R

RA
LIB
ITY
Documente și regește moldovenești

S
— urmare —

ER
55

1438 (6946), Iulie 6. Vaslui. Ilie și Ștefan, domnii Moldo­

IV
vei, miluesc pe paharnicul Mihail Oțel, pisariul lor, cu sate pe
Berheci și la Prut. Se amintește Stan judele.
UN

Suret de pe un urle vechiu sârbescu de la liiiâ V[oe]uod

și Ștefan Vfooejuod din let 6946 Iuii 6.
AL

Cu mila lui Dumnezău Noi Iliia Vfoejvod și Ștefan V[oe]'-

vod, domnii țării Moldavii facem știre prin adastă carte noastră
tuturor cui vor căuta spre dănsa sau o vor auzi citindu-să, pre­
TR

cum această adivărată sluga noastră pahfarnicul] Mihail Oțăl,

pisariul nostru, ne-au slujit noâ cu driaptă și ' cu credință slujbă.
Drept aceia văzând noi a lui cătră noi ce cu dreptate și cu cre­
EN

dință slujbă, l-am miluit pre el cu osăbită a noastră milă și i-am

dat lui în pământul nostru sate pe Berheci, unde este Loluș și
mai din gios, undi ești Stan giudile pe de amândouă părțăle și
/C

la gura Dunavățului și Dobrana, undi ești Zlătariul și mai din

sus, undi este Coste călugărul, asămine și la Prut, mai din gios
de gura Oancii, undi ești Stanislav... și săliște ce veche Stonești
la Corod, undi au fost Drăgoșă (lipsă că nu să cunoaști) și la
SI

movila Corodului, săliște Sârbilor și de la movila ce mare până

la gura Corozălului de pe amândouă părțăle, în cât ar pute
IA

să-ș[i] așeză sate cu cotunurile lor și să aibă și fănață; pe aceste

toate să-i fii de la noi uric cu tot venitul lui și fiilor lui, frață-
174
CU
 R Y
— 258- —

RA
lor lui, nepoțălor, strănepoțălor, prestrănepoțălor și la tot niamul
lui nestrămutat nic[i] odinioară în vec[i]; iar hotarul acestor sate
cu toate hotarăle sale, pe unde . s’au hrănit din vac, cum și hota­

LIB
rul pustietățălor acelora să fiia, în cât să vor pute hrăni din
distul. Și spre aciasta este credința a însuș domnii noastre de
mai sus scrisă Iliia Vțoqjvod și Ștefan V[oe]vod și credința a
tuturor boerilor noștri a Moldovii a mari și mici; iar după viiața

TY
noastră, cine va fi domnu pământului nostru acestuia a Moldavii
din fii noștri, sau • din frațăi noștri sau cineva din niamul nostru
sau precine și-ar alegi Dumnezău a fi domnu pământului ace­

SI
stuia, acela să nu aibă a străca aciastă daniia noastră, ci mai vâr­
tos să-i întăriască, pentru că noi i-am dat pentru a lui driaptă

R
și cu credință slujbă. Și spre mai mare întărire acestor de mai
sus scrisă, am poroncit credincioasăi slugii noastre pan Săma
VE
log[o]f[ă]t ca să lege pecete la aciastă carte noastră. A scris
Donciu în Vasluiu.
Depe sârbii pe limba moldoviniască, s’au tălmăcit la 1795 Mart 9,
NI
de polcovnicu Gavriil Dobriți ot mitropolii.
Arh. Stat. Iași, doc. necatalogate.
U

56
AL

1510 (7018), Sept. 21. Bogdan, domnul Moldovii, întărește

vânzarea făcută de Luca Ilieșescul, fiul lui Ilieș paharnicul, și de
TR

neamurile lui, a satului Bălănești la laura, cătră Dragoș vornicul.

Se amintește judele Bălan (regestă veche).
Perllipsis de pe scrisorile măn[â]stirii Răcliitoasii di pi
EN

moșiia Bălăneștii.
Ispisoc de la Bogdan V[oe]vod din velet 7018, Săptfemvrie]
21, întru care scrie că înnainte Mării Săli au mersu Luca Ilie-
/C

șăscul, ficorul lui Ilieș păhțarnicul], cu alte nemuri a lui și de a

lor bună voia au vândut a lor drept ocină din uricul moșului
lor Ilieș păhfarnicul] ce au avut de la strămoșul Mării Sal[e]
Alexandru V[oe]vod un sat la laura, anume Bălăneștii, undfe] au
SI

fost jude Bălan, credin?os boerului Măriii Sale lui Dragoș vor-
[nic] drept 60 zloți tătărăști.
IA

Urmează alte regește din veacul XVII.

Arh. Stat., documente necatalogate.
CU
 R
— 259 —

RA
57

1531 (7039) Martie 18. Petru Rareș, domnul Moldovii, în­

LIB
tărește lui Baciu și nepoților de frate ai lui Giurgea Bolea, Du­
mitru, Petrea și surorile lor Parasca etc., ficiori ai lui Dan Bo­
lea, fost pârcălab de Hotin și nepoți lui Ivan Crămeate și Hean-
țe, mai multe sate etc. Se amintesc documente de danie dela

ITY
Ștefan cel Mare și Bogdan cel Orb. Se pomenește cneazul Târ­
ziu. Suretul făcut de Axintie Uricariul nu dă întreg documentul
(fragment de document).

S
Uricul de la Pătru Vod[ă] din văliat 7039 Mari 18, cum
scrie.

ER
Adecă aciale adevărate slugili noastrea Baciu ș[i] nepoți de
frate a lui Giurga Bolea și Dumitru și Petrea și surorili lor
IV
Parasca ș[i] Srăbca ș[i] Mărina, fidori lui Dan Bolea cau fost
pârcălab de Hotin, nepoții lui Ivan Crămeate ș[i] a lui Heanțe,
UN

miluit-am pre dânșii cu osăbitâ a noastră mțijlă și am dat ș[i]

li-am întărit lor pre a lor direpte ocine din direasăli a părintelui
domniei miali lui Ștefan Vodfă] și iarășfi] din diresăli din în-
tăriturâ cau avut ei dela frateli domniei miali Bogdan Vod[ă] șfi]
AL

de la străunchii noștri lliias și Ștefan Voevozii — satul Trăzii,

unde . au fost cneazul Târziul și satul Bălăneștii, undea au fost
Bălan și cuturili, anumfe] satul Dăncenii, unde fântâna lui Lepiiu
TR

și satul Lăzoreaștii și gum[ă]tate de sat de Hânțăști și gumfă]-

tate de sat de Jurjești, aciaste de mai sus scrisă ca să fie slu­
gilor noastrea lui Baciu și nepoților lui Giurgii Bolii și lui Dumi­
EN

tru și Petrii și surorilor lor Părascăi și Srăbcăi și Mărenii, ficori

lui Dan Bolea cau fost pârcălab la Hotin, nepoții lui Ivan Cră-
matia și Heanțea, dela noi uric cu tot venitul lor și fecorilor lor
/C

și nepoților lor și strănepoților lor și împrăștiiaților lor și a tot

norodului lor, cine li s’ari alegea lor mai de aproapi neclătit nice
odănăorfă] în viaci. Iar hotarul acelor sate ce s’au zis mai sus,
anumțe] satul Trăzii, unde au fost cneazul Trăziul și satul Bă­
SI

lăneștii, unde au fost Bălan și cutuiili anumfe] satul Dăncanii,

unde-i fântâna lui Lepiiu și satul Lăzoreaștii și gumfăjtate de sat de
IA

Giurgești și gumfăjtate de sat de Hănțeaști, ca să fie cu toate ale

sale hotară bătrâne, pe unde de vac s’au odovăit.
CU
 RY
— 260 —

RA
Am tălmăcit eu Axintie Uricariul de pe srăbiia rumănește
să s[ă] știe.
U las l[e]t 7229 Mart 2

LIB
Arh. Stat. Iași, documente necatalogate.

58

ITY
1546 (7054) Aprilie 12, Huși. Petru Rareș, domnul Moldo-
vii, întărește vânzarea a ’/2 sat Ilieșești, zisă Căutășeni etc. cătră
Toader Băloș pisar domnesc, făcută de Alivăn Manciul etc. Se

S
amintesc ispisocul dat de Alexandru cel Bun lui Moica vornicul,
ispisocul de întăritură al lui Ștefan cel Mare și ispisoace dela

ER
Iliaș și Ștefan voevozi.

Tălmăcire de pe ispisocul vechiu sârbesc dela domnul Petru

V
V[oe]o[o]d întăritoriu pe tot sat din lliești sau Căuteșeni din
leat 7054, iar de la Hristos 1546, April în 12 zile.
NI

Cu mila lui D[u]mnezeu noi Petru V[oe]vod, domn țării

U

Moldaviei, facem știre prin acest hrisov al nostru tuturor carii ,

pre dânsul vor căută sau cetindu-se vor auzi, precum viind înna-
intea noastră și înnaintea boerilor noștri a Moldaviei sluga
AL

noastră Alivan Manciul și soră-sa Mușa, fii a lui Pătru Manciul

și nepotul lor Zahariia, fidorul Mușei, toți nepoți a Manciului
R

Moicăi, de buna voia lor, de nimea siliți, nici asupriți șau vân­
dut driaptă ocina lor și moșiia din ispisoacele moșului lor a
NT

Moicăi vornicului ce li-au avut de la strămoșul nostru, de la

Alexandru V[oe]vod, cum și din ispisoacele ce li-au avut tatăl
lor Pătru Manciul dela părintele domniei meale, de la Ștefan
CE

V[oe]vod de întăritură; aseminea și dint’alte ispisoace dela stră-

unchii noștri Iliaș și Ștefan Voevozi, giumătatea de sat din Ilie­
șești pe Cobâle, care acum să număsc Căuteșenii și giumătatea
din poiana lui Cauteș și cu moara în poiana lui Cauteș, a-
/

casta o au vândut credincoasei slugei noastre lui Toader Băloș,

pisariul (scriitoriul) nostru, drept «cinci sute și opt zeci zloți
SI

tătărăști». Și sculându-se credincoasă sluga noastră Toader Ba-

loș, pisariul nostru, au plătit toți deplin acei de mai sus arătați
IA

bani «580» zloți tătărăști în mâinile slugei noastre, lui Alivan

Manciul și surorei sale Mușei și nepotului lor Zahariei, ficorului
CU
 R
— 261 —

RA
Mușei, toți nepoți a Manciului Moicăi, denaintea noastră și de-
naintea boeriior noștri a Moldaviei. Deci văzând noi adastă de
bună voia tocmală și și plata deplin, noi încă așijderea și dela noi

LIB
am dat și am întărit credincoasei slugei noastre lui Toader Bă-
loș pisariul nostru acea de mai sus numită giumătatea de sat
din Ilieșești pe Cobălele care acum să număsc Căuteșănii și cu
giumătatea din poiana a lui Cauteș și cu moara într’aceiaș po­

ITY
iană, pentru ca să-i fie lui dela noi uric cu tot venitul și fiilor
lui, nepoților, strănepoților, preastrănepoților și la tot niamul
Iui, cine i să va alege mai de aproape nestrămutat nici odine-
oară în veci. Iar hotarul acei giumătăți de sat din Ilieșești, care

RS
acum să număsc Căuteșenii și cu giumătatea din poiana a lui
Cauteș din tot hotarul să fie giumătate. Iar despre toate alte
părți să fie după vechiul hotar, până unde s’au apucat din vea-
VE
chiu ; și iarăș dacă mai la urmă să vor găsi nescaiva ispisoace
dela acel Ștefan Vțoejvod ce să zice Lăcustă, unele ca acele
ispisoace [ sau priveleghii | să nu să ție nici într’o samă înnain-
NI
tea privelegiilor | sau ispisoacelor noastre). Precum spre adasta
este credința a mai sus numitei domniei noastre Petru V[oe]-
vod și a prea iubiților fii a domniei meale Iliiaș și Ștefan și
LU

Costantin și credința boeriior noștri, credința dum[is[ale] Huru

vor[ni]c, credința dum[i]s(ale) Petrei Crica, credința dum|i]s(ale)
Burcăi și a dum[i]s(ale) Sturzei pârcălabii de Hotin, credința dum[i]-
A

s(ale) Danciului Huru și a dum[is]ale] Miron, pârcălabii de Neam-

țu, credința dum[i]s(ale) Șendrei și a dum[ijsfale] Tâmpea, pârcăla­
TR

bii Novogorodului, credința dum[i]s[ale] Petrea Varticovici por-

tariu de Sucava, credința dum[i]s[ale] spătarului Jorea, credința
du m [i]s [ale] vi st [iejrniculu i] Moghila, credința dum[i]s[ale] postelni­
EN

cului] Hrabur, credința dum[i]s[ale] Hamzăi, credința dum[i]s[ale]

pah[a]r[n]icului Pătrășcan, credința dum[i]s[ale] Niagului stol[ni]c,
credința dum[i]s[ale] comis^m..................... și credința tuturor
/C

boeriior noștri ai Moldaviei celor mari și mici. Iar după viiața

noastră, cine va fi domn pământului nostru din copiii noștri, sau
din niamul nostru, sau iarăși, ori pe cine D[u]mnezeu va alege a
fi domn pământului nostru Moldovei, acela să nu strice a noas­
SI

tră danie și întăritură, ci mai vârtos să-i dee lui și să-i întă-
riască, pentru că i-am dat lui și i-am întărit pentru a sa driaptă
IA

și credincoasă slujbă și pentru că au cumpărat pe ai săi drepți

bani. Iar spre mai mare tărie și întăritură tuturor celor de mai
CU
 Y
AR
— 262 —
sus scrise, am poroncit credinciosului nostru boeriu dumnea­

R
lui] Mătăiaș log[o]f[ă]t[u]lui de a scrie și pecetea noastră să o
leage cătră acest hrisov al nostru. S’au scris de Luca Popovici

LIB
în Huși, la anul 7054 în luna lui April în 12 zile.
S’au tălmăcit depe orighinalul sârbesc în limba moldove-
niască din cuvânt în cuvânt întocma de mine gos iscălitul la
anul 1852 Dechemvțrie] în 7, în Eși.

TY
Hrisant erom[ona]h.
Arhiv. Stat. Iași, Tr. 1764, op. 2013, dos. 4343 f. 47.

SI
59

R
1546 (7054) Aprilie 20. Petru Rareș, domnul Moldovii, întă­
VE
rește vânzarea părții a treia din Fărcușești, făcută de Danciul,
Stanciul etc., nepoții lui Dragoș Zamă, lui Tăbuci și soției ace­
stuia, Varvara (regestă). Se amintește documentul lui Petru (II)
NI
Vodă pentru Dragoș Zamă.
LU

Sureatul dela Petru Vodă pi a trie parte de sat de Far-

coșeaști, u/ăjlet 7054 m[e]s[e]ța Ap[ril] 20.

