Documente Si Insemnari

1
Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea, Text stabilit şi

indice de Gheorghe Chivu, Magdalena Georgescu, Magdalena Ioniţă,
Alexandru Mareş şi Alexandra Roman-Moraru, Introducere de
Alexandru Mareş, Bucureşti, Editura Academiei, 1979.
ŢARA ROMÂNEASCĂ
I
Scrisoare
*Câmpulung, j. Argeş, c. 1521
M(u)drom(u) i plemenitomu i čistitomu i Bgo(m) darovannomu

župa(n) Hanăş Begner o(t) Braşov, mno(g) z(d)ravie o(t) Neacşul o(t)
Dlǔgopole. I pa(k) dau ştire domnietale za lucrul turcilor, cum am auzit
eu că împăratul (1 aparitie ca morfem)au ieşit den Sofiia şi aimintrea nu
e. Şi se-au dus (2 aparitii ca morfem) în sus pre Dunăre. I pa(k) să ştii
domniia-ta că au venit (3 aparitii ca morfem) un om de la Nicopoe de
mie mi-au spus că au văzut cu ochii lui că au trecut ceale corabii ce ştii
şi domniia-ta pre Dunăre în sus. I pa(k) să ştii că bagă den toate oraşele
câte 50 de oamini să fie în ajutor în corabii. I pa(k) să ştii cumu se-au
prins neşte meşteri den Ţarigrad cum vor treace aceale corabii la locul
cela strimtul ce ştii şi domniia-ta. I pa(k) spui domnietale de lucrul lui
Mahamet-beg, cum am auzit de boaiari ce sunt megiaş şi de genere-miu
Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lu Mahamet-beg, pre io-i va fi
voia pren Ţeara Rumânească, iară el să treacă. Mahamet-beg, mai vârtos
de domniele-voastre. I pa(k) spui domnietale ca mai marele miu de ce
am înţeles şi eu. Eu spui domnietale, iară domniia-ta eşti înţelept şi
aceaste cuvinte să ţii domniia-ta la tine, să nu ştie oamini mulţi şi
domniele-voastre să vă păziţi cum ştiţi mai bine. I Bĭ te ve(s)li(t),
ami(n)ǔ.
M(u)dromu i čistitom(u) i Bgo(m) darovanom(u) župa(n) Hanăş
Begner o(t) Braşov.
II*
Zapis de vânzare
*J. Gorj, 1563–1564
Să să ştie cum amu fostu eu Crăciun de Negreni moştean,

descălecători pomântului, cu Dan şi cu Ion şi cu Balotă [de?] am împărţit
moşiia în 4 părţ ca fraţii. Decii, eu, Crăciun, m-au ajunsu vreame de
1
2
[n]evoie pentru că am furat un<n> cal al Bălosului o(t) Ivănăşăşti, pe

nume Stan. După aceea eu amu fost sărac, de n-am avut cu ce mă plăti.
Ci m-au purtat legat să mă duc[ă] la pi<e>rdere să mă piarze. După
aceea eu m-am spăret, ce m-am jeluit la megiaşii de pre împrejurul
locului şi de [sa]t. Megiiaşi m-au învăţa[t] să întreb fr[aţii] de sat şi
nepoţii fi-vo[r] vreadnici să de ei pentru capul miu, să-m scumpere capul
şi să ţie ei moşîia. Eu am avut nepot pre Nen şi pre Lăpădat, ce-u fugit
d[e] mini şi de pomântul miu la vreame de nevoie şi s-au lepădat de
mine dina[i]ntea megiiaşilor şi a zis că n-are ce-m face. Moşiia au fost a
me, jumătate d[in]tr-o fune, ci o-m dat eu Stoii pre 1 cal vânăt
îmbuiestru şi pre aspri 350 de aspri de argi<n>t moşiia de peste tot locul
şi viia şi pomi şi tot. Şi mărtorii sunt anume o(t) Negreni Balotă şi de
Frumoşei Toma, de Rogojina Jit[i]an, de Gâlceşti Lal i Stan Gâlcescul,
de […].
Să să ştii cum mi-am vândut eu Voic Bundrea moş[i]ia den
Negreani Stoii, că eu n-am fo[s]t m[oştea]n, ci am fost cum<m>părători
din fune lu Ion d[e] [N]egreni şi în cât o-m luat, într-atâta o-[m] dat aspri
950 de aspri de argi<n>t.
Iar să să ştii [c]um mi-am vândut eu, Roşca de Negreni, moşiia
iar Stoii şi lu Balotă. Şi eu, Roşca, am fostu [f]rate cu Balotă pe moşie,
pr[e] […] fune mare ce o-m vândut jumătate. Iar Balotă, decă au văzut
aşa, lui i-au părut rău, că i-au fostu din fune lui frate cu el pre moşii, ci
au pus banii cu Stoia aspri 900 de argintu şi sunt mărturii peste tot
luc[r]ul tot aceşti megiiaş carei suntu mai sus şcriş. [Ş]I s-au beut la
acestu lucru peste tot [ved]re de vin […] 6, poloboc 1 şi berbece 1, fără
pâne câtă s-au mâncat. Să să ştii mă[r]turii […] şi pr[en]t[r]u credi[n]ţa
pus-a[m] şi mâin[ile].
Vǔ dñi Io Pătru v[odă], vǔ <l>ĕ(t) 7072.
IV
Mărturie
*Mănăstirea Bistriţa, j. Vâlcea, 21 decembrie 1573
Adecă eu, Evtemie, egumenul o(t) Bistriţa, cum să se ştie ce-am

cheltuit pre iazul de la moară de la Băbeani în zilele lui Alexandru vodă:
aspri gata 3 890 şi 10 vaci grase şi 10 oi şi 12 râmători graşi şi 4 bivoli şi
200 de oboroace de grâu şi alte bucate multe mâncătoare. Dici l-am făcut
cu multă trudă şi osteneală şi am plătit tot cu stânjinul de-au săpat prin
trecătoare den apa Bistriţei, de unde se înceape iazul până din josul
metohului. Iară fără ce-am plătit, am muncit mult şi cu oamenii
2
3
mănăstirii ca să fie sfântei mănăstiri de hrană. Iar cine se va amesteca

într-acest iaz, să fie poclet de 318 oci şi de tot săborul sfântei mănăstiri.
Să care egumeni nu vor căuta să ţie acest iaz, să le fie pârâş la judecată
Maica Precista. Şi l-am sfârşit m(s)ca de(k), 21, vĭ lě(t) 7082.
V
Zapis de cumpărare
Bolboşi – j. Gorj, 25 august 1576
Cum să se ştie că au cumpărat Stănilă vornicu[l] [i] [br]ati ego

Cârste di la fraţi lor, anume Dan, stoice, Brătian, Stanciul, Ivan şi
[S]tan, [Dan cel] mic, Ion Suveţul, din Matca Gurei, pi la moara lu
Dobrin, pe după gruiul casălor, pân gura casălor, în zos, la Poiana Babei,
în Gura Fânului, la Corn şi în Zâlţ pe den faţă den Mat<ca> Gurei, la
stupina lui Dobrin, la teiul cel mare, deasupra de hălăşteu, faţa zos pe la
cer, pe de deal de varniţă până în Gura Puiului. Dici, iară în Zilţ, nime
treabă [s]ă nu aibă den neamul acestor oameni ce sint mai sus scris,
f<ă>ră numai Stănilă vornic şi frate-său Cârste. Şi mărturie Brătian şi
Ion şi Pătru Stan i Drăgoi. Şi am scris această scrisoare în casa popei
St[o]iei o(t) Bolboşi şi am scris eu, popa Pătru o(t) Sura. Pi(s) mĭ(s) a(v)
25 şi Pătru mărturie, lě(t) 7084. Pusu-ne-am şi degetele mai jos.
Dan
Stoica
Brătian
Stanciul
Ivan
Stan
Dan cel mic
Ion Suveţul
Bădsor o(t) Bolboş, mărturie
Eu, Redei o(t) Sura, mărturie.
VI
Zapis de vânzare
*Oltenia, 1579–1580
Eu, Neguită, fata lu Filip al lu Vlad a Bangicăi, dempreună cu

bărbatul mieu, cu Ile, pintru că i-am vândut 4 locuri, 2 di Necătură, 2 di
Crivina calului derept 340 bani gata Iancului cu fraţii lui, Preda şî Jâte şî
Radul. Şî cele di Crivina să lovesc amândouo în capete. Şî aceste locur,
3
4
când o am vândut, am întrebat pre toţ fraţii miei şî pre toate rudele mele
şî pre toţ meg[i]eşîi di sat. Şî mărturie au fost Preda al Henţăi şî Pârvul
al lu Dănăilă şî Mirce şî Iancul al lui Neche şî Preda al Potârcăi. Şî
pintru mare credinţă în loc de peceţ pusu-n<e>-am degetele.
Eu, Neguită
Eu, Preda
Mirce
Veleat 7088
Ile
Iancul
Iar Preda
VII
Zapis de vânzare
*J. Dâmboviţa sau *j. Prahova, 25 martie 1582
Adecă eu, Marin o(t) Boldeşti, scris-am acest zapis [a]l meu să
fie de mare credinţă la mâna lu Rafail călug[ă]rul, cum să se ştie că am
vândut ocina din Scrovişti, stânjăni 160, [d]ereptu aspri 11 000 gata şi
i-am şi hărăzit de la mene păntru pomana stânjăni 20 că au zis să-şi facă
metoh. Deci i-am vândut de [a] mea bunavoia şi cu ştirea tuturor
vecinilor şi de sus şi de jos, să-i fie lui moşîia şi feciorilor lui şi
nep[o]ţilor şi strenepoţilor lui, să-i fie moşîia în vecia. Şi mărturi-s mulţi
oameni buni na imě Mihne, judeţul o(t) Ge(r)gi(ci), i Andr[ei], logofătul
o(t) Ge(r)gi(ci), i Agaton o(t) Hereşti I Opriş, bra(t) ego o ta(m), i
Chirica o(t) ta(m), i Staico, logofătul o(t) Hereşti. Pi(s) a(z) dascalul
Arion i Taisie, călugărul, i snǔ Ghirghie.
Pi(s) m(s)ca ma(r), dni 25, vǔ (lt) 7090.
Şi păntru credinţ-am pus şi peceatea.
VIII
Testament
*J. Olt, 12 aprilie [1591–1600]
Vĭ ime oca sna i stgo I sta troicĭ nerazdelima, am(in).

Scriş eu, călugăriţa Mariia, la vreamea de-apoi, cumu m-am
înfrăţit cu Drăghici şi cu Giurgi pre toate moşiile şi pre ţigani şi pre tot
ce am avut. Cine va rămânea de noi să ţie toate moşiile […] [a]m rămas
eu, călugăriţa Mariia, după moartea lor […] vară-mea Dragnei. Deci
m-[a]u căutat ea şi purtat pre munţi şi am fost slabă şi neputearnică şi
4
5
nimini de rudele meale nu m-a grijit, ci m-au căutat Dragna şi

postelnicul Dima. După aceaea, eu las toate moşiile mele şi toate
bucatele şi toţ ţiganii în mâinile Dragnei şi ale postel<ni>cului Dimei, că
ei m-au căutat până la moarte. Ci le-am lăsat lor şi feciorilor lor şi
nepoţilor lor, cine se va aleage d<e> ei. Iară alalte rude cine am, nimini
să n-aibă lucru cu bucatele meale şi cu ţiganii miei după moartea mea, că
nimini nu m-au căutat la vreame de slăbiciunea mea şi la vreame de
fugă. Iară ea m-au căutat. Deci am un frate de tată pre nume Du<mi>tru
şi las să-i dea Dragna o ţigancă pre nume Şuchiia, iară alte rude ale
meale, nimini să n-aibă nici un lucru, că nu m-au căutat. Iară Drăghici şi
Giurgi şi Dragna m-au căutat în 20 de ani.
Iară cine va sparge to[cm]eala mea să fie blăstema[t] de 3[18]
i(ž) vĭ Ni[keja] şi fie cu Iuda şi cu Ariia. Să lase cum am zis eu.
Şi mărturii am pus […] de Coteana şi Stanciul Pribeagu şi Stoica
şi Drăghici […] ;I Dumitraşcu de Coteniţa şi banul Crâst[iia]n de
Coteana. Şi să ziceţi cum aţi auzit. Şi să ştie toţ oaminii că aceşti ţigani
sunt zeastre de la mumă-mea.
Pi(s) m(s)ca a(p) 12 dni.
VIIIb
Zapis de vânzare
*J. Dâmboviţa, 6 august 1592
Scris-am eu, Ion, şi frate-miu, Stan, Meleşeştii acesta zapis al

nostru la mâna lu Şerban o(t) Petroşiţa, cum i-am vândut o fune de loc în
capul Ruşeţului de Jos derept 300 aspri turceşti, cu ştire a toţ megiiaşilor
şi a tuturor fraţilor de ocină den sus şi den jos. Şi mărturie încă au fost
den Bezdead Neagoe Urdorea şi Stan Pălici i Barbul Milescul, popa
Vlăduţ o(t) Şerbăneşti, popa Radul o(t) Ţaţa, Nan, judele, i snu Mânea şi
mulţi <o>ameni buni şi bătrâni. Şi a[m] [sc]rise u, Stanciul logofăt,
sluga banului Mihaiu.
Vǔ dni Io Ştefan voivod, v lět 7100. Pi(s) m(s)ca a(g), 6.
Ion
Stan
IX
Mărturie
*J. Vâlcea, c. 1593
5
6
Vǔ dni Ştefan Voievod. Să se ştie ce au dat popa Stanciul i Vladul

pre năpaste: lu Stan 3 groş I fălci 2 lu Giurciu; acele 2 fălci derept 120. I
popa Oprea i Vidat I Vâlcul aspri 40. Birul a fost 383. Dupe acee au fost
birar Işfan de Ruda. Au luat aspri 422. Pentru acel bir am vândut 3 fălci
în Mănăstirie<n>i şi aspri232. La oaie de vară, aspri 33 şi în casa (?)
Vladul Ol[ă]neşti aspri 27 […] d[e]de popa [S]tanciul i Vladul aspri […]
Balint aspri 350. Şi la Nan o(t) Şăşcioară 1 o(v)a. Şi pe[n]tru oaie de
toamnă au luat o iapă cu mâ<n>zul alaturi popei. Şi popa cere pentru
iapă o mie de aspri sau iapa cu doi mânz. Şi pe<n>tru untul au luat
grâu derept aspri 180. Şi au luat cel grâu de la popa. Şi Vladu au plăt<it>
găl<e>ata cu aspri 176.
Vǔ dni Alixandru voivod au fost bira<r>i logofetul i Bărcan. Şi
dede popa Stanciul i bra(to)mǔ Hârs i Vladul i b[r]a(t) iego pre
năp<a>ste lu Stan aspri 1325 luaţî în camătă. Şi la boul de iarnă dede
popa Stanciul aspri 133 i Oprea aspri 33 i Vladul aspri 66 şi Badea 1
vo(l). Şi la vătahul dede popa Stanciul i Vladul aspri 48. I eu popa
Stanciul pe<n>tru hârdăul şi fânul lu Stan aspri 30. Şi dede popa
Stanciul la ova(m) a lu Stan aspri 36.
Či(nt) aspri 4088 şi o iapă cu mânzul alature, edi(n) vo(l).
X
Zapis de danie
*Râmnic, j. Vâlcea, 27 martie 1594
Vǔ imě oca i sña i stgo dha ami(n).

Adecă eu, ierei popa Anghel, făcut-am aceasta a mea scrisoare ca
să fie de mare credinţă la mâna nepotu-miu Anghel din Olăneşti cum să
să ştie că, nefăcându eu coconi de trupul miu şi nerămâindu nime de noi,
nici frate, nici nime, fără numai nepotu-miu Anghel din Olăneşti, socotit-
am dintru in[i]ma mea şi am dat toată partea mea de moşie din
Sărăcineşti, oarecâtă să va afla de preste tot hotarul şi cu cumpărătura
ce-am cumpărat, ca să-i fie moşiia lui şi ficiorilor lui, nepoţilor,
strenepoţilor, ca şă-m fie şi mie pomeana şi părinţilor mie. Şi am dat
şi cărţile de moşiie la mâna nepotu-miu, lu Anghel, denaintea părintelui
episcupului Teofil şi a mulţi boiari. Iară cine s-ară scula, oricarele din
neamul nostru, să nu aibă treabă cu această moşiie ci o am dat nepotu-
miu, lu Anghel, şi să fie afurisit şi anatima de 318 sti ocu i(ž) su(t) vǔ
Nechia şi să aibă parte cu Iuda şi cu Ariia la un loc. Leamnele şi pietrile
să p[u]trezască, iară trup[u]l a[celu]ia să stea t(ǔ)m până în judecată (?).
6
7
Şi pentru credinţa mi-am pus mai jos iscălitura, ca să să crează şi

peceate.
Pi m(s)ca m(rt) 27 dñi vǔ lě(t) 7102.
Ierei popa Anghel.
Teofil, episcop rǔ(b)niče(s)ki.
Şt<e>ful postelnic mărturie.
Radul Holbescul, mărturie.
Voico cel bătrân, mărturie o(t) Râbnic.
Eu, popa Iano, mărturie.
XI
Mărturie
*J. Argeş, 16 iunie 1595
Scriş eu popa Ştefan acestor oameni anu<me> Voicăi, mumei lu

Stan, să se ştie că, dec-au murit Stan, iară Voica, muma lu Stan, au
împărţit ocina Istroiese cu Oance, feciorul Istroiese, şi cu Radul,
de au împărţit ocina în trii părţi: doua părţi Oancei şi Radul<ui>, iară
una Voicăi, mumei lu Stan. Şi întâiu au luat locul în Prisacă şi Vale
Gruiului şi Secătura Vladului şi Secătura lu Dragomir, şi Gherghelăul şi
Mnacile şi Pogoruşul şi Agros şi Lazul şi Tritele, Cărpenişul şi şăzutul
casei a trie. Şi mărturii: de Turburea, Opre Vâjga şi Stan Butescul şi
Stanciul Arsene şi Stoian, de Berindeşti, popa Caica şi Micul şi
Drgăghiciu şi Ţigănel. Pi(s) m(s)ca iunie, 16 vǔ lě(t) 7103.
XII
Zapis de vânzare
*Glodeni – j. Dâmboviţa, 1595–1596
Adecă eu Drăgoiu cu frate-mieu Manea şi cu nepoţii miei, anume

Radul i Dobre, dat-am zapisul la mâna Arbănaşului, nepotul Berescului
din Gl<o>deani cum să se ştie c-am vândutu ocina din Glodeni, partea
noastră toată; pentru că această ocină am avut gâlceavă mai dina<in>te
vreame, c-au datu părinţii lor bani de-au plătitu siliştea. Dici se-au
sculatu Danu şi cu Micul şi au împresurat locurele noastre şi ne-au
făcutu pe noi mărţ(?) de tot. Dici noi am mersu înaintea domnului lu
Alixandru vodă la divan şi am rămas pe Dan şi pe Micul. Dici
Arbănaşul, apucându-se, carei scriu mai sus, dici Arbănaşul nu s-au
lăsat, ci iar au mersu la judecată, ci ne-au rămas pe noi de bani, să-i
plătim. Dici noi n-am avutu cu ce plăti, ci am vândut ocina aceasta care
7
8
iaste scrisă mai sus dereptu ughi 18. Şi am prinsu şi datoria cea veache
tot într-acei bani. Iar Arbănaşul să fie volnic cu scrisoarea noastră să
stăpânească moşia în pace, de acum cu feciorii i cu nepoţi lui.
Şi cându se-au făcut acesta zapis fost-au mulţi oameni buni
dimprejurul locului carii îşi vor pune mai jos iscăliturile. Şi pentru
adevărată credinţă am pus şi noi iscăliturile mai jos ca să se crează.
Let 7104.
Eu, Drăgoiu o(t) Glodeni
Eu, Manea, brati e(g).
Eu, Radul, snǔ Manii o ta(m).
Eu, Boldea, bra(t) Puii o ta(m).
Eu, Şerban, martor.
XIII
Zapis de vânzare
*Glodeni – j. Dâmboviţa, 1595–1596
Adecă eu Mihnea cu frate-mieu Dragoi şi cu nepotul mieu Radul,

ficiorul lui Ion o(t) Glodeanul, dat-am zapisul nostru în mână lui
Arbanaş, năpotul Bărăscului, cum să să ştie că am vândut moşia den
Glodeani, părţile noastre câte să va alege den baştina de la moşi
noştri. Şi iar a<m> mai vândut lui Arbanaş, den funea Pui, partea lui,
câtă să va alege, că ne-au fostu şi nouo cumpărătură de la Puia. Aceasta
moşia vândut-am noi de bunăvoia noastră, năsălit de nimele, dumnealui
Arbanaşului de[r]ept ughi 10 bani gata ca să-i fie dumnealui moşia
stătătoare şi ficiorilor dumnealui, câţ Dumnezeu i va da. Aceasta moşia
vândut-am cu ştirea megiiaşilor den sus şi de jos. Fost-au şi aldamaşarii,
care să vor iscăli mai jos. Şi pentru mai adevărata credinţa punem
dejetele şi iscăliturile ca să să crează.
Pi(s) lě(t) 7104.
Eu, Mihnea.
Eu, Dragoiu.
Eu, Radul si(n) Ion.
Eu, Bâldea, bra(t) Puia o(t) Glodeani, martur.
Eu, Dobră, martur.
XIV
Testament
*J. Ilfov, [1595–1625]
8
9
Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se ştie că m-au fost

robitu tătarîi. Dece amu scăpat de la tătarî tăiatu şi plenu de viermi, dece
m-au căutatu frate-miu Nedea şi m-au spălatu până la vreame de moarte,
dece amu lăsatu eu cu sufletul miu ce iaste partea mea de ocină den
Frumuşani să fie la mâna frăţine-miu Nedei pentru să mă slujască şi să
mă pomenească de toate de ce va trebui. Aşa amu lăsatu eu cu sufletul
miu la moartea mea şi amu pus şi mărtorie: popa de Budeşti şi Pădure şi
Toaderu şi Stan Zorilă şi Ivan şi Paraschiva şi Dragomir. Iară, carele se
va scula să ia ocina de la frate-miu Nedea, să fie blăstemat de 318 de
o(t)ci şi să n-aibă unde veni după mene. Şi să ştie totu omul că nu suntu
datoriu nece unui om, fără de Radului Mânzului 8 costande, că acum ie
vreamea de apoi.
Şi amu scris eu, Grama de Budeşti.
XV
Zapis de cumpărare
*J. Vâlcea, 3 iulie 1597
Să se ştie cum amu cumpăratu eu, jupan Nan din Buneştii de

