrumpit schedulam et queru I los ad Principis tribunal relegat. Extra aulam vero
neque suprernus logotheta alterius baronis sententiam cense-re
aut reprobare potest, inferior vero gradu superioris judicium
nunquarn irritum reddere I valet.
Quoniam autem superiores barones fere sergper aulam sequi
I

te I nentur, nec omnes cunctorum per totam provinciam causas

diri I mere possunt, ad jus incolis Moldaviae dicendum in singu-

lis urbi I bus et oppidis certi aliqui judices constituti sunt, quos
alicubi pirjcalabos, alibi vornicos et cainaraszos vocare consue
verunt. Sunt au I tem pircalabii bini, Chotini, Czernaucziis, Sucza
viae, Nernczii, Soro I cae: qui, quoniam illae potiores Moldaviae
civitates sunt, etiarn cow I mendantum nomen habent: porro bini
Romani, Bataszanorurn (quod oppidum conjugi Principis paret),
Orhei, Kiszinovi, Lapuszna, Falczii, I Galacziorum, Tekuczii, Tutovae, Putnae. Reliqua minoris momenti I oppida, ut Bacov, Tirgul

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr. Berechet

LXXXIV

furmos, Harlei, Cohurlui, et Vaslui, singula singulos habent pircalabios. Vornici bini jus dicunt Barladio, magni inferioris Moldaviae vornici vicegerentes, totidem Doroheijensibus, I (pag. 106) legati magni superioris Moldaviae vornici: duo Cympullungi, et unus
Vaslujae: Salinis praesunt circa Occnarn duo camerarii singulares.
I

Hi omnes quidem causas audire possunt, dirimere autern taut= ,

leviores: graviores vel ad magnum suae provinciae vornicum, vel
si. appellatio interposita fuerit, ad Principem relegare debent. Eo
au I tern casu litigantibus sorok i. e. diem constituunt qua utraque
pars I 8 ram Principe comparere tenetur. Fit autern id hoc modo:
Pirca I labius literas scribit, quibus memorat Titiurn et Cajum cunt
de tali re lites invicem aluerint, ad Principem appellasse, et promisisse ta Ii sorok vel termino coram Principe se sistere. Has
literaS in duas I partes scindit, et utrique litigantium unam partern porrigit. Sin au I tem alteruter dicta die non comparuerit,
cheria i. e. mulctam pecu I niariam solvere debet: rusticus viginti
quinque aureos, nobilis cen I turn, baro sexcentum. Neque ulla
ibi valet excusatio, nisi quis evin cere possit, se aut morbo, aut
in Principis servitio, aut demandato I a republica superioribusque
I

negotio detentum fuisse".

L.

Fragmente din

7,

Aprerat+ Myth" lui Matei Basarab

dela 1652.
GLAVA 255.

Pentru stricarea copilelor, si pentru canonut bdrbatului.

Cine va strica vre-o copila, mai nainte pana nu va ajunge la
varsta ei pre leage, aceluia sa i se tae nasul, si jurnatate de haine
si de bucate si de bucatele lui sa le dea acei feate ce o au stricat.
Cand nu iaste muiarea de 12 ani si mai mare, ci mai mica
de atata, atunci se canoneaste cela ce o an stricat ani 12, sa nu
se cuminece, sau si cu mai scadearea cum va parea sau cum va
socoti arhiereul sau duhovnicul O."
.Indreptarea legei", ed. II, pag. 276

www.dacoromanica.ro

Judecata la Rom On) 'Ana In secolul & XVIII-lea

LXXXV

GLAVA 259.

Pentru rdpiri i certare ce se cade sd se dea rdpitorilor.

RApitori se chiamA ceia ce vor apuca de vor rApi muiarea
cuiva cea de cinste de'si vor rade de dAnsa, sau vre o fat cocoa* sau vAduvA, sau cAlugaritA, sau vre un copil, dud vor lua
pre fie carii cu deasila, sri vor duce de inteacel loc unde le va fi
voia de se vor mesteca trupeaste.
Certarea rApitorilor este numai moartea.

Cela ce va rApi pe vre o muiare, acela nu se va certa numai cu moarte, ci Inca 'si va piarde si bucatele, a le va da judecAtoriul muerii cei rApite de va fi muiarea rnirean, iar de va fi
calugArita, atunci va da judecAtoriul puteare sA se itrAneascA cu
venitul ce va fi de In aceale bucate in toatA viata ei, si incA si
dupA moartea ei, le va da judecAtoriul toate aceale bucate la manAstirea dela care au rApit'o.
Nu se va numai omori rApitoriul, nici 'si va piarde numai
bucatele, ci incA i aceia ce 1-au sfAtuit s'A rApeascA sau 'i-au dat
ajutoriu sA rApeascA, i aceia se vor omori, stsi vor piarde i bucatele, iarA de-I vor fi numai sfAtuit, iarA nu vor fi ajutat la vreamea rApirii, atunci'i vor nurnai omori, iarA bucatele ntesi vor
piarde.