Adică viniră înnainte noastră și înnainte alor nostrfi] boiari

RA

moldovenești slugile noastrea Danciul și frații lor Stanciul și

Gavril și Dragodă și surorile lor Niaga și Anna, nepoții lui Dragoș
Zamă, di nimi silițți], nici asuprițți] și au vândut a sa driaptă
ocină și moșiia din al său dript uric și drisă dau avut moșul
NT

lor Dragoș Zamă de la străunchiul domnii sale Petru V[oe]-

vod a trie parte de sat din Fărcușeaști, parte de cătră apus,
ac<i>ia au vândut slugii <noast7> ')rea lui Tăbuci și femeii săli
CE

Varvara drept 300 zloț[i] tăt|<]rrlști și s’au sculat sluga noastră

Tăbud și femeia lui Varvara, de au plătit deplin acei mai sus
scrișli] bani 300 zloțli] tătărăști în mânule Dancilui și fratfejlui
lui Stanciul și Gavriil și Dragotă și surorilor lui Niaga i Anna,
I/

înnainte noastră și înnainte alor noștri boiari.

Și văzând noi de bună voia a lor tocmală și plată deplină,
S

iar noi ași]dere și de la noi am dat și am întărit slugii noastre,

IA

1) Paranteza aceasta închide părți de cuvinte sau cuvinte adaose de

noi în locuri, unde documentul e rupt.
CU
 R
— 263 —

RA
lui Tăbuc și femeii sale Varvarii aca mai înainte a trie parte de
sat din Fărcușeaști, parte de cătră apus, cum ca să le fie lor de
la noi uric cu tot venitul, copiilor lor și strănepoților lor și a

LIB
tot niamul lor cine să va alegi lor mai de aproape, neastrămutat
nic[i] odănăoară în vec.
Iară hotarul acei mai sus zăsă a trie parte de sat de Făr-
Coșești, parte de cătră apus — ca să le fiia din tot hotarul a

ITY
trie parte; iară de cătră alte părți după hotarul cel vechiu, pre
unde din veci au lăcuit.
Arh. Stat., Iași, documente necatalogate.

RS
60

VE
1546 . (7054) Mai 29, Huși. Petru Rareș, domnul Moldovii,
întărește Neacșei și Dobrei, fiicele lui Andrei Dolha, etc. satele
Torceștii, Oșmeleștii la Șiret și Martineștii pe Trotuș. Andrei
NI
Dolha, frate-său Micle și sora lor Mărușca, stăpâniseră aceste
sate în baza unui document dat de Ștefan cel Mare.
LU

Cu mila lui Dzeu noi Petru Voevod, domn pământului

Moldaviei facem știre prin aceasta carte a noastră tuturor care
pe dânsa se vor uita sau cetindu-se o vor auzi că drept aceea
RA

Neacșa și Dobra, fiicele lui Andreiu Dolha și iarăși nepota lor

Măria și soră-să Dragole, fiicile Midii și iarăși nepotul său Sava
și soră-sa Fedca, feciorii Marușcăi, s’au jăluit ca să le fii lor a
NT

noastră osebită milă, am dat și am întărit, ca să le fie lor dreaptă

de acum și dreasele [de] întăritura ce-au avut părintele lor An­
dreiu Dolha și fratele său Micle și sora lor Marușca dela părin­
tele domniei Mele Ștefan Voevod: dau sate la Săret anume
CE

Torceștii și Oșmeleștii, care acum se numeaște Micleștii ce este

mai de sus de Șișcani și Martinești pe pârâul Totrușului, care
să le fie lor dela noi uric cu tot venitul lor și feciorilor lor, asă-
minea și nepoților lor și strănepoților lor și împrăștiaților și la
/

tot neamul lor, care li să vor alege mai de aproape nerășluit nici
SI

odinioară în veac, iar hotarul acelor mai sus prescrise sate, a­

nume Torceștii și Oșmeleștii să le fie din toate părțile după
IA

vechiul hotar, pe unde din vecu au stăpânit pentru care la aceasta

este credința domniei noastre mai sus scrisul noi Petru Voevod
CU
 RY
— 264 —

RA
și credința prea iubiților fii ai d-niei noastre Iliaș și Ștefan și
Costandin și credința boeriior noștri, credința d-lui Efrem Hu­
ru, credința d-lui vornicului Borcea, credința d-lui Petru Crâcu,

LIB
credința d-lui Sturzii și a d-lui Mohiia pârcălabi de Hotin, cre­
dința d-lui Huru și a d-lui Miron, pârcălabi de Neamțu, cre­
dința d-lui Tâmpea, pârcălabului Târgului-Nou, credința d-lui
spatar Gheorghe, credința d-lui vistiernic Danu, credința d-lui

TY
postelnic Hrabura, credința d-lui Hamzii, credința d-lui paharnic
Pătrașcu, credința d-lui stolnic Neagul, credința d-lui comis
Plaxii și credința tuturor boerilor noștri moldovenești a mari

SI
și a mici, iar după a noastră viață cine va • fi domn pă­
mântului nostru, ficiorii noștri ori din neamul nostru, sau iarăși

R
a fi pre care D-zeu îl va alege să fie domn pământului nostru
al Moldovei, acela lor să nu li rășluiască a noastră danie și în­
VE
tăritură, ce mai ales să li-o întărească și să li-o împuternicească,
precum le este lor dreaptă ocină, iar spre mai mare țări și în­
tărire a celor prin aceasta mai sus scrisă, am poruncit al nos-
NI
trului credincios boer d-lui Mateiaș logofăt să scrie și a noastră
pecete să o lege la această carte a noastră. Am scris Vasâlie
Buzdugan la Huși. la leat 7054 luna Maiu 17.
LU

S’au tălmăcit de către mine

Neculliu............. 1840 Maiu 29.
Divanul
RA

Copie aceasta după încredințarea luată dela tălmăcitorul ei

că este întocmai tălmăcită după original, se adeverește și de că­
tre divan cu iscăliturile No. 31109 a. 1840 Maiu 30.
NT

Arhiv. Stat., lași, Tr. 1765, dos. 49 î. 237.

CE

61

1546 (7054) Mai 21, Huși. Petru Rareș, domnul Moldovii,

întărește vânzarea făcută de Isai Mihail etc. a unor sâte. Se po­
/

menește document dela Ștefan Vodă.

SI

De pre uricu sârbesc

IA

Cu mila lui Dumnezău Petre Vodă în pământul Moldovei,

prin numiele iui facim foae adasta sau scrisoare a nostră în
CU
 R
— 265 —

RA
vreme Inălțămie Sale, precum de la el am auzit și au stat înna-
inte nostră și înnainte tuturor a noștrie moldoveni boeri sluga
noastră Isai Mihail și Ion Mărie cu a lui bună voi pentru a lui

LIB
nevoi ce au avut sau i s’au întâmplat lui și au vândut a lui
'.) și-au încrediițat............................................ 2) Mărie pentru că
știm că din vrednicie părintelui ei sau au câștigat dela domnul
Ștefan Vodă și al triele parte din sat Helegiu din tot hotarul și amu

TY
vândut cu tocmala nostră și a fimei , lui au dat cu optuzăci gal-
bini tătărăști toță au pusu sluga noastră Toma și fimee lui aceste
au plătit totu cie mai sus scrisu acestu număru de 80 galbini

SI
tătărăști înnainte nostră și Ion Mariia au priemit înnainte noastră
și a nostrie moldovenschi boeri au văziu...................') și diplin
au plătit, diprecum au fostu să dei el, au dat 80 galbini tătărăști

ER
înnainte nostră și înnainte fimei lui și au dat Tomii susu zisa
al triele acastâ din satul Helegiu din tot hotarul, cum i s’au dat
lor................................. ’) s ă stăăănesăă ș i copi e lo r ș i eepoță
IV
și strănepoțăi lor și tot nemu lor și cât să nemurescu cu dănșie
de aproape și sinurul dicP) vechiu din hotarul acela a triele parte
UN

din sat Helegiu și este tot hotarul întâiul hotaru, Ioan Codozve
') și la adasta este credința dumănzănssă din a
Inălțimie Sale................... 2), credința pre iubitului fiiu al nostru
Stefanu, Costandin și credința dumănzăescă a boeriului nostru
AL

Efrim Horn.................. credința boeriului dvornica, credința bo-

eriului nostru Petruvici, credința boeriului Sturza și boeriul MO-
ghila părcalapu hotinsku și credința boeriului Dărtcila Horui și
TR

boeriul Mirona părcălabu dela Nemțu și credința boeriului Șazra

și boeriului pă^ăllau................ ă Domuui ș i □umezău e i oo-
eriul Petrovici, portarul sucnvsshin și credința boeriului Ilie spă­
EN

tar, credința boeriului Dan veste^cul, credința boeriului Hra-

bori postelnicu, credința boeriului trie Hamza, credința boeriului
Petrușca paharnicu, credința bceriilut............. 12 i oontă]nicu,
credința bc<^t^ii^het................ și credința din toță boerie nostre
/C

moldovesc^ mari și mici, iar după veța nostră cari ari să fie
stăpânitor la pământul al nostru din fidori a noștrie sau din
nemul nostru sau cari le va da Dumnezău a alegi la pământul
al nostru mcldcvsshi, el nu va strica a noastră încredințare și
SI

vrednicie, iar mai vărtosu să sprijăni și să întări pentru întăm-

IA

1) Loc nescris în traducere. 2) Cuvânt indiscifrabil. 3) Probabil „din“.

2) Loc nescris în traducere.
CU
 RY
266

RA
plari, i s’au dat acastă întărit pentru cine tot au cumpărat pentru
făcim................ ’) și mai mare întărire și vrednicie tăcere lui
Toma tot mai sus ci e scrisu mari lui este la a nostru credin-

LIB
cosul stăpănitor și Mateiul logofătul au scrisu și cu a noastră
pecete am acațat pe acastă foae a nostru. Au scrisu Dumitru
Bocsai u Husăh, letu 7054, adică 7054, Maiu 21 zile.
Arhiv. Stat. Iași, Tr, 1764, op. 2013 dos. 2363, f. 710.

TY
62

SI
1560 (7068) Aprilie 8. Alexandru Lăpușneanu, domnul Mol­

R
dovii, întărește împărțeala făcută între Ifrim etc. asupra satelor
Porceștii, Bricii și Hociungii din ținutul Neamțului. Se amintește
VE
documentul lui Ștefan Vodă (regestă din 26 Aug. 1747).

Suretv dl pi un uricu dila Alexandru Voevod din let 7068

NI
April 8.
LU

Adică au vinit înainte Domniei săli și înainte tuturor mol­

doveneștilor boierilor domniei sale sluga domniei sale Ifrim și
soră sa Anușca, ficiorii lui................... sulgeru ș i c u nepotu-
său Onii și sora lui Naște, ficiorii Sascăi, di a lor bună voie de
RA

nime siliți, nici asupriți și șau împărțit în de sîne a le sale

drepte moșii din dresă di întărituri ci au avut ei di la moșii
domniei sale Ștefan V^eMojd, satul Porceștii și Bricii și Ho-
NT

ciungii în ținut Neamțului și s’au venit în parte Onii și surorii

lui Naște și lui Valeș și Cozmei și Irinii, frați lui Ivanco, sat
Bricii și Hociungii, deci noi văzându a lor di buna voie tocmală
în desâne și noi așișderi di la noi am dat și am întărit slugii
CE

noastri Oanii și surorii lui Naște și lui Valeș, ficiorii Sascăi, și

Cozmii și Irinii aceli mai sus scrisă sate Bricii și Hociungii, cum
ca să le fie și di la noi uricu cu tot venitu lor, lor și copiilor
lor nepoți și strănepoților și a tot neamul lor, cine să va alegi
/

mai di aproapi riistrămutat nici odinioară în veci, iară hotarul

SI

acelor sate Bricii și Hociungii, ca să fie de unde au pus petrele

lor................... d iu fââtân u Zmăuiu i ș i p eundu I u a u pu s lor
IA

1) Loc nescris în traducere.

CU
 R
— 267 —

RA
stâlpi și cu amândouă {armurii heleșteului de sus și despre alti
părți după hotarăle cele vechi, pre unde din vechi au umblat.
Și spre această credință iaste însuși domniia ■ sa mai sus

LIB
scrisul Alexandru Voivod și a prea Iubiților fii a domniei sale,
Ionașcu și Bogdan și Petru și a tuturor boerilor domniei sale,
iproci tălmăcitu. Sau scris în zâle blagocistevului domn Gri-
gori Ghica Voevod let 7255 Avgust 26 în a treie domnie a

ITY
Măriei Sale la Moldova.
Erei Ion Ciocan preut. Erei monah loan
Di la vornicia di aprozi

RS
Această copii fiind întocmai di pi altă copii iscălită de
preutu loan Ciocan s’au adiverit. 1824 Ghenar 19.
ss) Gheorghe Sturza vel vornic
Arhiv. Stat. Iași. Tr. 1349 dos. 596 î. 208.
VE
63
NI
1563 (7071) Mai 9, Huși. Ion Vodă Armeanul întărește vân­
U

zarea unei a treia părți din satul Sărăcinești de Stanca cătră pre­
otul Sava etc. Stanca avea moșia în baza unui document de îm­
părțeală făcută în vremea lui Ștefăniță Vodă Rareș (traducere din
AL

12 Iulie 1772).

Suret di pi un ispisoc sârbesc dela loan Voevod din let

TR

7071 Maiu 9.

Facim știri cu această cârti a noastră, precum au venit îna­

EN

inte noastră și înainte tuturor boerilor noștri Stanca de a ei

bună voe de nimi sălită nici asuprită și au vândut a sa driaptă
ocină și moșăe din deres de împărțală ci au avut di la Ștefan
/C

Voevod ficioru lui Petre Voevod a trie parti din hotaru satului
Sărăcineștilor cătră răsărit, însă numai din cămp la gura părăului
țarinii acea au vândut-o popii Savii și Niagului și lui Gavril
Faur și Alexei și Țirului și Trifan și lui Ignat și lui Trif drept
SI

300 zloți tătărești și s’au sculat popa Sava și Neagu și Gavril

și Alexa și Jirul și Trifan și Ignat și Trif, de au plătit toți acei
IA

bani de mai sus scriși trii sute zloți tătărești în mănule Stancăi
cei de mai sus zăsă înainte noastră și înainte boerilor noștri.
CU
 R
— 268 —

RA
Deci văzând noi a lor bună învoială și tocmală și plată deplin
așăjdere și di la noi am dat și am întărit, pre ace a trie parti
de mai sus zisă din hotaru satului Sărăcineștii cătră Răsărit însă

LIB
numai din cămp la gura părăului țarinii popii Savii și Neagu și
lui Gavril și Alexei și Țirului și lui Trifan și lui Ignat și Trif, ca
să le fie lor di la noi uric cu tot vinitu lor și copiilor lor, ne­
poților și strănepoților și a tot neamu lor ci să va alegi mai
aproapi nerușuit nici odinioară în veci. Insă să le •' fii lor în trii

TY
părți, o parti popii Savii și Neagului și altă parti lui Gavril Faur
și Alexăi și Țirului, iar a trie parti să fii a lui Ignat și a lui
Trifan și Trif. Iar hotaru acii de mai sus zisă a trie parti din

SI
hotaru satului Sărăcineștii cătră răsărit însă numai din cămp la
gura părăului țarinii să fie din tot hotarul a trie parti, iar dispre

ER
alti părți după hotarul cel vechiu, pi undi au umblat din vac.
Pentru aceea credința domnii mele Ion Voevod și credința boe­
rilor noștri d. Drăghici Spancioc vel vornic și d. Avram
IV
și Stărce pârcălabii de Hotin și d. Ion Dancu și Sechiul pârcă­
labii de Neamț și d. Andrica • și Nicoară pârcălabii di Cetate Noă
și d. Bernovschi portar de Suceavă și d. Bole vel post, și d.
UN

Gavril vel spatar și d. loan vel vist(ernic) și d. Malaiu vel pa­

harnic și d. Ivăniți vel stolnic și d. PaȘcu vel comis și credința
tuturor boerilor noștri mari și mici. Iar după a noastră vieață
cine va fi domn țării aceștie să nu strice a noastră danie și în­
AL

tăritură, ci mai vârtos să-i de și să-i întărească di vremi că li

este lor cumpărătură pre a lor drepți bani. Iar pentru mai mare
credință și întăritură am poruncit dumisali cinstitului și credin­
TR

ciosului boerului nostru dumisale Movila vel logofăt și scrii și

a noastră peceti cătră această adevărată cârti a noastră să o legi,
Sau scris di Ion Bogzovici în Huși. Sau tălmăcit di Evloghii
EN

dascalu. 1772 Iulie 12.

Postelnicul loan Jora
Aciastă copii scoțându-să di pi un suret scos dipi cel a­
/C

devărat ispisoc tălmăcit fiind de Ghiorghi Evloghi Dascalu ca-

rili fiind întocma cu acel suret s’au încredințat și de cătră mini.
1830 Noemvrie 25.
loan Jora postelnic
SI

Pe verso
IA

Suretu ispisocului domnului loan Vodă pe o a trie parti

CU
 R
— 269 —

RA
din moșiea Sărăcineștii de la cămp di la gura părăului văii țari­
nii cari acum să chiamă Sărățănii ci ești din let 7071 Maiu 9.
Arh. Stat., Iași, documente necatalogate.

LIB
64

1565 (7073) Mai 19, București. Petru Vodă cel Tânăr , întă­

TY
rește vânzări și înfrățiri în Stoenești ttc. între Vlaicul și Pârvul
vatav.

SI
Tălmăcire di pi ispisocul sârbesc a dom[nu]lui Ungro-Vla-
hiei Petru V[oe]vod întăritoriu pentru Stoenești și altele, din let

R
7013, Mai în 19 zile. .

VE
Cu mila lui D[u]mnezeu Io Petru V[oe]vod domn a tot
pământului Ungrovlahiei, fiiu al marelui și prea bunului Mircea
V[oe]vod, dat-am domniia mea acastă poroncă a domniei meale
I
lui Vlaicu și fiilor săi câț[i] D[u]mnezeu îi va dărui, ca să-i fie
UN

lui ocină în Stoenești, partea sa, din apă și din pădure și din
toat^ori câtă să va alege, pentrucă îi i'aste toi veclie ș driaptâ
ocină și moșie. Iar după a£asta au venit singur Vlaicul înaintea
domniei meale și au dat și au înfrățit pe sluga noastră, Pârvul
AL

marele vatav asupra partea să de ocină și la așezarea caselor

în sat și Ia un vad de moară și la o pădure ce să chiamă Ia-
lovniță și la o livadă ce să chiamă la Câmpușor și la un pă­
TR

mânt supt mal și s’au înfrățit de a sa bună voe ca să-ș[i] fie

fraț[i] nedespărțiți în veci, și domniei meale au dat un cal. Iar
după acasta sluga noastră Pârvul vătav au cumpărat opt vecini
N

cu ale lor delnițe iarăș[i] dela Vlaicul din Stoenești, drept opt
mii de aspre (bani)') gata ; și încă au mai cumpărat sluga dom­
CE

niei meale, mai sus numitul Pârvul vatav patru pământuri în

Stoenești de arat iarăș[i] dela Vlaicul drept șapte sute aspre gata
și s’au înfrățit și au vândut Vlaicul de a sa bună voe și cu ști­
rea tuturor megieșilor de prin pregur. Drept aceaia am dat și
I/

domnia mea- slugei domniei mele lui Pârvul vatavul, ca să-i

fie lui aceste de mai sus zise ocine de baștină, lui și fiilor, ne­
S

poților și strănepoților, nestrămutat, după hotărârea domniei

IA

1) Parantezele ( ) sunt ale tălmăcitorului.

U
 R
270

RA
meale. Și pe acești marturi îi sămnam domnia mea : pe jupân
Nedelco marele vor[ni]c și pe jupânul Ivan marele log[o]f[ă]t și
pe Stan Debel (Grosul) ■ spăt[a]r și pe lanul visternic și pe Bră-

LIB
can comisul și Panul sulg[e]r și pe Manea pah[a]r[nic] și pe
jupânul Ghinhman marele postelnic și pe Ivan marele logofăt.
Și eu Negoia din Negomirești am scris în minunatul oraș Bu­
cureștilor. In luna lui Mai în 19, iar dela Adam până în curgă-

ITY
toriul an 7073.
Io Petru Vțoejvod cu mila lui D[u]mnezeu domn Ungro-
Vlahiei.
(L. p. gospod)

RS
Arh. Stat. Iași, dosar Nr. 566, Tr. 1349, î. 927. Trib. Iași, S. II.

VE65

1568 August 23. Alexandru Vodă cel Mic întărește proprie­

NI
tăți cumpărate de Pârvul mare vatav în urma unui proces avut
de acesta cu Turcea din Bogătești.
LU

Tălmăcire di pi ispisocul sârbesc a domnului Ungro Vla-

hiei Alexandru V[oe]u[o]d, întăritorul pentru Stoenești și altele,
din let 7076 Au[gus]t în 23 zile.
A

Cu mila lui D[u|mnezeu, Io Alexandru V[oe]v[o]d, domn

TR

a tot pământului Ungrovlahiei, fiiul al marelui și bunului Mircea

Vțoejvod și nepot lui Mihnea V[oe]vod dat-am domnia mea a-
castă poroncă a domniei meale lui Vlaicul cu fii săi, câți Dum­
EN

nezeu îi va dărui, ca să-i fie ocină în Stoenești, partea sa toată,

din apă și din pădure și din câmpu și din toate, ori câtă să va
alege, pentru că-i iaste lui veche și dreaptă ocină. Apoi au fost
/C

venit Vlaicul înaintea lui Petru V[oe]v[o]d și au dat și au pus

și au înfrățit pe Pârvul, marele vatav, la partea sa de ocină, și
la așezarea caselor în sat și la un ■ vad de moară și la o pădure
ce să chiamă Ialomniță și la o livadă ce să numește Câmpușor
SI

și la un pământ supt mal, și înfrățindu-se dintru a sa bună voe,

așijderea s’au înfrățit și înaintea domniei meale și înaintea tutu­
IA

ror megieșilor ca nește frați nedespărțiți în veci. Și au dat lui

Petru V[oe]v[o]d un cal. Iar după aceia sluga domniei mele Pâr-
CU
 R
— 271 —

RA
vul vatavul au cumpărat zece vecini : anume Stroișan și Izbrâ£a
și Cotora și Șărban și Dobre și Gonțea și Radul și Hințea și
Semăn și Pârlog cu ale lor delnite din Stoenești, drept 10 mii

LIB
aspre (tachir)1) gata dela Vlaicul; și încă au mai cumpărat Pârvul
vatavul patru pământuri în Stoenești de arat iarăș dela Vlaicul,
drept șapte sute de aspre gata. Și după acasta, Pârvul iarăș au
cumpărat un loc ce să chiamă Pajiște dela Vlaicul în Stoenești,

ITY
drept una sută aspre. Iar după aceia Pârvul au avut pără înna-
intea domniei meale cu Turca din Bogătești, și așa au pârât
Turca pe Pârvul înnaintea domniei mele ca să-i ee dintr’acești
zece vecini trei, pentrucă pâria cum că - lui i-ar fi dat pre acei

RS
Vlaicul, lui de zestre. Dar întru acasta Vlaicul și Pârvul au stat
de față înaintea noastră cu Turcea și așa s’au dat rămas Turcea
din pravila înaintea domniei meale ca un minconos, căci sunt
VE
cumpărați de Pârvul dela Vlaicul - toți, cu prețul de mai sus zis.
Drept aceia am dat domnia mea lui Pârvul ca să-i fie lui
ocină și baștină, lui și fiilor lui și nepoților și strănepoților lui
NI
și de niminea neclintită după porunca domniei meale. Și iată pre
acești marturi îi însămnăm domnia mea: pe jupânul Dragomir
LU

marele vornic și . pe jupânul Radu, marele logofăt și pe Stan

spat[a]r și pe Vlad comisul și Maid vist[ie]r[nic] și Ivașcul stol-
[ni]c și Gonțea pah[a]r[nic] și pe jupân Stoichița postelnicul și
pe Dragomir vel vor[ni]c.
RA

Am scris eu Banachi, Avfgusjt în 23 zile, la anul 7076.

Io Alexandru Vfoejvod, Domn Țării Ungrovlahiet.
(L. p.)
NT

S’au tălmăcit di pe orighinalul sârbesc din cuvâțit în cu­

vânt întocmai de mine gios iscălitul la 837 Martție] 30. Iscălit:
Hrisant, v[echil] mănțăstiiii] Golii.
CE

Arh, Stat. Iași, dosar Nr. 566, Tr. 1349, f. 929. Trib. Iași, S. II.
/

66
SI

1569 (7077) Mai 27, Iași. Bogdan Vodă Lăpușneanu întă-

IA

1) Parantezele ( ) sunt ale tălmăcitorului.

U
 RY
— 272 —

RA
rește vânzarea a unei jumătăți din Hăsnășeni făcută de Anghe-
lina, fata lui Tuduri, strănepoata lui Hrim Hasnaș cătră Trifan.

LIB
S u r e t

Noi Bogdan Voevod, cu mila lui Dumnezeu domnu pă­

mântului Moldovei, adecă au venit înainte noastră și înainte bo-

TY
erilor noștri Anghelina, fata lui Tudori, strănepoata lui Hrim
Hasnaș, din bună voia ei, de nime sălita, nici asuprită și au
vândut a iai dreaptă moșie ce au avut de la moșii săi, cu hri­

SI
soave și întărituri, care moșie au avut-o moșul iai Hrim Hasnaș
dela părintele Domniei Noastre Alexandru Voevod întărită cu
priveleghii, adecă gumătate dintr’a cincea parte și a treia parte,

ER
din gumătate de sat Hăsnășăni și cu o curte într’acel sat; acele
le-au vândut slugii noastre lui Trifan, drept cinzăci zloți tătă­
răști ș’au rămas de au plătit sluga noastră Trifan acei de mai
IV
sus arătați bani, 50 zloți tătărăști, înainte noastră și înainte bo-
erllor noștii, deplin. Deci și noi văzând cea de bună voe a lor
UN

tocmală și plată deplin și dela noi am dat și am întărit și dela

noi de mai sus numitului slugii noastre Trifan, ca să-i fie acea
cumpărătură dreaptă ocină și moșie cu tot venitul iai și nimene
să nu stea împotrivă aceștii domnești a noastre cărți.
AL

(L. P.)
S’au scris în Iaș[i] la let 7077,
TR

Maiu, 27.
Ștefan log[o]f[ă]t
De pi cel sărbăscu pe lămba moldovinasca s’au tălmăcit la
EN

an 1792 Octțomvrie] 19 de cap[i]t[an] Gavril Cosovcu în Iași.

Arhivele Statului Iași, documente necatalogate.
/C

67
SI

1575 (7083) Mai 17, Iași. Petru Vodă Șchiopul întărește

vânzarea făcută de nepoții și strănepoții lui Stan Posadnic a unei
IA

jumătăți din satul Lăleștii de pe Jijia etc. cătră vtori logofăt Toma
Berheci etc.
CU
 R
— 213 —

RA
Tălmăcire ’) di pe uric vechili strbăsc dela domnul Petru
V[oe]u[o]d din let 7083, Mai 17, scris în Iaș[i] de Dumitru
Gănscouic pisar.

LIB
Petru V[oe]v[o]d cu mila lui D[u]mnezău, domn Țării Mol­
davii, iată au venit . înainte noastră și înnainte boerilor noștri lo-
nașco și frații săi Toader și Zaharie și Sava și surorile lor So-

TY
fiica și Drăghina și Solomie și Dumitra și Anghelina, copii Iurșii,
nepoți de fii a lui Filip și rudeniile lor Eremie și soru-sa Odo-
chie, copii lui Andronic și iarășfi] rudeniile lor Cozma și frații

SI
săi Ion și Lucoc și Simion și surorile lor Mărica (lipsă) și Ana
și Antimie și Anghelina, copii lui Necoară și iarășfi] rudenie lor

R
Marica, fiica Anghelinii, toți nepoții și strănepoții a lui Stan Po-
sadnic. de a lor bună voe, de nimine nevoiți, nici siliți și au
VE
vândut a lor driaptă ocină și moșie și dresuri de danie, ce au
avut strămoșul lor dum[nealu]i Posadnic de la Ilie V[oe]v[o]d din
gumătate de sat Lăleștii pe Jijie, care acum să număsc Posad­
NI
nicii, doâ părți, părțile din mijloc și cu loc de moară în Jijie, pe
aceleș li-au vândut credincosului boeriului nostru dum[i]s[ale]
LU

Tomii Berhec vt[ori] pisar (log[o]f[ă]t) drept 900 zloți tătărăști;

și sculându-se credinciosul nostru Toma Berhed vtfori] logfo]-
f[ă]t au plătit toți deplin pe acei de mai sus scrișfi] bani, 900
zloți, în mâinile tuturor celor de mai sus numiți înainte noastră
A

și înainte boerilor noștri. Insă Irimie și soru-sa Odochie (lipsă)

TR

și Andrușco care sănt și mai sus aice scriși au vândut toată

partea tatălui lor, a lui Andrușco și a fraților lor, a Focșii (lipsă)
și a surorilor lor, a Măriuții, le-au dat lor părțile sale di printr’alte
moșii pentru părțile sale din Lălești care aice (lipsă) acum să
N

număsc Posadnicii și credincosului nostru vtfori] log[o]f[ă]t Toma

CE

BerheC (lipsă) pentru ocina din gumătate de sat din Lălești di pe

Jijie, care să numești acum Posadnicii parte din mijloc (lipsă gu­
mătate de rând); pe aceeș au dat-o rudenii sale Anghelinii cu
tot venitul, fiindcă ei (lipsă gumătate de rând) pe părău Setna
/

și cu loc de moară în Setna și n’au pus (lipsă gumătate de

rând) acele deresuri. DeC noi văzind a lor de bună voe tocmală
SI

și învoială între dânșii, așijdire și plată deplin, noi asămine și

dela noi am dat și am întărit Anghelinii gupănesii Tomii BerheC
IA

1) Tălmăcirea s’a făcut în lași la 22 Iulie 1806.

18-1
CU
 RY
— 274 —

RA
vtfori] log[o]f[ă]t pe ace de mai sus numită din gumătate de
sat din Lălești pe Jijie, care acum să număsc Posadnicii, doâ
părți, părțile din mijloc și cu loc de ' moară în Jijie, ca să-i fie ei

LIB
și dela noi, cu tot venitul ; și iarășfi] am dat și am întărit tot
Anghelenii, gupănesii lui Toma Berhec vtfori] log[o]f[ă]t și su­
rorii sale Solomii și fraților lor, lui Simeon și lui Toader, copii
lui Ionașco păhărnicelu, nepoți și strănepoți de fii a lui Coste

ITY
Posadnic și a lui Stan Posadnic dintrace de mai sus scrisă
driasă, a lor driaptă ocină și moșie gumătate de sat din Șăndrești
care acum să numește Posadnicii, gumătate pe din sus din Le-

RS
Iești. Drept aceia să le fie lor și de la noi cu tot venitul și al­
tul să nu să amestice înainte aceștii cărți a noastre. Domnul au zis.
(Locul peceafții]
A
VE Golie, vel logfojf[ă]t au învățat
și au iscălit
Arh. Stat., Iași, documente necatalogate.
NI

68
LU

1576 (7084), Aprilie 17 Iași. La sfârșitul procesului străne­

poților lui Oancea Averescu, domnul aprobă învoiala de împăr­
țire a moșiilor, la care s’a ajuns.
RA

Copii di pi or[i]ghinalul vechi sărbefsjc dela Petru Voivod

din let 7084, Apr[il] 17.
NT

Precum au vinit înnainte domnii săli și înainte tuturor bo­

erilor Moldovii a mari și a mici slugile domnii săli Hilis și fra-
CE

tili său Onul, fiorul Lucăi și Mistre și frații lui, Lazul, Ignat și
Toader, fidori Mărinii, cum și Vasăli și fratili său Ioan și sora
lor Sofronie, ficorii Tomii și Iftimi și Cristina, fetili a Gutii
cum și Dochie și Cristi, sora ei Urăta, fetili Marini, nepoatili lui
/

Ivașcu Cârlig, ficorul Marușcăi și niamureli lor, nepoții Petrii și

strănepoții] lui Toader tij fidorul Marușcăi și iarăș[i] neamurili
SI

lor, Ioan și frații lui, Condre și Ignat și surorili lor Niacșa,

Stanca, Armanca ... și Lica și Solomie, fii Negrii, cum și Toadir și
IA

frații lui, Cozma și Ciochină, fii Mușii și Ioan și Sora lui Rusca,
fii lui Necoară și uiamurili lor Sămion, nepoțfi] Fetcăi, surorii
CU
 R
— 275 —

RA
lui Toader Ivașcu Cârlig, toț[i] strănepoți Marușcăi și iarășfi]
niamurili lor Vasăli și fratili său Ionașcu, ficorul lui Vasilaș și
Ioan și fratili său Gliga și Brăilă și surorili lor Magdalina și

LIB
Nastasăe și Mărina și Anghilina, fii Cozmii, cum și Ioan săn
Vascu și Coste și frații lui Gavril și Cozma și Ioachim și su­
rorili lor, Grăpina și Mărie, fii Arinii, nepoțifi] lui Toader și nia-
murile lor Ignat și fratili său Dumitru, fii Paraschivii și

ITY
Chirilă săn Toader, cum și Andrei și sora lui Paraschiva, fii
Giurgii și Sava visternicelul Și sora lui Ana, fii lui Vasăli și
mătușa lor Măriea și frate a ei Fărtat, fii Petrii, nepoți] altui
Petri și nepoata lor Elisafta, fata lui Ion Săban, nepoată lui Toa­

RS
der Săban, toț[i] strănepoții] Oancii Averescului și s’au gudecat
pentru ocinili și moșiili sale, anumi pentru satul Onicenii di pi
Bărlăzăl și Giurgenii din sus de Bărlăzăl și Avereștii din Cobăli,

E
zicând întru acestaș chip, precum au fost unul dintri dânșii a-
numi Mihul Averescul diiac șau făcut vicleșug niamuril[o]r săli
IV
și uricul cel vechi ci l-au avut strămoșul lor Oance Averescul
di danii din bătrănu Ștefan V[oe]vod pi aceli sati l-au stricat
UN

sau ci l-au făcut șau făcut alt uric vechiu, scoțind afară dintrăn-
sul o părechi di niamuri ; apoi niamurili acele, după ci au înță-
les di acel vicleșug, ci l-au făcut acel niam și i-au dat afară din
moșii, s’au sculat și i-au tras la gudecată pi niamul lor, pi Sava
AL

visternicelul d[i]nainte lui Ioan V[oe]vod, arătând că după moarte

acelui niam a l[o]r a Mihului Averescu, uricili au rămas la a lui
mănă, cum și acel uric vechi de danii ci l-au avut strămoșul lor
TR

Oance Averescu de la bătrânu Ștefan V[oe]vod înpreună, iar

Ioan V[oe]vod strămtorându-1, ca să scoată uricili, el au tăgăduit
uricul cel vechiu, ci au scos trei urici supt o peceti și unul
EN

fără peceti, care cetindu-s[ă], s’au găsăt toati vicleni. Deci Ioan
Vfoe]vod, dacă au văzut că sănt vicleni, i li-au luat din mână
visternicelului și au cerut să scoată uricul cel vechiu spre în­
dreptare sa. Dar apoi întâmplăndu-să, di-au perit Ioan V(oe]vod
/C

di Tătără, au perit și uricili aceli din vist[e]r[ie] ; apoi asămine

și înnainti au tras la gudecată pi Sava visternicelul pentru acel
uric vechi di la bătrânul Ștefan V[oe]vod, iar el iarăș au tăgăduit
SI

și înnainte domnii săli și necrezindu-i îndreptărili l-au pedepsăt

și au fost închis în tevniți, apoi zicând el că nu știi de dânsul
IA

și că piire uricului acelue ești di la Mihul Averescul, diiacu

din vreme aceia, când au făcut și vicleșugul. Apoi după
CU
 RY
— 276 —

RA
aceasta s’au învoit di a sa bună voi, și iarăși au băgat
pi aceli niamuri în moșii. Inpreună cu dânșii, precum au
fost și mai înainti din vechiu și toți au mărturisât din nainte
domnii săli și dinnainte a tot sfatul, precum că acel vicleșug

LIB
au fost a niamului lor a Micului Averescu diiac. Deci domnie
sa și cu boerii domnii săli cercetând au aflat după pravilă, pre­
cum cu adivărat a tuturor acestor sănt drepți moșiili aceste,
fără că numai că li s’au făcut vicleșug di acel Mihul Averescu

ITY
diiac și li-au dat și li-au întărit cu aceasta vestită carte a domnii
sale, ca să li fii și lor și di la domnie-sa tuturor ocină și moșii,
precum li-au fost și mai înainti cu tot venitul. După aceasta
sculându-să toți di mai sus numiți nepoți a Marușcăi și a lui

RS
Toader Săban, ci sânt fii Oancii Averescului și s’an învoit întri
săni însuș di a sa bună voe și s’au împărțit aici înainte domnii-
săli aceli sati și dinaintea a boerilor tuturor celor mari și a mici
VE
și s’au vinit în partea nepoților Marușcăi satul Onicenii di pi
Bârlăzăl, însă să să dei în trii . părți, însă partea ce din sus dintr’acel
sat să fii tuturor di mai sus numiți nepoți lui Ivașcu Cârlig,
NI
ficiorul Marușcăi, parte ce din mijloc din acelaș sat să fii nepoți­
lor Petrii, strănepoților a lui Toader tij ficiorul Marușcăi, iar
LU

parte ce din gios dintr’acelaș sat să fii tuturor nepoților, fiind

feti tija Marușcăi. Iar nepoților a lui Toader s’au venit în parte
lor o a trie parte din Averești, din Cobâlia și o a trie parte
din Giurgenii de sus din Bărlăzăl, asămine și nepoților Petrii
RA

s’au vinit în parte lor o a trie parte din Averești și o a trie

parte din Giurgeni. Deci văzând și domnie sa ace di bună voi
a lor tocmală și învoială și împărțală, ci de bună voi și au făcut
T

întri sâni și șau împărțit înainte domnii săli și dinainte boeri­

lor Moldavii a mari și a mici. Pentru aceia și domnie-sa așijdire
EN

și domnie sa au dat și au întărit tuturor acestor di mai sus

arătați strănepoți Averescului Oancei, ca să li fii lor și di la do­
mnie-sa uric cu tot venitul lor, fiilor, nepoților, strănepoților lor,
/C

prestrănepoților și la tot neamul lor, • ci li să va alegi di mai

aproapi nistrămutat nici odinioară în veci. Iar hotarul acelor trii
sati anumi Oniceni di pi Bârlăzel și Giurgenii din sus di Bâr-
lăzel și sat Avereștii din Cobâlia să fii dar din toati părțili
SI

după vechile hotară, pi undi s’au stăpânit din vechi. Și spre a-

ciasta ești credința a însuș domnii săli di mai sus arătat loan
IA

Petru Vțoejvod și credința boerilor domnii săli a Moldavii a

CU
 R
277 —

RA
mari și a mici. Și spre mai mari tărie și întăritură acestor de
mai sus scrisă, au poruncit cinstit și credincios boerului domnii
săli Golie vel logofăt să scrii și să lege și pecete la această

LIB
adivărată cârti a domnii săli.
Iscălit............................ Scris în Eși. Comisie. întocmai di
pi cel adivărat. Is[câlit] Vasile Popovici paharnic. Dimitrii Flore
căminar. Di pi sârbii pe limba moldovinească s’au tălmăcit la

ITY
anul 1797. Judecătoria] tin[utului] Romanului. Copie aciasta
după poslăduire ci i s’au făcut, fiind întocmai cu original, să
încredintază de giud[ecăt^c^[i]i'e^. No. 1843. Iunie.
Arh. Stat. Iași, doc. necatatagate.

RS
69
VE
1581 (7089), Mai 2. București. Mihnea (II) Vodă întărește
lui Vlaicul mai multe cumpărături. E vorba și de înfrățire și de
NI
zălog.

Tălmăcire clipe ispisocul sârbesc a domnului Ungro-Vla-

LU

hiei Mihnea V[oe]ood, îniăritoriu pentru Stoeneștii și altele, din

let 7089, Mai în 2 zile.

Cu mila lui Dfujmnezeu Io Mihnea V[oe]v[o]d, domn a tot

A

pământul Ungro-Vlahiei, fiul al marelui și prea bunului Alecsan-

TR

dru V[oe]v[o]d, dat-am domniia mea acastă poroncă a domniei

meale lui Vlaicul și cu fii săi, câțli] D[u]mnezău îi va dărui, ca
să-i fie lui ocină în Stoenești partea lui toată : din apă, din pă­
EN

durea și din câmpu și din toate, oricâtă să va alege, pentru că-i

este lui veche și driaptă ocină și moșie. Dar apoi au fost venit
Vlaicul înaintea lui Petru Vțoelvod și au dat și au pus și au
înfrățit pe Pârvul vel vatav la a sa parte de ocină și la așazarea
/C

caselor din sat și la un vad de moară și la o pădure ce se chia-

mă lalomniță și la o livadă ce să chiamă câmpușor și la un pă­
mânt supt mal, și înfrățindu-se de a sa bună voe, așijderea s’au
SI

înfrățit și înnaintea părintelui domniei mele Alexandr<CuZ> V[oe]-

vod și înaintea domniei meale și înaintea tuturor miegieșilor, ca
să fie frațfi] nedespărțiți în veci și au dat un cal lui Pett<Cuî>
IA

V[oe]vod și după aceia sluga domniei meale Pârvul vatavul au

CU
 RY
— 278 —

RA
cumpărat zece vecini, anume, Stroișan și Izbră^a și Cotora și Șăr-
ban și Dobrea și Gonțea și Hințea și Semăn și Pârlog cu del-
nițile lor din Stoenești, drept zece mii aspre (bani) gata dela

LIB
Vlaicul; si încă au mai cumpărat Pârvul vatavul patru pământuri
în Stoenești pentru arat, iarășfi] dela Vlaicul drept 700 aspre gata
și după aceia Pârvul iarăș[i] au cumpărat un loc ce să numește
Pajiște dela Vlaicul în Stoenești, drept 100 aspre. Iar după aceia

TY
Pârvul au avut pâră înnaintea părintelui domniei meale Alexan­
dru V[oe]vod cu Turcea din Bogătești și așa îl pârea Turcea pe
Pârvul înnaintea părintelui domniei meale Alecsandru V[oe]vod

SI
ca să-j ei dintr’acei zece vecini trei, pentru că păria, cum că i-ar
fi dat Vlaico pre aceia lui de zestre ; și la acasta Vlaicul și Pâr­

R
vul au stat de față înaintea părintelui domniei meale Alexandru
V[oe]v[o]d cu Turcea; și așă s’au dat rămas Turcea din pravila
VE
înnaintea părintelui domniei meale ca un min^onos, că sânt cum­
părații] de Pârvul dela Vlaicul, toț[i] pe prețul de mai sus zis.
Iar după aceia iarăș au cumpărat Pârvul un vecin cu delnița,
NI
drept o mie aspre gata și poiana Șerbii drept 780 aspre gata și
trei pământuri dela mal, drept 900 aspre, și livadă supt mal,drept
885 aspre, și un pământ a lui Manea drept 400 aspre și iarăș
U

un pământ dela Coast—') Văcalov, drept 550 aspre și case cu

așăzare, drept una mie și o aspră, și o pădure anume Govae
AL

cu curătură, drept 300 aspre, și un loc de casă al Pilovului,

drept 100 aspre, și un pământ dela Cărpătorie, drept 200 aspre,
și un-vad de moară, d-au fost a Vlaicului, drept 300 aspre, și
TR

iaraș o pădure dela Ialovniță, Lignița lui Stroilă, drept 300 as­
pre. Aceste ocini de mai sus zise, ele au fost puse de demult
puse zălog; iar când s’au dat, atuneea Pârvul, li-au cumpărat pe
EN

aceste de mai sus zise ocini dela Micul, fiul Vlaicului, cu mai
sus arătatul preț și [i-au vândut Micul de a sa bună voe și cu
șttrr................ 2) dinaintea domniei meale. Și încă au mai ră­
/C

mas Vlaicul datoriu lui Pârvul cu 2807 aspre gata. Drept aceia
am dat și domnia mea lui Pârvul ca să-i fie lui aceste de mai sus
zise ocini de baștină, lui și fiilor lui și nepoților ș[i] strănepoți­
lor și de niminea nestrămutate, după hotărârea domniei meale.
SI

Și iată și marturi punem domnia mea pe jupânul Mitrea, marele

vorfnijc și pe jupânul Ivan, marele log[o]f[ăt] și Dumitru, ma­
IA

1) Loc rupt. 2) Loc nescris în acte.

CU
 R
— 279 —

RA
rele spat[a]r și pe Costantin vel vist[iernic] și pe Lazar marele
comis și pe Harvat marele stolnic și pe Gonțea vel pitar și pe
Danciul vel post, și pe ispravnicul Mitro vor[ni]c. Și am scris eu

LIB
Vâlcul mali diiac în catedralnăi oraș Bucureștilor, luna Mai în 2
zile, dela Adam pănă acum al curgătorului an 7089.
Io Mihnea v[oe]v[o]d domn țării Ungro-Vlahiei.
S’au tălmăcit de pe orighinalul

TY
sârbesc din cuvânt în cuvânt întocma
de mine, gios iscălitul.
iscălit : Hrisant vechil ot sv. monfastire]

SI
Golii. Eși.

R
70
VE
1583, Febr. 29 (f. 1.). Petru Vodă Șchiopul întărește moșii
cumpărate pe Bârlad și Boziana în satul Jigăliaru.
NI
Suret di pe ispisocu sărbăscă dela Petru voeuod din ulet
7091 Fev[ruarie] 29.
LU

Petăr voevod cu mila lui Dumnăzău, domnul țărăi Moldo­

vă’. Am dat și am întărit acestora și ficorilor lor a șese parte de
sat din Jigălianfi], parte Măriei și cu loc de moară în părăul Bâr­
RA

ladului și parte ei ce să va alegi în părăul Boziana ce șau cum­

părat dela Gliga, ficorul Mărienii și dela fratele ei Maxin și dela
Anna drept 110 galbeni tătărăști, ca să fie ei șl fidorilor ei ne­
NT

clătit și altul casă nu s[ă] mai amistice nici odat[ă] în veci peste
acastă carte a noastră. •
Miron Gafenco am scris di
CE

pe ispisocul cel vechi sărbăscă

v[ă] let 7249 Ghențarie] 25
/

71
SI

1584 (7092) Mai 30. Petru Vodă Șchiopul întărește moșia

IA

Crăeștii lui Luca, cumpărată dela Gliga.

U
 R
— 280 —

RA
Suret dela Petră voeuod, anul 7092, Mai 30.
5 SuV
Facim știre cu adastă carte a noastră, precum au venit îna­
intea noastră și înaintea tuturor boerilor noștri mari și mici slu­

LIB
ga noastră Gliga, fecorul Natasăei, nepot lui Mărușcin, de a lui
bună voe de nime silit nici asuprit, au vândut a sa moșie din
dresfă] de întăritură ce au avut moașa lui Marușca dela bătrânul
Petră vfoelvod din gum[ă]tate de sat din Drăgușeni din gos de

ITY
Poeni pe Bărlăzel ce să chiamă acum Crăeștii a patra parte, par­
tea de gos de cătră răsărit, aceaia au vândut-o slugii noastre Lu-
căi, drept trei sute zloți tătărăști și au plătit sluga noastră Luca
acei bani deplin ce scrie mai sus în mănile Gligăi, ficorul Na-

RS
tascăi, nepot lui Mărușcin înaintea noastră și înaintea boerilor
noștrj. Deci și noi văzind a lor bună învoială și plată deplin și
dela noi am dat și am întărit slugăi noastre Lucăi pe cea mai
VE
de sus zioă din gum[ă]tat[e] de sat de Drăgușeni din gos de
Poeni Bărlăzel ce se chiamă acum Crăeștii a patra parte, partea
din gos de cătră răsărit, ca să-i fie lui și dela noi ocină și uric
NI
cu tot venitul lui, și copiilor lui, nepoților și stră<nepo>-ților și a
tot niamul lui ce să va mai aleage mai de aproape, nerușuit nici odă-
LU

năoarăîn veaci. Iară hotarul acei gumatate de sat din Drăgușeni din
gos de Poeni pe Bărlăzel ce să chiamă acum Crăeștii ca să fie
a patra parte. Iar despre alte părți după hotarul cel veachiu, pe
unde au umblat din veachi. Pentru aceia credința domniei
RA

meale și a prea iubit fiul domniei meale Vlad vțoejvod și cre­

dința boerilor noștri dum[nealui] Vartic vel vornic de țara de
gos și dumfnealui] Ieremia vel vornic de țara de sus și
NT

dumțnealui] lurașcu pârcălabul de Hotin și dumțnealui] Budum,

pârcălabul de Niamț, dumțnealui] Petre, pârcălab de Roman și
dumțnealui] Bălica, portar de Suceavța] și dumfnealui] Brut pos-
tfelnic] . . . ') și dumțnealui] Spân vel comis și credința tutu­
CE

ror boerilor mari și mici.

Deci după a noastră viață, cine va fi domnă țării aceștiia,
să nu strice a noastră danie, ci mai vârtos să dea și să întă-
riască, de vreamfe] că-i iaste lui cumpărătură pre ai lui drepți
I/

bani. Și pentru mai marfe] credință și întăriri am poroncit du-

m[i]sale cinstitului și credincosului boeriului nostru Stroiciu vel
S
IA

1) Loc nescris în act.

CU
 R
— 281 —

RA
lo[go]f[ăt] să scrie și a noastră peceate pre aCastă carte să o
leage.
S’au tălmă<citZ> de Evloghie dascal l[ea]t 7264 ...')•

LIB
72

TY
1588 (7096) Iulie 18. Petru Vodă Șchiopul întărește învo­
iala făcută între m-rea Bistrița, Ciolpan ispravnic de Bacău, Pen-
teleiu mare vatav al Neamțului și sătenii din Giuțcani pentru

SI
hotare.

Suret dela Petru Vod[ă], din uelet 7096, Iul[le] 18.

R
Precum au venit înaint[e] noastră și înaintfe] tuturor boe-
VE
rilor noștri a Moldovi acelor mari și a mici rugătorii noștri dela
mănăstire Bistriță cu cartțe] dela sluga domnii mele Bașotă,
ce-au fost pivniceriu și așe au mărturisit cu sufletul său, cum
NI
au hotărât și cum s’au tocmit rugătorii noștri, ce s’au scris mai
sus, călugării dela mănăstiri Bistriți și cy sluga noastră Ciolpan
LU

ispravnec de Bacău și cu Penteleiu mare vatav al N[i]amțului și

cu toți sătenii din Giuțcani pentru orecari hotară ce este între
dânșâi de pricină, iar sluga noastră Bașotță] le-au hotărât și
e-[au] tocmit pe dânșii și le-[a]u pus lor stâlpi de cătră Băde-
RA

știi lui Ciolpan ș[i] de cătră Giuțcani, începăndu-să hotarul din

Bistriții pe malul Bistriții pintre hotarul Lățcanilor și a Bude-
știlor și de acolo drept pe hotarul cel vechțiu] păn[ă] în fântâna
NT

ce sacă și de acolo până în margine dumbrăvii într’un stejaru

ce est[e] buoră făcut, și de acolo pin dumbravță] pe vârvul dia-
lului, din sus dil[a] curătura lui Avram pintre hotarul Lețcani-
Ior ș’a Budeștilor păn[ă] la dialul Lățcanilor ș[i] părăul în sus
CE

pănă la moara Mogăi, și deacolo pe drumuțl] moarii spre răsă­

rit pe vărvul dia[lu]lui, la gura drumului și acolo au pus stălpu
și de acolo pin dumbravță], prin mijloc dumbrăvii la marginea
drumului, und[e] am pus stălpă și întru’n ștejaru und[e] am făcut
/

buorul și de acolo la cele trii movile și de acolo păn[ă] în

SI

fântâna Davidoai iațrjăș am făcut buoară într’un fagă și de a-

IA

1) Loc rupt în act.

U
 R
282

RA
colo în părăul petros. Acesta e§te tot hotarul și noi văzind măr­
turie și tocmela lui Bașotfă] ce-au fost pivnicer ș’altor megi'eșți]
din prin pregur ș[i] noi așijdere ș[i] dela noi le-[a]m dat ș[i]

LIB
le-[a]m întărit acele hotară ce s’au zis mai sus, ca să li fie loră
ocină și cu tot venit și alți să nu s[e] amestece pistțe] carte
noastră.
Dosar No. 3986, f. 219, Tr. 1764, Opis 2013).

TY
73

SI
7096 (zapis). Nicoară, soltuzul de Bae cu martori dă zapis

ER
că m-rea Râșca a cumpărat ’/2 moșie din Poeni a feciorului lui
Ion Martin și dela sora lui Ștefan din alte jumătăți jumătate
de loc.
IV
Suret scos rumănește de pe o mărturie al lui Nicoară din
vleat 7096.
UN

Adecă eu Nicoară șoltuzul cu doisprăzece părgari dela

Baae cătră acasta dăm știre cu acestu zapis al nostru, că iată au
venit înainte noastră fedorul lui Ion Martin și au văndutu a sa
AL

dreaptă moșie, jumătati de loc de Poeni ce săntu între movile

și între Sireatiul cel vechiu și între Sireatiul cel nou, dreptu
noao zăci zloți, ca să-i fie acel loc de moară și cu loc de pod,
TR

așijderea și sora lui Ștefan ce-i zicu fratele, au vândut dintr’alte

jumătăți jumătate de loc dreptu patruzeci de zloți sfinții mănăs­
tiri de la Râșca lui Isaac egumenului și tuturor părinților călu­
EN

gări de nimine siliți, nici asupriți, ci de a lor bună voe. Pentru

aceia și noi acești de mai sus scrișți] șoltuzi, precum am văzut
acastă tocmeală între dânșii și plată deplin, noazeci de zloți și
iarăș[i] patruzeci de zloți și noi încă am făcut acestu zapis la
/C

măna lor și am pus și peceatea orașului pre acestu zapis ca să

săsăcrează. Pentru aceaia dăm în știre din preună cu toți mărturii
ce sănt oameni anume Cărstiian din Boțăști și Simeon din Roș-
SI

cani și Drăgoil din Brălești și Vascan din Hărmănești și popa

ottam și Toader din Pășcani și Andreica de acolo și Ionașco
tij de acolo și Lazor de acolo.
IA

S’au tălmăcit de pe sărbie rumăneaște zapisul acesta de

CU
 R
— 283 —

RA
Procopie, dascălul ot mitropolie în cursul anilor l[eat] 7273
Mart 20.
Arh. Stat., Iași, documente necatalogate.

LIB
74

ITY
1594 (7103) Sept. 4, Bălotești (zapis). Ileana comisoaia etc.
vinde '/a sat Todirești lui Dabija fost pârcălab.

Adecfă] eu Ileana comisoia mătușfa] lui Toderașcu pitar și

RS
cu fratel[e] meu Vas[i]lie Boboc și nepoții lor cu Anghelina și
eu Lola și cu Măriia, fata Iul Obreajță] Țigan și Condrea, ne­
potul lui Țigan, de nim[e] nevoiți, nici siliți, ce de a noastră
VE
bun[ă] voe am văndutu gum[ă]tate de sat din Todirești, partea
din gos ce iaste pre apa Șiretului în ținutul Agudului și am
văndutu Dabijei ce au fost pârcălab, derepțt] 70 ugh[i], ban[i]
gata, ca s[ă] hie lui direptă ocință] și moșie, din cămpu și din
NI
pădure și dintr'apță] și din sileaștea satului și din tot venitul,
cât i să va aleagi lui și ficorilor lui ce va avea. Și într'acestă
LU

tocmalță] au fost Vas[i]lie Crucean de Ionășești și Haret de Că-

limănești, Dumitrașcu tam, Simon de Dăn[ă]ești și Iosip tam și
popa Dumitru ot Ruginești i popa M[i[hai ot Păunești și David
dela Boul și Pealeș de Turburțea] și Necula de Ionășești și a[lți]
A

oameni buni din pregur megiia. Deci dea<Ccă>> am văzut și noi

TR

făcăndu acestă tocmal[ă] și dereaptă plată, noi încă am făcut

acestu scrisore a noastră și am și iscălitu și ne-am pus și pe-
cețile, ca s[ă] hie de credințe, ca sță] știe.
EN

Pis u Bălotești, v[ă]l[ea]t 7103, Sep[tc^m\^iieț 4.

Peceți inelare
pop[a] Mihai
popa Dumitru
/C

Az Necula iscal
Arh. Stat, Iași, documente necatalogate.
SI

75
IA

1598 (7106) lan. 5 (zapis). Arsenie din Albești etc. vând

partea lor de moșie din Stănigești lui Gavril ot Rus.
CU
 R
— 284 —

RA
Adecă eu Arsăniia din Albești și cu vărul mieu, cu Pricopi,
nepoțț.i] lui Stănici și cu Tudora Istrătoai și cu fetili Tudorii,
cu Zanhira și Mariia, strănepoatili lui Stănici, scriim și mărturi-

LIB
săm noi în cest zapis al nostru, cum noi, de bună voia noastră,
de nimi sălițfi], nici nevoițfi, am vândut a noastră diriaptă ocină
și moșie din sat din Stănigești, pi apa Ezărului, a triia parti de
sat, ci ești cu partia lui Vas<Că^>li Vasluianului, ci este un bă­

TY
trân, ci să cheamă Ciuhul. Adastă parte de ocină o am vândut
noi lui Gavril sân Grîgoraș ot Rus cu tot vinitul, cu vatra sa­
tului și cu pământuri în țarină și cu................. di fân și cu vad

SI
di moară și din păduri cu săpături și cu loc . de prisacă și cu
tot vinitul, ci să va vini, o am vândut lui Gavril și femei lui
Gavril, Todosăii, dirept cinzăci di lei bătuțți], ca să fii lor diriaptă

ER
ocină și moșii și cuconil[o]r și nepoțil[o]r și strănepoțăl[o]r, în
veci, nerăscumpărată. Și i-am făcut și zapis dinaintia a oamini
buni pănă 'și va faci și dires domnesc. Și aciastă tocmală și
IV
cumpărătură s’au făcut dinnaintia preotul[u]i Pavăl ot Cocuba și
a lui Neculai Croitoriu și a lui Iosăp ot Onești ș[i] a lui Ioan
UN

săn Mechere ot Cărstești și Ursul Călugărul ot Gălțăști și Co-

standin săn Simion ot Dragomirești și Isac săn Andrei ot Gher-
ghești și Bălan oftam și Petria ottam și Ioan săn Căzacul ot
Ghercești (?) Deci noi acești oamini buni ci mai sus scriim, văzând
AL

de bună voi tocmcmală și diplin plată, ni-am pus și pecețăli ca

să fii de credință. Veliat 7106 (1598).
Misiț[a] Ghen[a]r 5 dne.
TR

1598 Ghenar 5

Popa Pavăl -p Neculai -p Iosăp -p Ioan -p Costandin

EN

+ Ursul -p Isac -p Bălan -p Ioan -p Petre.

(L. p.)
/C

S’au poslăduit
Costandin Leondari sulger Iordachi Canta
log[o]f[ă]t
SI

Poslăduit. Pocoiul dela velet așa să află și în condică.

IA
CU
 R
— 285 —

RA
76

7094 (1585). Dec. 1 Iași. Petru Vodă Șchiopul dăruește

LIB
m-rii Galata o prisacă la Bohotin.

Tălmăcire de pe uric vechiu sărbăsc dela Petru V[oe]vod

din leat 7094, Dech[em]u[rie] 1. Scrisă în Eși de Băiseanul.

ITY
Petru V[oe]vod, cu mila lui Dfujmnezeu, domnu țărăi Mol-
dovii. Iată domnia noastră am dat și am miluit pe sfânta rugă-
toarea noastră ce să numești mănăstirea Galata, undi ești hra­

RS
mul Innalțârii a D[o]mnului D[u]mnezeului și Măntuitoriului no­
stru Iisfus] Hr[i]s[tos] cu un loc de prisacă la Bohotin ; iar ho­
tarul mai sus arătatului loc de prisacă să-i fie, pe unde au ho­
tărât sluga noastră, credinCosul Gavrilaș biv pârcălab, începând
VE
dela gura Trestienii, drept la mijlocul poenii pără, undi ești • o
piiatră, și de acolo drept prin mijlocul poenii în sus pănă în
fund și de acolo prin pădure pănă în valea Trestienii, și de a­
NI
colo Trestiana în gos până în gura Trestienii. Atâta ești tot ho­
tarul acel prisăci, de undi s’au început dintăiu, ca să-i fie sfinții
LU

mănăstiri cu tot venit nestrămutat nic odinioară în vecii vecilor.

Iar cine să va ispiti a rumpi și a strica daniia și miluirea noa­
stră, acela să fie proclet și treclet de D[o]mnul D[u]mnezeu, cel
d-au făcut ceriul și pământul și de Prea curata Maica Sa și de
A

toți sfinții care din veci au plăcut lui Dfujmnezeu și să aibă îm­
TR

părtășire cu Iuda și cu trecletul Ariia și cu alți necredin^oși ji­

dovi <-au strigat asupra lui Hrfistos]. Singile lui asupra lor și a­
supra copiilor lor cari ești și va fi. însuși D[o]mnul au zis.
EN

(L. p. gfoslpod)
Sau tălmăcit de biv vel pit[ar] în Iași,
la 1808, lunii 26.
/C

Suretul acesta, cercetându-se de mime și posledindu-se din

cuvânt în cuvânt cu ispisocul cel vechiu și aflându-1 întocma,
l-am adeverit, la anul 1808 Oct[om]v[rie] 7.
SI

P[a]v[e]l Debrfici] cluc[e]r

Dosar No. 4062, f. 46, Transport 1769, Opis. 2013.
IA
CU
 Y
AR
— 286 —

77

R
1587 Ian. 17. Petru Vodă Șchiopul întărește vânzarea unei

LIB
pătrimi din satul Lălești, numit Posadnicii, făcută de Mărica, so­
ția lui Dragsin pârcălab, cătră nepoata sa Anghelina, soția pos­
telnicului Oprea.

TY
Tălmăcire di pe ispisoc vechili sărbăsc de la Domnul Pe­
tru V[oe]v[o]d din velet 7095 Ghenfarie] 17. Scris de Dumitru.

Noi Petru V[oe]v[o I d cu mila lui Dumnezău, domn țării

SI
Moldovii. Adică au venit înnainte noastră și înnainte a tutu­
ror ai noștri moldovenești boeri a mari și a mici Mărica,

ER
gupăniasa lui Dragsin pârcălabul, fiica dum[i]s[ale] Hrănii vor-
[ni]c, nepoată de fii Anghelinii strănepoată Costii Posadnic, pre-
strănepoată lui Fedor și a lui Stan Posadnicul, de a ei bună
IV
voe de nime nevoită, nic silită ș'au vândut a ei dreaptă moșie
din dresă vechi de danie și de întăritură, ce au avut moșul ei
UN

dela bătrânul Alexandru și ' dela Ilieș și Ștefan V[oe]v[o]d a

patra parte din sat din Lălești, ci să chiamă acum Posadnicii,
parte din mijloc, ce pe din gos, ce iaste pe Jijie și cu loc de
moară, care ace parte de moșie i-au fost schimbătură mamii ei,
giupănesii Hrănii și nepoatii ei, Tudosii, iar nepoată de fiiu
AL

Costii Posadnicu, strănepoata lui Fedor și lui Stan Posadnic,

pentru parte ei dela Zorilă; acsta au vândut-o nepoatii sale An­
TR

ghelinii, giupănesii dum[i]s[aloj Opîii postfelnic] drept 500 zloți

tătărăști și i-au plătit deplin denainte noastră, și noi dacă am
văzut a lor de bună voe tocmală și deplin plată, așijdere și dela
noi am dat și am întărit Anghelinii, gupănesii dum[i]s[ale] Opri
N

postțelnic] pe ace mai sus numită parte de ocnă, ca să-i fie și

CE

dela noi uric și moșie cu tot venitul. Drept aceia altul să nu să

amestice înnainte aceștii cărți a noastre.
Locul peceți
Stroiă vel log[o]f[a]t.
/

Arhivele Statului Iași, documente necatalogate.

SI

78
IA

1587 (7095), Martie 13. Petru Vodă Șchiopul întărește lui

CU
 R
— 287 —

RA
Gavrilaș pisar stăpânirea asupra satului Băndești și două coturi,
zise Tulburești, moșii cumpărate dela Pătrașcan etc.

LIB
Saret dela Petra V[oeju[o]d l\ea\t 7095, Mart. 13.

Facim înștiințare, precum au vinit înnaintea noastră și în­

nainte tuturor boeril[o]r noștri sluga noastră Pătrășcan și frațăi

TY
lui Grigorii și Romașcu și surorile lor, Ilinca, Varvara și Tecla,
ficorii lui Albotă, nepoț[i] Drăgălinii, strănepoții] Băndii spatfar],
di nimini sălițfi] și-au vândut a lor dreaptă ocină și moșii, un

SI
sat piști Prut, anumi Băndești și dou coturi din sus di Băn­
dești cari acum să număsc Tulburești din diresfă] de întăritură,
ci au avut moșul lor Băndia spat[a]r dila bătrânnl Ștefan V[oe]-

ER
v[o]d și diresță] de întăritură ci au avut moașa l[o]r Drăgălina
ot Alicsandru V[oe]v[o]d, acelea au vândut credincioasăi slugii
noastre lui Gavrilaș pisar, drept nou șuti zloțl.i] tătărești, cari
IV
bani acei di mai sus scrișfi] 900 zloțiți] i-au dat Gavrilaș toții]
diplin în mânule cel[o]r di mai sus scrișfi] și înaintea noastră
UN

si înainte a tot sfatul nostru și iarăși... vinit înnainte noastră și

înnainte boeril[o]r noastre sluga noastră Grozav Zubco vatav și
Irimia Zubco diiac și fratili lor Drufina și surorile lor Nasta-
săia si Marica, ficori lui Grozav, strănipoț[i] Băndii spat[a]r, di
AL

nimine săli][i], nici asuprițfi] ș’au vândut a lor dreptă ocină din
diresfă] de întăritură ci-au ' avut strămoșul lor Băridia spat[a]r di
la bătrânul Ștefan V[oe]v[od, din dres[e] tij de întăritură £-au a­
TR

vut maica l[o]r Grozava di la Alixandru V[oe]v[o]d, o săliști a-

numi (pereia cari acum să număsc Bereștiilși un cu merei
și pomăt piști Prut, aceia au vândut slugii noastre lui Gavrilaș
pisar, drept trii șuti zloț[i] tătărești, cari bani toții] diplin i-au
EN

dat Gavrilaș în mânule cel[o]r di mai sus scrișfi]. Deci și noi

văzând a lor bună învoială și tocmală și plată diplin, așijdiria
și dila noi i-am dat și i-am întărit slugii noastre lui Gavrilaș pi­
/C

sarul pre aceli di mai sus zăsă ocini, ca să-i fii lui ocină și cum­
părătură cu tot vinitul și altul .ca să nu să amestici piști cartia
noastră gospod velei.
SI

Dosar. No. 70, Transport 1765, Opis. 2914. f. 733,

IA
CU
 R
— 288

RA
79

1587 (7095) Iulie 25. Țuțora. Petru Vodă Șchiopul întărește

LIB
lui Toader diacul stăpânire asupra părții de moșie din satul Po­
sadnicii, cumpărată dela frate-său Onciul, fiul Iui Veveriță.

Tălmăcire di pe liric vechiu sirbăsc de la domnul Petru

V[oe]u[o]d din uelet 7095 Iuli 25 scris în Țuțora de Roșea.

TY
Noi Petru V[oe]v[old cu mila lui Dumnezău domn țării
Moldovvii. Iată au venit înnainte noastră și înnainte tuturor bo­

SI
erilor noștri Oncul, fiiul lui Veveriță, de a lui bună voe, de
nimine nevoit, nic[i] silit și au vândut a sa driaptă parte de mo­

ER
șie, toată parte sa ce să va alegi din sat din Posadnicfi] ce iaste
pe Jijie, pe aceeș au văndut-o fratelui său, lui Toader diiacu,
drept 95 zloți tătărești; și sculându-să sluga noastră Toader di-
IV
iacul, au plătit deplin toți acei bani de mai sus scriș[il. 95 zloți
în mâinile fratelui său lui Onciul denainte noastră și denainte
boerilor noștri. De£ noi văzind între dânșii a lor de bună voe
UN

tocmală și plată deplini, noi așijdere și de la noi am dat și am

întărit slugii noastre lui Toader diiacul pe ace de mai sus nu­
mită parte de moșie din sat din Posadnicfi] ce să va alegi, par­
te fratelui său Ondului, ca să-i fie lui și de la noi ocină și cum­
AL

părătură cu tot venitul și altul să nu să amestice înnainte a-

ceștii cărți a noastre.
Domnul au poruncit.
TR

Locul peceții
Stroicți vel log[o f]ă]t au învățat și au scris
Arhivele Statului Iași, documente necatalogaet.
EN

80
/C

Fără dată și loc. Scrisoare a lui Toma vatavul și oameni

bătrâni cătră Stroici vellogofăt în care arată că urmând cărții
gospod adusă de Borălian diac au hotărnicit satul Briceni din
SI

țin. Hotin.
IA

Tălmăcire di pi mărturie hotarnică vechi sărbască, cari

undi iaste scrisă sau de cine și din ci veleat, nu să arată.
CU
 R
. — 289 —

RA
Părintilui nostru celui bun și după Dfujmnezău cu multă
nădejdi, dumi[ta] Stroici vel log(o]f[ă]t să primești plecată în­
chinăciuni de la cei mai de pi urmă făi') ai d[umital]e, dela

LIB
Toma vatavul și de la toț[i] oamenii bătrâni, dela Iurșa și Ma-
cotic și Irimie și Alexa și Onetii și Obrejăi și dela alță oameni
buni, cu acasta dăm de știre dumiftale] ca unui părinți a nostru,
pentru că au venit la noi Petreman Borălian diiac cu o carte

ITY
luminată gfosjpod, ca să mergim să lepădăm niști stâlpi, ci-au
fost pușfi] în satul Brltcanăi
)
* ) și să
di Nicoară biv.............. 3*
rădicăm stălpăi, păn undi au fost hotarul în zilili celi vechi, pi
undi au hotărât Tăutul biv vel log[o]făt. După aceia noi ni-am

RS
dus și am pus stăipi tot pin sămnili acele, precum am văzut cu
sufletili noastri din zilili vechi și, începăndu-să hotarul acelui sat
pi din gos di heleșteu vechi, pi cari l’au fost făcut Savva în
VE
zilili lui Arburi, undi să numești Vadul di piiatră, pe din gos di
satul Britcenii, undi iaste acum în hotarul adnei cărțălor
)
* și di
acolo la o movilă mari anume............. 5) liu , tind e iaste stălp
pus de Tăutul și de acolo piști vârful văii Soloniț, în drum,
NI
într’un stălp de piiatră, și de acolo drumul pân la movila ce
mari, în dumbravă, ce să numești Războina, apoi drumul Văs-
U

căuțilfor] în sus până la o vale și părău în sus în margine dum­

brăvii de cătră hotaru[l] Hrimancăuțil[o]r, în vârful dealului Vilăi,
AL

într’un stălp de piiatră și di acolo drept piști Vilie, într’alt stâlp,

lângă prisaca lui Ivașc din Hrimăncăuți, din dumbravă, din ca­
pătul țarinil[o]r pi lăngă dumbravă în sus, pi amăndoă părțile
TR

' podețului și păn în capătul unui heleșteu, ci iasti pi podeț și

di acolo podișul în sus păn la un pod ce-au fost, și di acolo
drumul cel vechi, și di acolo păn la însuș un bour, ci iaste pus
EN

într’un stejar și di acolo prin vârful văii Cerliniei drumul Rosa-

șanilfojr la vali, păn în margine dumbrăvii în gos, undi să des-
părțăsc drumurile și mergi unul cătră Mihalcăuț[i] și altul la
vadul de piiatră în Vilie și apoi printri drumuri drept până în
/C

vârful delului Vilăi în stâlpul cel de piiatră ce iaste pus de Tău­

tul de cătră hotarul Mihalcăuțil[o]r și de acolo drept în vale,
într’un stâlp de piiatră iarăș pi din gos de heleșteu cel vechi,
SI

de undi să începi hotarul. Așa dăm de știre dumiftale]. Dum-

IA

1) De sigur «fii». 2) Exact: «Britcenii» , 3) In traducere este scris

«lipsă». 4) Desigur «Adâncăuților». 5) Loc rupt.
19-1
CU
 RY
— 290 — .

RA
[neatja vei face cum te a învăța D[u]mnezău și Dțujmnezău mi­
lostivul să-ț[i] de smerenii și sănătati și zili buni întru Hrțistos],
amin.

LIB
L. P. L. P.
Din limba sârbească s’au tălmăcit în Iaș[i] la 1806, Iuli 31.
di Ioan stol[ni]c, biv vel pah[a]r[nic].
Dosar No. 4, f. 196, Tr. 1765, opis 2104.

ITY
81

RS
Fără dată și loc. Constantin Movilă, domnul Moldovii, res-
titue lui Toader sulgerul satul Măcicăuți.
VE
Suret dela Costandin Movilă Voevod.
Precum au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boe-
rilor noștri a Moldovii. Credincioasă sluga noastră Toader sul­
NI

gerul și ni s’au jeluit cu mare jalobă, zicând că mai înainte vre­

me i-au luat între sfinți răposatui (odihnitul) părintele domniei
LU

mele Ieremia Voevod un sat ce se numește Măcicăuți, ce-i este

lui driaptă ocină și moșie și l-au dat supt ascultarea Movilăului
și drept acest sat i va da aiurea alt sat și apoi nu i-au dat nici un
sat drept acel sat a lui. Drept aceea domnia mea și cu tot sfa­
RA

tul nostru văzând jaloba lui atâta de mare și știind că este driap­
tă ocină a lui, ni-am milostivit și iam dat acel sat iarăși înna-
poi, pentru ca să-i fie lui și dela noi cu tot venitul, precum i-au
NT

fost și din veac ocină și moșie și nime nici odinioară în veci

să nu aibă a-1 învălui pentru moșie lui împotriva cărții noastre
aceștia. „
CE

însuși domnul au poruncit.

In ispisocul cel adivarat este iscălit însuși domnul iscălit
cu mâna sa.
Costandin Movila Voevod
/

Ureche vel vornic

SI

De pe sârbbie pe limba moldovenească a tălmăcit la anul

1805, Octomvrie 13.
IA

Arh. Stat. Iași, documente necatalogate.

CU
 AR
— 291 —

82

R
1606 (7114), Ianuarie 20. Teodosie Barbovschi, mitropolitul

LIB
Moldovei, cu întreg soborul episcopilor moldoveni aprobă ca
Ana, soția răposatului boer Ioan Golia, dimpreună cu fiul ei mai
mare, Mihail, să închine m-rii Vatoped, m-rea ridicată și înzes­
trată de răposatul ei soț în Iași.

ITY
Cu mila lui D-zeu Teodosii Barbovschi, Mitropolitul Sucevei,
și Agaton, Episcopulu Romanului, și Ion, Episcopul Rădăuțului, și
Filotei, Episcopul Hușului, scriem și facem știut prin acest act sub­

S
scris de noi, că mai înainte de această vreme, au venit înaintea noas­
tră Kneaghina Ana, soția răposatului boeri Ioan Golii ce-au fost

ER
logofăt mare, cu fiul ei Mihail, și de a lor bună voe, de nime
siliți, au dat și au închinat a lor sfântă biserică ce este de dân­
șii zidită în orașul Eșii, și care să cinstește cu hramul Innălțării
IV
Domnului Dumnezeului și Măntuitoriului nostru Isus Hristos, cu
argintării, cu veșminte și cu toate cărțile bisericești și cu toate
casăle, satile și viile ei, așa feliu au închinat-o înpărăteștii sfinte
UN

monastiri numită Vatopedu de la sf. Munte Atonulu și la totu

soborul petrecători acolo pentru sufletul sus zisului boeri răpo­
satului ei soți și pentru sufletulu ei și a fiiloru ei și spre odihna
tuturor creștinilor mergători la sfântul Kinoviu precum în însuși
L

hrisovul de rânduire ei se arată, ca să le fie lor această sfântă

RA

biserică cu tot venitul ei nerășluită nici odinioară în veci; dar

și Sf.-Lor asăminea să să îngrijască pentru sufletile lor făcăn-
du-le căte o pomenite mare din an în an după așăzământul bi-
NT

săricesc și scriindu-i în sfântul pomelnic acel mare, să să po­

menească de o potrivă împreună cu ceilanți sfinți ctitori cât va
fi sfânta biserică; și câtă vreme va fi ea în vieață și fiul ei, nime,
nime din nepoți sau din rudile ei, nici din clerici, nici din boeri
CE

să n’aibă a să amesteca la această sfântă biserică și nici vreo

supărare să le facă, iar după petrecirea sa și s’ar mântui din a­
ceasta de aice, unde D-zeu ar vroi, cine s’ar cerca a strica dania
si miluirea ei care este închinată sus zisei sfinte lavre, unul ca
I/

acela să fie Anatema și neiertat de Domnul Dumnezeu făcăto-

riul Ceriului și al pământului și de cei 12 întăi Apostoli și de
S
IA

1) La începutul documentului, la stânga e într'un patrat scris: «Pe­

cetea Sfântului Gheorghii Teodosii mitropolitul».
CU
 R
— 292

RA
cei 318 sfinți părinți din Nichea și de toți sfinții ce au bine
plăcută lui D-zeu din vecu și de noi neiertat și sub blăstămu
să fie și să aibă neadormit protivnic pe maica lui Emanuil. Deci

LIB
pentru mai buna lor întărire am lipit și pecețile noastre pe a­
cest act al nostru.
S’au scris în anul 7114, Ghenar 20 zile.
d
Ioan f al Moldovei v v

TY
Pecetea Arepiscopului Romanului.
Pecetea sf. Nicolai, Episcopii Rădăuțului.

SI
Pecetea Sf-lor Apostftoli] . Petru și Pavel,
Episcopii de Huși
Ana

R
Dosar No. 49, Tr. 1764, Opis. 2013, f. 76.
VE
NI
83

1631 (7139), Iulie 25. Agiud (orig. rom.) Stan voiut cu 12

LU

pârgari și megieși dau zapis, că Vasile Boboc din • satul Dom­

nești și-a vândut lui Dabija staroste moșia sa dtn acest sat.
RA

Se ubo mi Stan voiut i 12 prăgari ot tră[g] Ajudscomu i

inih mnoghi slughi g[os]p[u]d[a]răschiih ocrfăjstă megiia(ș)[i]i-
mea Arvat biv armaș i Gligorie Susanul i Iurașco diiac i Vas[i]-
lie Băgea diiac i Ploscuțan diiac, adecă au venit naintia noastră
NT

Vas[i]lie Boboc, fecorul lui Țigan din sat din Domnești, de nime
nevoit, nice asuprit, ce de bună voia lui și au vândut a saa di-
reaptă ocină și moșie din sat din Domnești, din partea de gos,
CE

din frunte doao pământuri și din tot locul, căt să va aleage par­
tea lui, din cămpu, din pădure, din pomeate, dintr’apă și din va-
traa satului, aceaia au vândut priatinului nostru Dabijei Staros-
tiea derept trei boi buni și doo vaci și treizâci de galbeni, bani
/

buni, deci noi văzindu de bună voia' lor tocmală și deplin[ă] pla­
SI

tă, făcut-am priiatinului nostru Dabijei starostei a[c]est zapis pre

acea parte de ocin[ă] din sat din Domnești ce sint pre Sireat în
IA

ținutul Agudiului, ca să-i fie de credință și de mărturie și pre

CU
 R
293 —

RA
mai mar[e] întăritură pus-am pecetea orașului și ale noastre pe-
ceți și iscălituri. Că semu istinomu listu znatis.

LIB
Pis u Ajud v[ă]l[ea]t 7139 Iuli 25
Urmează Iscălituri (Locul pecetii târgului
Trei peceți inelare Ajud, care ef. ștearsă).
Az Lucod uricar pisah

TY
Iscăliți: Iurasco iscal., Ploscuțan, V[a]silie...
Arh. Stat. Iași, documente necatalogate.

SI
84

ER
1661 (7169) Iulie 1 Iași. (Original în românește). Ștefăniță
Vodă Lupu întărește Căzacului Cizmariu ocina de dania ■ făcută
acestuia de Costanda în Vărzărești.
IV
Noi Ștefan Vasilie Voevod Bojiiu mi[lo]stiiu g[os]p[o]dară
UN

zemli Moldavscoiu dat-am cartea domniei meale Căzacului Ciz-

mariului, ca să fie taari și putiarnic cu cartea domniei meale a
ținea și a opri a lui driaptă ocină și danie ce are dela Co­
standa, toată partea Costandii din saatu d<in> <VVă>rzărești
AL

din vinitul ce va hi; iar de va avea • cineva nescai drease . . . .

aicea la domnia mea să le aducfă] și să stea de fațfă].
Saam g[os]p[ojd[i]nă velial.
TR

U las V[ă]l[ea]t 7169 Iul [ie] 1

(L. p. domnești)
Vel log[o]f[ă]t uc[il]
EN

Arh. Stat, lași, documente necatalogate. *

/C

85

1671 (7179), Ian. 24. Mărturia boerilor (ale căror nume nu

le dă documentul), că Doamna Catrina, soția răposatului Dabija
SI

Voevod, le-a arătat zapisul prin care a cumpărat dela Nastasia

Bârladenița, dela popa Dumitrașco Caber etc., nepoți și străne­
IA

poți lui Iurașco Marițanul log. ocina moștenită dela acesta din
satul Viltolți, în ținutul Chigheciului.
U
 AR
294 —

Copie întocmai scoasă di pe zapisvl ce este trecut în condică,

IBR
din anul 7179, G'ienari în 24.

Se ubo mi (numili boerilor) scrim și mărturisim cu acestal

nostru adevărat zapis, cum au arătat înnainte noastră Mărie Sa

YL
Doamna Catrina răposatului Dabija V[oe]v[o]d, un zapis de cum­
părătură dela mâna Nastasiei Bărlădenița și dela măna popii lui
Dumitrașco Caber, nepoții lui Iurașco Mărițanul logofăt și dela
alți frați ai lor și veri care sănt nepoți și strănepoți lui Iurașco

SIT
logofăt, făcut denainte a mulți boeri și oameni buni, așa scriind
și mărturisind într’acel zapis, cum Nastasie Bărlădenița și cu popa
Dumitrașco Caber și cu alți frați și veri ai lor, cu toții care sănt

R
nepoți și strănepoți lui Iurașco Mărițanul, au vândut a lor dria-
ptă ocină și moșie ce au avut dela unchiul lor și moșul lor Iu­
VE
rașco logofăt din uric de cumpărătură ce au avut dela Eremie
Moghila Voevod- din sat din Viltolți ce sânt pe Prut în ținutul.
Chigheciului și dintr’un loc de pustie ce este între gura Sacii și
NI
între săliște lui Mihai într’acel ținut din sat din Viltolți și între
Coșiești, care sănt la ținutul Fălciiului.
Arh. Stat. Iași, documente necatalogate.
LU

86
RA

Opis din 18 Dec. 1841 de documentele moșiei Bricenii din

țin. Hotinului.
NT

Opis de documenturile moșiți] Bricenii dela țănut Ho­

tinului oblastul Beserabii pe cari moșiți] ești târg și mahala
și s’au dat zăstre duruți]sțale] Roxandra Saburou născută Roz-
nouano.
CE

Eșii, 18 Dechemvțrie] 1841

Uric dela Petru V[oe]v[o]d din let 7085, Noemvțrie] 14,

scris sârbești pentru satul Adnecâuții de pe Vilie dela țănut Ho­
I/

tinului ce l-au vândut log[ojf[ă]t[ului Gavriil lui Manoil Pilipovschi.

— Asămine uric sârbesc dela Petru V[oe]v[o]d din let 7084
IAS

Avg[u]st 7 pentru satul Adnecâuții de pe Vilie dela țănut Hoti­

nului, ce l-au vândut Ana a lui Toad[e]r Bucoțca cu niamurile ei
lui Gavriil tretii log[o]f[ă]t.
U
 AR
— 295 —

— Asămine uric sârbescu din let 7097, Apr. 31, pentru 400

R
zloți ce au întors diacul Pilipovschi lui Borălianul Diacul pen­
tru cumpărătura satului Bricenii.

LIB
— Asămine uric sărbescu din let 7097 Maiu 1 pentru o
săliște di Căuții ci să numești Bricenii dela țăn[u]t Hotinului pe
Vilie, ce acel domn au miluit pe Petriman diiacul pentru șasă
cai ce i-au dat.

ITY
— Asămine uric sârbescu din let 7097 Maiu 2, pentru o
bucată de pământ, numit vadul de Piatră, în sus pe Vilie ci l-au
luat dela Simion Pilipovschii și l-au dat diacului Petriman.
— Mărturie sărbască a lui Stroic vel log[o]f[ă]t, Ieremiavel

RS
Vor[ni]c și Gavrilaș log[o]f[ă]t din let 7097, Iunie 28 pentru în­
voiala săvârșită între Petriman Diacul și Pilipovschi pentru un
vecin și o casă din Briceni.
VE
— Uric • sărbescu dela Aron V[oe]v[o]da din let 7100,
Fev[ruarie], 3, pentru satul Adnecăuții, ce să numește Bricenii
de la țăn[u]t Hotinului pe care l-au luat dela Petriman Borălia­
NI
nul și l-au dat Giupânesei lui Pilipovschi și tuturor fiil[o]r ei
pentru că Petriman la vade n’au întors banii hotărâți după giu-
decată.
LU

— Uric sărbescu dela Gaspar V[oe]v[o]d din let 7128, luli

21 prin care întărești lui Simion Pilipovschi stăpânire satului
Adnecăuțăi numită Bricenii.
— Uric moldovinesc dela Vasile V[oe]v[o]d din let 7150,
RA

Mart 15 prin care întărești stăpânire lui Costandin Stârce pâr­

călab, pe moșie Bricenii.
— Ispisoc sărbescu dela Vasile V[oe]v[o]d din let 7154, luni
NT

28, prin care întărești lui Cost[andin] Stărce Pârcălabul de Ho-

tin, stăpânire pe o a patra parte din moșie Bricenii c’au cumpă­
rat-o dela Dumitru Barbovschi.
CE

— Zapisul lui Dumitru Barbovschi și a giupânesei lui din

let 7155, Mart 12 prin care vinde o a patra parte din satul Bri­
cenii pe apa Vilii lui Constandin Stârce, pârcălabul de Hotin.
— Suret, sârbesc dela Vasile Vodă din let 7156 prin care
I/

întărești stăpânire lui Costandin Slârce pe o a patra parte din

satul Bricenii ce au cumpărat-o dela Neculai Selitrariul și pe o
S

altă a patra parte din Briceni cumpărată dela Dumitrașcu Bar­

bovschi. „
IA

— Zapisul lui Neculai Selitrariul din let _ 7156, Iuli 6, prin

U
 R
— 296 —

RA
care vinde lui Cost[andin] Stărce o a patra parte din satul Bri-
cenii.
— învoiala loanii Comâla din let 7163, Oc[tom]v[rie] 10,

LIB
săvârșită cu Miron Stârce pentru apa dela moară.
— Zapisul lui Miron Stârce din let 7183, Maiu 1, prin
care vinde lui Prodan Drăgășăseul sat întreg Bricenii dela țănut
Hotinului drept una mii lei.
— Zapisul stol[ni]c[ului] Toad[e]r sin Nacul și a solii lui

ITY
din let 7201, Septfemvrie] 4, prin care vinde marelui Vistiernic]
lordache Ros[ă]t sat întreg Bricenii dela țănut Hotinului, drept
350 lei.

RS
Carte Divanului din let 7201, Sept[em]v[rie] 8, întăritor a-
ceștii vânzări.
— Mărturie dela vornicii de Poartă din let — luli[e] 15,
pentru întoarcirea banil[o]r de cătră Stârce lui Barbovschi.
VE
Carte Divanului Cnejiței] Mold[a]v[iei] din let 1809 Au-
g(u]st 7, pentru moșiile din țănut. Hotinului, date familii Rosătești.
— Impărțala din let 1813, Septțemvrie] 22, săvârșită între
NI

d[u]mn[ea]l[o]r vistiernic] lordachi Rosțăjt, Zoița Balș, Costfan-

din] Ros[ă]t spatfajr și Matei Crupenschi pentru moșiile din
LU

țănut Hotinului, cuvenite familii Rosătești iscălită și de Andrei

Pavli, epitropul lui Beizade loan Mavrocordat și a domnițăi
Ralu Moruz și întărită de catră comitet.
Dosar. No . 55, Transport. 1765, Opis. 2014, f 812.
RA

87
NT

1840, Oct. Izvod documentelor prezentate de Smaranda Bel-

diman prin vehilul ei, comisiei «hotărâturilor a ținutului Hotin».
CE

Izvod de documenturile ci au înfățoșat la comisăa holă-

răturil[o]r a ținutul[u]i Hotinu vechilul vor[ni]c[e]s]ii Smaranda
Beldiman dumfneajlui gaberschii secretari Vasălie Beidiman
pe moșia Nelipăuții, atingătoare și de moșia Lucăcenii. Anul
I/

1740, Luna Oc.

IAS

1. — 7093 Febr. 16, Zapis vechiu pe sârbii cu tălmăcirea lu1

în dialectul moldovinesc pe a patra parte din Neli-
U
 R
— 297 —

RA
păuji ci au dat-o Dumțijtru Movilă maicii sale Nas-
tasăei.
2. — 7095 Febr. 19 Ispisoc vechiu pe sârbii cu tălmăcirea lui

LIB
dela D. Petre V[oe]v[o]d, întăritori acelui zapis.
3. — '7107 Mai 15, scrisoare dila Gheorghi Pârcălabul de Hotin
cu tălmăcire, arătând cum , au răscumpărat Pătrașcu
vor[ni]c de Botoșani giumătate de sat de Njlipăuți dila

ITY
Toader Urmezău i dila fratile său Isac.
4. — 7134 Ghen[a]r 4, lspisoc vechiu pe sârbii cu tălmăcire
lui dila D. Radul V[oe]v[o]d, întărind lui Avraam Di-
iacul pe a patra parte din giumătate de sat de Neli-

RS
pănț[i] parte ce din mijloc, ci au cumpărat-o cu 001
taleri dela Mărica, soțăia lui Tiron din Lăhăceni.
5. — 7134 Avg[us]t 1, Zapisul lui Toader sin Avram Diiacul
VE
pentrn a patra parte din moșăia Lucăcenii, ci au ză-
logit-o la Toader Jora Sulgeriul.
6. — 7150 Dechemvrie] 2, lspisoc vechiu pe sârbii cu tălmă­
NI
cirea lui dila Domnul Vasălie vfoejvjojd întăritori lui
Avraam Diiacul pe giumătate de sat Nelipăuțăi în
ținutul Hotinului.
LU

7. — 7160 Mart. 11 Zapis dela Toader sin Avraam adiverind

că au primit partaș[i] la satul Lucăcenii i săliștea Ne­
lipăuțăi și pe fratile său Crâstea. •
RA

8. — 7160 Apr. 20 Mărturiia lui Ifrim Hăjdău precum au îm­

părțit satul Lucăcenii pe patru ficiori a lui Avram
Diiacul.
9. — 7161 lspisoc vechiu pe sârbie cu tălmăcirea lui dila D.
NT

Vasălie, v[oe]v[o]d întăritori ficorilor lui Avraam ' Di-

iacu pe satul Lucăcenii i siliștea Nelipăuți după îm-
părțala urmată între dânșăi.
CE

10. —7161 Săp[tem]vr[ie] 4. Scrisoare dela Neniul Vor[ni]c de

Poartă cum au împărțit satul Lucăcenii i săliștea Ne­
lipăuți pe patru fidori a lui Avram Diiacul.
11. —7161 Săpțtem]vr[ie] 5. Zapis dila Irina i Zosca fetile lui A-
/

vraam, tot asupra arătati împărțăli cu frațăi lor Crăs-

SI

tea și Toader.
12. —7176 Săpțtem]v[rie] 6. Copie de pe zapisul lui Crăstea A-
IA

vraam cu care vinde a patra parte din satul Nelipăuțăi,

U
 AR
— 298 —

partea Ciogolii lui Miron Cluc[e]r, adeverită numai de

IBR
med [el ni]c[e]r[u] I Vasăli Racliș.
13. —7184 Mai 9. Zapisul lui Vasale i Toader, fidorii lui Dumi-
traș Morco[v] pe a ' patra parte din satul Lucăcenii pe
Viliia ci au vândut-o Joroaei.

YL
14. —7185 luni 15. Zapisul lui Crăsti săn Avram cu cari vinde
a patra parte din satul Lucăcenii pe apa Vil iei lui Pro-
dan Drăgușăscu Med[elni]c[e]r.
15. —7186 Noemvrfie] 7. Zapisul Vasălcăi, fata lui Vartic cu care

SIT
vinde lui Pradan Drăgușăscu trii părț[i] din satul
Lucăcenii i parte sa din Nelipăuț[iJ.
16. —7299 Av[gus]t 28. Copie dipe mărturtia sulg[e]r[ului] Costan­
din Leondari, arătătoare că după cercetare ce au făcut

R
au dovidit moșăia Cosăuțăi alăture cu moșăia Varti-
VE
căuțăi.
17. —7209 Iulie 11, Copie adiverită de cătră divan depe înpărțala
hatmanului Lupul Bogdan, prin care arată că înparte
NI
fiiului său Ioan i fiicii sale Mariia, între altile le-au
dat și satile întregi Lucăcenii i Nelipăuțăi.
18. —1809 Noemv[rie] 6. Copie adiverită de Aghențăia Austrii-
U

cească de pe adiverința comitetului pentru scrisorile

ci au înfățoșat boerii Neculcești pe moșăia Nelipăuțăi.
AL

19. —1810 Apr. 27. Copie adiverită de ocrujnoiul sud a Chiși-

năului și a Orheiului supt No, 219 de pe carte Diva­
nului Moldavi’ei, prin care s’au întărit în stăpânirea
TR

boerilor Neculcești între alte moșăi dela țin[u]t. Hoti­

nului și pe satul Nelipăuțăi pe Vilia în acestașți]
ținuft].
N

Dosar N. 55, Transport, 1765, Opis. 2014, f. 161.

CE

CÂTEVA NOTE
I/

Nr. 2. Originalul slavonesc e publicat ap. Mihai Costă-

chescu, Documente moldovenești dela Ștefan cel Mare, Iași
IAS

1933, pag. 21 și urm.

Nr. 3. A fost republicat ibidem, pag. 112—3 cu note.
Nr. 4. Documentul este important, fiindcă arată transformări
CU
 R
— 299 . —

RA
în boerimea moldovenescă. Descendenții lui Nan clucer porni­
seră pe panta decăderii economice. Vezi despre aceasta M. Cos-
tăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare,

LIB
Iași, 1931, II, pag. 166 etc.. Pentru prima oară în acest document
întâlnim pe Grozav vornicul a cărui carieră începuse ascendența.
Nr. • 5. Despre Nicoară Grozav, pârcălab de Cetate Nouă
dă știri acest document. Traducerea veche publicată de noi are

TY
și lecturi greșite, ca Labi pentru Talabă, Umsii pentru Dumșii,
Feli pentru Felea, Ion pentru Iona, lipsește Barbovschi portarul de
Suceava. Este însă interesant că găsim pisar pe cunoscutul Ion

SI
care-și dă porecla cu rotacism : Marjire. Mai aflăm că ieromona­
hul care în prima jumătate a secolului XIX traduce documente

ER
din slavonește spune că este dela Sf. Sava.
Nr. 6. Documentul este important, fiindcă arată la 22 Mar­
tie 1535 pe Tomșa, pârcălab de Ciobârciu și dă știri despre
IV
Chișinău, necunoscute. Noul gradschil e Cetatea nouă. Dintre
boerii martori lipsește Draxin comis. Curunul e lectură greșită
pentru Colun care era stolnic. Logofăt era Toader. Pisarul era
UN

Dumitru Popovici și traducătorul i-a zis Dumitrie vellogofăt.

Vezi traducerea aceluiaș document, făcută de Hasdeu după ori­
ginal în Archiva istorică h, pag. 83. Aici e însă Toma, nu Tomșa
pârcălabul de Ciobârciu,
AL

Nr. 7. Pe lângă alte documente și acesta arată că Erimia,

cunoscutul vistiernic al lui Ștefănițâ Vodă s'a călugărit luând
numele de Evloghie. Mai aflăm că Crasneș, boerul complotist
TR

în contra lui Petru Vodă Rareș era proprietar Hereștilor din

țin. Sucevii. Documentul spune, ce e adevărat că Crașneș «întru
vicleșug... au... perit».
EN

Nr. 8. Lecturi greșite: corect Huru, nu Hura; corect Iurie,

nu Curi; corect Neagul, nu Negură. Velcomisul e Plaxa.
Nr. 0. Lectură greșită: Plasca pentru corect Plaxa.
/C

Nr. 10. E necunoscut azi documentul prin care Varvara

stăpânise din satul Orășa. Cu data de 25 Noemvre 1547 d.
M. Costăchescu a publicat documentul z?n Ion Neculce, fasc. 7
SI

(1928), pag. 209.

Nr. 11. Originalul documentului s'a publicat ap. Gh. Ghi-
bănescu, Surete etc. XIX, pag. 211—2. Traducerea veche, ce o
IA

dăm aici are greșeli de lectură: Șăndrescul pentru corect: Șen-

U
 R
300 —

RA
drescul, Plascu pentru cored: Plaxa. Hasan dela d-1 Ghibănescu,
pag. 214 este greșală.
Nr. 12. Documentul este interesant, când arată că Anton a

LIB
dat lui Nădăbaicu velvornic 100 galbeni să-l facă vameș.
Nr. 15. O copie a traducerii din 1806 s’a publicat ap. Gh.
Ghibănescu, Surete etc. XXIV, pag. 186. Se va vedea că publi­
carea copiei cetite de noi nu este făr’ de folos.

ITY
Nr. 18. O regestă a acestui document s’a publicat în Creș­
terea colecțiunilor Academiei Române pe Oct.-Dec. 1910 pag.
277, dar aici se pomenește numai satul Hrăneștii. In alte docu­

RS
mente din 1598 e Gligorie stolnic, nu Gregorce ca în textul dat
de noi.
Nr. 25. Originalul a fost publicat ap. L. T. Boga, Docu­
mente basarabene m. Chișinău 1929, pag. 27—28. Satul e Coli-
VE
șăuți. Rășcertă e Rășcinți.
Nr. 50. Aici se amintesc următoarele documente vechi: 1)
doc: dela Ilie și Ștefan voevozi din 6 Iul. 1437 pentru Mihai
NI

Oțăl, 2) document dela Petru Vodă Șchiopul din 25 Iunie 1584 etc.
Nr. 52. Interesant pentru istoria târgului Scheia.
LU

Nr. 55 Ap. Mihai Costăchescu, Documentele moldovenești

înainte de Ștefan cel Mare, Iași 1932, II, pag. 21 ; s’a publicat depe
acest document o regestă, cu data greșită de 6 Iunie 1438. Do­
cumentul este important și prin faptul că a păstrat numele a
RA

unor vechi judecii moldovenești. Săma suretului e Sima.

Nr. 56. In formă de regestă făcută după condica m-rii Ră-
chitoasa s’a publicat documentul și ap. Iulian Marinescu, Bogdan
NT

III cel orb, București 1910, pag. 111. Regestă veche publicată de
noi are lucruri cari acolo lipsesc.
Nr. 57. Cu data de 18 Mai 1531 s’a publicat o traducere
CE

a acestui document, făcută de N. Beldiceanu în Uricarul XIV,

pag. 81—83. Originalul slavon se află la Alex. Cantacuzino Paș-
canu.
Nr. 58. Ap. Gh. Ghibănescu, Surete etc. XVIII, pag. 188 s’a
I/

publicat mențiunea unei copii a acestui document. Dar data e

greșită: 3 Martie 1535. Vechiul traducător a tradus greșit unele
IAS

nume ale boerilor martori: Petre Crăcovici e în alte documente

sau Crăcu, nici odată Crica. Trebuia Borcea, nu Burcăi, apoi
Iurii, nu Jorea.
CU
 R
— 301 —

RA
Nr. 59. Nu s’a publicat până azi documentul dela Petru (II)
Vodă, de care pomenește documentul.
Nr. 60. Cu data greșită 14 Mai 1546 s’a publicat o regestă

LIB
a acestui document, ap. Ghibănescu, Surete XVIII, pag. 223.
Târgul nou este cunoscuta Cetatea Nouă, unde alte documente
din 1546 arată doui părcalabi. Numele documentar obicinuit al
spătarului din acest an e Iurii, nu Gheorghe.

ITY
Nr. 61. Cei mai mulți boeri sunt citiți greșit, ca Petruvici
în loc de Petru Crăcovici, Dăncila Horni în loc de Danciul
Huru etc.
Nr. 62. Din fragmentul de document publicat de pe un

RS
suret ap. Ghibănescu, Ispisoace etc. I, pag, 111—2 aflăm că
sulgerul se numia Petriman, ca boer hotarnic a fost Săchel me-
delnicer, dar suretul dat de noi reprezintă o traducere superioară
VE
și mai corectă. D-l Ghibănescu nu spune, de unde a luat docu­
mentul, nici cine l-a tradus.
Nr. 63. Sechiul în alte documente e Seachil. Documentul
e foarte important prin numele marilor boeri cari sunt martori.
NI
Nr. 64. Am dat între documentele moldovenești și cele trei
documente muntenești cari încep cu acesta. Să se știe că lanul
LU

e lane, Brăcan e Bărcan, Panul e Pană, Ghiuhman e Ghiorma,

iar Negoia e Neagoe. Vechiul traducător a cetit greșit.
Nr. 65. Traducătorul vechiu a cetit greșit Stan pentru Stan-
ciu, Maid pentru Badea și Banachi pentru Ianachi.
A

Nr. 66. Observăm aici că la un document din 15 Mai 1569

(Ghibănescu, Surete etc., pag. 34—36) și la altul din 20 Mai
TR

următor {idem, Ispisoace etc. Ib pag. 122—5) întâlnim pe Gavril

logofăt.
Nr. 67. _ Documentul este important și prin datele despre
EN

familia Posadnic și Berheci. Originalul s’a publicat ap. Ghibă­

nescu, Surete etc. XXI, pag. 105—6. Traducerea veche publicată
de noi o credem totuși folositoare.
/C

Nr. 69. Traducătorul a greșit citind numele boerilor mar­

tori. Din documente apropiate de ziua acestui document știm
că mare comis era Radu, că Gonțea era velpaharnic, că vornicul
era Mitrea. Vâlcul mali diac este o știre interesantă.
SI

Nr. 71. O scurtă regestă a documentului în Creșt. col. Acad.

Rom. pe Aprilie—Sept. 1910, pag. 108. Intre boerii martori par
IA

a fi lipsuri la pârcălabi. Spân e Stan.

U
 R
— 302 —

RA
Nr. 72. Oare Ciolpan, ispravnic de Bacău, va fi fost și’n
original ?
Nr. 73. Originalul slavon s’a publicat ap. Ghibănescu, Su-

LIB
rete etc. XXI, pag. 119—20. Se va vedea, că traducerea veche
nu este inutilă.
Nr. 75. Data zapisului este de discutat.
Nr. 76. Document important pentru data zidirii m-rii Galata.
Nr. 77. Documentul are date importante despre Posadnici.

ITY
Nr. 80. Raport de hotărnicire în formă de scrisoare, formă
rară.
Nr. 82. Documentul a fost menționat ap. Melhisedec, Chro-

RS
nica Romanului, București 1874, pag. 237 și ap. S. Zotta, Mă­
năstirea Golia (Buletinul corn. mon. ist. an. XVII 1924, pag. 108).
In acest studiu d-1 Zotta socoate că pecetea dela sfârșitul docu­
mentului, așezată la miloc și de-asupra peceților episcopale de
VE
Roman și Rădăuți, este a voevodului Ieremia ' Movilă.
Nr. 83. Mențiunea voiutului e foarte interesantă, mai ales
că în acelaș, în mod deosebit, ' este vorba și de un staroste.
NI
Nr. 85. Mențiunea satului Vilolți în Chigheciu este im­
portantă.
LU

Nr. 86, nr. 87. Publicăm aceste liste de documente, fiindcă

unele din acestea până azi sunt necunoscute.
Alex. Băleanu
Iași 19 Sept. 1935.
RA
NT
CE
I/
IAS
U