Josu din Păuleani, de la Stanciul şi de la frate-său Bran 3 fălci sus în deal
la Brusturetu şi 2 în vale, una <în> înghiul Cârstei ş-altă în Manco derep
aspri 270 şi le-au vândutu aceşti oameni ce-s sus scriş de-a lor bunăvoie
şi cu ştirea tuturoru megiiaşilor şi din sus şi din jost şi den crucişul
locului şi au pus mărturie popa Stanciul din Buneştii i o(t) Ocnă po i(m)
popa Stanciul i popa Costandin i stariţa din Slătioare po i(m) Mariia i
Sâr[b]ca. Şi i-o au datu jupan Nan aceale fălci sfentei mănăstiri la sti
Ioan Zlataustu de la Ocna cea Mare ca să-i fie pomeană şi lu şi
feciorilor lui, aşa să se ştie. Pi(s) m(s)ca ju(l) 3 dn(i). Şi au fost trecuţi ai
de la Adamu până acmu 7105. Bǔ ñšemu sla(v) vǔ věki(i) ami(n).
XVI
Zapis de vânzare
*J. Prahova, 27 octombrie c. 1597–1600
Eu, Duma den Caţaveii (?), aşa să ştiţ voi, oameni buni şi
neguţători, cum am vândut a me ocină, toată, câtă se va afla, partea
Dumei, den hotar până în hotar preste toată ocina den apa Teleajănului
până în calea Gonţei şi den poiana a lu Căzan, patru pământuri ale
Dumei, alease acelea, şi den partea Radului toată câtă iaste au vândut
Radu Hârsescul de-a valoma cu partea Dumei, cu a Radu<lu>i preste tot
9
10
dereptu 1 000 aspri. Şi au vândut Duma de a lui bunăvoie şi dennaintea a

mulţi oameni buni şi neguţători. Şi mărturie: Tudor neguţător şi Manea
şi Fătul şi Petrica i Neagul şi Miho şi Lazar i Andreiu i Lupuşan i Voicilă
i Stanciul şi den Comarnic popa Radu şi încă mulţi oameni buni
împrejurul acestor oameni buni. Şi am [sc]ris eu, popa Spoilea den
Târguşor, m(s)ca o(h) 27 dni.
Şi am pecetluit eu, Duma.
Şi o am vândut eu, Duma, jupânului lui Mihaiu, că să-i fie lui
moşiie şi lui şi feciorilor lui în veci netrecuţi dereptu acestu preţu ce
iaste mai sus. Dumnezeu pre mijloc de noi. Amin.
XVII*
Scrisoare
*Ţara Românească, c. 1598
Rogu-mă măriei tale să crezi pre omul nostru, pre Gligorie

postealnicul, de ce va grăi.
XVII* b
Însemnare
[p. 3 iulie 1599 – 18 august 1601]
Ce-au făcut Irimiia tocmea<lă>.
XVIII*
*Târgovişte, 5 septembrie [1599]
La ai noştri preaiubiţi şi de la inimă fraţi, jupan Dan vistiiar i

jupan Ventilă cliucear i jupan Ioan aga i Preda postealnic i jupan Jipa
portar i Stanciul logofet i Mihaiu logofet, sănătate şi închinăciune
tremeatemu domnilor-voastre.
Şi, după aceaea, noi, fraţii domnilor-voastre, câţi ne aflamu acum
acicea, în Ţeara Muntenească, dămu în ştire domnilor-voastre că ştiţi că
v-amu tremes mai nainte de ceastă vreame neşte cărţi de la noi de la toţi
şi de la mitropoliţi şi de la toţi egumenii de-amu tremes atunce o carte la
domnul, la Ierimie voevo(da), şi altă carte la domnievoastră şi ne-a<m>
rugatu să rugaţi pre domnul, pre Ierimiia voevo(da), să-l năstăvească
Domnul Dumnezeu să-i fie milă de noi şi de ceastă ţeară şi de ceaste
svinte monastiri şi beseareci să nu perimu de totu. Şi, de ce-amu scrisu
noi atunce la domnievoastră, de toate v-amu scris adevărat.
10
11
Iară acumu încă vă scriemu şi vă dămu în ştire că, acumu, în

ceastă lună a lu avgust 27 de zile, venit-au lu Mihaiu vodă steagu de la
împăratul turcescu. Şi într-aceaea Mihaiu vodă luat-au steagul de la
turci. Însă turcii totu cu înşălăciune voru să facă, că acum mai mulţi se
strângu pre la toate vadurile pre Dunăre. Şi aşa să ştiţi domnievoastră că
aimentrea nu va putea fi, ci turcii totu voru lovi ţeara noastră şi ne voru
robi căce că Mihaiu vodă câţi săraci au fostu scăpat mai denainte vreame
den robiia turciloru şi a tătarâlor, de-atunce până acumu în toate lunile au
băgat pre-acei săraci şi le-au luat în toate lunile p(o) 15 talere până au
perit ţeara de totu şi se-au pustiitu. Ci acumu leafă n-are de unde da oştii
şi nice aspri nice dentr-o parte nu-i vine, ci acum au slobozitu oştile pren
ţeară, deci pre unde află sau dobitocu sau pâine sau ce voru afla totu iau
cu sila. Ci acumu ne-au mâncat şi poama viilor de totu şi ne iau muierile
şi featele de le ruşinează.
Deci turcii audu şi înţelegu lucru ca acesta, că leafă n-are să dea,
de nicăirea aspri nu-i vinu. Ci acum foarte se strângu turci mulţi
pretutindinea şi vedemu bine că voru treace şi ne vor călca şi ne voru
face mare rău. Ci de toate ne iaste cumu iaste rău; iară mai mare şi mai
multu rău ne iaste că, de voru treace turcii acumu acicea în ţeara noastră,
ei voru descăleca ţeara noastră şi voru pune turcu de va domni ţeara
noastră şi voru turci pre toţi creştinii şi voru sparge atâta mănăstiri şi
beseareci şi va peri atâta creştinătate. O, vai de noi, mare rău iaste pre
noi că perimu acum!
Şi acum iară de alta vă dămu în ştire, că acumu Mihaiu vodă,
dec-au spartu ţeara, elu acum va să fugă cu acei hoţi ci ţine. Ci vedemu
că se teame de noi că-l vomu prinde, ci ne aruncă acumu năpăşti şi face
hochimure turceşti şi va să ne piiarză şi pre noi şi să ne ia bucatele
noastre, cumu au pierdut şi pre-alalţi. Şi nu ne soseaşte câtu ne-au robit
turcii şi tătarii pre-atâţia creştini, de voru fi în muncă şi în robie până
cându voru fi, şi câtu sânge se-au vărsatu şi câtu rău se-au făcut, ci acum
ne face şi Mihaiu vodă atâta mare rău şi mai mare năpăşti ne face, de câţi
amu rămasu şi câţi amu hălăduit de turci şi de tătari iară de dinsul noi
perimu acum.
Că şi acumu au prinsu pre oarecâţi boiari, pre Dumitru dvornicul
şi pre Buzeşti, câte 3 fraţii, şi pre Mihalcea banul şi pre Bărcan logofet şi
pre Leca aga şi pre Miroslavu logofet şi pre Radul postealnicul şi pre
aceşti boiari i-au băgat în temniţă. Iară pre leca aga l-au muncitu şi l-au
arsu şi l-au căznit până va şi muri, că nu e de nădeajde, iară pre acei
boiari i-au datu în chezăşie. Şi suntemu toţi nice vii, nice morţi, ci
dereptu aceaea acum ne iaste Mihaiu vodă tocma ca şi turcii. O, vai de
11
12
noi, cine ne va scoate den mâna acestui tiranu! Ci dereptu aceaea una
mulţemim lu Dumnezeu, căce v-au scosu Dumnezeu den mâna acestui
tiranu.
Ci acum iară vă rugămu şi vă cearemu să cădeţi şi să rugaţi pre
domnul, pre Ierimie voevo(da), să-l năstăvească Domnul Dumnezeu să
nu ne lase să perimu, ci să se milostivească pre noi şi pre ceastă săracă
de ţeară oricum va putea domnielui. Şi pre unde va putea să nevoiască
macar să se roage domnielui şi prealuminatul măriii craiului leşescu şi
măriii canţelarului, că înţeleagemu şi vedemu cum se-au milostivit de-au
scosu pre ţeara Moldovei den mâna tătarâlor şi den mâna tuturor limbilor
ceale reale, de suntu acum cu pace şi se strânge toată ţeara pre locurele
loru. Cu aceaea ne rogămu şi noi să facă mare pomeană cu noi să ne
scoaţă şi pre noi cum au scosu şi Moldova şi într-acel chipu să fimu şi
noi plecaţi şi să fimu suptu arepile luminatului mariii craiului leşescu,
cumu e şi domnul Ierimie voevo(da) cu ţeara Moldovei, căce că suntemu
toţi de o leage şi de o limbă şi suntu domni de rudă bună, că de greci şi
de frânci şi de alţi hoţi, ci ne-a venit de ne-au fost domni, ne-amu
săturatu, cum suntemu sătuli şi de-acesta, de Mihaiu vodă, că ne
mănâncă şi ne-au mâncat cu totul.
Şi alta, noi cum înţelea<ge>mu şi auzimu, turcii încă foarte
nevoiescu şi batu cu fratele Ierimii voevo(da) să ni-l dea să ne fie domnu
şi l-ară lăsa să ne domnească şi doară ară tocmi şi această ţeară cum au
tocmit şi ţeara Moldovei, de e pace de cătră turci. Că, de nu voru face
turcii păntru voia luminatului craiului leşescu şi păntru slujba domnului
Ierimiei voevo(da), să ştiţi că această ţeară şi noi de-acum suntem periţi.
Şi cum veţi face, nevoiţi să faceţ curându în ce chipu veţi face ca
să poată ieşi acestu tiranu den mijloc, că, de-ară ieşi elu, noi amu hălădui
şi amu avea pace şi toată lumea ară fi în pace. Numai acum păntru
Mihaiu vodă se face toate vrajbele.
Ci foarte ne rugămu domnilor-voastre, ca iubiţi fraţilor noştri, să
nu pregetaţi, ci să umblaţi şi să meargeţi şi la luminatul craiul leşescu şi
la mărie canţelerul şi pre la toţi cine veţi şti şi nevoiţ şi cum veţi tocmi şi
de noi să fie tocmit, ca să nu piară această ţeară şi moşiile domnievoastră
şi ale noastre pre ceastă vreame şi iute şi rea, ci câtu să ne ia pre-acestu
tiran den spinarea noastră şi să-l scoaţă şi să ne dea domnu pre fratele
Ierimiii voevo(da) să ne fie domnu, că vedemu să suntu domni buni şi
milostivi şi li-e milă de toţi săracii, că aşa noi iubimu şi toţi marii şi
micii şi svintele mănăstiri, să ne dea pre fratele Ierimiii voevo(da). Deci
foarte ne rugămu să nevoiţi.
12
13
De-această vă dămu în ştire şi Dumnezeu să vă ţie sănătoşi şi

întru pace bună, amin.
Pi(s) m(s)ca septemvrie 5 zile.
Eu, mitropolit chir Eftimie o(t) Târgovişte i vǔsi egumeni o(t) po
vǔse(h) mona(s)tire.
Noi, fraţii domnievoastră, boiari ci suntemu acum den Ţeara
Muntenească: Dumitru dvornic i Teodosie logofet i Radul cliucear i
Stroe stolnic i Preda postealnic i Calotă banul i Sava armaş i Radul
comis i Udrea banul şi Radul Otetilişanul şi de la toţ alalţi boiari mari şi
mici.
La ai noştri preaiubiţi fraţi, jupan Dan vistiiar i jupan Ventilă
cliucear i jupan Ioan aga i Preda postealnic i Jipa portar i Stanciul
logofet i Mihaiu logofet.
XIX
Inventar
*Transilvania, [11 noiembrie 1599]
Catastihul ţărâi Ardealului de pre judeaţe şi vamele şi ocnele v

lět o(t) Ada(ma) 7108, a o(t) ro(žd) H(st)vo 1599, m(s)ca o(k) 13 d(ni).
Să să ştie ţara Ardealul[u]i cu judeaţele şi cu venitul câtu-i iaste.
Judeţul Hunedoarei, biruri 1024 şi un bir nu iaste deplin, ce dau
bani 62, cându iaste birul de un florint.
Judeţul Belgradului, biruri 3182 şi nu e deplin un bir, ce dau bani
8.
Judeţul Târnavei, biruri 1 476.
Judeţul Turdei, biruri 848 şi bani 93.
Judeţul Clujului, biruri 1 215 şi bani 78.
Judeţul Dăbâcăi, biruri 1 050.
Judeţul So<l>nicului de Mijloc, biruri 385.
Judeţul de Maramurăş, de la Husr, biruru 442 şi iaste acum de al
patrul anu de când n-au dat căpitanul seama, mai scăzut-au au mai
adaos-au.
Judeţul Sărandului, biruri 244 i po(l).
Ţinutul Căvăransebeşului biruri 376, bani 92.
Judeaţăle săcuilor:
Judeţul Murăşului, biruri 370, bani 55.
Judeţul Udvarheiului, biruri 868, bani 1.
Ţinutul banului den Săcui, biruri 459, bani 73.
Judeţul Şipşi i Chedzi i Orbai, biruri 923, bani 56.
13
14
Judeţul Ariiaşului, biruri 385 şi sunt 7 ani de cându n-au dat

seama, mai scăzut-au au mai adaos-au.
Fac împreună porţi 14 424 şi bani 20.
Ţinuturile sasilor, aşa le iaste obiceaiul, cându bagă de poartă
câte un florint, ei dau talere 20 000, iar când dau de poartă câte de al
doilea <2> florint, ei dau talere 30 000.
Baia de a[u]r de la Zlatna se vinde preste an talere 12 00 şi iaste
neguţată cu Muratoş Ianăş în 6 ani şi nu se-au împlut an de când iaste
vândută.
Tabla de galbeni de la Cluj iaste vândută lu Muratoş Ianăş; întru
an să dea talere 4 000.
Săsimea toatăîmpreunpm iaste în zioa de sti Martin, 11 zile,
noiemvrie, să dea în tot anul talere 7 500 şi nu-s aduse de cest anu.
Braşovul; pentru vama negoţului al doozecilea dau preste an
talere 2 000.
Ţinutul scalei de la Bran, biruri 200, ce aduc braşoveanii birul
lor; când iaste birul de la un florint, ei dau talere 200.
Sibiiul; de pre vama negoţului al doozecilea ei dau întru an talere
1 000.
Bistriţa; iar pentru vamă; ei dau talere 158.
Popii săseşti dau în luna lu fevrarie, 2 zile, grivne de argint 45.
Popii sasilor dau preste anu galbeni 978, bani mărunţi talere 150.
Dijma Ardealului, ce iaste crăiască, la neamiş pentru mişei
lor; dau neamişii, când iaste întreagă, talere 15 478 şi bani 75.
Iar când dă craiu den dijmă, de dăruiaşte pre cineva, ea se scade;
şi iaste ispravnic Misţenti Benedic; şi n-au dat nemica de cest anu.
Baia Căpsinului de Argint au fost pustie, ce o au cerut Muratoş
Ianăş să o dereagă şi să dea până acum, la sti Vasilie, grivne de argint 50,
iar de la sti Vasilie înnainte să dea pre an talere 200.
Să se ştie ocne de sare:
Ocna de la Vizatna.
O<c>na de la Torda.
Ocna de la Coloj.
Ocna de la Seaca.
Ocna de la Dej.
Ocna de la Săcui.
Ocna de la Maramurăş.
Ocna de la Ghiurgheiu ce o au ţinut Boscaiu, ce o au fost luat
craiu.
Şi de pre aceaste ocne sunt toţ să dea seama acum.
14
15
Să se ştie harmiţedurele ce sunt vame de pre negoaţe den 30 de

bani.
Harmiţedul de la Căvăransebeş.
Harmiţedul de la Logoj.
Harmiţedul de la Vâlcan.
Harmiţedul de la Zăican; această ascultă de Căvăransebeş; duc
tot acolo.
Harmiţedul de la Lipova.
Harmiţedul de la Dobra.
Harmiţedul de la Orăştie.
Harmiţedul de la Orda, de la pod.
Harmiţedul de la Banfihuned.
Harmiţedul de la Jombor.
Harmiţedul de la Fidălmaş; şi ascultă de Jombor.
Harmiţedul de la Zila.
Harmiţedul de la Jibou.
Harmiţedul de la Nagfalo.
Harmiţedul de la Fidveghi; şi ascultă această de Zila.
Harmiţedul de la Dej.
Harmiţedul de la Rătec; şi iaste supt Dej.
Harmiţedul de la Berchesi.
Harmiţedul de la Ieneu.
Harmiţedul de la Beiş.
Fac împreună 20.
XX
Scrisoare
Făgăraş, 26 noiembrie [1599]
Scris-am eu, Badea stolnicul şi Iane comisul, pârcălabi den

Făgăraş, aicea această carte a noastră pâna la Budachiu Ianăş să ştie că
am luat 110 teancure de postavu roşiu de la popa Lazar şi de la Şincher
Gherghe. Aşa să să ştie. Pi(s) u gra(d) Fagaraşu. Pi(s) noe(m) 26 dni v
lě(t) 7107.
XXI
*Bălgrad, [noiembrie 1599 – septembrie 1600]
Io Mihail voevoda dat-amu eu cărţile ale <l>oru să moşiia şi ale

mele dă s-a dăscu<m>părat dă la mine satul Sulariu şi m-a dat aspri
15
16
80 000 în Belgradu. Blastămatu şi proclet să fie dă 318 o(t)cĭ şi de mine

cine va sparge pomana a mĭi(h) (?).
Sularul Do(l) Ži(l).
XXII
Scrisoare
*Craiova, [noiembrie 1599 – septembrie 1600]
Scrise jupânul Calotă, marele ban kralevski, aceasta a mea carte

până la aim ii cistiţi şi preiubiţi dragi mai mari fraţi, jupânul Lucaci,
bulgăru şi cral-birău, judeţul Sibiiului. Multă viiaţă şi sănătate tremeţu
domnivoastră, ca la ai miei dragi fraţi. Şi după aciia, de veţi întreba
domnevoastră de astă parte de locu de încoace, să ştiţi domnivoastră că e
bine şi pace. Şi după aciia, rog domnivoastră că amu aicea nişte cazaci
tremiş de vodă de păzescu margeni<le>, ci le trebuieşti de băgat aicea, ci
tremitimu un berbiru alu loru şi o slugă a mea să cumpere ce le va trebui,
di toate să cumpere ce le va trebui, ci mă rog domnivoastră să le fiţi
ajutoru până vor cumpăra şi nişte suliţe ce vor să cumpere. Ci mă rog
domnivoastră să le trimitiţi până la Turnu. Aşa mă rog domnivoastră, să
vă fii aminte de ei, că foarte-mi trebuiescu. Aşa mă rog domnivoastră.
I Bi věsili(t), am(n).
La ai miei dragi şi cistiţi fraţi mai mari, jupânul bulgăru i cral-
birău, judeţul Sibiiului o(t) gra(d)u.
XXIII
Dovadă
*Sibiu, [noiembrie 1599 – septembrie 1600]
Eu, banu Calotă, dau în ştire că ieu 100 de sabii de cetate

Sebilu[i] în sama lI vodă. Să plătească […] [d]ajde cetă<ţ>ei, să
de […] săbieru […] şi bani […].
Şi sabi[il]le le duce Mate izbaşe la S<t>rehaie dărăba<n>ţiloru.
XXVI*
Însemnare
*Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600]
Ce-au trimes Batăr Andreiuş la păratul turcescu păntru pacea.
XXV
16
17
Scrisoare
De la jupan Preda postelnicul. Scris-am de la Dumnezău bucurie

la ai miei cistiţi şi preaiubiţ şi dulci şi drag părinţi mai mari, jupânul
Lucaci, marele bulgăr, şi la judeţul cel mare al cetăţiei Sibiiului, multă
viiaţă şi sănătate tremeţ domniia-voastră. După aceea, de veţ întreba
domniia-voastră de sănătatea domnu-nostru, Niculei vodă, cu mila lu
Dumnezău, domniia-lui este sănătos şi vessel şi noi încă suntem sănătoş
şi veseli şi să de Dumnezău să fiţ şi dumnevoastră sănătoş şi veseli.
De alta, de veţ întreba domniia-voastră şi de vro veste den ţare
noastră, domniia-voastră să ştiţ că de cătră turci avem pace şi din toate
părţile.
De alta, dau ştire domnivoastră pintru rîndul unui fecior al mieu
ce l-au ucis aicea în Tălmaci. Mă rog domniia-voastră să căutaţ cum va
fi cu dereptul: de va fi făcut vro răotate încă să fie încă să fie perit cu
judecată, iar, de nu au avut nece o vină, iar mă rog domniia-voastră să
căutaţ cum va fi cu dereptul, că eu voi să caut, nu voi să las aşa. Şi iată
acestu om al mieu ce am tremes la domniia-voastră, el este frate acelui
fecior. Dece să căutaţ domniia-voastră cum va fi cu dereptul.
De altă, mă rog domniia-voastră pintru celea sabi, să căutaţ
domniia-voastră sau să-m de sabile, sau să lă ziceţ domniia-voastră
să-m plătască sabile, că eu nu poci răbda fără sabi.
Şi aş fi venit şi eu pri la dumniia-voastră, iar eu n-am putut, că
vodă foarte m-au pripit tare şi încă mi-am lăsat sămănaş pre urmă şi cu
povodnici.
Ce mă rog domniia-voastră să-m isprăviţ de tot de ce vă rog.
Aceea dau ştire domnivoastră şi Dumnezău vă veselească, amin.
L-ai miei cistiţ şi preaiubiţ şi dulci şi mai mari părinţi, jupânul
Lucaci, marele bulgăr şi la judeţul cel mare al cetăţiei al Sibiiului.
XXVI*
Însemnare
Aceastea-s de treabă păntru dărăbanţi ce-au omorât la satul

cel arsu.
XXVII*
Însemnare
17
18
De la Veri Mihai.
XXVIII*
Inventar
[...]che ce-aǔ scris Leca aga: sate ungureştĭ.

[...]mani i Gherla i Fiuiuzeş să […]pe.
[...]ora aǔ ţinut Mordni Iştf[an].
[...]ră a lu mueriĭ lu Apafi M[…]
[...]ţ aǔ ţinut Sent Marton.
Sentivanu aǔ ţinut Jibri Gaşpar.
Sămbătelche aǔ ţinut Cefăi Iştfan.
Domocoşfalva aǔ ţinut Albora […].
Magăr Lapăş i Delma i Debreţin aǔ ţinut Belin Ghiurghiu.
Răteg i Gancea i Loşfa i Poian[a] aǔ ţinut Băşcai Iştfan.
[…]ntelche i Cherleş aǔ ţinut Săbo Bălaş, căpitanul de în Hăstu.
Sentu Iacom i Ida aǔ ţinut Corneş Gaşpar.
Chiri aǔ ţinut Cătunai Mihaiu, ce ia în hotarul cetăţiĭ.
Unfalov i Baton i Ceaba aǔ ţinut Meţenti Benedic.
Ghiurghiu i Negherfalova aǔ ţinut Boşcai Iştfan.
[…]măneşti.
[…] ţinut banul Mihalcea.
[…] [ţinu]t Săbo Gherghe.
[…] [ţă]nut Ceachi Iştfan.
[…]iurdi Boldujariǔ.
[…]falăva […] muiarea lu Răzvan.
Alşăsăciǔ a[…]ri Petră.
Felşiusăciǔ […] Macrai Iştfa[n].
Holpotaca aǔ ţinut Hernin Miclăuş.
Iurzmezeǔ i Tăcafova i Chepşafalov aǔ ţinut Domoni Pal.
Bolcu aǔ ţinut Nemeşu Ianuş.
Rohi i Desnopataca aǔ ţinut Fiuzi Freanţi.
Tochiuş aǔ ţinut Noghi Gaşpar.
Caţco i Fiuliur aǔ ţinut Boşca[i] Iştfan.
XXIX
Socoteală de venituri şi cheltuieli
18
19
Să se ştie venitul ce-au venit îm mâna lu Dumitrachi vistiar:

Sibiiul talere 15 000
Braşovul talere 12 000
Seghişvar talere 5 000
Mediiaş talere 5 000
Aniud talere 1 000
Orlaş talere 1 000
Sacsebeş talere 1 000
Cluj, Raţ Giurgiu talere 6 000
O(t) Ghiulaf, Raţ Giurgiu talere 2 000
O(t) jupaniţa Crâştov talere 1 000
O(t) jupaniţa Cocoş Iştfan talere 1 000
O(t) Turi Ianăş talere 500
O(t) Turda talere 1 000
Bistri[ţ]a talere 5 000
Stoica vistiar talere 22 000
Isar o(t) Braşov talere [4]33[3], bani [20]
Sava armaş talere 5 900
Dej talere 800
Arar Freanţi talere 1 500
O(t) voievod, Stoica vistiar talere 700
O(t) voievod, Mihaiu cămăraş talere 906, bani 80
Vel-postelnic, de pre baie talere 1 000
Braşov ra(di) vama talere 2 000
De pre 30 de suliţ cu fiiară talere 13
Či(n) vǔ(s) ku(p) talere 95 653
Să se ştie lafe ce am dat den vistierie: […] [lu]nă Cazacii toţ:
Branetschi, Valeavschi, Otcesalschi, Răstopcea, ko(n) 2917: lafă talere
14 585; mas talere 1 235.
Cayaci pedestri 18 ;i ce/au fost r[mas Stoica vistiar lip<să> la
cazaci ce-au venit cu el, talere 144.
[…] [l]ună Ungri Macou Gherghel căpitan, ko(n) 916, lafă talere
4 780; mas lor talere 454, fără Chi[ş] […].
[…] Moldoveani Mârzea i Anghelachi căpitani, şi lipsa Lupului
hotnog, ko(n) 1 452, lafă talere 14 870; mas lor talere 542.
[…] Sârbii Petco i Necula căpitani, ko(n) 1 650, lafă talere
16 500; mas lor talere 510, fără Miha[iu].
19
20
[…] lun[ Beaşlii sârbi Marco hotnog, ko(n) 40, lafă talere 400,
mas talere 30.
2 luni Dărăbanţii Jivco Roş, Mirda Ianăş, Nedelco, Radul
căpitani, dorobanţi 4 000, lafă talere 25 948.
1 lună Dărăbanţii Jivco Negrul, Miclăuş căpitani i Dumitru
hotnog, dărăbanţi 2 010, lafă talere 6 535.
1 lună Tunarii lu voievod şi ail u craiu şi dărăbani de la poartă,
lafa lor talere 592.
Dărăbani ungri ce se-au dus cu Turi freanţi, dărăbanţi 200, lafă
talere 721.
Gibri Gaşpar şi Ivan Brancovic, ko(n) 120, lafă talere 655; mas
lor cu trăm (?) talere 132.
Com[iş]ei, stegari, sichireaş o(t) tun, satargii, Marco vr[aci],
croitorul […], sichireaş o(t) leagăne, lafa lor talere 2 147.
Lafe mărunte, lafa lor fac talere 2 019.
Či(n) lafe vǔ(s) ku(p), talere 92 799.
Şi cheltuiala măruntă pre treaba lu voievod, talere 2 834.
Či(n) vǔ(s) ku(p): lafe i cheltuieli, talere 95 633.
O(st) u vistiar aspri 2 040.
XXX
Zapis de danie
*J. Mehedinţi sau *j. Gorj, 15 decembrie 1599
Vǔ ime oca I sna o stgo dha.