Bucatele rApitorului toate se vor da muerii ceia ce o au rdpit, mAcar cA au fost numai cum ar fi negutata nunta intre dinsii.
PArintii, fratii, rudele, stApAnii muerii, toti acestia pot sA ucigA de tot pre rApitori, i sA n'aibA nici unul nici o certare, i incd
nu nurnai pre rApitori ci si pre sotiile lor, i preaceia ce le vor
fi intr'ajutor, insA numai cAndu-i vor gAsi fAcAnd acel lucru, ce se
zice cAnd vor rApi, iar nu altA datA.
Cela ce va rApi copilA pentru zburdAciunea trupului, acela sa
patA ca i ceia ce scrie mai sus, pre acela cine 'I va ucide sA fie
ucis i nici o certare sA nu aibd.
Nu va scApa rApitoriul sd nu se cearte, zicand c'au rApit

muiare pentru sA se cunune cu dAnsa, ci tot se va certa.

Nunta ce se va face dupA ce s'au rApit, aceea nu e bund,
ci iaste un lucru asa cum nu s'ar fi fost dupA cum dau invAtAtura
Pravilele impArAtesti, pentru cA Pravila Besearici iartd acest feliu
de nunte, cAnd nu vor avea i altA smintealA fArA de rApirea.

www.dacoromanica.ro

Btelan Gr. Berechet

LXXXVI

Cela ce va apuca, ce se zice va rapi pe vre o muiare care

va fi fagaduita altui barbat, acela nici cum sa nu se poata cununa
cu dansa, iara inch' nici cu alta, nici cu una nu poate sa se mai
cunune acela rapitoriu.
Cand va rapi nestine vre o fameae i iarasi o va !Asa de se
va intoarce la parinti i acasa'si, i atunci de se va insura i sA
se cunune cu dAnsa, acea nunta va fi bun, i nu se va certa ca
un rapitoriu. lard de o va fi rapit, si se va fi i cununaf, acea
nunta nu e buna de nemica, ca se va certa ca un rapitoriu.
Certarea rApitorilor iaste nu numai spre cela ce rapeaste
fata cocoana, ci Inca i spre cela ce rdpeaste muiare cu barbat,

sau si despartita de barbat, sau vaduva, sau roaba, sau fatd de

suflet, veri bogata, veri sAraca, veri cinstita, veri fard cinste, tot
inteuu chip si cu o certare se vor certa.
Ori care rob, sau naemit, sau slugoi de va rapi vre o fameae, acela nu se va certa nunlai cu moarte: ci inca 'I vor hi
arde in foc I)."
OLAVA 288.

,Pentru unealte san zdloage.

Unealtele sau zaloage sint un lucru care da nestine catrA alt
ow sa le pazeasca i sa le tie.
$i carele'si d unealtele asa si Mogul, aceluia de-i e voia
sa fie adevarat lucrul lui, el sa ia scrisoare dela omul cela cei
'i-au dat unealtele i zAloagele 5 i Inca nu nurnai scrisoare, ci sA
chiame si marturii cinstite i bune sa fie.
De va piarde aceale unealte sau .zaloage cela ce le-au luat,
ori de goana furilor au a silnicilor, atunci nici el nici mosteanii
ltu le platesca, insa adevarat cela ce au tinut unealtele sau zdloagele de nu va fi facut vre-o inselaciune sau vrajmasie, sau de se
vor fi tocmit pentru acealea cd de vor peri sa fie paguba:si perite2).
') Indreptarea legei", ed. II, pp. 279-81.
Ibidern: pag. 308.

www.dacoromanica.ro

Judecata la Romani pAna' In secolul al XVIII-lea

LXXXVII

GLAVA 350.

Aicea scriern de vina de "intdi pentru care se indeamnd

judecdtoriul, de mai micsoreazd certarea si pedeapsa.
Acum vom sA spunem vinile pentru carele se indeamnA judecAtoriul de mai mic*oreazA certarea i pedeapsa celui vinovat,
si intAia vinA; iaste in*elkiunea, i cu vicle*ugul, pentru cki ca
gre*ala ce se face cu in*elAciune *i cu viclesug aceia este foarte
mare, iar gre*a1a ce se face fArd de in*elaciune, aceia nu se
chiama nici cum gre*ala, drept aceia numai ce se ceartA a*a putin lucru, numai drept leagea.
Dupa chipurile celor ce' vor gre*i ce feliu vor fi, depre acealea va cutioa*te judecAtoriul i va creade de va fi gre*it cu in*elAciune sau de nu va fi, pentru cA cela ce au gre*it, de va fi vre
un Oran gros i prost, sau vreun cocon mic de vArst, sau vre o
muiare: atunci nu se va chema s fie gre*it cu in*elAciune sau cu
vre un vicle*ug')."