Scris-am noi, nepoţ popei lu Stan şi ai stolnicu<lu>i Sărbului
de Cerneţ, anume Stănilă, şi Nicola şi Radul şi eu, preuteasa şi
stolniceasa, ceasta a noastră scriptură cum să să ştie ce-au făgăduit
părinţi noştri ce-s mai sus scriş popa şi stolnicul Sârbul; la moartea
lor să de svintei mănăstiri Tismenei ocine, anume: Bistriţa, câtă va fi
partea lor, toată, şi Argheviţa jumătate şi Tântava toată cu tot hotarul.
Aşijdere şi noi lăsăm şi dăm după moartea lor cărţile acestor ocine ce-s
mai sus zise la svânta mănăstire cum au ei lăsat cu al lor cuvânt. Şi încă
să nu va fi credinţa noauo, mărturie este Nicola armaşul şi Farcaş aga i
Ion comisul şi Ghinea [p]ârcălabul şi Barbul cliucerul şi Stănilă […] şi
tot săborul. Să ste cărţile acestor ocine la svânta mănăstire cumu le-au
dat acei părinţi ai noştri până au fost vii, să fie moşii ohabnice svintei
mă<nă>stiri.
Pi(s) a(z) Matvi, m(s)ca de(k) 15 dni, vǔ lě(t) 7108.
Mara (?)
20
21
Draga (?)
Nicola
Ion
Farcaş
XXXI
Scrisoare
*Transilvania, 26 ianuarie 1600
Bane Mihalcio şi tu, vistiiar Stoico, dau-vă în ştire pentru omul

cistitului împărat, ce-au trimes la noi; noi de toate bine pre rând am
înţeles şi ce poruncă ne-au trimes noi încă am socotit cu credincioşii
noştri ce sunt pre lângă noi şi oameni bătrâni ce sunt mai pricepuţi
aicea, de ştiu de toate rândurile, ce cum iaste prentr-alte ţărî şi cum au
fost tocmeala mai deinte vreame; ce noi, cum au fost porunca
împăratului şi cum au fost scris în cărţile măriii lui la noi, ce ne va fi
pohta noi să dăm în ştire împărăţiii lui de toate; ce, într-aceaea noi, de ce
ne-au fost pohta am scris tot într-această carte ce am trimes la
domneavoastră. Şi am scos şi porunca împăratului şi făgăduiala ce ne-au
fost trimese la noi de o am tremes şi aceaea la domneavoastră; ce veţi
vedea porunca împăratului şi făgăduiala cum ne-au scris şi veţi vedea
pohta noastră ce-am pohtit de la cistitul împărat; ce, de veţi fi făcut voi
vreo tocmeală cu împăratul, mai nainte până va veni această poruncă
aciia la voi, iar voi să căutaţ pre această pohtă ce-am pohtit noi. Să va fi
bine cu tocmeala ce-aţi făcut întru chip, voi să lăsaţ să fie cum aţi tocmit,
iar, să vă va părea că iaste mai bună ceastă tocmeală ce-am trimes acum
şi pohtă ce-am pohtit, iar voi să meargeţi să grăiţi împăratului să faceţ
tocmeală pre această pohtă şi tocmeală ce-am trimes acum la voi; că, să
va zice el, împăratul, cătră voi că aţ tocmit voi şi aţi făcut tocmeală, iar
voi aveţi cuvânt a-i darea răspunsu de veţ zice: „Adevăr, făcut-am
tocmeală, ce domneata ai trimes credincios<ul> măriii tale de credinţă şi
cu această poruncă şi făgăduială a împărăţiii tale; iar domnealui au
socotit pre porunca măriii tale şi ne-au scris să grăim măriii tale ce e
pohta domniii lui”. Ce tocmiţi pre această poruncă şi pohtă ce pohtim
noi, să nu veţi fi tocmit voi altă tocmeală mai bună, şi nevoiţi de pripiş
cum mai curând, că iaste vreamea aproape acum, cum vedeţi şi
domneavoastră şi cum ştiţi, şi rândul cum iaste încoace; şi, în vreamea
ce veţi tocmi pre această tocmeală, voi cum mai curând, de olac, să-m
trimeateţi om cu carte de olac, să-m daţ în ştire domniii meale. Şi am dat
21
22
învăţătură şi lu Pandazi logofăt: ce vă va spune şi den gură, aceaea vă

dau în ştire. I Bǔ vi ve(s)li(t), ami(n). Pi(s) ge(n) 28 d(n), 1600.
Io Mihail vodă.
Počitenimi pravitelie g(sd)va mi župa(n) Mihalcea ban i župa(n)
Stoica ve(l) vi(s)tija(r).
Cu aceasta văţătură am mânat Pandazi cu Caroş Magloş, să
pohtească de la păratul.
XXXII
Act diplomatic
*Transilvania, [ianuarie 1600]
1 Întâiu, cându am venit Pătru Armeanul la împăratul, el au

cerşut 10 răspundere lu Mihaiu voevo(da) şi au zis împăratul: ce va pohti
Mihaiu voievod, tot să fie pre voie domnisale.
2 Ce-au cerşut Mihaiu voievod de la împăratul? Cerşut-au 2 000
de pedestri, 2 000 de călăraş, şi suntu; ce, cum veri zice, sta-vor au
mearge-vor.
3 Răspunsu: împăratul au strânsu sobor toţi domnii, vlădicii,
piscupii şi arhiiduchi şi toţi ai împăratului, păntru credinţa şi păntru
bine ce au făcut Mihaiu voievod împăratului şi i-eu slujit, ca să-l ajute
împăratuş, iară împăratul să-i dea ce va pohti Mihaiu vodă.
4 Răspunsu: ce va pohti Mihail voevo(da) de la împăratul, să-i
dea, care cetăţ i va plăcea, însă mai multu să-i dau păntru atâta bine ce
mi-eu făcut Mihail voevo(da).
5 Răspunsu: au zis împăratul şi tot soborul şi svatul, păntru
vitejie ce au făcut Mihail voevo(da) şi destoinic am zis să fie Mihaiu
voievod craiu şi fiiu său iară craiu.
6 Răspunsu: Zis-au împăratul să însoare pre Pătraşco-vodă şi să-i
dea din ruda împăratului, care-i va fi voie, şi să-l facă fecior al
împăratului şi să fie al împăratului.
7 Însă, de va fi voie lui Mihail voievod să trimeatem oameni la
margine, să păzească, ca să auză alalţi împăraţi şi domni că ţara este a
noastră, iară Mihail voevo(da) este ispravnic preste toate, că să înţeleagă
şi alalţi împăraţi cum este Mihail voievod ispravnic, să nu mai fie ceartă
şi stricăciune.
8 Răspunsu: eu, împăratul, la domneta Mihaiu voievod rogu-te,
în cestu rându să nu mergi la Moldova, că am înţeles că au dat canţelerul
din leşi voie lu Jigmon să strângă oaste. Nu e vreame acum să ne batem
cu Moldova, că turcii stau în spinare noastră, iară, să ne vom bate cu
22
23
Moldova, noi să lăsăm turcii; iară noi am înţeles de un boierin po i(m)

Sari şi are un fecior, ei îmblă iscoadă în ţara leşască, de spun la noi tot ce
fac ei.
9 Răspunsu: eu, împăratul, zic, de veri vrea Mihaiu voievod să
fac pre fiiu-tău craiu în Ardeal, eu împăratul să trimeţ omul mieu
credincios să fie împreună cu fiiul domnetale, şi domneta iar veri lăsa
omul domnetale credincios, iară domneta să fii ispravnic preste toate
oştili; iară, ce veri pohti, tot va fi pre voie domnetale, şi-ţi voiu da încă
mai multu decât veri pohti.
10 Răspunsu: împăratul au trimes la Franţa, la Spanea, la papa şi
la toţ mai marii de bărbăţie şi de vitejie, ce eşti al doile Alexandru, ca să
te ajute cu bani şi cu alte multe cinste, înfrumuseţate; ce vor trimete ei
ajutoriu bani, iară eu încă de 3 ori mai multu.
11 Răspunsu: păntru vrăjmaş ce-au fostu mai denainte vremi, să
aibă multă dosadă.
12 Răspunsu: multu rogu-te, carei au fostu acie mai nainte
vreame de-au gonit crăiasa, de-ţi suntu drag, să prinzi pre Iambru Diiac;
ce să nu-l laş nicecum, ce multu să-l pedepseşti.
13 Răspunsu: alta rog pre domneta Mihail voievod păntru acea
ţară, să-i dai şi domneta, iară domneta ce veri pohti de la mine, eu totu-ţi
voiu da domnetale.
14 răspunsure: încă iară rog pre domneta Mihail voievod păntru
acea ţară, să nu se strice întru viaţa domnetale, şi ceasta a împărăţiei
meale, ce să fie amândouo una, în viaţa domnetale; că eu voiu să le las
să fie pre voie domnetale, ca să cunoşti cum este mai bine, să fie tot
după domneta.
15 Răspunsu: de astă zic împărăţie mea să-m fii frate den cei 4
fraţi, drag şi iubit; alta, păntru dragostea noastră, ce veri vrea să trimeţ la
împărăţie mea, nu trimeate pre streini, ce-mi scrie cu mâna domnetale de
la inimă; ce-ţi va fi voie, eu ţi voiu face.
16 Răspunsu: cunoscut-am că este loc în Ţara Rumânească de
iaste aur şi argintu; ce, să veri zice domneta, eu să trimeţu oameni să
cruze (?) păntru binele domnetale, că am oameni de acel lucru, de ştiu
venele şi de diamante, şi au lucrat şi în ţara ungurească, că păntru acestu
aur şi argintu ştiu carei lucrează şi zic că este şi fier; ce, să va fi voie
domnetale să-i trimeţ, şi veri vedea şi alte lucrure ce vor face.
17 Eu, împăratul, rog pre domneta să nu laş într-acel loc mulţi
credincioşi, numai să laş 3: greci şi frânci şi lotreni; numai să goneşti
calvini şi areianăş şi să iei beseareca, să o dai unde veri vrea domneta;
23
24
alta, te rog să trimeţi oameni la Clujvar: în toate casele să fie câte 2–3
oameni, că suntu răi.
18 Eu, împăratul preste toţ împăraţii, zic şi tot sobor să judeci
domneta: ce veri face, să fie făcut şi, cum veri zice, să fie zis, cum să fie
mai bine, şi, ce veri pohti, tot va fi pre voie domnetale.
19 Cum mi-eu venit solii din ţara Moscului de la împăratul, cum
să-mi dea 10 000 talere de sute, să mă bat cu turcii, şi să-ş dea soru-sa
după frate-mieu Maximiliian iară eu tătarul să-i fac să nu mai vie întru
ajutoriul turcilor.
20 Că mi-eu trimes Spanea soli şi papa, şi mă roagă să nu fac
pace cu turcii, numai la vară toţi să fim gata.
21 Desupra tuturora, că zicem mai bine cestu loc să rămâie la
fiiul domnetale, păntru cinstea domnetale; iară domneta, ce veri zice, nu
vom ieşi din cuvântul domnetale; aceastea suntu în mâna domnetale, de
le biruieşti; ce socoteaşte cu înţelepciunea domnetale să nu se bucure
vrăjmaşii domnetale, multu eşti înţeleptu; ce să ne trimeţ răspunsu pre
aceste cuvente la împărăţie mea.
Io Mihail vodă.
Carolo Magno m. p.
Ce-au dus Cal Mango.
XXXIII
Act diplomatic
(ciornă)
Împăratul măriia lui şi ţara ungurească să caute bine aceasta că

Mihaiu voievod domniia lui n-au gândit cu aceasta că ară fi el în gura
turcilor şi în loc de peire în Ţara Rumânească, ce, toată frica lăsându
înnapoi, ispitit-au strişte mare; n-au gândit de paguba ţărâi lui într-atâţia
ani şi de chelciugul lui, ce în toate striştile au ispitit îm băsăul turcilor.
Ardealul încă, ce sunt 74 de ani de cându au fost lepădat de supt curuna
ţărâi ungureşti şi au fost închinat turcilor, iar Mihail voievod, cu
tocmeala lui şi cu peire a mulţi voinici, au luat Ardealul şi l-au închinat
cistitului împărat, şi de acumu înnainte se făgăduiaşte domnealui, pân va
fi viu, cu mare credinţă va sluji împăratului şi ţărâi ungureşti şi a toată
creştinătatea; ce se roagă împăratului şi ţărâi ungureşti să-i socotească
pentru această slujbă şi nevoinţă ce se-au nevoit, să-i lase Ţara
Rumânească şi ţara Ardealului, să-i fie de moşie lui, şi cineşi se va ţinea
den feciorii lui, să le fie moşie.
24
25
2. Altă: pohtesc de la împăratul şi de la ţara ungurească, cum ce

hotar au făcut părintele măriii lui, Maximiliian împărat, cu al doilea
Ianăş craiu între Ardeal şi între ţera ungurească, acela hotar să fie şi
acum; den care hotar den ceastă vreame de răşmiriţă au tras la împărăţiia
lui: una, Oradea cu ţinutul Biharului, şi Hustul cu ţinutul Maramurăşului
şi ţinuturile Crasnei şi ale So<l>nocului şi ale Sărandului şi Nag-Baia cu
Baia de Sus şi toate ţinuturile lor, carele au fost date de Maximilean
împărat supt Ardeal, măriia lui împăratul să le lase să fie iar suptu
Ardeal, cum au fost mai dentâiu.
3. Cum au avut domnii ce au fost înnaintea noastră voie de-au
datu, au de supt cetăţi sate, au sămânţă rumtă, şi acum să fie aceaea să
poci da şi eu olate, cu acea puteare cum au avut alţi domni.
4. Toate legile Ardealului, cum au fost în zilele altor domni, de
se-au căutat în Ardeal judecata, ce vom judeca noi să fie judecat, şi să nu
mai aibă voie a căutarea leage într-altă ţară.
5. De rândul oştilor, măriia împăratului cu ţara-ş şi împreună cu
ţara ungurească bine să ia amente şi să grijască cu Ardealul şi Ţara
Rumânească în ce loc sunt; tot norocul creştinătăţii iaste aruncat pre
aceaste 2 ţărî, că, Dumnezeu să ferească, de-ară apuca turcul în ceaste 2
ţărî, ară fi peirea a toată creştinătatea, cum să ne ferească Dumnezeu de
acea nevoie. Măriia lui cu ţara împreună acea grijă să aibă, pre ceaste 2
ţărî carele sunt băştile a toată creştinătatea. Derep aceaea, să aibă măriia
lui grijă de lafa oştilor şi de ajutor, voinici unguri să vie cându vor
trebui. Iar banii de lafă să vie la noi în luna lu marţi, 12 zile, cât va
socoti măriia lui să ajungă oştilor, să nu cumva să aibă smenteală
creştinătatea şi ceaste 2 ţărî.
6. Pohtim aceasta, câte cetăţ şi ţinuturi vom dobândi de la turci,
acealea să le lase noauo, să fie cu ceaste 2 ţărî.
7. Dumnezeu să ferească , de-ară dobândi turcii aceaste 2 ţărî,
ţara Ardealului şi Ţara Rumânească, eu aşi pohti de la împăratul şi de la
ţară, cum în ţara ungurească să-m dea olate, cât să aib venit întru an o
sută de mie de talere, şi pentru aceasta să aib carte cu peceatea măriii lui;
după moartea mea să rămâie rodului mieu.
8. Să ferească Dumnezeu, deac-aş cădea în robie, împăratul şi cu
toţ domnii creştini să aibă a umbla şi să mă scumpere den robie; pentru
aceasta încă pohtesc carte de la împăratul şi de la domnii creştini.
9. Cum au dat împăratul lu Batăr Jigmon teteluş de domnie, aşa
mă rog măriii lui să aib şi eu ca acela.
Alta: pohtim păntru ţinuturile ce-au fost mai dennainte vreame de
moşie şi de ţinutul hotarălor cestor 2 ţărî, de ţara Ardealului şi de Ţara
25
26
Rumânească, şi le-au fost luat turcii, de sunt supt mâna lor, cându va da
Dumnezeu cu ajutorul lu Dumnezeu şi cu norocul cistitului împărat, să
le dobândim de la mâna păgânilor, ele să fie iar la moşie, şi să se ţie de
hotarăle acestor 2 ţărî, cum au fost de veac; iar, de-aciia înnainte, cu
ajutorul lu Dumnezeu, ce vom dobândi de la păgâni, împăratul va face
cum va fi voia împărăţiii lui, şi pohtim carte şi pentru aceasta.
Pohta ce-am trimes pre Pandazi la păratul.
XXXIV
Act diplomatic
(text final)
Împăratul măriia lui şi ţara ungurească să caute bine aceasta că

Mihail voievod domniia lui n-au gândit cu aceasta că ară fi el în gura
turcilor şi în loc de peire în Ţara Rumânească, ce, toată frica lăsându
înnapoi, ispitit-au strişte mare; n-au gândit de paguba ţărâi într-atâţia ani
şi de chelciugul lui, ce în toate striştile au ispitit îm băsăul turcilor;
Ardealul încă ce sunt 74 de ani de cându au fost lepădat de supt curuna
ţărâi ungureşti şi au fost închinat turcilor, iar Mihail voievod, cu
tocmeala lui şi cu peire a mulţi voinici, au luat Ardealul şi l-au închinat
cistitului împărat, şi de acum înnainte se făgăduiaşte domnealui, pân va
fi viu, cu mare credinţă va sluji împăratului şi ţărâi ungureşti şi a toată
creştinătatea; ce se roagă împăratului şi ţărâi ungureşti să-i socotească
pentru această slujbă şi nevoinţă ce se-au nevoit, să-i lase Ţara
Rumânească şi ţara Ardealului, să-i fie de moşie lui, şi cine se va ţinea
den feciorii lui, să le fie moşie.
2. Alta, pohtesc de la împăratul şi de la ţara ungurească, cum ce
hotar au făcut părintele măriii lui Maximilean împăratu, cu al doilea
Ianăş craiu între Ardeasl şi între ţara ungurească, acela hotar să fie şi
acum; den care hotar den ceastă vreame de răzmiriţă au tras la împărăţiia
lui: una, Oradea cu ţinutul Biharului, şi Hustul cu ţinutul Maramurăşului,
şi ţinutul Crasnei şi ale So<l>nocului şi ale Sărandului, şi Nag-Baia cu
Baia de Sus, şi toate ţinuturile lor, carele au fost date de Maximilean
împărat supt Ardeal, cum au fost mai dentâiu.
3. Alta, iar pohtescu, cum au avut domnii ce-au fost înnaintea
noastră voie de-au dat şi au miluit cu sate şi cu olate, au de supt cetăţi
sate, au sămânţă rumtă, şi acum să fie aceaea să poci da şi eu sate şi olate
cui voiu vrea, cu acea puteare cum au avut alţi domni.
26
27
4. Alta, toate legile Ardealului, cum au fost în zilele altor domni,

de se-au căutat în Ardeal judecata, ce vom judeca noi să fie judecat şi să
nu mai aibă voie a căutarea leage într-altă ţară.
5. Alta, de rândul oştilor, măriia împăratului şi cu svatul
împăratului şi cu cei 7 herţegi şi cu alalţi domni creştineşti şi împreună
cu ţara măriei lui bine să ia amente şi să grijască, că Ardealul şi Ţara
Rumânească în ce loc suntu; tot norocul creştinătăţii iaste aruncat pre
aceaste 2 ţărî, carele suntu baştele ce se cheamă strejile şi apărătură a
toată creştinătatea; că, Dumnezeu să ferească, de-ară apuca turcul
aceaste 2 ţărî, ară fi peire a toată creştinătatea, cum Dumnezeu să
ferească de aceaea. Derep aceaea, să aibă grijă măriia lui de lafa oştilor;
alta, şi de ajutoriu, când vor tribui la vreame de treabă, iar măriia lui să
grijască să trimeaţă voinici ce vor tribui.
Iar, alta, pentru banii de lafă, să vie la noi în luna lu marţu, 12
zile, câtu va socoti măriia lui să ajungă oştilor, să nu cumva să aibă
smenteală creştinătatea şi ceaste 2 ţărî.
Că, Dumnezeu ferească, aceaea să nu fie, de-ară dobândi turcii
ceaste 2 ţărî, ţara Ardealului şi Ţara Rumânească, eu aşu pohti de la
împăratul şi de la tot svatul şi de la cei şapte herţegi şi de la toată ţara
cum să-m dea în ţara ungurească olate, cât să aibu venit întru anu o sută
de mie de talere, şi pentru aceasta pohtă să aibu ca<r>te cu peceatea
măriii lui, cum după moartea mea să rămâie rodului mieu.
6. Alta, iar, Dumnezeu să ferească deac-aş cădea eu în robie,
cum aceaea Dumnezeu să nu dea, iar cistitul împărat şi cu tot svatul şi cu
toată ţara măriii lui şi cu toţ domnii creştineşti să aibă a îmbla şi a griji
pentru nevoia mea, toţi să mă scumpere den robie; şi pentru aceasta încă
pohtescu să aibu carte de la împărăţiia lui şi de la toţ domnii creştineşti.
7. Alta, cum au dat împăratul lu Batăr Jigmon titeluş de domnie,
aşa mă rog măriii lui să aib şi au aşa.
8. Alta, pohtim pentru ţinuturile ce-au fost mai dennainte vreame
de moşiie şi de ţinutul hotarălor castor 2 ţărî, de ţara Ardealului şi de
Ţara Rumânească, şi le-au fost luat turcii, sunt supt mâna lor, cându va
da Dumnezeu, cu ajutoriul svenţiii lui şi cu norocul cistitului împărat, să
le dobândim de la mâna păgânilor, ele să fie iar la moşie şi să se ţie de
hotarăle acestor 2 ţărî, cum au fost de veac: iar, de aciia înnainte, cu
ajutorul lu Dumnezeu, ce vom dobândi de la păgâni, împăratul va face
cum va fi voia împăr<ă>ţiii lui, şi pohtim carte şi pentru aceaea de la
împărăţiia lui.
Io Mihail vodă.
27
28
XXXV*
Chitanţă
*Transilvania, 24 februarie [1600]
Scriş eu, jupan Bărcan, mar<e> vistiar, al meu răvaş să se ştie

cum au dat bistriceanii lu Calmadi căpitanul şaptezeci şi sase de bucăţi
caragiu; ci să oprea<s>că de ici nainte den bir, iar răvaşul meu să le fie
în seamă.
Într-al<t> chip să nu fie!
Pi(s) fe(v) 24 dni.
XXXVI
Act diplomatic
*Transilvania, [30 martie – aprilie 1600]
Răspunsul a domnului nostrum, milostivul măriia împăratului,

dat solilor domnului lu Mihail, voievod al Ţărâi Rumâneşti, care au grăit
cu cuvântul lor.
Înţeles-au aceasta dom<nul> nostrum, împăratul, lu Mihail
voievod credinţa şi sjujba cum au luat Ardealul, care lucru, cum au dat
măriii lui înnainte, cum cu ce dragoste de la inimă, dentâiu pre cistea lu
Dumnezeu, după aceaea spre binele a toată creştinătatea, ce-au făcut,
înnaintea măriei lu, încă iaste foarte lăudat pentru slujbă cu credinţă
ce-au făcut; de-acum înnainte încă creade măriia lui aceaea credinţă şi
dragoste, mai nainte pre cistea lu Dumnezeu, pre acea ţară şi pre
nălţimea numelui măriei lui.
Mai nainte dă har lu Dumnezeu prentru strince ce au dat domniii-
lui, care iaste la măriia lui foarte iubit şi rodul domniii-lui, derept care
bine a domnilui cinste şi laudă-şi va arăta cătră domnealui şi cătră rodul
domniii-lui.
Ce se-au tâmplat între domnealui şi între gărdinariul, după
aceaea, deac-au luat Ardealul la mâna lui, acealea se au oprăvit deodată
cu moartea gărdinariului.
De rândul lu Baştea Giurgiu: mai nainte, când ară fi domnealui,
Mihail voievod, de-a oprăvirea de loutura Ardealului cu măriia sa
împăratul, fost-au lăsat lui cu ce va putea da ajutoriu domniii lui; după
aceaea, avându el pază despre turci şi papa de Roma solul lui, Şeveruş
piscop, îmblător între gărdinariul de-a oprăvirea, măriia lui, împăratul,
nu se-au îngrozit de aceasta, pentru lucrul adeverit al gărdinariului, să
meargă pre aceasta, cunoscându-ş vina lui, să iasă den Ardeal fără de
28
29
sânge vărsat în creştini; Baştea Giurgiu a face, a înceape nemică n-au

cutezat până gândul şi voia gărdinariului n-ară înţeleage, ieşi-va den
Ardeal au ba; să ară ieşi de voie, nici ară trebui nici oaste, nici arme; iar
Mihail voievod, până a îmbla gărdinariul a svătui şi a-ş tocmi, lăsându
toată câştiga şi frica, au luat putearea despre el şi iaste adeverit că, fără
ştirea lu Dumnezeu nu poate fi aceasta, că l-au bătut pentru necredinţa
lui.
Pentru că ce au rădicat Baştea Giurgiu oaste în hotarul
Ardealului, căce au luat Mihail voievod Ardaelul cu numele împăratului
şi au jurat ţara măriii lui, văzându acea<s>ta vreame de răzmiriţă, să
poată sta de aleanul Batărăştilor şi al vecinilor care au fost într-una cu ei;
şi au fost cerut domnealui, Mihaiu voievod, ajutoriu, auzindu veşti den
ţara leşască şi despre Moldova, şi, căce ştiin<d> Ardealului şi Ţărâi
Rumâneşti avându cărări largi despre Moldova şi despre turci şi despre
tătari, de-au vrut pohti ajutoriu, n-au vrut să-l lase îm perire.
Iar, să au făcut vreo pagubă siromanilor Baştea Giurgiu, care nu
iaste în ştirea împăratului, oastea neînţelegându, măriia lui va afla leacul
acelui lucru şi va căuta măriia lui urma celora ce-au făcut acea pagubă.
De rândul lafei oştilor: măcar c-au înţeles măriia lui că Mihaiu
voievod totu venitul şi prada au luat la sine, care face mult preţ, derept
însă nu numai aceaea care-ară fi înnapoi rămas, şi bani, şi arme de
ajutoru va da măriia lui pentru slujba domniii-lui cea credincioasă şi-i va
şti mare har; ce de acum înnainte încă cu tot ajutorul va fi, şi au poruncit
măriia lui pre solii măriii lui şi va grăi domnealui cu dânşii şi va oprăvi.
Despre rândul pohtei domniii-lui, ce-au pohtit de rândul
Ardealului, măriia lui au lăsat pre soli, carei sunt trimeş, şi va tremeate şi
de acum cu domnealui de acela lucru şi de alte lucrure vietoare şi de
ajutoriu; aşa vor grăi şi vor isprăvi cum va fi pre voia şi pre pohta
domniii-lui.
Despre ceaea care-au fost chemat pre Batăr Jigmon în ţară şi, lui
şi gărdinariului cu svatu şi au ajutoriu în aleanul împăratului, despre
aceea măriia lui câştigă va avea lor; neamişii, care sunt fugiţi den
războiu, de-s fugiţi, aceia să se iarte; neamişii den Ardeal, cine au bucate
şi olate în ţara ungurească, şi iar neamişii den ţara ungurească, cine au în
Ardeal bucate şi olate, aceia să aibă slobozie a-şi ţinea olatele şi
bucatele; despre cărţi de ocină a lu Jigmon, date de el de a spargerea, de
acealea domniia-lui cu solii măriii lui şi care sunt oameni dennainte den
Ardeal, dempreună să caute şi să judece.
29
30
Şi, de aciia încolo, cându ară fi vreo pace cu turcii, nici Ardealul,
nici Ţara Rumânească nu le va lăsa afară, că şi măriia lui şi ţara are
câştigă pre aceale douo ţărî.
În vreamea de acum, cându de pace nu poate fi, numai să ne ară
arăta un prilej, iar acum să ne gândim şi tare să ne grijim de pre rândul
oştilor ce va lipsi, şi pohtele turcilor ceale ficleane să le urâm şi mai
mult, pre domnealui, Mihail voievod, fără ştirea împăratului nici o pace
să n-aibă a face cu turcul.
Iar să ară trimeate cineva împăratul măriia lui la Ibreain paşa de
rândul pacei el, depreună oprăvind cu solii domniii-lui, pentru ce care
lucru soliei şi svatul domniii-lui să-l poată acoperi cum mai pre lesne,
măriia lui au tremes oamenii săi în solie în Ardeal şi are a trimeate şi de
acum înnainte carei au a isprăvi cu Mihail voievod de pre tot lucrul.
Ce pohteaşte Mihail voievod de rândul ajutoriului: călăraş şi
pedestraş den neamţi şi den unguri, pentru paza trupului domniii-lui,
măriia lui va trimeate; de rândul tunarilor, nu va avea domnealui nici o
smenteală, numai să spuie câţ vor trebui.
De rândul tătar-hanului, să ară vrea a trimeate domnealui ca să nu
oştească într-aleanul măriei lui, trebuiaşte a se înţelege cu împăratul.
De rândul celui paşă tătărăsc ce-au fost prins în Hust pentru
sloboziia bucuro[s] va face pohta domniii-lui, numai să nu fie închinat
înnaintea căpitanulu şi a viteajilor, să aibă grijă domnealui să ia
preţul de[s]cumpărăciunei la domnealui despre el.
Aceastea împăratul măriia lui în vreamea de acum au răspuns
către solii domniii-lui; de aciia se făgăduiaşte cu toată mila spre
domniia-lui.
Această carte au ieşit îm Pilzna, luna fevruar, 3 zile, într-o mie şi
şase sute de ani adusu-o-au Stoica.
XXXVII
Chitanţă
*Cluj, 5 aprilie [1600]
Jupan Bărcan vistiiar, să se ştie cum se-au plătit clujvăreanii de

dajde de bir de 4 talere, talere 666 de le-au oprit păntru unealte, ci au dat
lu voievod. Iar răvaşul nostru să le fie în seamă la vistieriia domnu-
nostru.
Pi(s) a(p) 5 dne.
Bărcan vistiar
30
31
XXXVIII
Poruncă
*Transilvania, 13 aprilie [1600]
Io Mihail voeo(da) Bžiju ml(s) tiju gp(da)rĭ Zemle Ardě[ls]ki,

piše(t) g(sd)va mi po(č)teno(m) pra[v]ite(l) g(sd)va mi župa(n)
Dumitr veli(k) dvo(r)ni(k) să cauţ de rândul [a]cestor oamini anume
Oprea de Cordun i Undriaş de Corcova c-au venit naintea domniii meale
ş-<a>u spus Oprea de Cordun cum au pus Nica vistiarul un bir în
Cordun ca să le ia ocina şi o au luat. Dece să cauţ pre Nica vistiarul să-l
juri pre ivanghilie cum n-au pus el acel bir în Cordun, ce l-au fost pus
crăstătorii den seamă. Dece de va jura cum nu l-au pus el acel bir, el să-
şi ţie ocina, iar de nu va j[ura], să faceţi carte acestui o[m] să-ş ţie el a lui
moşie. Aceaeaş ţi grăiescu, într-alt chip să nu fie. Amin. Sa(m) re(č)
g(d)va mi. Pi(s) a(p) 13 dni.
XXXIX
Zapis de danie
Bălgrad, 14 aprilie 1600
Eu, jupaniţa Samira, ig(s)p(d)ža Velica, featele lu Ivan vornicul i

Ştefan, feciorului lu Pătru, nepotul lu Ivan vornicul, scris-am aceasta a
noast[ră] carte sventei dumnezeieşti mănăstire ce se cheamă Golgota,
unde iaste hramul svetoe prěobrěže[nie], ca să fie sventei mănăstire
partea păr[i]ntelui nostru, lu Ivan vornicul, den satu den Răzvad, t[oa]tă
şi cu rumânii câţi vor fi, toată ocina, de câmpu şi den pădure şi den deal
cu vii şi den cap până-n cap, de pretu<ti>ndinea, păntru că acea parte de
ocină şi cu rumânii au fostu cumpărătoare pre aspri gata d[e] părintele
nostru, Ivan vornicul, încă mai dennainte vreame. Iar noi acum, după
moartea părintelui nostru, Ivan vornicul, noi am datu ş-am miluit svânta
dumnezeiască mănăstire, ce iaste mai sus scrisă, şi am scris pre
p[ă]rintele nostrum, Ivan vornicul, la pomeanic <în> sv[â]nta mănăstire
la svetoe žrǔtǔ(v)ni(k) şi am scris şi pre răposatul frate nostrum Pătru la
pomeanic în svânta mănăst[ire] şi au scris şi pre noi la pomeanic la
svânta mănăstire.
Şi am datu noi cu bunăvoie a noastră şi cu ştirea a multi b[oi]ari
ca să fie mănăstirei ocin[ă] [şi] [m]oşie, iar părentele nostru Ivan
vornicul [ş]i noi toţi să fim pomeniţi în veci [în] [sv]ânta mănăstire.
Aşa am datu noi [şi] [a]m miluit şi de nimea mântuială să nu
aib[ă] niciodată, iar cine se va ispiti [a] [st]rica pomeana părintelui
31
32
nostru, acela să fie blăstemat de 318 o(t)ci şi aimentrea să nu fie preste

zisa noastră.
Pi(s) Oancea u Belgrad, m(s)ca a[p] 14 dni, v(ǔ) lě(t) 7 108.
Zapis o(t) Golgota pre Răzvad.
XL*
Însemnare
[p. 23 aprilie 1600 – 18 august 1601]
De la solul Şpanei carele şade lângă împăratul nemţescu.
XLI
Salvconduct
*Transilvania, 14 mai [1600]
Piše(t) jupan Teodosie, mare logofet, aceasta a me carte acestui

nemiş Olasi Ianăşu den Belgrad, ca să fie în pace păntru că l-au fost
mânat nemişii să meargă cu turcii solii, iar eu l-am iertat de ceastă cale
ca să se ducă să-şi aducă jupâneasa-ş de la Lugoj şi nime să nu-l
bântuiască preste carte mea.
Inako da ně(st) po moa re(č). Pi(s) m(s)ca ma(i) 14 dn(i).
XLII
Zapis de vânzare
*Creaţa – j. Ilfov, 14 mai 1600
Scris-am eu Staico, i Stroe acesta al no[s]tru zapis la mâna Oprei

o(t) Creaţa, să se ştie că i-emu vândutu parte noastră toată den sat den
Tomşani [c]u rumânii, anume Undreiu cu fecior, anume Căzan şi
Stan şi Dima şi Stănică şi nepoţ lui, anume Nedelco şi Stoica şi alţi
rumâni ce se vor afla pe ace parte a noastră. Şi o amu vândutu noi de a
noastră voie dereptu 32 000 aspri. Mărturie Vădislav, văru-meu Tatul şi
Radul şi popa Bade şi Oprica de Creaţă, d[e] Mătăsari Tecăşan şi
Dragomi<r> de Săveşti, Stan şi mulţi megieşi. Şi amu scris eu popa
Bade de Creaţa. Pi(s) mci maju 15 (d) tekĭštago leta, 7108.
XLIII*
Însemnare
[p. 27 mai 1600 – 18 august 1601]
32
33
A lu Căpturi păntru jurământul.
XLIII* b
Însemnare
*Mediaş, [30 mai 1600]
Eu, banul Mihalcea, am scris.
XLIV
Act diplomatic
*Moldova, [mai – iulie 1600]
Învăţătura domnului lu Mihaiu, voevo(da) Tărâi Rumâneşti,

ce-au dat solilor ce-au trimis la craiul leşescu. Cu cât păntru luotoarea
Moldovei avem păsu de către leaşi, trebuiaşte să dăm seama păntru
ce-am luat Moldova şi aşa trebuiaşte să dezlegaţi lucrul.
1. Până am fost în Ţeara Rumânească, atunce încă Ieremiia
voievod şi cărţi şi soli au trimisu pentru noi, să întărâte turcii asupra
noastră, şi ne-au micşurat numele nostru ş-au scornit acatare lucrare pre
noi în toate laturile, ca să perim.
2. Ş-aceasta încă se-au întâmplat cându am fost în Ţeara
Rumânească: el au cerşut de la împăratul turcescu frăţini-său domniia
mea şi i-au fost gândul cum mă va piiarde.
3. Această lucrure încă ară fi destul a ne învrăjbi; ce, dereptu
aceaea, în<că> am aşteptat să se puie jos, şi am trimes soli şi cărţi la elu
să se pleace, să fim cu frăţie, şi ne-au dat răspunsu bunu, iar, pre de alte
laturi, el au trimes cărţi şi soli de-au îmblat de să rădice turcul şi tătarul
asupra noastră, şi i-am apucat şi cărţile la mâna noastră.
4. Acum, de curându, au ţinut pre Batăr Jitmon lângă el, în
Moldova, şi s-au sfătuit cum va face să ne strice şi să ne învrăjbească u
leahul şi să se rădice cu turcul şi cu tătarul pre noi să ne piiarză cu
doamnă-mea şi cuconi sau să ne scoată den ţară şi să ne ia ţeara.
5. Prinsu-i-am ş-alte cărţi cu care au înblat furiş să pleace
ardeleanii cătră el; în toată mândriia se-au ispititu în aleanul nostru şi pre
noi, care-i suntem slugi credincioase a toată creştinătăţei, ne-au băntuit
în slujba noastră care cu cărţile lui vom adevăra, că sunt la mâinile
noastre. Aşa văzându noi perirea noastră şi cugetul lui cel rău, ce ne-am
apărat, şi cu ajutoriul lu Dumnezeu ne-am isprăvit lucrul ş-am stătut de
băsău păntru stâmbătatea lui, şi n-am rădicat sabiia spre craiul leşescu
sau spre ţeara lui, să ne chemăm noi vrăjmaşii lor. Nici de-acum înainte
33
34
nu vom să greşim lor nimica, ce vom sili în toată vreamea cum să slujim
măriei lui şi ţerâi măriei lui cu credinţă şi cu blânzie. Rugămu-ne măriei
lui şi ţerâi măriei lui cum, s-ară fi grăit aimintrea cineva păntru noi, să
nu-l creadeţ, ce aşa să stiţ şi să creadeţ că iaste aşa cum am scris mai sus.
Ce nu vă porniţ pre cuvintele altora carei îmblă să facă vrajbă şi sfadă
întru toată creştinătatea, şi să nu îmble măriia lui în aceasta cu ţeara, să
rădice sabiia în aleanul nostru, fiindu noi slugile creştineşti şi un sânge
cu creştinii; şi ei încă suntu creştini şi să nu tragă băsău pre noi.
Iară, cum au fost trimes măriia lui solul, pre Tarnoschi Andreiaş,
noi suntem gata a sluji cu mare pace măriei lui şi ţerâi măriei lui, şi
acum încă nu ne lepădăm de aceasta, numai ce vom să înţeleagem voia
măriei lui mai deşchis şi mai luminat. Care lucru înţelegându că se va
semăna între măriia lui şi între noi, poftim să ne dea măriia lui a ştirea
pre cestu om ce l-am trimes al nostru, cum acestu lucru între noi voiescu
măriei lui cu sfatul împreună a ne întărirea cu jurămintele lor.
Io Mihail vodă.
XLV
Însemnare
*Transilvania, [9 iunie – septembrie 1600]
Eu, Marcu logofăt, să se ştii cum au adus de la Seghişoara de trei

ori câble 1 000 tocma.
XLVI*
Însemnare
[iunie ? 1600 – 18 august 1601]
Păntru Maco Giurgiu.
XLVII
Însemnare
Bălgrad, [6 iulie, 1600]
Să se ştie cum, cându am cumpărat aceşti rumâni, câţi suntu în

ceastă carte scriş, noi am dat p[r]e ei tot galbeni. Şi pre aceea vreme [a]u
fostu u<m>blat galbenul câte 140. Şi au fos[tu] dat g[a]lbeni [de?] toţi
93 (?), fac […].
XLVIII
34
35
Act diplomatic
*Alba Iulia, [11 – 29 iulie 1600]
Mihail voevo(da), domnul ţărîi Ardealului şi al Moldovi şi al

Ţărâi Rumâneşti, ce pohteaşte de la cistitul împărat al Romei.
1. Îngăduit-au pre voia împăratului cum să ţie Ardealul cu nume
de gobărnator, într-acest chip cum să-l ţie pân în viiaţa domniii-lui, iar
după moartea domniii-lui să fie pre feciori, fir pre firul lui; iar,
Dumnezeu să nu dea, să se va svârşi firul feciorilor domniii-lui, să fie
ţara îm mâna cistitului împărat al Romei.
2. Alta, pohteaşte: ţara Moldovei să fie de moşie, fir pre firul lui,
şi pre feciori şi pre feate, ca şi Ţara Rumânească şi aceaste douo ţărî, ţara
Modvei şi ţara Rumânească, să se va svârşi sămânţa domniii-lui, iar
aceaste ţărî să aibă voie de cistitul împărat să-ş puie domnu cine le va
plăcea lor den ţărâle lor şi să ia steag de la cistitul împărat şi să slujască
împărăţiii Romei; şi judecata să le fie în ţara lor, să-i judece domnul cu
svatul ţărîi lor, să nu iasă a se judecarea într-altă ţară; şi călugării şi popii
şi mănăstirile den leagea lor şi den obiceiul lor nimea să nu-i scoată.
3. Alta, pohteaşte, în ţara Ardealului, Gherghinul şi Ghelăul şi
Veciul şi Făgăraşul, cu tot ţinutul şi venitul lor, şi, în ţara ungurească,
Hustul şi Chiuivarul, cu ţinutul şi cu venitul, în cest chip de moşie şi pre
feate ca, de se va svârşi sămânţa feciorilor, să cază pre feate, ca să nu fie
gonite den Ardeal. Pentru slujba domniii-lui, şi, cine va dărui Dumnezeu
cu domniia în Ardeal, el să n-aibă a luarea aceaste cetăţi, nici venitul lor
dem mâna lor.
4. Alta, pohteaşte: să poată da şi milui pre cine va vrea cu ocine
şi cu sate şi, cui va da de moşie, să-i fie moşie, şi, cine va ieşi vinovat,
au neamiş, au boiar, au sărac, toţ să se judece; cumu-l va ajunge leagea,
aşa să piiară.
5. Alta, pohteaşte: ceale cinci varmeghii carele sunt Biharul şi
So<l>nocul de Mijloc şi Maramurăş, Sărandul, Crasna să se rumpă aicea
cătră Ardeal, cu cetăţile şi cu ţinuturile, cum au fost mai dennainte
vreame.
6. Cum cetăţile de pre margini ce se vor slobozi den mâna
păgânilor spre domnealui: Timişoara, Felnacul, Cenadul, Beşcherecul,
Panciova, Berinul, cu toate ţinuturile câte sunt pân în Dunăre, să fie
moşie, fir pre fir, şi pre feate.
7. Cum, de va vrea măriia lui să tot oştească, măriia lui să-m dea
pre Ardeal bani, cum au dat lu Batăr Jigmon, şi pre ţara Moldovei, ca şi
pre Ţara Rumânească.
35
36
8. Alta, ce teteliuş au fost dat lu Batăr Jigmon, acela să se dea şi

domniii-lui.
9. Alta, acum: în ceaste trei luni ce sunt înnainte, avgust,
septevrie, ohtovrie, în toată luna să dea câte o sumă de mie de talere; fac
trei sute de mie de talere, şi acum curând să-i trimeaţă. Şi domniii-lui i
pare bine, căce au zis cistitul împărat să facă băi cu banii măriii lui; ce,
cine va fi lucrător după băi, de nu va plăcea şi de nu va lucra bine, să
aibă domnealui voie să puie altul, carele va face dobândă ţărâi.
10. Alta, când va trimeate domnealui la căpitanul den Caşa
pentru păsul ţărâlor, el să saie cu toată putearea, să nu aşteapte pân va
veni poruncă de la cistitul împărat.
11. Alta, de rândul solului, cine va veni den svatul împăratului, să
fie aicea până va fi vreame de oşte, ca să poarte grijă de trebuinţa oştilor
şi de hotară ce se vor face despre păgâni; şi judecata ţărâi să fie aicea şi
să se rumpă aicea, să nu iasă den ţară afară, iar omul împăratului să n-
aibă a judecarea neci a darea, nici a luarea, numai domnul să aibă a
judecarea şi a darea, cu svatul ţărâi.
12. Alta, de solul nostru, cine va şedea lângă cistitul împărat să
aibă mertic şi cheltială şi cinste mare de către cistitul împărat şi de către
tot svatul.
Io Mihail vodă.
Duhtor Peţi cu ce-au venit.
XLIX
Însemnări
*Cluj, [p. 7 august – septembrie 1600]
Luat-amu eu Teodosie logofăt o(t) Cluju talere 1 000 de cestu bir

de 6 talere.
Dat-au la Tudosie logofăt, za bir za seše(st) talere, talere 1 000.
Bărcan vistiar.
La Cluju za aspri.
L
Scrisoare
*Sebeş, j. Alba, 2 septembrie [1600]
De la jupânul Nica vistiar. Scriş la al mieu mai mare frate,

jupânul Lucaciu, bulgărul Sibiiului, multă sănătate. După aceaea-ţ dau
[…] domnitale şi mă miru de cea minte mare înţel[ea]p[tă] ce aveţi şi
36
37
jurământ ce-aţi jurat cu domnu nostru […]. Faceţ atâta răutate de-aţ
rădicat săsimea toată de u[cide] oamenii noştri. Au pare-vă domniia
voastră că domnu nostr[u] iaste fără de oşti şi fără de oameni? Nu
chipzuireţ acea[ea], că în deşert chibzuiţ. Şi puteţ vedea acum ce vin de
oşti […] şi veţi vedea de-acum înnainte ce vor veni în toat[ă] […]. Dece
socotiţ că domniia voastră nu sunteţ deşerţi de m[inte] să vă rădicaţ ca
alţii cum veţ înţeleage preste puţină vr[eame] şi de-aceea ce vor păţi. Iar
despre domniia voastră mare nădeajde au avut domnu nostru şi de-acum
înnainte tot are n[ă]deajde. Ci mă rog domnitale nu-ţ potrivi mintea c[ea]
[…] cu <a> alaltora ce sunt deşerţi de minte că ce se va fa[ce] veri vrea
să dai seama înnaintea lu Dumnezeu. Ci mă r[og] c-am trimis aciia doi
feciori ai miei, iar mi i-aţ oprit în cetate. Că ce faci domneata aşa?
Rogu-te să-i l[ăsa]ţ să vie cu birăul de cicea den Sas-Sebeş. Alţi fe[cio]ri
am trimis cu neşte unealte, dece ş-aceia i-au ucis. Foarte mă rog
domnitale şi Dumnezeu să te veselească.
Pi(s) se(p) 2 dni.
La al mieu frate, jupan Lucaciu, bulgărul Sibiiului.
LI*
Însemnare
*Transilvania, [25 septembrie – 3 octombrie 1600]
Păntru Săleşte Ianăş.
LII*
Însemnare
[30 septembrie 1600 – 18 august 1601]
Păntru tocmeala ce-au făcut ţara să dau fămeaia.
LIII*
Însemnare
[2 octombrie 1600 – 18 august 1601]
Păntru să trimeţ boiarii.
LIII* b
Însemnare
[p. 14 octombrie 1600 – 18 august 1601]
37
38
Maşa căeţeş (?) ce-i turceşti ce-au trimes păratul.
LIV*
Însemnare
[octombrie 1600]
Maşa ce-am trimes la Baştea.
LV
Zapis de danie
*J. Vâlcea, [25 noiembrie 1600 – iulie 1602]
Scris-am eu, Sta[n]ca, fata popei Radului o(t) Ca[co]va, zapisul

meu la mâna unchiu-meu popei, lu Anghel o(t) Sărăcineşti, ca să ţie
parte de moşie a tătini-meu, popei Radul o(t) Cacova, că a făcut zile
păresimile şi toate slujbele câte trebuie scoase la moarte omului 6 suflete
şi au făcut din casa lui şi di<n> bucucatele lui anume lu Roman, Neaga,
popa Radul, Ancai, Stancai, Radul. Şi <a>u lăsat toată nevoie lor, după
capul lui, popei, lu Anghel o(t) Sărăcineşti, şi au fă[cut] 9 sărăcuste, cu
putere lui, acestor pristăviţ de lu[me].
[Ia]ră, cine să va ispiti preste scriptură me într-altul <chi>p, să fie
blăstemat de mine şi Dumnezeu şi de 318 o(t)či sti vǔ Neke(i).
Şi mărturie este: popa Toma, Stanciul i Stan Ţendre, Oprea,
Bârglez, Crăica, popa Anghe.
În zilele lu Simion Moghila vo(i)v(o)da.
LVI
Zapis de danie
*Craiova, 21decembrie 1600
Vu ime oca sna i stgo dha, amĭ(n).

Scrise jupânul Preda, marele ban al Craiovei, şi jupâneasa
Catal[i]na, băneasa, şi cocoana Mara aceasta a noastră carte sfentei
mănăstiri de la Stăneşti, cum să se ştie că amu dat sfentei mănăstiri satul
Bolomireştii tot, cu tot venitul ca să fie sfentei mănăstiri, că amu miluit
cu acel satu păntru sufletul răposatului jupânului Predei, marelui ban. Şi
amu cumpărat acel sat ra(di) aspri 9 000 go(t). Şi le-am scos birul.
Dreptu aceae amu miluit sfânta mănăstir[e] să-i fie în veciia veacului.
Amin. Pi(s) Dumitru logofăt, m(s)ca de(k), 21 (dn), vǔ lě(t) 7109.
38
39
LVII*
Însemnare
*Alba Iulia, [1600]
Şi hotaru Ardealului.
Pohta ce-am pohtit: Moldova, Ţara Rumânească.
MOLDOVA
LVIII
Inscripţie pe o icoană
*Mănăstirea Putna, 1566
Înţelepciun<ea> au zidit şie casă.
LIX*
Însemnare
*Galaţi, 1570–1571
Fiind cumpărată această sfântă ps[altire] şi dată pomeană

besearecei den [Gălaţi], de un vornic, anume Radu, porecla lui […], să
dezlegă fiind ca veache. Pentr-acea […], acesta vornic Radu, carele o
dedease pe [rind] (?) şi neavând cine o lega, iată jiupâneasa Tămăşoaie
grecoaia să află [de] o deade la meşter de o legă, ca să aibă şi ea
pomeană. Pentr-acea, ce preot să va afla [la] beseareca din Gălaţi, să
pomenească şi pre Radu carele o au dat ş pre părinţii lu[i] şi să
pomenească în sfânta liturghie şi pre aceşti […] Toma č(d), Dobra č(d),
Radu. Că zice svânta scriptură: Blaže(n) mu(ž), adecă „Ferice de
bărbatul ce nu mearge spre sfatul necuraţilor şi pre calea păcătoşilor nu
[stă] şi spre scaunele pierzătorilor nu şeade. [Ce] întru leagea lui
Dumnezău îi voia lui [şi] întru leagea lui să învaţă zua”. […] 7079.
LX
Zapis de vânzare
*Brăhăşeşti – j. Galaţi, 4 aprilie 1577
Adecă eu, Petrea Brahăş, scriu şi mărturisescu cu cestu zapis al

meu cum am fostu cumpărat o parte de ocină, din sat din Brăhăşeşti, de
unde au fostu ş[e]dzindu Cudrea, din jiumătate de sat, a cincea parte ce
s-a aleage partea Anuşcăi şi a fratelui ei, Măteiu, şi eu o am vândut lui
39
40
Dumitru Teahni şi femeei sale, Teclei, dereptu doauo sute şi treidzeci de

florinţi bani tătărăşti, ca să-i hie lui ocină şi moşie, în veaci, neclătită. Şi
în tocmală ne-au fostu Ona suliţaşul şi Burbar spătărel şi Cociubă de-
acolea şi mulţi oamnini buni. Şi eu, Ştefan diiacul, am scris şi pre mai
mare credinţe ne-am pus şi peceţile ca să se ştie.
V (lt) 7085, a(p) 4 dni.
LXI
Zapis de vânzare
*J. Bacău, 11 martie 1581
Eto a(z) Druţea scriu şi mărturisescu eu, cu cest zapis al mieu,

cum am vândut eu a mea parte de ocină din sat Poieni, cu tot venitul. Am
vândut nepotu-mieu, lui Ignat Doboş şi surorii sale, Albei preuteasii,
dereptu un cal şi treizăci de talere, ca să le fie lor direaptă ocină […] lor
şi nepoţilor lor […] vândut pe[n]tru că fi[ciori] n-a[m] ca să le f[i]e lor
direa[p]tă mo[ş]ie în veaci. Dinna[int]ea lui Dumitru Pleşea, vătavului
de Nic[ore]şti, şi Mihnea o(t) ta(m) şi Coste sta(r) din Stăneşti şi Gliga
din Buciumi şi Buda din Mal şi mulţi oameni buni. Deci noi, aceşti
oameni, carii mai sus scrie, dacă am văzut tocmală de bunăvoie, noi încă
ne-am pus peceţile, pentru mai mare mărturie ca să să ştie. V lět 7089,
m(s) ma(rt), 11 d(n).
LXII
Însemnare*
*Moldova, [p. 19 noiembrie 1582 – a. 19 august 1591]
60 000 as, iară Baiazit ianičer, logat Iani.

10 000 as Nicola Maiar, Iani.
130 000 as logat.
100 000 as Cara Suleiman, Iani logat.
13 000 as Chiriachiazi şi Harite, logat Iani.
100 000 as Iani, Tingoi, lot Iani.
100 000 as Ialez Čelebi, lot Iani.
20 000 as Harita Firangoplo.
5 200 as Iani, Abaği.
5 000 as Dumitri, Nicola.
86 600 as logat.
51 000 as Apostol Sari, Iani logat, Iani.
100 000 as logat Iani da la Nicola sitolnic.
40
41
40 000 as muşcat, iară ban, Mahmut čeavuş, noe 19.

30 000 as Duca cheihaia, Mahmut čeavuş, noe 10.
LXIII
Însemnare*
*Moldova, 14 iulie [1583–1591]
Aşa merturisit che n-ari alte urič; de se va afle, se nu ţii în sema.

Iun 14.
LXIV
Însemnare*
Iaşi, 4 august 1583
Pus-am mena domniia-mele.
LXV
Însemnare*
*Moldova, [p. iulie 1586 – a. 19 august 1591]
A la Manolu, se şti če logat.
LXVI*
Zapis de vânzare
Drăguşeni – j. Iaşi, 15 august 1586
Adecă eu, Tudora Ţiţul, fata lui Gaşpar, sora Giurjii păharnicul şi
Agahieşoanii, însămi pre mene, mărturescu cu cest zapis al miu, cumu
am vândut a mea deraptă ocină şi moşie den sat din Drăguşean, den
partea de mijloc ce să va aleage a mea parte cu tot venitul, nepotu-miu,
lui Necoar<ă> Bantăş vornicul, deretu 20 talere şi un cal, să fie dumisale
deraptă ocină şi moşie şi feciorilor lui. Şi <în>tr-a noastră tocmală au
fost Gheorighe vornicul şi Pătru vornicul, Gavril Olte den Căpoteşt şi
Semion den Frea<n>şiuşi şi Ioilă o(t) tam şi Dan vătaful o(t) Scheai şi
Gherasim o(t) tam şi Dămian o(t) Căpoteşt şi Cojuc o(t) tam. Însă
cându amu vrut să vândzu, amu întrebat nepoţii mii şi ruda mea ş au dzis
să o vândzu şi nu s-au aflat nime să mi-o platască numai ce s-au aflat
nepotu-miu Necoar<ă> Bantăş, la nevoia mea şi la sărăciia mea, de
mi-au făcut bine cu acei bani şi cu acel cal. Acest-am audzit şi amu
41
42
vădzut şi mărtu<r>im cu sufletele noastre şi pri mai mare mărtorie

n<e>-am pus aste peceţi.
Pis o silo Drăguşean o dum Necoar<ă>.
Bantăş vornicul. Pis popa Andonie o(t) Childeşt. Pis o selo
Drăguşean vǔ lět 7094 msca avgost 15 dnie.
LXVII
Însemnare*
*Moldova, [p. 17 februarie 1587 – a. 19 august 1591]
150 000 as logat.

50 000 as, iară logat.
Tersihane imin.
LXVIII*
Zapis de danie
Dăguşeni – j. Iaşi, 15 martie 1587
Adecă eu, Nastea, sor Giu<r>jii păharnicului şi Agafieşoanii,

însămi pri mene mărturescu cu cest zapis al miu, că mi-amu vâ<n>dut a
mea deraptă parte de ocină şi moşie, din satu den Drăguşean, nepotu-
miu, lui Necoar<ă> Bantăş vornicul, şi mi-au dat u<n> cal ş 6 coţ de
felandrăş şi 10 talere bătute. Câtu să va aleage partea mea să-i fie deraptă
ocină şi moşie, şi lui şi feciorilor lui şi nepoţilor lui. Şi în tocmala
noastră au fost: Cârstea şătraru şi Bucimaş vo<r>nicul şi Pătraşco Purcel
şi Coace Pătru vornic şi Gavril şătrărel o(t) Crăciuneşt şi Holea
pârcălab şi Uşearul o(t)t Rohuteşt şi Petrea o(t) tam şi Alexa o(t)
Tatomireşt şi Lazor şătrărel o(t) Şcheai şi Drăguiană vistărnicel o(t)
tam, şi popa Andronie o(t)t Chldeşti şi însumi amu scris şi mulţi oameni
buni şi bătrâni de prigiur, megiiaş. Aceast-amu vădzut cu ochii noştri şi
măr<turi>sim cu sufletele noastre şi pre mai mare mărturie n<e>-am pus
peceţile.
Pis o sǔlu Drăguşean u dom Bantăş vǔ l 7095 msca mart 15
dne.
LXIX
Zapis de întărire
Iaşi, 15 aprilie 1587
42
43
Eto a(z), Bucium, ve(l) dvo(r)ne(k) do(l)nii zmle, dat-am cartea

mea acestor oamini, anume Necoară şi Ştefan, din satu den Murgeşti di
pri Crasna, spri aceea ca să fie tare şi putearnici a ţinea partea de ocină
de acolea a lu Ionaşco Buboc, nipotul popei lu Murgu, pentru căci au
ucis un om, de au murit şi i-au plătit capul Necoară şi Ştefan di la mene;
iar Ionaşco Buboc n-au avut cu ce plăti capul, ce au fugitu. Însă să se ştie
că mi-<a>u dat 12 boi. Iar neminele din rudile lui să n-aibă treabă a ţine
partea lui di ocină, pentru că au fost fraţii lui, Marco şi Petrea, de faţă
naintea mea şi n-au avut puteare să-i plătească capul. Pentru aceea, i-am
făcut şi noi această scrisoare a noastră, ca să ţie ace moşie, partea lu
Boboc, în bună pace. Iar di se va afla ceneva din rudili lui să aibă a darea
acei 12 boi şi trii galbini de ciobote lui Nicoară şi lu Ştefan, iar di nu se
va afla nemenile din rudili lui să li plătească ce-au dat, iar ei să ţie acea
ocină şi feciorii lor, în veaci. Aiasta scriiu şi mărturisescu cu această
scrisoare a mea, să se ştie. Şi am scris eu, Ghiorghie logofătul cu mâna
mea această scrisoare, să se ştie. U Ia(s), vĭ le(t) 7095, apri(l) 15.
LXX
Însemnare*
*Moldova, [p. 14 septembrie 1587 – a. 19 august 1591]
39 povar şi 40 000 aspră; se ştii.

Ai 7095, luna mai, am tirămes haračul; 39 povar şi 40 000 aspră,
cu Urăche culčer; dat cu Nicole sitolnic; se şti: 8 povar as supra, iară.
100 cai detoriia vec; se ştii.
6 povar aspră am tirămes cu Sitančul aga.
Sep 14.
5 000 tal am tirămes cu Ivan uşar, Ianancul detoriia.
20 povar am tirămes cu Dumitri postelnic, paratul. Sep 10.
LXXI
Tabele cronologice
*Moldova, 1587–1588
De la Adam până la potop 2262 ai. De la Adam până la Avram

3332. De la Avram până au ieşit jidovii den Eghipet 505, iară de la Adam
până atunce 3837. De la ieşitul jidovilor până la Saul, întâiul împărat
jidovăscu 547, iară de Adam până la Saul 4384. De la Adam până la
Alexandru Machidon 5209. De la Adam până au născut Hristos 5500,
iară până au pus Hristos pe cruce 5533. De la învierea lu Hristos până la
43
44
Costandin împărat 285, iară de la Adam până la Costandin 5843. De la

Adam până la Lăv împărat, feciorul lu Vasilie Machidon 6018. De la
Adam până la Stefan, împăratul sârbăsc 6856. De la Stefan până acmu
240. De toţ, fac de la Adam 7096.
Adam, Ghidion.
LXXII b
Însemnare*
Iaşi, 31 ianuarie 1588
Pus-am mena.
LXXII
Catastif
Mănăstirea Galata, 4 noiembrie 1588
Ai 7097, noe, 25 zili. Če iasti bucate manastiri Galatai, se ştii.

V lto 7097, m(s)ca noe(v) 4.
Cice catastih de la manastire de la Galata, să să ştie de
veşmintele beserecei şi de arjintu şi de covoare şi de banii şi de cai şi de
cară şi de tot dobitocul şi de toate bucatele, cându au fostu egumen
Anastasie, de ş-au dat sama la Caraghiuzeal stolnic şi toate aiastea s-au
dat la mâna lui Ghervasie dechiiului.
12 covoare de demultu; 2 păreţiiară dedemult: 4 covoare scumpe
noauă; 2 albe şi doauo roşii; 16 covoare de la voievodă; 1 covor roşii de
la Dragomir dvornika; 1 covor albu de la Mitrea dvornic; 1 covor verde
de la un ceauş; 1 covor galbăn de la hetman; 1 covor de la Bârlădanul; 1
covor albu de la Corştină; 1 covor albu de la Slavţig; 1 covor roşiu de la
Costandin stolnicul; 1 covor roşiu, Bruti postelnicul; 9 covoare de la
boiarii; 1 otgheal de zarba de la stolnicul Costandin; 1 otgheal de la
Dragomir; 1 pilota pe<s>triţa de la Dragumir; 1 faţa de perina iară de la
Dragomir; 1 cerga vânat de la Dragomir; 3 peşchir de la voevo(di); 1
peşchir de la Rustam; 1 masa de la Rostam iară; 5 mease de la voevo(di),
iară; 52 tepsie de la voevo(da); 4 tepsie de la Dragomir; 25 talgere cu
doauă tocure de-arame de la voievodă; 8 talgere de plum de la
Costantin stolni<c>; 23 de căldare; 4 gratie; 2 pirostii; 4 căldare mare de
bere; 1 toc cu 12 talgere de la logofătul cel mare; 6 svreadele; 4 hârleaţe;
9 fiere de ferestre; 2 cuie mare de car; 4 mai micii; 2 cârlige de
magherniţă; 3 sacure; 1 tigai; 1 sanie mare.
Cice de veşminte besearecei şi de carţii:
44
45
1 tetrăvanghel ferecate; 2 chivote de argintu; 2 cădelniţe de-

argintu; 2 cărţi cu cănafi cu măhreme albii; 1 potir de argintu cu discos
cu dzveazdă şi cu lingure de-argintu; 2 sveaşnice de-argintu; 1
panaghiiar de argintu; 1 talghir de pe(t) hlěbi de-argint; 1 icoana
pantocrator ferecată; 1 icoana săpată şi ferecate; 1 canafi mare ce iaste
sup poliandru scumpu şi cu margaritar; 1 tepsie de argintu de coliva; 1
cruce ferecate şi sapate; 1 cruce gălbăna numai la codiţa ferecate; 1
cruce albă neferecată; 1 icoana moschicescu ce iaste asupra dverei
crska; 1 icoana moschicească şi foa<r>te frumoase, Preacista; 1 icoana,
Preacista şi cu Fiul; 1 iconostas; 2 sveaşnice mare de arame; 1 praxeu; 1
anghiriate; 1 triod, mitar, fariseiu; 1 triod penticostar; 3 psaltire; 12
mineaie; 1 tipic; 1 ceasloveţi; 1 molităvnic; 7 liturghi; 2 căţi de
cântare; 1 carte a praznicului; 2 tetruvanghele neferecate; 1 aeru tot
sârma; 1 tetruvanghel puţinel ferecat de la Bârlădan; 1 zlatoust sfetii
Feodor; 1 lesviţă şi sti Ifrim; 1 biblie.
Veşmintele besearecei:
1 crska cosută cu sârmă; 2 poale de sârmă la icoane şi cu 50 de
canafi; 1 pătrafir de sârmă cu 12 nasturi şi cu 6 canafi; 1 aorar de sârmă
cu 4 canafi; 1 păreache de nărăcleţe de sârmă şi cu obraze; 1 poale de
icoane de zarba pre margine c-urşinicu negru; 3 dvere de zarba albastre
şi cu rotele de aur; 1 zaveasă de zarba şi cu florile albe de fir; 2 zavease,
ce suntu mai pre susu, de praznice şi de molenii, de ceatma roşii şi cu
rotele de fir;1 procoveţ de tratapodu de zarba albu şi cu floare pe
margine adamască vearde; 1 procoveţ de ivanghelie de acelaş vigu şi pre
margine adamască vearde şi cu 4 cănafi; 1 procoveţi de zarba şi cu
florile albi şi pre margine de atlaz muşchi, cu 4 cănafi; 2 procoveţ de de
zarba dentr-acelaş vigu, pre margine urşinicu negru şi cu optu canafi; 1
dvere mare, ce stă între stâlpi, de ceatma roşie cu rotele; 2 poale ce stau
în tindă, între stâlpi de adămăscă cu obraze; 2 poale de ceatma roşii cu
ţinte de firu; 4 poale de icoane de adamască roşii, ce suntu în toate zilele;
3 dveri de adamască roşii; 2 zavesi mai presusu, de praznice, de
adamască, roşii; 1 zaveasă de taftă albastră; 1 tratapod de adamască
galbăna cu floare albe; 4 procoveţe de adamască făra canafii; 2
procoveţe de atlaz albastră; 4 şirince de taftă albastră pestre icoane; 3
dveri de benic roşii cu ţinte de auru; 4 poale de adamască galbeni şi cu
floare albe pre margine atlazu muşchii; 1 procoveţ de cetma roşii şi cu
floare şi pre margine atlaz albastru.
Cice veşmintele preuţeşti:
3 feloane de adamască, albe; 1 felon de atlaz, roşii; 1 felon de
adamască albastră; 1 felon de adamască mohorâtă; 1 felon de adamască
45
46
vearde, de la Rostan aga; 1 felon de zarba de la stolnicul Costandin; 3

stihare de adamască, cu obraze şi cu floare; 2 stihare verdzi, de atlaz; 1
stihar de adamască galbăna; 1 stihar de adamască, cu obraze albe şi
mohorâtă; 1 stihar de atlaz negru, de la vladica Agafton; 4 feloane de
cutni mohoâtă; 3 stihar de cutni mohorâtă; 2 feloane de cutne albe; 1
stihar de cutni, albu; 1 antimis de atlaz roşii, cu slove de aur; 1 grobnicu
de adamască mohorâtă; 1 grobnic de urşinic roşii, dat de Dragomiri;
feloane de bogasiiu; 6 stihare albe de bogasi; 4 patrafire de zarba, câte cu
6 cănaf; 1 patrafir de adamască vearde, cu 6 canafi; 1 patrafir de
adamscă galbăna, de la Rostam; 3 aorar de zarba, câte cu 4 canafi; 5
perechi de naracliţe de zarba; 5 brâie de matase cu canafi; 4 brâie
proaste; 2 brâie de matase; 7 patrafiră de adamască albastră şi roşii şi
negre; 3 aorar de adamască; 5 pereche de narecleţe; 1 procoveţ de zarba,
împregiur cu orşinicu negru, de la Zota spătaru; 3 dvere de adamască
vearde şi cu firu împregiur, cu atlaz roşi; 4 poale iarăşi într-acelaş obraz;
1 tratapod, iară într-acele obraze; 1 procoveţe, iară într-acele obraze; 1
stihar de bogasiu albu de la Costandin; 2 şirince bune, scumpe; 1 caftan
cu 14 nasture de la Medeia.
Cice argintul dat de la Pătru voievodă:
2 cupe d-argintu, cu loaze poluite; 1 cupa mai mica; 12 lingure
d-argintu; 1 meadelniţa de arama; 1 umivalniţă; 1 ibric poleit; 1 sticla cu
mur; 11 urice pren satele manastirei; 9000 aspri bani gata; 1 uric pusu
zalog derep 3000 aspri; 8 de trătadzi de peteale de aur leşesc; 1 potir
d-arjintu, de la Radul ceaşnic; 1 cupa mică, de la Coste; 1 cupoc
d-argintu, de la Costandin stolnic; 1 inel de aur, iară de la Costantin
stolnic; 1 cupă d-argintu, iară, de la Rostam; 6000 aspri, ce-au dat banul
Pătru dereptu sufletul tătine-său, şi are a da 14000 aspri; 1 cupă
d-argintu, de la Dragomiri; 1 scafa d-argintu, iară de la Dragomir; 4
lingure d-argintu, iară de la Dragomir.
Cice icoanele besearecei:
4 icoane mare; 17 icoane molenie; 17 praznice; 19 iconiţi în
goră<n>i, în poligandru; 32 de oauă de struţ şi de lemnu; 1 steag cu
cruce de arame; 12 făclăi scumpe.
Cice bucatele şi vinul şi de alte vase:
1 maje de morun; 1 berbenţe de rândze; 1 maje de crap; 1
bute de miere; 1 jumătate de miere strede; 11 jumateţe de miere den
Vâlceşti; 2 putine de poame murate; 18 stogure de fân; 1 cantă de fanină;
1 car mare de 4 cai; 2 cocii; 2 cuţite cu mâneare; 27 de pecerpele de lut;
444 de bucşi de fântâna de oţel; 1100 drobi de sare; 52 de sape; 28 de
46
47
buţi de vin de la Cotnar; 4 buţi de la Voroveşti; 8 putine de brândză; 2 foi

brândză de oi; 1 putine de unt.
Cice pâne şi fânul şi dobitocul de la Plopii:
5 stoguri de grâu de estimpu; 3 stogure de grâu de anu; 3 stogure
de orzu; 1 stog de secară; 1 stogu de mălaiu; 40 stogure de fânu; 38 de
boi mare; 44 de vacii mare; 23 de tretine vaci; 21 vacii înterţii; 7
buhaiiu; 22 de viţele; 18 de viţei; 12 bouleţi înterţii; 9 boulen tretini;
192; 10 cai patrari; 5 cai tretini; 5 căluşei strijiiaci, 5 iape strijiiacii; 12
iape tretine; 12 iape mare sterpe; 38 iape mare, însă cu armăsariul; 87;
762 de oi; 268 berbecii; 1030; 10 cai telegari; 2 cai negri la Vâlceşti; 9
cai, iară.
Cice bucatele de la Vâlceşti:
80 mirţe de grâu; 300 mirţe de sârjiţă; 21 mirţe de hrişca; 60
mirţe de slad; 10 mirţe de malaiu; 2 stogure de madzare; 1 stogu de
bobu; 3 stogure de ovăs; 1 stog de hrişca; 1 stog de orzu; 94 de stupii; 98
de oi; 20 de porcii.
Cice de la Teişoru:
61 stogure de fânu; 1 stogu de malaiu; 51 stogure de fân de la
Hri<ş>cani; 60 stogure la Petreşti, de fânu; 60 de stupi.
Cice de la Sadna:
80 de stupi; 20 de porcii; 2 stogure de sacară; 1 stog de hrişca; 1
stog de madzari; 50 mirţe de malaiu; o povarne cu vase; 8 stogure de
fânu; 1 stog şi giumătate de ovăsu la Tămăşani.
Cice satele:
Vâlceşti cu 5 mori şi cu 4 piuo şi cu o <v>ultoare; Teişori cu
halăşteiu; Hrişcani; Plopi cu 2 hăleştei; Belceşti cu moara; Pizdeni cu 1
moară; Sadna cu 4 mori şi cu dou<ă> piuo şi cu o vultoare şi cu podul
îmb<l>ator; Tămăşanii; Mihaileşti cu 3 mori; Voroveşti; Mânjăşti cu 1
moară; Pătreşti; Mândzeşti; Fâlfoieşti; Draganeşti cu iazuri; Şiviţa cu 6
mori şi cu 100 porcii; 19 salaşi de ţigani; 10 fălce de vie la Cotnariu; 5
falce de vie la Voroveşti; 1 falce şi giumătate la Iaşi; 200 stupi la Cârnul
Tudor, deseatină de la Vaslui, însă numai au fostu 100 daţi de deseatină,
iară acmu suntu doauă; 50 de stupi la Branişta; Tudor călugărul s-au dat
cu prisaca şi cu stupi şi cu tot dobitocul; şi de va întoarce amintrilea, să
fie lepădat de leaje.
LXXIII
Însemnare*
*Moldova, [p. 30 noiembrie 1588 – a. 19 august 1591]
47
48
Čele ovrăi.
LXXIV*
Ordin de plată*
*Moldova, 15 mai 1590
50000 aspră aibe a da toţ, a-i da la Ştifan voda. Lui jupuni
Cherşitov Buruti, se ştii. Ai 7098, mai 15.
LXXV
Însemnări*
*Moldova, [15 august 1590 – 7 august 1591]
Am dat vame lui Ğiva se ghiriğescu vadură şi sicalele. Piră ial se

asculta toţ. Ai 7009, avg, 15.
Ačasta om, anume Ianachi, iasti al mevu: înalţ, pače de vame.
Ghir, 4.
100 sutup se daţ lui Ğiva. Avg, 7.
Ačasta cherte iasti sachezu-hokem.
LXXVI
Însemnare*
*Moldova, [15 august 1590 – 15 august 1591]
[...] 15 zili, pana ia dam vame[l] lui Begzade şi lui Ğiva, 30

povar aspră se da lefa pana la an darabanilor, calaraşilor.
20383 tar arğt, feră de lefe če fostu adetul, miia şi lui Ştifan
voda. Logat-am, se şti:
7683 tal arğit; rămas-a se-mi da 7500 tal arğit de postav daraban;
rămas se da postavu, se ştii.
1500 tal arğit se da cumaş la cherčum. 2500 tal arğit rămas se da
banului; se ştii, anume totu one.
1000 tal ağit logat fičori; adetul 11500 tal arğt rămas de vameş
Alecsi, logat supră Begzade şi Ğiva se me piletescu, se ştii.
LXXVII
Act de cumunie*
*Moldova, 17 ianuarie 1591
Ai 7099, luna ghin, 17 zili, duminec sara, 3 čas, am cununat cu

mume lui Ştifan voda, anume Iarine, botezat. Adever am zis. Pana
48
49
sintam ţara se nu sipui cuiva, se ştii toţ. Se fi ascunsu, se nu se ştii

nimele. Deca va a iaşi alte ţara, atunče se ştii toţ cum am cununat sintam.
Se ştii toţ am merturusescu cu adeverat martur: nitrăpolit Goghi Sučava
şi piscop Ghidion Rădevuţ şi Anastasiia iagumen de Galata manastiri şi
Sutoroiči logufetul čel mari şi Iarimiia vornic şi Andriia hatmanul şi
Gorghi hatmanul, camaraş Harsaverghi şi camaraş Gorghi şi Vasiliia
paharnic şi alţi mulţi, nu iasti pus numele lor. Se ştii toţ, am sichiris cu
mena me şi am pus pečete nosturu, mai mari marturiia se ştii.
Io Petru voevoda.
Gheorghie mitropolit Mohila.
Carte de cununat.
LXXVIII
Catastif
*Moldova, 20 februarie 1591
Catastih de cisle de ţirani de la toate ţinuturile şi curteani şi vătaji

şi neamişi şi popi.
Ţinutul Soroca: 1714 ţirani de istov; 204 săraci; 114 de curteani;
14 de vătaşi; 93 de neamişi; 48 de popi.
Ţinutul Hotinul: 1916 ţirani istov; 232 săraci; 77 curteani, 41
vătaşi; 122 neamişi; 95 popi.
Ţinutul Iaşii: 2270 ţirani istov; 482 curteani; 279 neamişi.
Ţinutul Fălciiul: 1077 oameni cu săraci; 32 vătaşi; 177 neamişi;
328 curteani; 58 popi.
Ţinutul Orheiul: 2657 oameni cu săraci; 380 curteani; 226
neamişi.
Ţinutul Neamţul: 2525 istov; 558 săraci; 3083 face preste tot;
283 curteani; 16 vătaşi; 56 neamişi; 128 popi.
Ţinutul Tecuci: 1073 istov cu săraci; 281 curteani; 27 vătaşi; 217
neamişi; 60 popi.
Ţinutul Vasluiul: 1075 istov; 177 săraci; 403 curteani; 38 vătaşi;
253 neamişi; 66 popi; 11 popi din târgu.
Ţinutul Bârladul: 427 istov; 114 pre dup-înse; 87 săraci; 129
neamişi; 22 vătaşi; 155 curteani; 9 oameni cu cărţi de iertat.
Ţinutul Covurluiul: 1157 istov; 156 pre dup-înse; 243 săraci; 270
curteani; 40 vătaşi; 82 neamişi; 42 popi.
Tutova ţinut: 1311 oameni cu săraci; 28 vătaşi; 226 curteani; 148
neamişi; 60 popi.
49
50
Ţinutul Dorohoiul: 1306 istov; 204 siraci; 24 vătaşi; 124

curteani; 50 neamişi; 121 popi.
Chigheaciul ţinut: 2260 istov; 220 săraci; 268 curteani; 50 vătaşi;
325 neamişi; 88 popi.
Suceava ţinut: 4000 istov; 568 săraci; 34 vătaşi; 181 curteani; 61
neamişi; 220 popi.
Hârlăul ţinut: 1055 istov; 240 săraci fără ocoale; 355 ocol
Botăşani; 56 ocol Şipotele; 109 curteani; 14 vătaşi; 34 neamişi; 81 popi.
Lăpuşna ţinut: 1538 istov; 288 săraci; 48 istov.
Slobodziia Ceacârlui; 5 săraci; 42 vătaşi; 501 curteani; 352
neamişi; 88 popi.
Cernăuţii ţinut: 1095 istov; 68 săraci; 41 vătaşi; 17 curteani; 66
neamişi; 69 popi.
Romanul ţinut: 913 istov; 141 siraci; 12 vătaşi; 149 curteani; 49
neamişi; 56 popi.
Totruşul ţinut: 455 istov cu 81 săraci; 120 şaigăi; 66 curteani; 24
vătaşi; 73 neamişi; 7 popi.
Bacăul ţinut: 415 istov; 121 săraci; 120 curteani; 23 vătaşi; 64
neamişi; 11 popi.
Cârligătura ţinut: 516 oameni de toţi; 10 vătaşi; 156 curteani; 50
neamiş.
Putna ţinut: 2040 om ţaran; 40 pope; 315 nemiş; 42 vataş; 311
curten.
Sisle ţerăi, ai 7099, fev 20.
36543 om; 1417 popi; 4948 curten; 626 vataş; 3020 nemiş;
46860 cu t.
LXXIX
Scrisoare
*Moldova, [p. 19 august 1591 – a. 20 iulie 1592]
Iară de dăbilari, să ştii dumneata că tuturoru toate

pecetluituri<le> dumniii-tale s-au ţinut în samă şi pri locuri au fost până
ş-au datu samele. Numai ce n-au fost deseatnici de stupi, că au işit cu
mneata la Hârlău şi la Dorogoiu şi la Hotin, ce-am trimăs să strângă ce
vor afla acolea rămăşiţe; ce nemică la Hârlău n-au aflat, nici la
Dorogoiu, că au fost istovit. Iară de la Hotin au aflat rămăşiţe de urdiniş,
200 talere, de-au adus la vistiar.
Lui Urăche, de sutup, čit Gorgheche, Hursaverghi se şti.
50
51
LXXX*
Zapis de vânzare
Siret – j. Suceava, 1591
Ĕu Ilinca, fata luĭ Gligorie, nepoata a luĭ Ioraşco, scriŭ şi

mărtoreseascu însimĭ prea minea cu aest zapis al meŭ cum am vândut eu
treaĭ gereabiĭ dean sat den Turetca de la stălpul dea mizloc, luĭ
Dumitraşco Mihuluĭ şi jupâneseĭ luĭ, Antemieĭ, şi am luat doĭ boĭ şi douĕ
vaci, şi s-aǔ biciluit aceale vite dearept patrudecĭ de talerĭ, şi mi-aǔ dat
20 dea talerĭ banĭ gata, ca să-ĭ fie luĭ Dumitraşco şi Antemieĭ jupăneaseĭ
luĭ acea ocină în veaci. Deacĭ au fost omini boni într-această tocmală a
noastră, Lamba părcălabul şi Grijca Bătrânul şi Costin şoltuzul, şi popa
Tumşa, şi popa Foca, şi alţĭ omeni bătrâni şi tinerĭ. De aceasta
mărtorosim cu ale noastre sufletea, şi prea maĭ mare credinţă, am pus
pecetea a oraşului şi ale noastre ca să se crează.
(Locul peceţii mici) (Locul peceţii mari) (Locul peceţii mici)

Lupul din Iaşĭ
LXXXI*
Zapis de vânzare
*J. Bacău, 15 martie 1592
Adecă eu Ghiorghi, ficiorul lui Văsiiu din sat Coţofăneşti scriu şi

mărturisescu cu acestu adevărat zapis al meu, precum am vândutu eu
Ghiorghi parte tătâne-meu, din silişte sa<t>ului, din câmpu, din păduri,
din tot locul unde i să va vini parte lui Văsiiu, şi am vândutu dumisale,
giupânului Enachi direptu 20 lei. Şi la tocmala nostru s-au tâmpla<t>
mulţi oameni buni şi bătrâni, anume: Arsănie de Coţofăneşti şi s-au
tâmplat şi Vasi<li>e Lencă de Uricheşti şi Nacul de Conţeşti şi Ştefan
o(t) şi Ioniţă si(n) Nacului o(t). Şi eu popa Ion de Răcocini am scris
zapisul ca să fie de credinţă. V lĕ(t) 7100, mar(t) 15 dnĭ.
Ghiorghi
Arsănie
Vaslie
Nacul
Ştefan
Ioniţă
LXXXII*
51
52
Scrisoare
Mănăstirea Modoviţa – j. Suceava, [30 iunie 1592]
Iată eu egumenul şi tot săborul de la mănăstirea de la Muldoviţă

scriem închinăciune şi multă sănătate priiatinului nostru celui iubit, lui
Budachi Gaşpar, birăului de Bistriţă, şi tuturor sveatnicilor mărireei
domniii-sale dintr-acelaş târg. După aceastea dăm ştire
domniilor-voastre că mainte vreame aţ tremis carte la noi, de ne-aţi dat a
şti de rândul munţilor şi aţi dzis aşa, că au oprit acei domni se nu
treacem dobitoace înraceaea parte de Bistriţă şi mulţemim domniilor-
voastre ca alor noştri iubiţ priiatini, că aţi dat noauo a şti, ca să nu păţim
vro pagubă. Aşişdere dăm ştiri şi ne rugăm domniilor-voastre ca se puteţ
face se nu fie svadă şi netocmeală între noi, ce se ne tocmnim binişor ca
şi cei mai de demult de noi, că acei munţi suntu daţi sfinteei mănăstiri de
cându se-au descălecat Ţara Mulduoei şi această mănăsire şi noi avem
uric încă de la Alexandru vodă cela Bunul, şi spune: pre Suhard până la
Coşna şi încă şi mai încolo; şi de cându-i uricul sînt 200 de ani. Derept-
acea rugăm pre domniavoastră se puteţi face ca se ne tocmnim binişor,
că iaste sminteală amânduror ţărilor; chibzuiţi domniavoastră că seţ
înţelepţi mai vârtos. Şi acmu iară dăm ştire domniilor-voastre că vrem se
tremitem oile în munte. Deci v rugăm ca pre ai noştri dulci priiatini, se
ne daţ a şti ca şi pân-acmu, se ştim avea-vrem vro pagubă au ba? Că noi
avem nedeajde numai pre domniavoastră, e de vrem avea pagubă, noi
vrem ţinea de cătră domniavoastră de nu veţ da noauo a şti, căci că ne seţ
priiatini multu-nedejdiutori şi avem nedeajde pre domniavoastră se daţ
noauo a şti de toate. De aceastea dăm ştire şi rugăm pre
domniile-voastre. Şi se fiţ sănătoş, cu toţ oamenii voştri, într-ani mulţi şi
buni, ami.
Priiatenului nostru, lui Budachi Gaşpar, birăului de Bistriţă, şi
tuturor sveatnicilor domniii-sale, dintr-acelaş târg.
LXXXIII*
Zapis de vânzare
Drăguşeni – j. Iaşi, 15 iulie 1592
Eu, Aniţa, giupân<e>asa lui Voicu, fata Giurjii păharnicul,

nepoata Agafieşoanii, însămi pri mene, mărturesecu cu cest zapis al miu,
cumu amu vândut a mea deraptă parte de ocină de sat den Drăguşeani,
câtă să va alege partea me păr<in>telui miu Giurjii păharnicului, fratele
Agafieşoanii, feciorii lui Gaşpar şi a lui Maruşchii. Dece am vândut lui
52
53
Bantăş vornicul şi <lui> Ilie şetrarului şi mi-au dat Bantăş 2 cai şi Ilea
şitrarul 1 cal, pentru căci mi-au lipsit la nevo<ia> mea şi mi-au făcut
bine aş<e>şti doi boiar cu aceşti cai, Bantăş cu doi cai şi Ilea c-un
calu. Dece de acmu înnai<n>te să nu mai aibă a să mai mesteca priste
cest zapis al miu. Şi <în> tocmala noastră au fost: Ciolpan clucear şi
Buza logof<ă>t şi Dănil<ă> păharnicul şi Ionaşco cupar şi Albotă
pârcălab şi poiană stegar şi popa Ion o(t) Scheai şi Nenea ot Drăguşeani
şi popa Andronie de Childeşt, amu scrisu cu mâna mea, am scrisu, şi
au fost aş<e>şti boiari toţi de faţă, de amu vădzut cu ochii şi amu audzit
cu urechile şi pre mai mare mă<r>turie, n<e>-am pus peceţile ca să să
ştie.
Pis o sŭlo Drăguşean, u dum Bantăş v lto 7100, msca jul, 15
dnie.
LXXXIV
Însemnare*
*Bozen, 20 iulie [1592]
Camaraş. Iulie 20.
LXXXV*
Act de hotărnicie
*J. Vrancea, 21 iulie 1592
Izivodu dinu gura lu Ionu Baduli, pe u(n)de au mersu cu

chiciorăle de au arătatu pe u(n)de au cositu tată-său, anume să s(ă) ştie.
De la vale despre Doroftie, di u(n)de să începu Tufele de vale
lâ(n)gă pârâu şi trage în Bobeică, în Bolovanu şi dinu Bolovanu trage
spre Hrejde, chezişu, ca(m) pe chescu, înnu mijlocu grochi într-altu
bolovan şi trage în capulu Blăniluru de la vale şi é drumulu la dalu pâră
în capul Blăniloru, de la vale şi trage pe chiscu la pâruu Ursului, în
Papură, în Arcaciul lui Buture. Şi aş-au mărturisitu Ionu Badulie că au
apucatu pe tată-său stepeni[n]du şi s-au întâplat şi omini streini anume:
Iule 21, 7100
Eu, Ionu a Făti mic.
Eu, Ivanu a lu Tudoru.
Eu, Ionu dascalu, amu scrisu cu zisa lu Ionu Badulu.
LXXXVI
Itinerar
53
54
*Bozen, 18 ianuarie 1593
12 Sanbur; perămişle. 12 mil; 13 perămişle. Livov.

4, 4, 3, 3, 4, 2, 2, 2, 47.
Holomen Aţpos; 8 mil 10 mil 2 mil Cheracov pana Romenaţ; 20
mil pana Beči; 70 mil Beč pana Poč.
De la Liov, 4 mile la Horodoc, 27 groş; până la Vişinea, 3 mile;
până la Mosticica, 5 mile, 23 groş; la Peremâşlea, 4 mile, 8 groş; pâ<n>ă
la Caciuciuchi (?), 5 mile, 25 groş; până la Reaşov, 4 milr, 21 groş;
Senvişov, 3 mile, 6 groş; Dâmboviţă, 3 mile, 10 groş; la Târnov, 4 mile,
17 groş; la Honici, 2 mile, la Breajec, 2 mile.
La Bohna, 2 mile; Golebrec, 1 mile, 30 groş; la Cracău, 4 mile, 6
groş; Scavina, 2 mile; Zator, 4 mile, 22 groş; Svecina, 2 mile.
Aicea, ţara împăratului: Şpcena, 3 mile, 37 groş; Strumin, 2 mile;
Friştat, 2 mile.
Ţara Muraveei: Ostraveţ, 2 mile, 54 groş.
Hraniţa, 6 mile; Şurova, 1 milă; Lipnic 1 milă; Olomoneţ, 3 mile,
3 talere; Craliţa, 2 mile; Vişă, 2 mile, 63 groş; Austrileţ, 2 mile;
Vistearniţ, 4 mile.
Ţara Austriia: Nichilzburc, 1 milă; Boizboz, 3 mile; Vilchirdorf,
1 milă; Gaonirdorf, 2 mile; Volcăf, 1 milă, Beciul 3 mile;
Drescrisen, 4 mile; Neiştat, 4 mile; Neichirfon, 2 mile; Clocniţ, 1
mile; Şodven, 1 milă.
Ţara Ştidia: Merţuşlac, 3 mile; Crigle, 2 mile; Chiberchi, 1 mile;
Purcan, 3 mile; Loiben 2 mile; Sim Mihai, 1 milă; Cnitelfelt, 3 mile;
Iudenborchi, 2 mile; Hunţmarchi, 3 mile; Şaiflin, 1 milă.
Murava, 2 mile.
Ţara Lunga: Tamspechi, 4 mile; Svenmihei, 2 milă.
Ţara Carintiia: Minden, 3 mile; Saxenburchi, 3 mile;
Graifremburchi, 2 mile; Traburchi, 2 mile.
Ţara Tiroli: Lienţi, 2 mile; Silen, 3 mile; Iniher, 1 milă;
Niderdorfu, 1 milă; Velspurchi, 1 milă; Bornechi, 2 mile; Sim Lerenţi,
giumătate milă.
Suniborchi, giumătate; Auz, giumătate; Findin, 1 milă; Milbah, 1
milă; Brixen, 1 milă; Cleuzen, 2 milă; Poţen, 3 mile.
160 mil den Livov pana Poči, se şti, ai 1593, 18 zili. Cherştitov.
LXXXVII
Împuternicire*
*Bozen, [februarie – 28 mai 1593]
54
55
Iavu Io Peturu voda am fostu dom de Ţara Mulduvai şi în Ţara

Muntenescu. Marturusescu cu časta carte mele teriia mele, cumu i-am
dat teriia a lui jupuni Anton Burăni se ghirăiascu, se sicheri, se
tocmesche, se fache cumu şti ma bine panturu časta pera cu Ğiva a
Ragozei şi altele tirabele de pura şi de nevoia nosturu, undu-i va tibui şi
nainte sivintu pape şi nainte čistit parat cherăşttinescu şi naintele čistit
dom Herţec Ferdinaru şi nainte alt dom cherăştinescu şi iară va ghirăi,
sicheri-va.
Luna gan, 20 zil, 503 gal.
LXXXVIII
Mărturii în procesul lui Petru Şchiopul
*Polonia, [februarie – 1 septembrie 1593]
Mărtoriile: întâi de aceastea au mărturisit.

1 Eu Lucaş Stroici logofătul ce-am fostu, şi Ieremia Mohila
dvornicul şi Enachi Simon grecul şi Bati Ambrosis şi Semion Mohila
păharnicul mărturisim cu toţi domnii moldoveneşti, aşijdere şi
munteneşti carii iau spre domnie, sâmtu datori a plăti toate dătoriile
acelora domni ce le stau în locu, au-s scoşi den Poartă, au morţi, au ieşiţi
de bunăvoie den domnie, neîntrebându nemică de dătorii ca acealea, de
unde să fie făcute, au dereptu treaba ţărâei, au întru treaba sa. Cu acela
chip şi Aron vodă plăteaşte tuturor dătornicilor.
2 Iarăş mărturisim că vama ţărâei Moldoveei pururea să înceape
dentru august 15 dzile şi să ţine prespre anu, iară până într-avgust 15
dzile până sup amiadzăzi şi mai multu nice un vameş nu poate a o
cumpăra fără de un anu. Într-acela chip, fost-au dată şi lui Duminecă şi
soţiei sale, Givei.
De aceastea doauă mărturii făcut-au Costantin Corniiathu şi
Anton Conforti şi Bogdan Armanul, iară deosebi de noi.
3 A treia, iară mărturisim că beglerbec au venit sup Teghinea ai
1589 şi de acolo au tremis pre Mustafa aga al său şi pre sangeagul de
Tighinea la Sneatin şi au lovit pre Sneatin, 8 septevrie, de au prădat
Sneatinul. Atunce au fost vameş Alexa şi Manea şi au ţinut ei până la
anul, la avgust 5, ce au fost ai 1590, şi de-aciia atunce, den avgust 15, u
început a ţinea vama Dominecă şi cu Giva şi au ţinut prespre acel anu
până la avgust 15, carele au fost în 1591 de ai. Şi după că au datu lor
vama Dominecă şi Giva în doauă – trei luni, au însoţitu cătră sine pre
Manea grecul, să le fie soţie şi într-acela anu ce au ţinut ei vama fost-au
55
56
pace prespre toată vreamea şi de s-au împlut anul vamei lor avgust 15
domniia-sa Pătru vodă au ieşit den ţară, avgust 19, în ai 1591.
De aceasta au făcut mărturie şi armeanii, osebi de noi.
4 A patra, iară mărturisim că iaste obiceaiu în ţara Moldoveei şi
aşea au tocmală domnii cu vameşii ca, dentr-o 150 000 de oi, ce să iau
de a dzeacea domneşti, să nu se ia vamă, iară de nu vor agiunge aceaea
samă, dători-s vameşii a plăti şi a împlea acea samă, de o oaie câte trei
aspri până a se împlea 150 000 de oi. Iară de vor treace de 150 000 de oi
mai pre desupra, vameşii au a lua câte 3 aspri de o oaie de la neguţători,
în partea sa.
De aceaste patru mărturii amu făcutu noi mărturie câţi simtem
mai sus scrişi.
5 Eu Ureache logofătul cel mare al lui Aron vodă şi Gheorghie
pârcălabul şi Jora pârcălabul şi Simion vistiarnicul şi Toader Veaveriţă
secretariul şi Ionaşco uricariul, într-aceaea vreame toţi fiindu dirăgătorii
şi slujile lui Aron vodă, mărturisim că Dominecă de Giordzu, fiindu în
locul său însuş cu sine, şi Luţiian de Raguza în locul Givei, şi Jupan în
locul Manei, fiindu toţi de bunăvoie lăsaţi şi aleşi, după ieşitul lui Pătru
vodă den Moldova, strâns-au toate rămăşiţele sale de vamă, aşea de boi
şi de vaci, ce au rămas septevrie 8, ca şi de oi ce-au rămas, octovrie 26,
după obiceaiul ş tocmala cea batrână; întru care rămăşiţe de vamă ale
sale nice o strâmbătate n-au avut, nice de la Aron vodă, nice de la
altucineva, ce tot deplinu au scos şi au strânsu. Cătră aceaea iară
mărturisim: câte pecetluituri au arătatu a dumisale, a lui Pătru vodă,
toate s-au ţinut în samă, cum întru nemică ei nice o strâmbătate n-au
avut. Şi aceasta ispravă şi samă toată s-au isprăvit pren mânule meale,
ca, prespre cela ce-am fost într-aceaea vreame lăsat să fiu mai mare
într-acea domnie dentru dzisa lui Aron vodă.
Aceasta mărturie amu făcut osebi de la aceşti boiari.
Într-această coală sâmtu 5 mărturii izvodite.
Cos.
LXXXIX
Mărturii în procesul lui Petru Şchiopul
Mărturiia ce oameni au fost Giva şi frate-său Pascal. Enachi şi

Bati.
Eu, Enachi Simon, grec, şi Bati Ambrosis şi Gheorghie,
neguţătoriul de la Bucureşti, mărturisim şi dăm şti<re> de Giva şi de
56
57
frate-său Pascali, cine sâmtu ei: sâmtu ei ieşiţi de la Răguza, la Sofiia,

întru oraş turcescu, şi acolo, lăcuindu oarecâtă vreame, s-au îndătoritu.
Apoi, prentru dătorii, au fugit în Ţara Muntenească făcându-se acolo
negoţitori. Şi, lăcuindu acolo, au îndrăgit acolo acel Giva o văduvă
greacă bogată. Şi, peţindu-se pre ea, lăuda-se că iaste neguţător mare şi
cu avuţie multă şi de casă mare de la Raguza şi să făcea că e de leagea
greacească. Aşea până o amăgi şi luă acea giupâneasă după sine. Carea,
lăcuindu cunusul vădzu că e amăgită şi înşelată de el, necum să aibă
nescaie bunătate şi avuţie, cumu se lăudase, ce încă de dătorie scăpase de
acolo.
Carea mai multu n-au vrut cunusul să lăcuiască, ce s-au împărţit
de-nsul. Cătră aceasta iară mărturisim: după aceaea, acestui sau acelui
Givei s-au încredzut iară, acolo, în Ţara Muntenească, un negoţătoriu
den Raguza ce lăcuiia în Târgovişte ca unui priiaten şi ca unuia ce era de
o limbă şi de o ţară şi de un loc. La moartea sa ş-au lăsat casa, muiarea şi
feciorii săi să-i fie grije şi milă. Carele, după aceaea, aşea au fost bunu,
că i-au amăgit fata lui şi o au ruşinat; şi, după ce o au ruşinat, nu puţină
avuţie i-au luat şi au fugit la Moldova. Acolo, în ţara Moldoveei,
neştiindu nimenele de înşii, nice de lucrurile ce au fost făcuţi sau
petrecuţ în Ţara Muntenească, lăcuiia în Moldova, la curtea domnească,
iară lăudându-se şi hvălindu-se ca şi în Ţara Muntenească, până într-
aceaea vreame, ce, după ruga şi cearerea săracului Bruti, dată i-au fost şi
isprăvită acea vamă depreună cu Duminecă şi nu aşea prentru elu, ca
prentru Duminecă, după ruga lui Bruti. Ce să atinge de rându aceii
muieri a lui, ce s-au însurat la ieşitul dumisale, lui vodă, nu cu de-a sila,
nice prespre voia lui, iaste-i logodită şi dată, ce după pofta şi cearerea lui
i-au fostu logodită şi dată. Aşijdere şi el nu de nevoie sau cu de-a sila
iaste scos den ţară sau luatu, ce de bunăvoie au ieşit el cu domniia-sa, cu
vodă, den ţară Moldoveei şi au lăsat în locul său soţiia sa, Duminecă, şi
omul său, Luţiian, să strângă rămăşiţele sale.
Mărtoriia lui Derjec de domnu nostru şi şi de Giva.
Eu, Criştof Derjec, cându amu fostu sol de la craii leşeşti la
Poarta putenciosului împărat turcescu de oarecâte ori şi am trecut pren
ţara Moldoveei, şi la putenciosul domnu Pătru vodă amu fost de multe
ori, amu vorovit cu domniia-sa de multe isprave mari şi pururea am
cunoscut gândul lui cu priinţă a fi creştinilor şi pururea oare derep ce
lucru era gata <a> agiuta lor, necum solilor, ce şi altor creştini nemeriţi
robi legaţi arăta mila sa, da-le, scumpăra-i den legătură turcească cu
banii săi. Aşea că, după mila sa, mulţi au slobodzit den robie: neamiş şi
nemişoaie şi s-au întorsu slobodzi la casele şi la oamenii săi. Iară că
57
58
aicea au venit veaste că Giva de Răguza, om nu cu mintea toată şi carele

au deprinsu a înşela şi a minţi, mai sus-dzis putenciosul Pătru vodă
meastecă-l cu nişte cuvinte la curtea luminatului scaun împărătescu şi
luminatului domnu Ernestu, mai mare domnu de Ausriia. Şi la curtea
altor domni, a domniei Rimului, face nevoie, aşea de nu se poate
întoarce a veni în ţara măriei sale lui craiu şi la mil ace i-au arătat şi să-i
arate mai multu. Şi iară mărturisescu cu sufletul mieu că Pătru vodă iaste
domnu şi om creştin, bun, direptu, neprepus, dumnedzeiescu, cu omenie,
înţeleptu şi, prentr-aceaea, cade-i-să să aibi cinste, dragoste, prietelie la
toţi domnii creştini. Iara Giva raguzeul iaste necurat, hitlean, om de
nimică, carele s-au lepădat de leagea sa, făcându-se de leage grecească
prentru să înşale o muiare, carea au înşelat şi avuţiia i-au apucat. Şi a
mulţi oameni, cu hitlenşugul său, de a<v>uţie i-au golit şi înşelătoriu
pururea s-au arătat, aşea că foarte în chipu lui, celui raguzeu, carele nu
demult în cârlige, în Ţarigrad, au fost aruncat, iaste. Mărtorisit-au şi de
domni; carele ia domniia plăteaşte şi dătoriia.
XC
Scrisoare
Poftit-au iară Derjec, foarte cu plecare, svinţitul împărătescul

scaun şi luminatul arhidux Hernestu de Austriia şi pre alţi slăviţ şi măriţi
domni, aceii domnii ca, dentru a sa dragoste, să creadză aceii mărtorii a
lui putenciosul Pătru-vodă, de acel prepus sau pâră a celui rău omu, să
fie slobozit şi apărat de ei.
Aşa-u făcut Derjec mărturie şi încă mai largu iaste scris în
mărturie şi, după aceaea, mai gios iaste şi aiastă rugă ce amu scris mai
sus în mărturiia lui.
Vrut-am şi mai face, ce n-am ştiut alte pâri ce mai pâreaşte, însă
amu făcut şi de muiare mărturie, că nu-i iaste dată prespre voia lui, nice
l-ai luat cu de-a sila den ţară, cum au pârât la Sneatin şi cum au făcut
mărturie de acolo. Aiastă mărturie iaste în mărturiia lui Enachi şi a lui
Bati, unde mărturisescu ce omu au fostu el şi frate-său. Înţeleage-veri
mai bine acolo, că scrie mai largu.
Izvoadele mărtoriilor.
Ğiva marturiia. Sep 1.
XCI*
Însemnare*
58
59
*Innsbruck, 24 aprilie [1593]
Herţec, ap 24 zili.
XCII
Împuternicire
Bozen, 28 mai 1593
Eu, Ion Petru voda, dom<n> de ţara Moldovei şi de Ţara

Muntenească, mărturisescu cu ceastă carte mele, cum am dat tărie lui
giupânul Anton Bruni să grăiască, să scrie, să tocmească, să facă cumu
va şti mai bine şi această pâră care face mie Giva <a> Ragozei şi altele
trebele şi nevoie<le> mele, unde va trebui, şi naintea sfântului papei şi
naintea cinstitului parat creştinescu şi naintea cinstitul<ui> dom<n>
Hărţec Ferdinarul şi naintea alţi domni şi oameni. Iară ce va grăi, scrie şi
faci pentru nevoia noastră giupânul Bruni, noi ţine-vom. Aşa
mărturisescu cu slova mele. Am scris cu mâna me, pus-am pecete me. În
Poţin, în luna mai, 28 zile, 1593. Ion Petru voda, eu.
XCIII
Scrisoare
10 iulie [1593]
Bŭ
Multă sănătate şi viiaţă să tremeaţă Dumnedzeu domitale şi

iubitul domitale neofiit şi toţi oameni a domitale. Când a fost
iulie 9, sosit-au carte de la măria ta în mâna noastră. Ce ne-ai scris tot
amu înţeles. Scrii şi rogi să nu grăbim păntru lucrul domitale. Aşa să
şti, măria ta, că acel svat şi acel gându, tot amu svătuit şi amu gândit.
Iar acesta lucru şi aceasta începătură au ceput Bostan şi cu Mihnea vodă,
cându noi nici unul n-au fost în Ţarigrad. Pre ceae vreame stolnic au fost
la Bucureşti; când amu venit, ei <au> fost mers şi au fost grăit şi la
Marif şi lu Piri, iar derpt aceae, aceale svaturi încă au trecut. Deca amu
venit noi la Costandinie noi amu grăit cu vornicul după vreame. Cumu
amu văzut vreame într-acel chip amu nevoit, căce amu văzut că acel locu
se schimbă şi acel om den locu rădică şi într-alt chip nu e. Dece şi noi
amu făcut aşa, căce au fost şi lesne a ceape, căce toţi mici, mairi <au>
nevoit spre domiata, căce văzură că acei oameni nu sunt de treabă, nici
de slujbă, nici pot îngădui. Dece de-am fi îngăduit cum scrii domiata,
59
60
Dumnezeu ştie cine ar fi încăput până acmu. Apo se-ar fi prins şi

domitale zăbavă lucru delungat. Iar de-ai hi domiata sârguit să fii până
acmu venit, avem nădeajde pre Dumnedzeu să fi fost până acmu şi la
moşie. Iar ce vom face, Dumnezeu n-au vrut, au domiata n-ai nevoit,
căce fiece lucru cu nevoinţă se face; nevoindu şi rugându pre Dumnezeu,
Dumnezeu e milostiv a da. Dece de alte parţi avem nădeajde să nu avem
zminteală nici de vrăjmaşi, nici de priiateni, numai acumu au rămas pre
domiata de va hi zminteală. Iar noi cât vedem şi preceapem până ne
cheamă şi ne pohtescu, trebuiaşte să răspundem. Acmu ne roagă. Apoi
vom ruga noi şi nu vom avea pre cine ruga, nici ne vor asculta. Iar ne
scrii până nu vom vedea sciptura domitale şi omul den casa domitale să
nu facem nemica. Noi ce-am putut amu făcut şi isprava ţi-am tremes în
tot chip pre Iurgachi. De acmu omul domitale şi scriptura ce ne va hi
bună; domiata lasă toate, nevoiaşte, vino şi ne scapă de acii; alte toate va
tocmi Dumnezeu. Iulie, 9, au ieşit Sinan paşa la oaste spre Urumeli şi
toate tocmealele sunt la mâna lui. În ce ceas veri sosi totu-z va fi pre
voie şi vom mearge şi noi cu paşa, iar stolnic va hi u Ţarigrad;
oameni nevoiescu să iasă la oameni săi unde sunt gropaţi moşi,
perinţi, fraţi. Domniata nu ştim ce faci: au supărat-ai de cătră ceşti
creştini dencvace şi de cinstea lor şi de bine<le> lor? Adu aminte câte
beseareci sunt făcute de moşi voştri şi de fraţi şi de domniata. Cumu
e vreamea acmu nu trebuiaşte gânduri lungi, iar de muma lui Filip, ei
încă roagă Dumnezeu nasî pânda varise Caşin a cicar; şi ei mănâ<n>că
vinearea sec. Să ştii domiata că cu paşa <au> purces şi ereiz şi tefterdar
cela ce-au fost la Halep, când-ai fost şi domiata; acela e maire tefterdar.
Aceae dăm ştire. Dumnezeu lungească zilele domitale, amin. Iulie 10.
XCIV
Zapis de schimb
Suceava, 17 iulie 1593.
Eu, Gavrilcea Polschii, şi cu giupâneasa mea Grăpina dau ştire

cu cest zapis al nostru, cum ne-am tocmit cu căzacul Petriceaico, de-am
făcut un schimbu cu nişte ţâgani de-am dat noi căzacului un ţâgan,
anume Nicolai, feciorul lui Drăgan, prentru o ţâgancă, anume Tud[or]a,
fata lui Toader Trihuz.
Dece i l-am dat, ca să-i fie dirept ţâgan dumisale şi feciorilor
dumisale şi nepoţilor şi strănepoţilor dumisale. Nime să n-aibă treabă a
strica tocmala noastră. Şi la aceasta tocmală au fost Nacul pârcălabul şi
Ieremiia Murguleţ şi Ştefan Murguleţ şi Epatie Murguleţ şi şi alţi feciori
60
61
de boiari şi eu, Nicoară Brahă, am scris. Şi pre mai mare credinţă ne-am
pus peceţile şi iscăliturile pre acest zapis să să ştie. U Su(č), v (lt) 7101,
ju(l) 17.
A(z) Ştefan Murguleţ iska(l).
Polschi[i]
A(z) Nacul pârcălab iskal.
A(z) Ipate Murguleţ iskal.
A(z) Ieremia Murguleţ iskal.
A(z)Nicoară iskal.
Şi altul ca acesta iaste Gavrilcea.
XCV
Scrisoare
*Polonia sau *Austria, 28 octombrie 1593
1593, octovrie 28
Cinstitul Petru vodă, ce a fost domnu de Moldova, scris-au

foarte bine cătră noi cu câ<tă> milă au priimit împăratul şi au ţinut, iară
şi domniata câtă milă ai făcut cătră-nsul. Aceasta mare laudă iaste de
omenia domnitale, iară iaste multă cinste de bunătate ce-ai făcut
domniata cătră cest om, ce-au fost scos den locul lui prentru valurile
ceştii lumi. Acmu aces tom aşă gândeaşte, că fi-va foarte bine de rândul
lui să şadză puţin în crăirea noastră, să cafte de aproape ispravele sale în
ceaste valure den ţara Moldovee. Iară cest om poate-a hi că
gândeaşte că iaste în ţara noastră oameni mulţi de leagea grecească; e
derep ce că bine ce-au făcut acest om noauo şi crăireei noastre nu e
prost, derep aceasta bucuros dăm tărie să şadză în crăirea noatră.
Şi iară dăm ocină cuvenită ca să poată hrăni pre sine şi oamenii
lui. Cearem cu liubov de la domniata, cum de-acest lucru avem scriptură
şi la împăratul binişor, cum acest om, cu toate unealtele lui, să margă în
crăirea noastră fără grije, cu voia împăratului şi a dumitale, şi să facă
bine să treacă pre cale fără grije. Face-veri dumneata acest lucru,
noa<uo> părea-va foarte drag; carile dumneata veri împlea cu vârfu.
Zivot cherai Arnesti, oc 20.
XCVI
Însemnare*
*Bozen, [29 noiembrie 1593 – 1 iulie 1594]
61
62
Cheltuiale Ğivai, noe 20.

1593 mart (?) vaţtorră (?) Herţec 14 om, 10 cai, 33 zili. 314
gulmi, 36 cherăiţe faci. Panturu suluğ summe se chec. De pocrătol
timintari 26 guldun, 24 cheraite. Pilata lui, 50 guldin. 72 guldin summe.
20 zili, iun înti zili, 20 zili tementar Tamaş, 20 zili; 32 gulmi, 2
fundu de zili; 16 gulmi la posta, ducundu, venindu Tamaş; 30 gulmi
pilata tementarii. De carţi de pilata la Bolzan, se chel; 40 de gulme; 266
ačasta faţa.
Iun 19, chemat de Ğiva; se dus Veneţiia, 30, zibavit 162 de zili
am zibovit, omen 10, zeči, cai 10, zeči, 40 as 1 zili; 6 gul, 40 as de zili;
acas, 38 guldin, acas; Panturu a casei, 46 guldin fači; 54 guldin, cale de
zi.
3 cai cale, 20 guldin, 29 as; zivodu de carţi nemţeşti, 14 gulmi;
carte judechetoră, 20 gulmi; Gaşper, 3 gulmi, 40 as; 4 gal, canţilariia, 7
gummi, 20 as; dohtor Sitirăle, 100 de gulmi;
Mai 13 zili, noe 29 zili, cheltuiale: 1 tal 199 zil, fači 232 guldin,
10 cheraiţe neimul, cai, suluga 9 guldi. Cheltuiale 20 guldin; cheltuiale
leş 63 zili, 50 as zili, 52 guldin; 30 as on, 30 guldin pilata.
Suluğele chel: 2237 gul; 2320 gul şi 29 as.
XCVII*
Scrisoare
Suceava, [1593–1597]
Scris-am adecă noi, birăul cel runânescu şi cu cel armenescu şi

cu 24 de pârgari de la uraş, de la Suceava, şi vă mulţemim dumilor-
voastre ca fraţilor şi ca vecinilor de bine şi de socotinţă prentru ce aţi
făcut bine de ne-aţi socotitu oamenii ai noştri şi fraţii. Acmu ne rugăm
dumilor-voastre să faceţi bne prentru voia noastră să grăiţi acelui
neamiş mare, lui Ianăş, ce ţine vidicul dumilor-voastre pre acolea, ca să
slobodzească pre feciorii noştri ce avem acolea, însă armeani şi cu alţii
ce au pre lângă ei. Iară, de bine ce veţi face dumile-voastre, noi avem a
mulţemi ca fraţilor, şi ce va hi treaba dumilor-voastre la noi, noi avem a
face prentru voia dumilor-voastre. Şi să fiţ dumile-voastre sănătos,
adevăr.
Sc<r>is în Suceava.
Şi ne rugăm dumilor-voastre, că am înţelegut că ceareţi
du<mi>le-voastre vamă de pre acei boi ce-au luat Ceachi Iuştuan. Ce ne
rugăm să iertaţi dumile-voastre, că nu să cade, nice-i cu direaptă.
62
63
Scris-am la giupânul, la Budachi birăul, şi la Orban birăul,

sănătate.
Častă carte, la birăul de Bistriţâ.
XCVIII
Testament*
*Bozen, 10 mai 1594
Las ačasta cu limbe mele: suluğele če ne suluğit se duca sinatos

undu-i voia lor. Cari de bunivoia se rămena, Mustaţ şi altul, feră de robi.
Ačelora se da oniia 12 galbin roş şi cheti on postav sav 3 galbin roş
panturu postav şi se ne iarta. Sicheris-em ai 7102, mai 10. La viledica şi
la dascal, cum vor sului panturu sufletu mei, aşa se da lor chelčuc.
Ačasta se cetescu Ştifan voda.
Ačasta dupe marte me se četescu.
XCIX
Dispoziţii testamentare*
*Bozen, [10 mai 1594]
30 galbin roş se da dascalu, de vor se duca; iară, de vor se şade

cu Ştifan voda, iară se da lefişoară cum pi pana acmu; se lasaţ piră voia
lui; iară de perintele viledica se daţ 50 galbin d-avor şi on postav bun, se
merghi sinatos undu-i voia lui.
C
Scrisoare*
*Bozen [11 mai 1594]
Domne, rog domnetale se me asculta ačaste nevoia mele cu časta

araguzele, če me purtat piră mini 9 luna, ca on tilhar den judeţ den judeţ,
den tirgu, tirgu. N-am fostu vinuvate lor. Lucrule če fostu focut domniia
nosturu nu fostu chezut a judeca ţara domnetale, che n-am focut niči-n
on negoţu ţara domnetale; negoţ şi tocmele cari se focut Mulduva, iară
se va tocmi Mulduva, cari va hi domneia iaste în ţara, ačala va cavuta cui
va hi detoriia; iară alţi dom iaşit den domniia nu ia leğe čeri detori, cum
şti tote lume. Domne, ačasta nu ia ascunsu: domneta focut ačasta leğe,
tirămes piră noi judeţul domnetale, 9 luna, tote ne judecate-ne cu derăptu
canţilariia domnetale. Şi ne aflat derăptate nosturu, focut leğe se ne
piletes cheltuiale nosturu. Domneta ştii, multe cheltuiale avut-am cu
63
64
čeia, 9 lunam feră de ruşine če ne focut ţara domnetale. Acmu aşa ne

venit veste: onul de iai sicos carte la judeţ se nu piletescu cheltuiale
nosturu, iară altu de-nşi dus la Mulduva, la čine dom acole, cu mari
lavda şi bucuriia čelui dom, cum oprit piră meni ţara domnetale şi multe
ruşine focut miia. Acmu poheşti domnesa, Herţecu, se daţ cherţi de
marturuia, vor fači multe răvu cu čeia cuvinte. Se dus, domne, nu ia
numele me, şi numele domnetale înca tiraği. De vor avuzi čei dom, vor
cherăde; nu cherăde de alta, numai de ačasta cherăde şi vor mira cum fac
leğe ačasta ţara se piletescu detoriia če fac tiaba ţărei. Poč înţelege,
domne, de ačasta, chendui am dus iavu den domniia mele 3 ai sintu, 3
dom se sicheban, 1 Mulduva, 2 Ţara Muntenescu: niči-n onu nu se
tiraseră panturu detoriia; cum leğe ţerăi, pileteş cari dom veni urma lui,
cum ştii tote ţerile leğe Mulduva, la munteilor. Rog domnetale se me
cherăde, ačaste arăgozeli bine ştii leğe ţerii, de fos avut o detoriia la
mine, deră n-a fostu se îmbila dupe meni, fostu čeri, cu şi alţi detorniči
de la ţara, cum iasti leğe ţerăi. Iară ačasta aragozeli sintu nemit la čeia
dom îmbila. Cheltuiale čelor dom dupe mini, bine şti domni čine iasti
dom ţara; teme-se de domniia lui, de noi şi de alţi, cherăde-vor
cuvintului aragozele. Cum fači domneta leğe ţara domnetale, detoriia
den Mulduva piletim noi ţara domnetale. Aşa ne pari, domne; domneta
se fi mile de noi, che omeni sitirăini sintam, feră limba, feră de oche, nu
cunosti nimene. Poč aduče minte, domne, noi am lasat domnia nosturu
ori de nevoia, ori de bunivoia. De ver întiraba-ver de noi, vom sipuni şi
mai binişor. Atunče înţeleğe-ver domneta mai bin, înse, domne, chendui
am dus den domniia nosturu, ačasta ne fos ghendul nosturu: duče-vom
ţara cherăştinescu; de vom afla on locuşor, pače vom lecui; de nu vom
afle, ţara siventului pape sintu manastiri,oricheti locură de leğe
ghirčescu. Merğe-vom acole, vom şede, roga-vom lui Domnezevu
panturu pacatele nosturu. Acmu 3 ai sintam ačasta ţara, perăţiia vosturu.
Silebzi venit-em, domne, a Case de Agosturu. Sintu dom cherăştin nime
nu oprit, ca no mulţi venit. Rog domnetale, domne, nici n-am loc, niči
n-am čeva venii nicheiar; avut-am chetiva chelčuc, nu multe, am chetuit.
Ačata ia.
CI
Inventar*
*Bozen, [1594]
Se merturuseşte de avoru če ari se ştii:
64
65
100 de galbini roş, on lanţuc d-avor, se ştii, lui; 150 de galbini d-avor, on
lanţuc Vilat vovoda; 100 de galbini d-avor, on pahar d-avor, on lingură;
50 de galbini, on lanţuc d-avor mic, se ştii; 100 galbini d-avor, 3 lanţuc
d-avor de leşescu, cu zilalţu, lui Ştifan voda; 100 gal roş, on sucufiia
parates.
Aiče marturusescu arğintul, chete ari, lui şi mumei lui, se ştii anume:
On sini ariğit mari, lui; on tepsi şi de colva poliit mari, iară lui; 5 tepsi
tučescu, arğit; on curabii arğit, mic; 6 taliar de masa, arğit, on surahi
arğit, lui; on şoimi arğit, lui; on čerbi arğitu, iară lui; on surahi arğit, iară
lui; on pahar de nuc, cu arğit; on pahar rădečin, margar, arğit; on
maşrapa argit, lui iaăr; on pahar mari arğit, iară; 4 pahar arğit, iară;
3 pahar mic, arğintu; on curabii mic, ağintu; on sivat cumaru arğintu; 15
lingură arğit, iară lui; on somac arğit, lui iară; on perăche sicale, arit; 2
firin matasi cu laţuc arğit; on firin matasi, Mihne voda; 3 hotazu albi,
iară lui.
Ačasta da la mini se dat: 2 şiveşnic arğit; 1 olevenche arğit; 3 paha mari,
poliit; 2 cupe arğit muldevenes; 1 maşrapa arğit; 1 tascu arğit, iară; 4
tepsi arğit, iară; 8 taliar arğit, de masa; 1 calamar argit černal; 1 perăche
sicale arğit, de cai; 2 bozidagan arğit; 1 culincu arğit; 1 finin cu pirăsine
cu piiatră verde arğit; 1 sabii davor parat; 1 sahaidac sirma; 3 perine
cosit zerbap; 1 bucate zerbap; 1 abai cadife roş, cu sirma cosit; 1 čarşaf
cosit matas; 1 birin galbin, matas; 1 abai cadife roş; 2 abai zerbap cosit;
2 guğiman sobol; 1 boğea, 4 čarşaf cos; 1 abai cadefene.
Čiče merturusim caftanele, ona, altele, se ştii, chete iastu-i:
On abai sirma, cadife; 2 cafane serăser bun; on serăser taiat, lui; on
perine davor, iară; 2 cumaş, onul gal, al pestiriţ; 2 futa roş matase, lui; on
peşcher matase albi; on parde de pinza albe; 2 birin de matase; 15
čember muiarăscu; 4 aracğin d-avor iară; 16 şahtestir sirma; 1 bohuğea
nahişli; 4 chemeş roş domnei; 1 birin d-avor lui dom;
1 perine d-avor necosit; 3 perăche čarşaf albi; 2 caftan d-avor lui dom; 3
cadife ferăğe dom; 2 ferăğe atlazu, lui; 4 dulama allazu; 3 dulama tafta;
2 ferăğe postav roş mohorit.
De va veni birdeni, vor Nicorizi Nevrudul a čeri čeva ban, arita zapisuri,
čiče tote merturiseşt, če-am dat iavu lui, če dat iali miia, anume tote se
ştii:
Ai 7088, luna dic, 2 zili am tirămes lui cu Nicole sitolnic se pui amanat 5
galbin d-avor şi 3 bucate avor čibic de 500 de galbin. Tiraği si on inel
iamandi, de 100 galbi, d-avor. Tote ačasta pus mena lui, Nicorizi
Nevrudul, dumne.
65
66
Ai 7091, luna avg, 15 zili, a ţinut vame Iaşilor, 2 luna şi jumatate pana
oc, 31 zili, tocmele vamei aşa fostu, de luna 4000 tal arğit se me da de
luna; 10000 tal arğit fači-se-va supră Nicorizi, se ştii.
Acmu merturusem če am logat panturu galbini şi panturu vame da la
Nicorizi, se ştii, čiče se merturisem:
300000 aspră logat-am panturu vame, oc luna, 28 zili, se ştii; 58000 as
iară am logat, o şa tatarăscu feră de cal, panturu vame; 20000 as, iară,
logat-am panturu vame, se şti; 6000 as, iară, miia dat sucutari panturu
vame dirăp Nicorizi, se şti; 12000 as, on soroc sobol logat-am panturu
vame, ačaste panturu vame logat-am, ţinut zilile me, se ştii toţ.
60000 as fostu de zilile Iancul voda, de vama veche, se ştii ačasta tote.
Acum merturusim če am logat panturu galbin, čiče merturuseşti, anume:
20000 as logat-am panturu galbini a mele, se şt(!); 40000 as, iară, logat
pope Adam, a dat mena domniei panturu galbini; 20000 as iară Nicorizi
tirămes Ţarighirat panturu galbini, se ştii; 1220 tal arğit tirămes Nicoruzi
Ţarighirat panturu ga[l]bini; 10000 as iară tirămes Nicorizi Ţarighirat
paturu galbini; 1046 diram arğit tirămes Nicorizi panturu galbini, ačasta
logat-am, se ştii mari şi mič, rămas-a miia detor multe, se ştii.
50 000 gal de galbin d-avor rămas; 1 000 tal arğit, on sitifan cu balaş, cu
margaritar; 375 tal, on bilezic ğoher verde, vameş, se ştii; 250 tal, on inel
almasu, 160 tal, on zuliflic avur; 150 tal, on zuliflic margari, avur; 130
tal, on bilezic avor, pičor; 150 tal, on lanţuc d-avor; 150 tal, on lanţuc
d-avor de gurumaz; hamali mari, se ştii; 400 tal, on čerčei, numai însuş
logat da la Cherşitof; 625 tal, on lanţuc ğoheri cumparat de on firăncu,
dat mi, iară; 150 tal, on čerčei zimaragda, 2 lui domnei, se ştii.
70 tal, on čerčei margaritar; 625, 140 margaritar, iară lui; 300 tal, 2 şir
margaritar de Portical purostu; 75 tal, on lefi purostu; 50 on sulific, iară
lui; 50 tal, 3 inel porostu, iară lui; 40 tal, on halhal d-avor; 40 tal, on
zinğir d-avor; 40 tal, on bilezic d-avor; 75 tal, on lanţuc d-avor, iară; 50
tal, on bilezic d-avor; 100 tal, on bilezic, iară; 50, on bilezic, iară lui; 30
tal sirma, iară lui; 70 tal, on nezghep margaritar; 40 tal, on čerčei, iară
lui; 14 şirinči şi mahrama avor, se ştii; 100 gal roş, on birin d-avor
matasi verde; 73 de metcal margaritar Portecal, înche iasti; 20 mitcal,
iară margaritar, on čapsa.
Čiče iară merturusim če ari, galbin gata şi ğoher şi avor, de tote, Ştifan
voda, a lui, chendu-i nescut pana acmu, den domniia a sa pana acmu, se
ştii, merturisim: 9 000 de galbin d-avor gata, mena lui şi casa nosturu,
Čerčeze Mutaha ştii če ari, tote; 1 500 taliar arğit, on ţimir cu almas de
vamiş; 250 tal, on ţimir firit ğoher cu almas, se ştii; 700 tal arğit, chendu
fostu taliari 50 asră, atunče fostu cumparat iacutroş; 250 tal, on ţimir dat
66
67
Mihne voda, se ştii, lui; 375 tal, on ţimir iari lui, ğoheri, se ştii; 3 500 tal
arğit, on hanğăr, ğoheri, de vameş, de Alecsi şi de sima (?), lui; 1 500 tal,
on sabii ğoher tirămes Mihne voda; 250 tal, on inel iamandu; 250 tal, on
inel iamandu, iară; 50 tal, on inel zafir, iară; 75 tal on inel iacut, iară; 150
tal, on hanğar ğoheri; 150 tal, on iacut goc Iancul; 870 tal, on sabii
ğoher, lui, mic, cu iacut roş, iară lui; 40 tal, on pazvat de cai ğoher; 4 500
taliar arğit, on lef cu almas, cu iacut, cu margaritar, lasat-am loc de cheti
piiatră iasti; 2 750 tal, on lef cu almas, cu iacut bun, lasat-am loc de chet
piiatră iasti; 3 250 tal arğin, on bilezic ğoheri, cu almas, cu iacut forti
bun, cumparatu-m, iasti mena Čercheze, se ştii, luii Ştifan; 4 000 taliari
chendu-i fostu taliari 45 aspră, ai 7091, mai 20, cumparat-a den
voivodesei den Ţara Leşescu, on lef cu almas, altul lef mai min cu
almas, iară; on časni un cu almas, cu iacut cheti 3 ri iasti mena
Čerchezeii, se ştii, lui Ştifan voda; 250 tal, 2 filğan d-avor, iară mena
Čerchezei, lui Ştifan voda, se ştii; 625 taliar, on aracğin ğoheri, iară
mena lui Čercheze, lui Ştifan voda, se ştii.
Ačasta lef mari ari on margaritar mari miğloc şi 2 zimaragda, 2 parte, 3
pičor ğosu on rombin miğloc, pirağor almas; ačasta lef.
Alte lef: on almas mari, miğloc, 20 almas pirăğor lui, on balaş pičor lui;
2 margaritar, iară pičor lui, se ştii.
CII
Scrisoare
*Câmpulung, [13 mai – august 1595]
Scriem închinăciune şi multă sănătate domnului Budachi Ianăşu,

birăul de cetatea Bist<r>iţeei şi pârgarilor şi pârcălabului şi la tot svatul
domnitale. După acea, ne rugăm domnilor-voastre să faceţi bine să nu să
oprească oamenii şi neguţătorii prin pâri şi pren datorii. [În]că acmu, cu
mila lui Dumnădzău, să fie măriia lui, craiu, sănătos şi domnu nostru
Ştefan-vodă, iaste o ţară c-alaltă. Cine va avea pâră de oamenii de ceasta
parte, noi vrem trimite la domneavoastră să-i legiuiţi domneavoastră. Ai
domnilor-voastre vor avea leage la domnu nostru şi la noi. Şi, aşijdere,
ne rugăm domnilor-voastre de rândul lui Tănase de la noi, ce-l pâreaşte
Micula de Maier. Noauă ne pare că n-are vină, că l-au prinsu cine-au fost
vornic atu<n>ce, anume Cozma; s-are vro pagubă, să-şi întreabe
cunusul, că domneavoastră, unde veţi trimite la treaba domnilor-voastre,
lui i caută asculta. Acel om, anume Tănase de Câmpulungu, elu a
mărsu de nevoie cu acel boiaren ce au fostu vornic atunce; de are vro
pagubă Micula, să-şi întreabe cu acel vorni<c>. Acea ne rugăm
67
68
domnilor-voastre. Noi încă vom fi cu slujbă domnilor-voastre şi să dea

Dumnădzău să fiţi domneavoastră sănătoş, amin.
Giupânul birăul de Bistriţă şi la pârgarii domnitale şi la
pârcălabul.
CIII*
Scrisoare
Suceava, 6 august [1595]
Giupânul Mihaiu, hatman şi pârcălab de Suceavă, scriu

închinăciune şi multă sănătate priiatiniloru noştri, giupânul Budachi
Ianăşu, birăul de Bistriţă şi a doisprădzeace pârgari a domitale şi
pârcălabului. După acea dăm ştiri domnilor-voastre de rândul a neşte
izvoare ce sâmtu la munte, anume Cârlibahul şi Ţibăul şi Negrişoara şi
Coşna, că aceali izvoară au fostu de hotariul Moldoveei şi a fostu
oamenii de la Câmpul-Lungu slobodzi a îmbla şi a să hrăni cu dereptu
pre acolo, vânându fiiar şi peaşte. Acmu noi am înţelesu că aţi oprit
domneavoastră să nu îmble oamenii de Câmpul-Lungu pre aceale
izvoare, vânându şi hrănindu-să. Dereptu acea, ne rugăm domnilor-
voastre să faceţi bi<ne> prentru voia noastră să lăsaţi cum-au fostu
obiceaiul mai de-ainte vreame, paci şi tocmeale bune. Că acmu, cu mila
[lui] Dumnădzău, să fie măriia lui craiu sănătos şi domnu nostru Ştefan
vodă, iaste o ţară ca alaltă, şi domneavoastră simteţi priiatenii noştri. Ce
va hi pohta şi treaba domnilor-voastre la noi, nevoi-vom să facem
prentru voia domnilor-voastre. Aceaea dăm ştire şi ne rugăm domnilor-
voastre. Şi să dea Domnădzău să fiţi domneavoastră sănătoşi îm bucurie
şi cu paci bune, amin.
Sc<r>is în Suceava, avgust 6.
Tolnaj Mihalj hatman es Suchouaj kapitan kegelmetokonek
bisedalmas somsegia es baratia, m. p.
Priiatenii noştri giupânul birăul de Bistriţă, şi pârgarii domnitale
şi la pârcălabul.
CIV
Zapis de cumpărare
*Buneşti – j. Vaslui, 6 august [1595–1597]
Precum am dat eu, Gheorghii, ficiorul Baschii de Buneştii,

aşijdere am dat lui Chinan de Buneşti 6 lei, ca să să ştie pentru o ocină
ce au ei la Căbiceştii mcs agustu, 6 dzile, văleat v l(t) 7103 avgustu.
68
69
Iorga.
Chinan călugăr.
Adecă eu Iorga, feciorul buscăi de Buneşti, scri eu şi
mărtu<risesc>.
CV
Zapis de vânzare
Drăguşeni – j. Iaşi, 12 ianuarie 1596
Eu, Toader Scânteaie, însumi pri meni mărturescu cu cest zapis al

miu, cumu amu vândut a mea deraptă moşie de ocină, de sat de
Drăguşeani, cu tot venitul, şi de câ<m>p şi de fânaţ şi de pădure şi de
vatra satului, câtu să va aleage partea mea, lui Bantăş vornicul, dereptu
u<n> cal şi u<n> cobuc poleit şi un postav tu<r>cescu de u<n> rându de
haine. Şi au fost în tocmala noastră popa Andonie de Childeşt şi popa
Lupul de Drăguşeani şi Nenea de acolea şitrărel şi Caucea de acolea şi
Focşea de acolea şi Semion de acolea şi Vasilie de acolea şi Dumitru de
acolea şi Loghin de Drăguşeani şi Poiană şitrărel de Frea<n>ciuci şi
Ionaşcu de colea şi mulţi oameni buni şi bătrâni de pri<n> pregiur
megiiaş. Şi pri mai mare mărturie n<e>-amu pus ale noastre peceţi.
Aceasta amu vădzut, aceasta măr<tu>risim cu sufletele noastre.
Pis u Drăguşean v ŭ lět 7104, ghenar 12 dnĭ.
CVI*
Mărturie
Piatra, 12 martie 1596
Milostive şi luminate doamne, să hii măriia [du]mitale sănătos.

Facem ştire mării tale cum au venit egumenul de Bistriţă cu cinstită
cartea mării tale la pârcălabi şi la şoltuzul den Piiatră, ca să socotim
pentru o selişte de sat, anume Tătăraşii, ce sint între Vânători şi-ntre târg,
ce au fost sat a svntei mănăstiri a Bistriţii şi acmu au împresurat
Vânătorii hotaru lui, a Tătăraşilor, cât iaste de ceea parte de vale. Deci
pârcălabul ne-a strâ<n>s pe toţ, pe cum scrie cinstită cartea mării
tale, şi ne-au întrebat pe toţ cum ştim cu sufletele noastre, avut-au
Tătăraşii hotar de ceaea parte de vale? Deci n[oi] aşea ştim cu sufletele
noastre că, cum au şi alte sate hotar peste vale, aşea au avut şi Tătăraşii
hotar peste vale. De va hi şi pe giurământ noi vom giura şi naintea mării
dumitale pentr-acesta lucru. Aceasta facem ştire mării tale, ce va hi mila
69
70
mării dumitale, să hii măriia dumitale sănătos. Şi pre mai mari credenţă
am pus şi peceatea târgului şi a preoţilor.
7104, martie 12.
Rugătorii mării dumitale, preoţii ş[olt]uzul cu toţ târgoveţii de
târg de Piiat[r]ă.
CVI b
Însemnare
Suceava, 14 iulie 1596
Până-i vremu şi mai socoti să ţie.

Ieremiia voevo(da), m. p.
CVII
Zapis de schimb
Suceava, 8 ianuarie 1597
Eu, Pătraşco Păturniche, fac mărtorie cu această mică cărţulie,

cum amu avut o ţigancă la mănăstire de Bistriţă. Deaci ne-am tocmit de
bunăvoia noastră între vlădica Agafton, episopul de Roman, deaci mi-au
dat o ţigancă, anume Frăsina, şi un copil, On[o]frei. De-acmu nainte
nime din ruda mea ca să n-aibă a pârî aiastă pâra nicedineoară, în veaci,
înnaintea ceştii hârtii a noastră.
Scris în Suceavă, ghenarie 8, ai 7105.
CVIII
Însemnare
Suceava, 9 septembrie 1597
Cumu veţi afla, tot să se scrie, să li se facă dires, să nu se mai

învăluiască.
Ierimia voevo(da), m. p.
CIX
Zapis de vânzare
Mănăstirea Tazlău – j. Neamţ, 20 iunie 1598
Eto a(z) Ciolpan kaljuge(r) scriu şi mărtuisescu cu cesta meu

zapis cum amu vândutu o gârlă la Bucureşti den Gura Orbicului Popoţii
o(t) Bârjovei dereptu 27 talere de argentu şi au fostu aculea Toader
70
71
Neamuşul o(t) Orbic şi Săcuiu o(t) Budeşti i Luca murariu ti(ž) i popa
Petrea i Alexa o(t) Bârjoveni, i Vasilii ti(ž) sta(r) u ta(m), i Onul u ta(m)
sta(r) i Vasilii, se(n) Onului, i Pântea ti(ž) sta(r). Şi mi-au datu Popoţea
acei bani în mânule meale căce o amu săpatu pre <ai> mii bani acea
gârlă de la Dumbrăveni însumi. Şi amu datu căliugherilor o(t) Tazlău 24
pčle na tu(t) gârlă. Sii mărturem sǔ cestu mo(i) zapi(s). V (lt) 7106,
ju(n), 20.
Pis popa Petrea.
Şi neme să nu să ameastece la cea gârlă ce amu vândutu
Popoţeai, 27 talere de argentu în dzile<le> Ieremi[i] [v]oievod, că gârla
la Budeşti o au mâncatu Bistriţa, de n-au apă la satu la Budeşti, ce i-amu
datu apă de la Dumbrăveni să îmble moara la Budeşti. Mai sus scriemu
în cestu zapis la monastir<ea> mea.
Scriu […].
[…]
Ioma (?).
Směrenia meta (?).
CX
Scrisoare
Suceava, 24 mai [1600]
Pan Udrea, ghetmanu i pârcălabu Suča(v)skii, piše(m) živo(t) i

mno(g) zdravie la domnealui Budachi Ianăş, birăul de Bistriţă. După
aciia dau ştire domitale, că au adus Iliş, giuratul din Iad, la noi, 80 de
fărtari de fănină şi 2650 de pită făcută. Păntru aceaea dăm ştire domiitale
şi să te veseleşti de la Dumnedzău, adevăru. Pi(s) u Suča(v), m(s)ca
ma(i), 24.
TRANSILVANIA
CXI
Înştiinţare
*Braşov, 20 iunie [1587]
Să să ştie această carte cum au venit neşte boiari de la Ţara

Făgăraşului [...] den Vad şi Ilie den Şinca şi Stoica den Copăcel şi [S]tan
şpanul şi [...] den Veneţie şi Neagoie den Grid şi Neagoie den Şinca şi
Aldea den [...]. Aceşti boieri, ei a venit cu carte de la Miclăuş diiac
cu [...] la jupânul Hârjil Lucaci, judeţul den Braşev, şi la svat, cum-ai
71
72
zice la 12 [...] rugat pentru neşte oameni, ce-au fost uciş pre unu secui
den Sătcele, ce [...] pre alţi i-eu fost vătămat. Ei s-eu rugat domnilor pre
pace, ca să nu fie [...] moarte, ce să plătească cu bani, iar domnii, ei au
iertat pentr[u] [...] domnilor de la Făgăraş. Şi pentru rugăciunea celor
boiari ce sunt [...] şi într-aceaea aceştia boiari s-au băgat de sunt şi
chezaş, ca să dea [...] 60 de florinţi pentru mortul şi pentru cei oameni
vătămaţi şi iar 60 florinţi birşag. Şi această ucidere se-au făcut în sat în
Şer[caie] de Rusalii, iar vinovaţii sunt anume: Bădilici den Mândra şi
[...] Stoica Stoiasa şi pre Şerban şi Crâstian şi Stan Pătraşco, toţi [...] şi
Roman de Sătcele şi Mihai, iar den Mândra. Şi într-aceaea [...] lăudat şi
cu rău pre Şercaie şi pre Dărăbanţi. Iar aceşti boia[ri] [...] scriş mai sus,
ei se-au băgat chezaş cum de-acum nainte nu se va scorni [...] de acest
lucru şi pentru pizma, ce vor fi cu frăţie bun[ă], [...] vecinătate bună
aceştii ţărî a Bârsei şi vor fi tot [...]. Aceasta să să ştie.
Pi(s) m(s)ca ju(n), 20 d(n) [...].
Se a(z) po(p) Iane ispisa(ch).
CXII
Scrisoare
Sălişte – j. Maramureş, 2 mai [1593]
Cire iaste pan Pogan jurj, şpan o(t) Maramoreş, i pan Toma, jurat
o(t) ti(ž), scriem închirăciure şi slujbă pan Orban birov i pan Simion
pârcălab o(t) Bistricĭ. Dup-acea de ce-aţi tremes omul vostru la noi de
rândul aceştii oşti ce au trecutu prim Maramureş vă dăm a şti că au fost a
lui Corneş omiri, o mie de omiri năimiţi în bani. De altă laturi acmu nu
ştim că au fost doi omiri a noştri în ţara leşească; ceia-u dzis că nu e
acolo nece o veaste rea. De icea îrainte ce vrem şti şi ce vrem audzi noi
vă vrem da a şti ca somsidzilor noştri. Derept acea şi acmu avem om
acolo. De ne va aduce vro veaste vă vrem da a şti. Şi iară vă rugăm ce
vreţi adzi din Moldua, c-am în[ţe]les că aveţi omiri în Moldua, ce
veaste vă vor aduce ne rugăm să ne daţî a şti au de rău au de bire. I
spsite (s) o Gi, aninĭ.
U Selišto(u), m(s)ca ma(i), 2 d(n).
Pan Orban birov o(t) Bistricĭ.
CXIII*
Zapis de împărţire
*J. Maramureş, 24 mai 1593
72
73
Facem de şcire tuturoru cui se cuvine a şci de rându acestu lucru,

precum in anulu acesta 1593, Msa. mai 24 inaintea nóstrî mai josu scrişi,
s-au alegâduitu Pop Tămaş din Rogoz cu şogoru seu Mihai Dumitru, cu
impărţiastina iosaguriloru intr-acesta chip, precum mai josu va urma:
care unde se tie, că avěndu Pop Lazar din Budesci care şi în Rogoz [...] 4
feciori şi o fată ce au chiemat Marie; feciori: 1 Grigoriu, 2 Tămaş, 3
Nicolae, 4 Vasilie şi a 5 fată Marie, pre care o au datu in Borşa la loculu
m[...] Nemeş Mihai Dumitru şi loculu din Borşa şi din Vişao şi din
Moisii i se vine intr-acesta chip precum Pop Lazar au avut muere pre
Dómna Malina fata Simi, sora cu Grad, cu Gavrilă, cu Jonaş şi cu
Giorgie, şi feciorii a lui Pop Lazar au muritu in tabără şi au remas v. şi
fata; si iosagulu l-au impârtitu in 3, adecî lui Grigore au venitu partea in
Lapuşulu de sus; lui Tămaş şi fetei ii Marie in Rogoz şi in Maramoreş in
Budesci şi in Vişao şi in Moisii şi in Borşa, şi au impârţitu aşă că Tămaş
cu fata se şi impartă in dóua in totu locǔlu cu munţi cu totǔ, căci Pop
Tămaş cu şogoru seu Mihai Dumitru au petrecutu şi bătrinii şi multu
s-au chieltuitu cu vrajba ce au avutu cu muerea [...] pirěndu-se pentru
iosaguri si inaintea [...] totu amendoi au umblatu; şi aşă se-au invoitu, cî
de aru remâne careva fârî sâminţiă cealaltu se i lasă iosagulu se nu se
confişcuiască; si care aru vre se strice acésta impărtiaştină se puie [...] şi
tot a să se fie impărtitoriu iosagulu pre cum mai sus s-au arătatu, şi au
fostu la alegădaşulu acesta: 1 Domnu fisolgabir Iodi Mihai; 2 Nemes
Maros Ianos din Cohe; 3 Simon Grad din Vişo; 4 Grad Vesian; 5 Petru
Balea; 6 Vlad Ion; 7 Pop Lazar din Vişo de josu; 8 Petru Donca din Şaio;
9 Dancuş Dumitru din Jeud; 10 Nicolae Dragumir de Dragomirfalva; 11
Şimon Ostaş; 12 Joan Velad din Silisna; 13 Vasilie Sima de Sacialu; 14
Coman Dan din Moisii; 15 Coman Ilieş; 16 [...] Gergel de Vişeu de sus;
17 Rednic Vasilie din Julesci; 18 Borodi Matei din Sirbi; 20 Bud Jonaş
din Budesci; 21 Domnu Pop Mihai din Budesci, fecioru lui Pop Luca; 22
Marinca Stefan; 23 Domnu Pop Stefan din Saraso; de cătră slăvită
varmegie trimis spre acéstă impărtiaştina veşnica intre mai sus pomeniţi
Nemes Pop Tămaş şi Mihai Dumitru şi [...] prin protopopul locului Petru
[...].
CXIV
Scrisoare
*Bistriţa, a. 1 noiembrie 1600
Scriu închinăciune şi multă sănătate părintelui m[i]u [Spi]ridon şi

maicei meale Costandeei şi dup-acea vă dau ştire că simtu viu până
73
74
acmu nu-s perit, ce amu scăpat de la Belgrad când-au bătut Mihaiu vodă
războiu cu ung[u]rii. Deci m-au prinsu neşte sasi, deci a vrut să mă
taie. Eu m-amu rugatu a<m> spus că simt fecior Mogâldei, deci nu m-au
perdut. De aci eu amu tri<mi>s carte la Andriiaş din Bistriţă. El au
tr[i]mis la sasi de m-au cerşit. Ei au cerşiut 300 talere, iară Andriiaş m-
au sco<s> dereptu 100 talere şi m-au dus la Bistriţă. Eu amu spus că
m-a prinsu Mihaiu vodă la Ho[tin] şi m-au adus în Ţara Ungurească.
Deci mă rog dom[i]lor voastre ca l[u]i Dumnedză den ceriu să
nevoiţi s[ă] mă scoateţi lângă voi în ţară creştină [şi] s[ă] nevoiţi să daţi
ştire părintelui m[iu] Mogâldei vornicului că eu dzacu în t[em]niţă de mă
mănâ<n>că lutul şi pă<du>chii. [Şi] eu amu spus c[ă]tră Andriiaş că
simtu nep[ot] de frate şi fecioru de suflet giurat în besea[recă]. Deci iară
mă rog domilor voastre să nu mă zăbăviţ aice, ce să mă scoateţ măcar
numai d-aş presi cu trupul, încă să ies în ţara că io mor de dorul vostru.
Şi îmbăt[r]ânescu şi am făcut o barbă până în brâu. Şi afle aiasta
scrisoare a mea sănătoş pre domeavoastră. O(t) Gi, amin.
Iskal
F[e]ciorul vostru Cocrişel şi sâmtu numai cu că[meşa].
La părin<te>le miu, la Spiridon.
CXV
Scrisoare
*Bălgrad, [1600]
Ml(s)tiju Bžiju Ioan, vlădica o(t) Belgrad, scriu închinăciune şi

multă sănătate la dumneata bulgăr Lucaci şi dau ştire dumitale de rândul
unui mişel den Răşinariu, ce au venit de s-au jeluit de u<n> fecior al lui
şi au dzis că să leagă o fată de însul. Nu ştim avut-au vină au n-au avut,
că el să gioară că n-au avut. Şi după acea, el gice că-şi su<n>t sânge
amestecat şi, di altă parte, el sâ<n>tu cumătri, de nu li cadi să lăcuiască,
Deci să cauţi dumneata că, de-şi vor fi sânge, eu nu-i voiu lăsa împreună
să fie, iară de ce au greşit, dumneata veri căuta leage cum va hi sau
îngăduiaşte dumneata, că doară voiu veni şi eu într-acolea. Deci vem
căuta leage cum va hi mai bine. Şi să hii sănătos dumneata de la
Dumnedzău, adevăr.
Scriu până la dumneata Lucaci, pugăr-meşter la Sibiiu.
ADDENDA
CXVI
74
75
Chitanţă
*Târgu-Mureş, [p. 12 august –septembrie 1600]
Bărcan visti(i)ar. Dal săm laf(a) lu Maroţi, za 3 mes(e)ţi, ot

Murăş Varşărhăiu, tal(eri) 150.
CXVII
Zapis de danie
Târgovişte, 4 decembrie [1600]
Se ubo a(z) Neag[a] kněgi pan Mitrea dvornic, scriem şi mărturie

fac cu cest răvaş al meu cum, la nevoia mea şi la greu şi în robie ce am
fost, mărie-sa domnu nostrum, Io Simion Moghila voevo(da), bžiju
ml(s)tiju g(s)p(d)rǔ zmli vla(š)koi, milostivitu-s-au de m-au miluit şi
mi-eu turnat giumătatea de sat din Grozăveşti ce-l vândusem lu Mihaiu
voevo(da), ca să mă plătescu din mâna păgânilor. Întru acie se-u aflat
giupânul Dumitrachi Chiriţă, marile postealnic, de-au datu pentru mine
200 de galbeni, şi galbenul câte dereptu 120 (?) de aspri şi m-au scos din
mâna turcilor. Pentru aceaea datu-i-am acea giumătate de sat ce mai sus
iaste scrisu, anume din Grozăveşti, ce să va allege din vatra satului şi din
câmpu şi dintr-apă şi din vaduri de moară, ca să fi<e> neclătit până [...]
vecie.
E, cine se va ispiti după moartea me să-l pârască să fie [...] şi
proclet şi neiertat de 318 ot[c]i pentru căce că [...] am întrebatu nepoţi,
Preda Stolnicul şi alte rudenii şi nime n-au vrut să mă scumpere.
Mărturie punem: pan Dumitru dvornic i pan Dan vel-logofet i
pan Pană vistiar i Ştefan comis i Cârstea armaş, pan Dragul dvornic i
Voico vistiar i Pepele logofet i Simeon pitar i Andreico comis i Vladul
logofet i Trifa sulger pročii bolěri. I toi da (s) znae(t).
Şi într-altu chip să nu fi<e> pre zisa me.
Dan logofet.
Teodosie logofet.
Pepelea logofet.
Ion Mogâldea dvornic şi agă.
Pi(s) a(z), Vladul, u Trǔ(g)vi(št) m(s)ca dekevrě 4 dni.
75
76
76

Documente Si Insemnari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documente Si Insemnari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Documente şi însemnări româneşti din secolul al XVI-lea, Text stabilit şi

M(u)drom(u) i plemenitomu i čistitomu i Bgo(m) darovannomu

Să să ştie cum amu fostu eu Crăciun de Negreni moştean,

[n]evoie pentru că am furat un<n> cal al Bălosului o(t) Ivănăşăşti, pe

Adecă eu, Evtemie, egumenul o(t) Bistriţa, cum să se ştie ce-am

mănăstirii ca să fie sfântei mănăstiri de hrană. Iar cine se va amesteca

Cum să se ştie că au cumpărat Stănilă vornicu[l] [i] [br]ati ego

Eu, Neguită, fata lu Filip al lu Vlad a Bangicăi, dempreună cu

Vĭ ime oca sna i stgo I sta troicĭ nerazdelima, am(in).

nimini de rudele meale nu m-a grijit, ci m-au căutat Dragna şi

Scris-am eu, Ion, şi frate-miu, Stan, Meleşeştii acesta zapis al

Vǔ dni Ştefan Voievod. Să se ştie ce au dat popa Stanciul i Vladul

Vǔ imě oca i sña i stgo dha ami(n).

Şi pentru credinţa mi-am pus mai jos iscălitura, ca să să crează şi

Scriş eu popa Ştefan acestor oameni anu<me> Voicăi, mumei lu

Adecă eu Drăgoiu cu frate-mieu Manea şi cu nepoţii miei, anume

Adecă eu Mihnea cu frate-mieu Dragoi şi cu nepotul mieu Radul,

Scris-am eu, Negre, fratele Nedei, pentru să se ştie că m-au fost

Să se ştie cum amu cumpăratu eu, jupan Nan din Buneştii de

dereptu 1 000 aspri. Şi au vândut Duma de a lui bunăvoie şi dennaintea a

Rogu-mă măriei tale să crezi pre omul nostru, pre Gligorie

Ce-au făcut Irimiia tocmea<lă>.

La ai noştri preaiubiţi şi de la inimă fraţi, jupan Dan vistiiar i

Iară acumu încă vă scriemu şi vă dămu în ştire că, acumu, în

De-această vă dămu în ştire şi Dumnezeu să vă ţie sănătoşi şi

Catastihul ţărâi Ardealului de pre judeaţe şi vamele şi ocnele v

Judeţul Ariiaşului, biruri 385 şi sunt 7 ani de cându n-au dat

Să se ştie harmiţedurele ce sunt vame de pre negoaţe den 30 de

Scris-am eu, Badea stolnicul şi Iane comisul, pârcălabi den

Io Mihail voevoda dat-amu eu cărţile ale <l>oru să moşiia şi ale

80 000 în Belgradu. Blastămatu şi proclet să fie dă 318 o(t)cĭ şi de mine

Scrise jupânul Calotă, marele ban kralevski, aceasta a mea carte

Eu, banu Calotă, dau în ştire că ieu 100 de sabii de cetate

Ce-au trimes Batăr Andreiuş la păratul turcescu păntru pacea.

De la jupan Preda postelnicul. Scris-am de la Dumnezău bucurie

Aceastea-s de treabă păntru dărăbanţi<i> ce-au omorât la satul

*Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600]

[...]che ce-aǔ scris Leca aga: sate ungureştĭ.

*Transilvania, [noiembrie 1599 – septembrie 1600]

Să se ştie venitul ce-au venit îm mâna lu Dumitrachi vistiar:

Vǔ ime oca I sna o stgo dha.

Bane Mihalcio şi tu, vistiiar Stoico, dau-vă în ştire pentru omul

învăţătură şi lu Pandazi logofăt: ce vă va spune şi den gură, aceaea vă

1 Întâiu, cându am venit Pătru Armeanul la împăratul, el au

Moldova, noi să lăsăm turcii; iară noi am înţeles de un boierin po i(m)

Împăratul măriia lui şi ţara ungurească să caute bine aceasta că

2. Altă: pohtesc de la împăratul şi de la ţara ungurească, cum ce

Împăratul măriia lui şi ţara ungurească să caute bine aceasta că

4. Alta, toate legile Ardealului, cum au fost în zilele altor domni,

Scriş eu, jupan Bărcan, mar<e> vistiar, al meu răvaş să se ştie

Răspunsul a domnului nostrum, milostivul măriia împăratului,

sânge vărsat în creştini; Baştea Giurgiu a face, a înceape nemică n-au

Jupan Bărcan vistiiar, să se ştie cum se-au plătit clujvăreanii de

Io Mihail voeo(da) Bžiju ml(s) tiju gp(da)rĭ Zemle Ardě[ls]ki,

Eu, jupaniţa Samira, ig(s)p(d)ža Velica, featele lu Ivan vornicul i

nostru, acela să fie blăstemat de 318 o(t)ci şi aimentrea să nu fie preste

De la solul Şpanei carele şade lângă împăratul nemţescu.

Piše(t) jupan Teodosie, mare logofet, aceasta a me carte acestui

Scris-am eu Staico, i Stroe acesta al no[s]tru zapis la mâna Oprei

A lu Căpturi păntru jurământul.

Eu, banul Mihalcea, am scris.

Învăţătura domnului lu Mihaiu, voevo(da) Tărâi Rumâneşti,