,Pentru jurdmdnt.
GLAVA 292.

JuramAntul are ptitearea judecatilor, i cine sufere pre para*ul

lui sA facA jurAmAnt, pre acela pune judecAtoriul, *i deacia nu
mai poate sA stea sap s4 graeascA impotriva cAtrA dnsul, cAci cA

au suferit de au fkut jurArnnt.

De va avea ne*tine treabA cu cineva, sau altul, sau judecAtoriul va da lui sA facA juramant: atunci acolo inteacel ceas tae
judecata daca va jura.
GrAia*te i Nearaoa 104 a lui Leon inteleptul, i dA voe
ca gA se caute lucrul ccluia ce au jurat, ca sA nu fie jurat strAmb.
La copilul carele nu iaste in vArsta lui deplinA, aceluia juramAnt nu i se da.
JurAmAntul iaste cuvAnt, carele pentru dAnsul se creade
adeverinta.

Cine se jurA, ori despre vre o parte ce-1 vor ceare sA fad',
sau WA de judecata, i va jura, iarA dupA aceia se va arAta cA ati
') Indreptarea leges" ed. II, pag. 382.

www.dacoromanica.ro

$tefan Gr Berechel

LXXXVIII

jurat strAmb, aceluia sn taie limba: asijderea

mArturiilor carii

vor jura strAmb.

larA alte Pravile sau legi zic, sA se taie mAna celuia ce va

jura strAmb.

Oamenilor rAi, ce se zice cArora nu le e fricA de Dumnezeu,

jurAinantul lor pre apA sA-I scrii.
Cine va jura pre Dumnezeu strAmb, accla sA nu gAndeascA
ca-1 va uita.
De jurAmAnt sa fugi, mAcar de vei vrea sA juri si drept.
Cine se jurA strAmb, de Dumnezeu se leapAdA.

Ferice iaste de cela ce nu se lurA, orf drept, ori strAmb '). "

(3@.

---

Indreptarea !eget" ed. li-a, pp. 309-10

www.dacoromanica.ro

DE ACELA$:
1) Pentru paine", de H. Sienkiewicz, trad. din italiand.
2) Nu din partea aceia". de Pr. Gr. S. Petrov, din rusA.
3) Dezvoltarea poporului roman", de N. lorga, din germank
4) Trageiia unui popor i a regelui sda", din sArbd.
5) Pdzitorul farului", de H. Sienkiewicz, din polonA.
6) Ispitorul, luda # lacrimile", din rusd i bulgard.
7) Gramatica limbei ruse.
8) Cdldtoria lui Porfire Uspenschii pe la noi in 1847.
9) Cdldtoria lui Ioachim Vuici prin fdrile romanegi in 1840.
10) Autbbiografia lui Paisie Velicicovschii.
11) Documente slave de prin arhivele ruse, fasc. I.

12) Cinci documente basarabene privitoare la moiile episcopiei

Htqilor, fasc. II.
13) Patruzeci documente slavo-romane, fasc. III.
14) Picdturi mdrunte", diferite articole.
15) Spicuitor in ogor vecin" revistk fascicolele 1, 2 i 3.
16) Cdldtoria lui Bant4 Camenschii din 1808 i a lui Vasile Kelsiev: din 1859.

17) 0 carte ruseascd despre biserica Bucovinei, de acurn 50 de

ani, partea I.
18) Petra Manega, un codificator uitat al Basarabiei de L. S. Kasso.
19) Caterisirea (degradarea) preotului i Frdfia de cruce, dupd
cloud manuscrise slave, gdsite in Basarabia.
20) Particularitdfile cojurdtorilor la Romani, dupd documentele
noastre slave.
21) Judecata la Romani pand in veacul al XVIII-lea.
22) Probele in dreptul vechi rus.
23) Isvoarele dreptului vechi rus # bulgar.
24) Schird asupra dreptului vechi bulgar.
25) Bibliografia dreptului vechi rus # bulgar.
26) Crestomafia dreptului vechi romanesc.

In pregatire
27) Pedeapsele la Romani # Slavi in secolul al XVII-lea.
28) Istoria bisericei lin Basarabia in secolul al XIX-lea.
29) Dreptul bizantin in Basarabia de L. S. Kasso.

._._/..
s.m."

`.....,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro