£*
C T" O T*
L di L ea
La căpătâiul peninsulei care se întinde între
Iacul Sinoe şi lacul Duingi se afla două platouri
care domină şesul nisipos şi apele- înconjurătoare.
Până nu de mult, aceste platouri, aşezate la câţiva
chilometri de cea mai apropiată aşezare omenească,
erau un loc pustiu acoperit cu o iarbă săracă si
călcat numai de rarele turme de oi care cutreeră
ţinuturile deşerte de pe marginea lacurilor.
Aşa se înfăţişa această regiune singuratică până
în 1914. Dar de aci înainte ea era să fie chemată
la o nouă viaţă. Un spirit ager şi o voinţă stărui-
toare au făcut să iasă la lumină zidurile puternice
ale unei cetăţi de mult dispărute. Marele şi regre-
tatul nostru învăţat, Vasile Pârvan, cu pătrunde-
rea sa care nu dădea greş, a înţeles că aici este locul
Relief de marmură repreziniând două Victorii înaripate care, mână în goană frumoşii cai înhămaţi la carele lor.
H i s i; r i a
unde se ridica altădată vechiul şi înfloritorul oraş
Histria. Intr'adevăr, iarba rară de pe locurile mai
înalte ale platourilor lăsa să se întrevadă urmele
zidurilor ascunse în adânc, iar pe povârnişurile care
coboară spre lac cioburi de vase vechi, spălate de
apă, stăteau mărturie despre viaţa care însufleţea
altădată aceste locuri pustii. Până la Vasile Pâr-
van învăţaţii şovăiau când era vorba de locul unde
se afla în vechime Histria, EI însă, ţinând seama
de aşezarea şi de întinderea platourilor acestora,
de însemnătatea şi de calitatea urmelor vechi, a în-
ţeles că.aici este locul unde trebue căutat acest oraş
antic." Săpăturile pe care le-a început în 1914 au
confirmat din primul an alegerea sa.
Din acest an până în ajunul morţii sale atât de
 O A B E DE G R A U

timpurii (1927), Vasile Pârvan a condus cu stă- prin desăvârşirea execuţiei, sau adevărate opere de
ruinţă săpăturile arheologice dela Histria. Doar artă sau opere caracteristice pentru anume epoci
războiul cu ocupaţia duşmană a Dobrooei au impus ale artei antice. Sub aceste raporturi, Histria este
o întrerupere trecătoare acestor lucrări rodnice, centrul arheologic cel mai important pentru viaţa
încetul cu încetul au început să iasă la lumină zi- greacă şi romană dintre Dunăre şi Marea Egee.
durile puternice ale cetăţii şi clădirile din interior. Dar mai mult decât atât. Dacă monumentele des-
Totdeodată un mare număr de monumente de tot coperite au venit să lumineze istoria cetăţii pe o
felul, statui de marmură, statuete de lut ars, vase, durată atât de lungă, ele ne vorbesc în acelas timp
obiecte de bronz sau de os, inscripţii, au fost scoase de legăturile ei cu popoarele din interior, Traci,
din pământul bogat al Daco-Geţi, Romani, cu
cetăţii. Ele au venit să care a trăit în atingere.
lămurească viaţa înflo- In această privinţă, in-
ritoare a Histriei în an- formaţii noi, de o im-
tichitate, istoria oraşu- portanţă considerabilă,
lui şi a ţinuturilor încon- au venit să împlinească
jurătoare. întregi capitole din isto-
Când ştiinţa româ- ria ţinuturilor noastre.
nească a avut durerea Astfel încât şi istoria
să piardă pe V. Pârvan neamului nostru, în în-
Cornisiunea Monumen- ceputurile lui, s'a bucu-
telor istorice, în urma rat de roadele săpături-
propunerii d-lui Andrie- lor dela Histria.
şescu, Directorul Mu- Acestea sunt rezulta-
zeului Naţional de An- tele pe care le datorim
tichităţi, mi-a făcut o- iniţiativei fericite a lui
noarea să-mi încredin- Vasile Pârvan si sfor-
ţeze continuarea săpă- ţărilor pe care le-a de-
turilor dela Histria. Noi pus pentru desgroparea
întărituri şi noi clădiri sistematică a acestei ce-
au ieşit la lumina în ul- tăţi.
timii trei ani, şi noi mo-
numente au venit să se Histria se află la o
adaoge la bogata colec- depărtare de cincizeci
ţie realizată de Vasile de chilometri spre mia-
Pârvan. zănoapte de Constanţa
După cum se va ve- şi la patru chilometri, în
dea mai jos, rezultatele linie dreaptă p e s t e
acestor săpături pre- lacuri, spre răsărit de
zintă un interes covârşi- satul Caranasuf. După
tor pentru ştiinţă în ge- cum am văzut, ea este
neral şi pentru ştiinţa aşezată pe două pla-
românească în deosebi. touri la căpătâiul penin-
Până în 1914 se ştia sulei care desparte a-
puţin lucru despre His- pele puţin adânci ale la-
tria. Scriitorii vechi ra- cului Sinoe de lacul
reori au pomenit numele Duingi. Dar în vechime
îndepărtatului oraş din .Statueta do lut ars repreziulând o zeiţă, numită de ohiceui
Afrodite. Ea sta pe mi tron şi ţine în mâna o pasăre care
regiunea aceasta nu se
Marea Neagră şi doar se c.rede că este o porumbiţă. Origine «rodo-milesiană» înfăţişa tot aşa.
câteva monumente, des- (secolul al Yl-lea în. de Gr,) Marea înainta până
coperite întâmplător în departe în interior şi la-
ţinuturile vecine cu cetatea, au venit să ne spună cul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de Mare, de-
ceva despre viaţa ei. Dar de când Vasile Pârvan punându-se rând pe rând în cursul vremii, au alcă-
a început săpăturile de aici. Histria a apărut într'o tuit ostrovul Chituc care desparte astăzi lacul de
lumină cu totul nouă. Monumentele găsite, care se Marea Neagră. Când însă cei dintâi navigatori
înşirue pe un răstimp de treisprezece secole, ne dau greci au venit în această regiune din Marea Egee,
informaţii cu totul noi cu privire la istoria oraşu- pe corăbiile lor încovoiate, ei au găsit o insulă si-
lui. Ea se poate urmări pas cu pas, cu ajutorul lor, tuată la vreo doi chilometri departe de ţărmul Do-
din secolul al Vll-lea în. de Cr. până în secolul al brogei. Cele două platouri, legate printr'o limbă de
Vl-Iea al erei noastre. De altă parte, în afară de pământ, se ridicau singuratice în mijlocul apelor
valoarea lor istorică, monumentele sunt uneori. Mării.
 SCARLAT LAMBRINO : CETATEA HISTRIA

Navigatorii veneau din oraşul Milet care era a-
şezat pe coasta Asiei Mici, la gura fluviului Mean-
dru. Datorită aşezării prielnice şi vredniciei cetă-
ţenilor, Miletul ajunsese cea mai de seamă dintre
toate cetăţile greceşti de pe ţărmurile Asiei Mici.
In decursul secolului al VII-lea în. de. Cr., flote
numeroase şi puternice pornesc din acest oraş în
lungul şi în latul Mării Negre în căutare de pă-
mânturi noi şi bogate. Cei plecaţi se aşează în
punctele cele mai favorabile ale coastei şi înte-
bogată în peşte. De altă parte, urcându-se în sus
pe fluviu ei puteau face comerţ cu populaţiile de
pe maluri.
Aşa a luat naştere Histria, întemeierea ei s'a în-
tâmplat pe la anul 656 în. de Cr., pe cât îşi adu-
ceau aminte scriitorii vechi. Monumentele găsite
în săpături ne-au dovedit că într'adevăr colonia
milesiană exista în jurul anului 650. In secolele aî
VII-lea şi al Vl-lea aşezarea de pe insulă se des-
voltă şi se îmbogăţeşte din exploatarea ţinuturilor

Statuete de lut ars reprezintând femei tinere îmbrăcate m frumosul vestmânt kmian şi care aduc ca dar Xeiţei o pasăre.
Aceste slatuetc ele înse-le se dădeau în dar divinităţii. Origine «rodo-milesiană» (secolul al "Vl-lea în. de Cr.

meiază noi oraşe. Ei aleg înălţimile izolate de pe
ţărm care se pot uşor apăra sau insulele din apro-
pierea uscatului, şi sunt cu deosebire fericiţi când
se pot aşeza în apropierea gurilor unui fluviu.
Aceasta le îngăduia să se urce cu corăbiile lor până
adânc în interiorul pământurilor. In regiunea noas-
tră navigatorii milesieni au găsit o insulă destul de
întinsă (vreo optzeci de hectare), nu departe de
uscat şi aproape de gurile Dunării. Pământul bo-
gat al Dobrogei le punea la îndemână grâu din
belşug, iar regiunea gurilor Dunării era caşi astăzi
înconjurătoare, încă din primele timpuri cetăţenii
noului oraş ridică temple construite din lemn şi din
chirpici. Acestea erau împodobite pe din afară cu
ţigle care purtau pe ele chipuri zugrăvite, iar în-
năuntru cu obiecte aduse ca dar zeilor de pietatea
locuitorilor : vase frumos pictate în două sau mai
multe culori, dintre care unele sunt în formă de
fiinţe închipuite, statuete de lut ars reprezintând
divinitatea aşezată pe un tron sau închinătoarele
sale în picioare. Unul din temple era închinat zeu-
lui Apollon letros, „Apollo Vindecătorul", divi-
 OABE DE G R Â U

Se vede în fund zidul cetăţii înlărit cu turnuri puternice, iar în iată valurile de pământ rare împiedicau apropierea
armatelor duşmane în caz de razljoiu.

Zidul" cetăţii era clădii din blocuri de purlră -frumos rânduite. Se vede aici faţa dinspre interiorul insulei: poarta
mare iese în afară, către stânga, cu turnurile sale 'de apărare. In planul întâiii se vad urmele unei clădi.'i mai
vechi peste care s'a aşezat zidul cetăţii şi alături, un puţ de piatră. Ia fund, căfre miazănoapte, se întinde lacul Sinoe
care înconjoară cetatea către dreapta.
 SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA

Poarta cea mare a cetăţii văzută din uăimtru. Se văd în fund cele două turnuri care o apărau şi care ies în a Iară de zidul
cetăţii. Drumul este podit cu lespezi mari de piatră si chiar de marmură, in caro roţile carelor au lăsat două urme adânci.

De la poarta, drumul podit tot cu lespezi mari de piatră pătrunde şerpuind în interiorul cetăţii. ]~)e o parte şi de alta
se văd urmele lăsase de clădiri. In dreapta, în fund, ae zăreşte o mare clădire dreptunghiulară cu poarta către drum.
580 BOABE DE GRÂU
nitatea ocrotitoare a oraşului, cu care coloniştii greci
veniseră din patria lor, Miletul. In altul locuitorii
adorau o mare zeiţă, cum ne arată câteva frumoase
statuete de lut ars. In acelaş timp, Histria începe
să se împodobească cu statui de marmură. S'a gă-
sit un fragment dintr'o statuă care reprezintă o fe-
nice cu părul împletit în cozi subţiri care coboară
şerpuind pe piept. Ea aminteşte acele
„core" arhaice găsite în Atena cea din
naintea răsboaelor medice. Aceasta ne
arată bogăţia şi înflorirea la care ajun-
sese Histria înainte de anul 500.
Intr'adevăr, până la această dată co-
loniştii milesieni aşezaţi pe insulă au
trăit, pe cât se pare, viaţă liniştită. Do-
brogea noastră era locuită de Geţii cei
cari se socoteau nemuritori, după spusa
lui Herodot. Ei ocupau amândouă ma-
lurile Dunării şi se întindeau până din-
colo de Carpaţi la râul Tisa. Peste ei
veniseră Sciţii cu vreo 200 de ani îna-
inte de întemeerea Histriei. De aceea în
antichitate Dobrogea s'a numit ,,Sciţia
cea mică", spre deosebire de Sciţia
mare, patria adevărată a Sciţilor, care
cuprindea ţinuturile dela miazănoapte
de Marea Neagră. Turburările prici-
nuite de năvălirea acestora se potoli-
seră şi, în vremea liniştită care urmează,
navigatorii milesieni au putut întemeia Histria. Ea
se desvoltă repede după aceea, precum ne arată
frumuseţea monumentelor descoperite.
Un singur eveniment turbură pacea acestor ţi-
nuturi. In anul 512 Darius, regele Perşilor, por-
neşte împotriva Sciţilor. EI vine cu o armată nu-
meroasă şi supune pe Geţii din Sciţia Mică. In
aceaşi vreme pe ţărmul Mării se urca spre miază-
noapte o flotă puternică. Ea se compunea în mare
parte din corăbii trimise de oraşele greceşti din
Asia Mică, în special din Milet, care erau sub as-
cultarea marelui rege. îndatorirea ei era să înles-
nească armatei de uscat trecerea Dunării. Dar,
înainte de a intra pe gurile fluviului, corăbiile de
de Iţit ars de sf.l elenistic (s al Ill.Iea i n . d* Ci.)
răsboiu au trebuit să se oprească pen-
tru odihnă şi aprovizionare în portul
primitor al Histriei. Şi Histrienii au în-
tâmpinat, de sigur, cu bucurie pe tri-
mişii patriei lor îndepărtate. Această
expediţie a marelui rege nu a adus o
scădere a oraşului nostru, ci dimpotrivă.
Darius, care avea sub ascultare oraşele
greceşti de pe ţărmul Asiei Mici, nu
dorea decât să ia sub ocrotirea sa pe
aceşti noi Greci cari intrau în imperiul
său. Iar Grecii de pe corăbii nu puteau
decât să sprijine pe fraţii lor izolaţi la
gurile Dunării.
Astfel, până în pragul secolului al
V-lea, Histrienii pot să se desvolte în
împrejurări prielnice. Corăbiile lor urcă
pe Dunăre şi pe afluenţii ei până în
munţii Munteniei şi ai Moldovei. Cu
mărfurile lor ajung chiar în platoul
Transilvaniei. Ei duc produse din mia-
zăzi, vin şi untdelemn, pe care le dau
localnicilor în schimbul grânelor, al aurului şi al
.celorlalte produse ale acestor ţinuturi. In felul a-
cesta civilizaţia grecească pătrunde până adânc în
Carpaţi. Ca mărturii ale acestei pătrunderi stau
vasele greceşti împodobite cu figuri zugrăvite în
negru, găsite la Bărboşi, lângă Galaţi, şi care sunt
din secolul al Vl-lea. Tot aşa s'a găsit la Bene,
 SCARLAT LAMBRINO;
localitate aşezată la apus de Maramureş, un minu-
nat vas grec de bronz cu trei toarte : două mai
mici sunt împodobite cu palmete în relief, iar cea
mai mare se sprijină pe o sirenă cu aripile desfă-
şurate. Vasul acesta, care a fost lucrat în secolul
Slatne de marmură din vremea Romanilor reprezinlând
celăţean al Histriei.
al Vl-lea în vreun oraş grec din Marea Egee, a
ajuns atât de departe în munţi probabil tot prin
mijlocirea negustorilor din Histria. Astfel Daco-
Geţii cunosc şi preţuesc atât de timpuriu produsele
civilizaţiei greceşti care vin până la ei prin mijloci-
rea Histrienilor.
In secolele al V-lea şi al IV-lea Histria ia un
şi mai mare avânt. Oraşul se împodobeşte cu temple
de marmură adusă din Marea Egee, care iau locul
celor construite din material mai slab de mai nainte.
Aşa s'a găsit o frumoasă friză de marmură albă
care împodobea, pe cât se pare, baza statuei de
cult din templul cel nou, clădit către sfârşi-
tul secolului al V-lea, al lui Apollon letros. Pe
fragmentul care ni s'a păstrat sunt reprezintaţi în
relief la mijloc zeul ocrotitor al oraşului, la stânga
tatăl său, Zeus, iar la dreapta sora sa Artemis.
CETATEA HISTRIA
Tot atunci i se ridică lui Apollon o statuă de bronz
de mărime naturală. Din nenorocire, nu s'a găsit
decât baza ei de marmură neagră cu numele cetă-
ţeanului Theoxenos care i-a făcut-o dar. Totuşi
putem şti trăsăturile acestui frumos monument
după urmele lăsate de statuă pe suprafaţa bazei şi
după chipul în care este înfăţişat zeul pe friză şi
pe monedele histriene de mai târziu. Peste tot
Apollon letros este reprezintat în picioare, îmbră-
cat într'un vestmânt lung care cade până la pă-
mânt. In mâna stângă ţine citară, iar în dreapta
instrumentuJ cu care face să-i vibreze coardele. Aşa
trebue să fi fost statua de bronz ridicată în secolul
al V-lea.
La începutul secolului următor, statul histrian
începe să bată monedă proprie de argint, care
poartă pe o faţă capetele a doi tineri lipite unul de
altul şi pe cealaltă vulturul de mare, pasărea sim-
bolică a oraşului, ţinând în ghiare un delfin.
un
St'.Uue dt: marmură din vremea grecească
reprezintând o zeiţă.
Tot atunci se clădeşte un alt templu mai mare
de marmură divinităţii ocrotitoare care ve-
ghiază la liniştea şi prosperitatea Histriei. Ni
s'a păstrat un bloc mare din architrava care stă-
tea sub streaşină clădirii, purtând pe el numele
582' B O A 13 K DE G R Â U

celor cari, din averea lor, au adus acest dar zeu- până la începutul erei creştine, împrejurările se vor
lui. Sunt doi fraţi, nepoţii lui Theoxenos. Fap- schimba în Sciţia Mică. Histria, caşi celelalte o-
tul că membrii unei singure familii pot face ase- raşe greceşti de pe ţărm, va trăi vremuri grele. De
menea daruri scumpe lui Apollon, înseamnă că în la 280 înainte popoare celtice se vor împrăştia asu-
vremea aceasta mari bogăţii se adunaseră în Histria pra întregii peninsule balcanice distrugând regate
şi că locuitorii se bucurau de o înfloritoare stare puternice, cum erau Tracia şi Macedonia, şi pră-
materială. Iar frumuseţea monumentelor ne arată dând totul în calea lor, până departe în inima Gre-
că, alături de această înflorire materială, ei aveau ciei. Cete de ale lor se coboară deasernenea şi pe
darul înnăscut de a crea opere de artă de o seamă valea Dunării până către gurile ei. Năvălitorii nu
cu cele pe care fraţii se mulţumesc nu-
lor din Marea Egee mai să prade, ci
le înălţau în aceeaşi unde au putinţa se
vreme. aşează statornic în-
In a doua jumă- temeind state sau
tate a aceluiaşi se- oraşe. Aşa ei creia-
col, viaţa din Sciţia ză un stat celtic în
Mică este turburată Tracia, cu centru]
de năzuinţele Ma- în munţii Balcani,
cedonenilor de a-şi iar pe Dunăre înte-
întinde stăpânirea meiază oraşe, cum
până la Dunăre. Pe este Noviodunum
la 340 cunoaştem ( a s t ă z i Isaccea).
pe Ateas, un rege Dar Tracii şi Geţii
scit din. Basarabia, n u vor întârzia să
stăpânîtor asupra se libereze de aceşti
Geţilor de la gurile năvălitori. Potrivit
Dunării. Filip, re- celor cunoscute pâ-
gele Macedoniei, îl nă acum, Tracii cei
va isgoni din Sciţia dintâi se vor răs-
Mică. Fiul său, A- cuîa, vor nimici re-
lexandru, va face c j gatul celtic din Bal-
expediţie peste Du-' cani pe la anul 213
nare î n câmpia şi-şi vor recăpăta
Munteniei la 335 şi libertatea pierdută
portul Histrieî va pe vremea lui Filip.
cunoaşte o nouă Geţii, de altă par-
flotă, greco-mace- te, vor apărea or-
doneană, care va ganizaţi într'un Stat
avea aceeaşi însăr- puternic sub regele
cinare caşi Hota lui Burebista care dom-
Darius. Pe urmele neşte între anii 60—
lui Alexandru, Lysi- -H în. de Cr. Glo-
mach, regele Tra- riosul rege nimiceşte
.: ::'::;•;-.„ ; . -.-
ciei, va căuta şi el statele celtice din
să supună câmpia jurul Carpaţilor şi
Munteniei în primii Heltof de infirmi; râ, din vremea elenislial repvevJiitând pe ;:eul
Dionysos înconjurai, de Amoraşi cari culeg- struguri. Zeul, încununat ajunge stăpân asu-
ani ai secolului al cu foi de viţa, se sprijină pe Urs cu o rrumă sd cu cea- pra întregului cen-
III-lea, Dar el îi laltă varsă viu înlr'im vas pe care i-1 întinde un Amoraş. tru al Europei. De
găseşte pe Geţii de altă parte, supune
aci organizaţi sub regele Dromichaites care i se autorităţii sale întreg ţărmul Mării Negre dela
împotriveşte victorios. Histria, în aceste vremuri gura Niprului până mai jos de munţii Balcani.
de ciocniri politice şi cu toate că ia armele împo- Astfel, pe câtă vreme în primele timpuri Histria
triva lui Lysimach care o supune, trăeşte totuş îşi întindea activitatea sa comercială printre popula-
o viaţă strălucită. O mulţime de monumente de ţiile risipite ale Geţilor de pe malurile Dunării, de
marmură, funerare sau onorifice, frumoase statuete la Dromichaites înainte ea se va găsi în faţa unor
de lut ars ne arată bogăţia şi gustul ales al locuito- State puternice macedonene, celtice, trace, gete,
rilor. Tot în această vreme, aflăm dintr'o inscripţie care vor căuta să profite de bogăţia oraşului. Geţii
că Histria avea o clădire numită „Mouseion", lăcaş din apropiere, mai mult de cât oricare alt neam, îi
închinat Muzelor, în care se instruiau tinerii. vor primejdui viaţa. O inscripţie, cunoscută de mult,
In cele trei secole următoare, de la Lysimach ne vorbeşte despre greutăţile prin care trece His-
 SCARLAT LAMBRINO; CETATEA HISTRIA 583

trîa, atacată fiind de Geţii organizaţi ai lui Bure- pace pe care le trăeşte la adăpostul Romei, Histria
bista. Dar, cu toate turburările care se întâmplă va înflori din nou. Insula se va acoperi cu temple
pe valea Dunării în aceste trei secole şi cu toată şi cu clădiri publice impunătoare construite în mar-
tăria Geţilor, activitatea comercială a Histriei nu mură sau în piatră calcaroasă. S'au găsit până
încetează. In multe localităţi din câmpia Munteniei acum nu mai puţin de şase inscripţii care împodo-
până la Olt, pe valea Dâmboviţei, pe valea Şire- beau şase clădiri monumentale ridicate în cinstea
tului, s'au găsit monede şi vase cu ştampile pe împăraţilor Marcus Aurelius şi Antoninus Pius.
toartă, care toate datează din aceste trei secole. Deasemenea s'au ridicat numeroase statui de mar-
Mai mult decât atât, Ia Costeşti, în n.unţii Hunie- mură sau de bronz împăraţilor, guvernatorilor
doarei, s'a găsit o Moesiei d e jos
monedă a Histriei sau magistraţilor
din această vreme. oraşului. Aşa s'a
Aşa dar, legătu- găsit o statuă de
rile comerciale ale marmură din a-
Grecilor dela Ma- ceastă vreme care
rea Neagră cu Ge- reprezintă pe un
ţii de peste Du- cetăţean din His-
năre continuă şi în tria.
aceste împrejurări După epoca de
grele, iar activita- pace şi de înflorire
tea Histriei se re- de la începutul im-
simte până în pla- periului urmează
toul Transilvaniei. turburările prici-
Turburările vor nuite de năvălirile
mai dura încă un barbarilor. Goţii
secol, primul al la anul 238 puşti-
erei creştine, dar esc şi dărâmă His-
acum intervin pe tria. Ea se va re-
aici Romanii cari construi în curând.
vor supune popoa- Alte clădiri se vor
rele răsboinice şi înălţa în oraş, dar
neliniştite de pe a- acestea, deşi vor
mândoua malurile avea dimensiuni
Dunării ş i v o r considerabile, nu
creia condiţii paş- vor mai avea fru-
nice de viaţă, încă museţea celor din
împăratul Tiberiu trecut. Zidurile, în
va înfiinţa, In a- loc să fie de mar-
nul 15 după Cr. un mură, se vor face
comandament mi- din bolovani nere-
litar care va su- gulaţi sau din că-
praveghia regiu- rămidă ; pe din a-
nea gurilor Dună- fără vor fi tencuite
rii şi ţărmul Mării. şî zugrăvite, potri-
Domiţian, pe la 86, vit vremurilor de
va transforma tot restrişte în care
ţinutul dintre Du- Relief reprezinlând pe zeul Dionysos-Bacchus care tino în mâna trăeşte oraşul, EI
năre, Mare şi Bal- slâtigă Ursul iar iu dreapta im ciorchine de slruguri deasupra unei am/ore va continua sa fie
ase/ale pe un altar. Este opera vreunui artist localnic clin vremea Horaanilor.
cani într'o pro- sub stăpânire ro-
vincie romană, „Moesia de Jos". Iar Traian, mană şi apoi bizantină până în secolul al VI~lea ;
douăzeci de ani după aceea, va cuceri platoul Car- împăraţii de la Roma sau din Bizanţ vor căuta să
paţilor şi va înfiinţa provincia ,,Dacia". se menţină, împotriva primejdiilor barbare, în acest
Astfel întreg teritoriul în care Histria îşi des- punct însemnat de unde se putea supraveghea şi
făşura activitatea sa comercială ajunge sub stăpâ- apăra cu înlesnire graniţa Dunării.
nirea romană. Caşi marea majoritate a oraşelor Dar alături de aceste greutăţi prin care a trecut
greceşti din Orient, ea se va bucura de ocrotirea Histria în decursul vremurilor o altă primejdie o
Romanilor în aceste ţinuturi îndepărtate ale impe- ameninţa. Marea depunând straturi de nisip pe
riului. Dar împrejurările grele prin care a trecut coastă a legat insula pe care se afla oraşul cu us-
până la venirea nouilor stăpânitori i-au scăzut stră- catul. Din adâncuri s'a înălţat treptat ostrovul Chi-
lucirea de altă dată. Totuşi, în cele două secole de tuc care a despărţit Histria de largul Mării. Apele
584 BOABE DE G R Â U

Din drumul cel mare diu celate se desface, către dreapta, strada care duce către Terme, Pe dreapfa se vede ridicându-se zidul,
cu o uşă frumos zidită la mijloc-, al unei clădiri care are o lungime de peste 30 de metri. In stângii se vede
zidui lung al unei clădiri care nu a fost încă săpată în întregime şi care se întinde până depurfe către fund.

Se vede aici clădirea cea mare a cărei uşă se deschide pe strada Termelor şi care cu spatele se reazemă de zidul
cetălii. Zidul din stânga esle înalt de cinci melri. Clădirea este străbătută în lung de doua şiraguri de pilaştri clădiţi
din blocuri mari de piatră. In coltul de jos dia dreapta se vede zidul unei case şi pavajul de piatră al unei străzi
din timpuri mai vechi, peste care a fost ridicată clădirea cu piiaslri.
 SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA

Slrada Termelor duce la acest loc deschis podii cu lespezi de piatră şi înconjurat pe cele patru laturi de ba^e de coloane.
Aici se află «palaestra» Termelor, imdeŞaveauUoc exerciţiile gimnastice. Locul dintre coloane si zidurile înconjurătoare
era acoperit şi forma astfel im portic umbros.

Termele aveau o mare sală cenlrală al cărei acoperiş boU* era sus|inu[ de pilaştri puternici, clădiţi din cărămidă
S'a paslrai in fund urmele nnei bolţi rare era lipiln do xidui cetăţii.
580 BOABE DE GRÂU

au scăzut şi astfel portul care dăduse viaţă acestei rarea acestei laturi a cetăţii, expusă atacurilor duş-
aşezări nu mai avea rost. Viaţa s'a stins încetul cu manilor,
încetul şi apoi ruinele s'au îngropat sub dărâmă- Zidul, care s'a păstrat în unele locuri pe o înăl-
turi. Nisipul şi praful adus de vânt au acoperit ţime de 6 metri, este alcătuit în afară din blocuri
totul si straturi de pământ vegetal au nivelat cele mari de piatră albă, frumos rânduite. Faţa dinspre
două platouri. Astfel Histria a ajuns un Ioc pustiu interiorul cetăţii este zidită cu pietre mai mici şi
pe marginea lacului Sinoe, care nu mai lăsa să se neregulate. Pe aici, din loc în loc, se aflau scări de
ghicească strălucirea înfloritorului oraş de odi- piatră care îngăduiau soldaţilor să se urce pe
nioară, până când săpăturile fericite ale lui Vasile creasta zidului şi pe platformele turnurilor.
Pârvan 1-au adus din nou la lumina soarelui. Pe poarta cea mare pătrundea în cetate un drum
podit cu lespezi mari de piatră. Deoparte şi de alta
Aceste săpături se ridicau clădiri
au dat la iveală .,„„, care au fost dărâ-
zidurile înalte şi mate în vechime
frumoase ale unei - -•; ..---"•"'r.hwîiBttî până aproape de
puternice cetăţi. temelie. Din acest
Ea se află aşezată drum se desface
pe platoul cel mai la dreapta un al-
mic din cele două tul, care merge pa-
care alcătuiau in- ralel cu zidul ce-
sula primitivă. Aici tăţii către clădirea
era refugiul şi lo- cea mare a Terme-
cul de apărare al lor (băile). In
populaţiei în vre- dreapta străzii, se
me de primejdie. ridică o clădire
Aici se înălţau clă- dreptunghiulară cu
dirile publice ale o poartă largă,
autorităţilor civile frumos zidită din
şi militare şi tem- blocuri mari de
plele zeilor. Cetă- piatră, şi străbătu-
ţenii îşi aveau lo- tă de două rânduri
cuinţele în restul d e pilaştri ; î n
insulei, pe platoul stânga se află o
cel mare. altă clădire lungă,
O serie de trei cu trei încăperi, şi
valuri de pământ care se termină cu
apărau cetatea în- o absidă. La capă-
conjurată cu zi- tul străzii se a f l ă
duri împotriva ce- un loc podit cu
lor cari de pe pla- lespezi de piatră
toul cel mare ar fi şi care avea co-
voit să o atace, loane pe margini.
înaintea valurilor, Locul dintre co-
la vreo 500 de me- loane şi zidurile
tri, se află o altă a- vecine era acoperit
parare: un zid gros Soldaţii cari stăteau de straja pe zid sau în turnuri se urcau sus, formând un portic
de mai mult de doi !a posturile lor pe scări de piatră, clădite la grosimea zidului (.'.etăţii. umbros, lespezile
metri, prevăzut cu rămânând în bă-
o poartă şi cu contraforţi, se întinde de la un mal la taia soarelui. Totul forma „palaestra" Termelor,
altul al limbei de pământ ce unea platourile. In do- unde aveau loc exerciţiile gimnastice. • Această
sul acestei duble întarituri se află cetatea propriu clădire a băilor, nelipsită din nicio aşezare ro-
zisă, înconjurată de toate părţile de un zid gros mană, se compune din mai multe camere rânduite
de 3 metri şi uneori chiar mai mult. Pe părţile unde în jurul unei mari săli al cărei acoperiş boltit se
zidul se află chiar pe ţărmul mării, el merge fără sprijinea pe pilaştri. Podeaua şi pereţii erau acope-
întrerupere. Insă pe partea care priveşte platoul cel riţi cu plăci subţiri de marmură. In camerele ve-
mare, zidul este prevăzut cu o poartă apărată de cine s'au găsit la locul lor tuburile de lut ars care
patru turnuri. Deoparte şi de alta a porţii, din loc făceau să circule prin pereţi sau pe sub podele aerul
în loc, cam la câte 30 de metri, ies afară din zid cald. Cu mijlocul acesta se obţinea temperatura
turnuri dreptunghiulare. Atât turnurile cât şi va- trebuitoare pentru băile calde sau fierbinţi. Ceva
luriie de pământ aveau rostul să înlesnească apă- mai departe s'a descoperit o altă clădire dreptun-
 SCARLAT LAMBRINO; CETATEA HISTRIA 587

Termele .iveau o sumă de încăperi mai mici îit care se putea face bac caldă sau rece. Intr'una din ele, numită «hypocaustum»,
s'au găsit în picioare stâlpi pătraţi de cărămida peste care altădată se întindea duşumeaua. In spaţiul liber dintre slâlpi,
circula aer cald care producea în camera de deasupra temperatura trebuitoare.

Se văd aici ^rămăşiţele unei clădiri dreptunghiulare, pardosite cu cărămidă. Două şiraguri de coloane, din care nu
au mai rămas decât bazele, o străbăteau în lung. In fund se vad trei porţi care se deschideau către mia/ă/i.
588 B O A B E DE G R Â U

ghiulară pardosită cu cărămizi şi străbătută de Monumentele felurite găsite la Histria sunt fă-
două rânduri de coloane. In afara de cetate, din- cute din lut ars, din metal sau din piatră. Dintre a-
colo de valuri, s'a scos Ia lumina o clădire mică cestea, cele mai numeroase şi cele care ne vorbesc
cu o absidă la răsărit ; după un capitel împodobit de toată durata vieţii oraşului sunt cele de lut ars :
cu o cruce găsit între dărâmături, s'a constatat că vase,, statuete sau cărămizi. Aşa s'au găsit câteva
era o biserică creştină. cioburi care, cu toată micimea, lor sunt deosebit de
Cetatea aceasta cu zidurile ei puternice şi cu preţioase. Ornamentele geometrice şi figurile stili-
clădirile principale este destul de târzie. Se ştia de zate, zugrăvite în culoare cafenie pe suprafaţa lor,
la scriitori vechi că Histria a fost dărâmată la anul arată că ele aparţin categoriei numită ,,rodo-mile~
238 de Goţi. Săpăturile au confirmat această ştire. siană" după locurile de unde ele veneau : insula
Intr'adevăr, zidul cetăţii pe din afară este cons- Rodos şi Miletul. Aceste cioburi sunt din vremea
truit nu numai din blocuri obişnuite. S'au găsit primilor navigatori cari au venit de s'au aşezat pe
blocuri luate dela alte construcţii, cum se vede insula dela gurile Dunării. Ele dovedesc că într'a-
după ornamentele lor, şi chiar trunchiuri de co- devăr oraşul a fost întemeiat pe la 650 în. de Cr.,
loane puse în zid ca sim- cum ne spun scriitorii
ple pietre de construcţie. vechi. De altă parte, în-
Dar ceeace a putut sluji tr'un colţ al cetăţii s'au
la datarea zidului au fost găsit numeroase cără-
numeroasele inscripţii ca- mizi care poartă o stam-
re au găsit o astfel de pilă în relief cu numele
întrebuinţare. Linele din împăratului Anastasius.
ele se află în rândul cel Acest împărat a domnit
mai de jos al zidului. Cea dela anul 491 până la
mai veche este baza sta- 518 după Cr. Cărămi-
tuei lui Apollon letros, zile care îi poartă numele
ridicată la sfârşitul seco- ne arată că Anastasius,
lului al V-3ea în. de Cr., în timpul domniei lui a
cea mai nouă o inscrip-
ridicat anume clădiri în
ţie închinată împăratului
Histria, a avut deci grijă
Gordian, care a fost pusă
în anul 238 după Cr. de apărarea sau de în-
Aceasta dovedeşte că ce- frumuseţarea oraşului.
tatea desgropată a fost Astfel, obiectele de lut
clădită după acest an, iar ars dau mărturie despre
faptul că dăm în zid de întemeierea Histriei (se-
resturile clădirilor şi mo- colul al Vll-lea în. de
numentelor de mai nainte Cr.), şi despre ultimele
ne arată că Histrienii, gă- vremuri pe care ea le-a
sindu-se într'o mare cum- trăit (secolul al Vl-lea
pănă, au pus tot ce au după Cr.).
avut la îndemână, ca să Intre aceste două date
ridice zidurile care-i pu- Medalion de lut ars «i zugrăvit în negru, m roşu şi în galben, extreme se aşează mulţi-
neau Ia adăpost de o reprezentând un vultur,, pasărea simbolică a Hislriei. mea vaselor, a statuetelor
mare primejdie. şi a medalioanelor de lut
în felul acesta zidul cetăţii ridicat după dezas- ars care formează un lanţ neîntrerupt dela înte-
trul dela 238 ne-a păstrat monumente care merg meiere până la Anastasius. Aşa putem pomeni sta-
din secolul al V-lea în. de Cr,, până în secolul al tuetele care reprezintă pe zeiţa adorată de Histrieni,
III-lea după Chr, La acestea se adaogă celelalte aşezată pe un tron, chipurile de femei tinere îm-
monumente şi obiecte care s'au găsit în straturile brăcate în bogatul şi frumosul vestmânt care se
mai adânci şi care sunt anterioare anului 238, unele purta în oraşele greceşti din Asia Mică sau vasele
din ele urcându-se înapoi până în secolul al Vll-lea în formă de sirenă. Intre ele îşi păstrează un loc
în. de Cr. deosebit capul de statuetă reprezintând o femee cu
Astfel deci cetatea desgropată este cea care a părul acoperit de un văl subţire care coboară pe
fost clădită în secolul al III-lea. Sub zidurile ce- frunte şi cu faţa luminată de un uşor surâs arhaic,
tăţii şi ale clădirilor din interior au apărut rămăşiţe abia simţit. Toate aceste monumente sunt din se-
de clădiri şi chiar străzi ale oraşului de mai nainte. colul al Vl-lea. Alături de ele se aşează o sumă de
Oraşul a continuat să trăiască, în împrejurări grele vase din aceeaşi vreme, fie tot din categoria cea ve-
de acum înainte, şi o sumă de alte monumente des- che ,,rodo-milesiană", fie vase care acum vin de
coperite au venit să ne informeze despre viaţa His- aiurea. Sunt cele împodobite cu figuri negre pe
trienilor până în secolul al Vl-lea, fond roşu, fabricate în Atica, pe care comerţul aţe-
 SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA

nian începe în secolul acesta să le împrăştie pe In sfârşit, de pe vremea începutului epocii bi-
toate mările. zantine, avem acele cărămizi cu numele împăratului
Din secolul al V-lea avem numeroase fragmente Anastasius si o serie întreagă de vase roşii lustrui-
de vase, originare tot din Atica, dar zugrăvite acum te, dar cu ornamentele de astădată imprimate cu
în alt chip. Figurile vor rămânea de culoarea ro- un fel de tipare ca nişte peceţi. Aşa apar pe su-
şiatică a lutului, iar fondul va fi negru. Pe unul din prafaţa vaselor cruciuliţe împodobite, flori şi ani-
aceste fragmente se vede chipul frumos al unui male stilizate, ornamente geometrice. Pe unul din
zeu purtând pe cap o cunună de lauri. Dar mai ele, se află imprimat chipul unui împărat în pi-
presus de aceste fragmente de vase, stă un minu- cioare, ţinând în mâna dreaptă sceptrul şi în stânga
nat cap de statuetă înfăţişând chipul unei zeiţe globul, iar pe cap având o diademă. Deoparte şi de
care poate fi Demeter sau Cybele. Zeiţa se arată alta a împăratului, se văd capetele a doi tineri. De-
senină şi plină de măreţie, înfăţişarea pe care o oarece împăratul se arată cu atributele pe care le
are şi desăvârşirea lucrării arată că artistul care a capătă din secolul al IV-lea înainte, înţelegem că
plăsmuit statueta a copiat o statuă vestită de mar- acest vas împreună cu cărămizile lui Anastasius
mură, pe care va fi văzut-o în templul vreunui oraş sunt printre monumentele cele mai târzii care s'au
grec din Asia Mică. găsit Ia Histria. Astfel,
Secolele următoare obiectele de lut ars ne
până la cucerirea ro- dau putinţa să urmă-
mană sunt reprezen- rim pas cu pas viaţa
tate prin tot soiul de oraşului din secolul al
vase ale căror forme şj VH-lea în. de Cr, pâ-
ornamente oglindesc nă în secolul al Vl-lea
3USturile fiecărei epoci. al erei creştine.
Intre ele capătă un loc Obiectele de metal.
de seamă amforele mai puţin numeroase,
mari care, fără sa fie sunt totuşi destul de
împodobite, au o în-
"nteresante. Unele din
semnătate deosebită
ele ne fac să întreve-
prin faptul că poartă
dem viaţa cea de toate
o stampilă cu numele
zilele a locuitorilor.
magistratului din ora-
S'au găsit, de pildă,
şul de unde au venit.
Fiindcă în aceste vase lămpi de bronz, fru-
se transportă vin şi moase ca formă şi ca
untdelemn, aflăm pe podoabe, v a s e de
această cale că Histria bronz, cumpăna unui
era în legături comer- cântar, chei şi broaşte
ciale cu cele mai im- de bronz, clopoţei, paf-
portante centre din tale frumos ornamen-
Marea Egee de pe a- tate care împodobeau
cea vreme şi anume cu cingătorile, fibule cu
oraşul Cnidos de pe Medidiou du ars reprezenta ni l mia din muncile Ini Il«-ac!es. care se prindeau vest-
coasta Asiei Mici, cu Vid eroul ucide hidra din Lerna. mintele. Au apărut şi
insulele Rodos şi Ta- statuete printre care
sos. Tot din această vreme datează un frumos cap numărăm un taur mic de bronz. Dar cele mai nu-
de lut ars care împodobea, pe cât se pare, zidul meroase şi mai importante obiecte din această ca-
unei clădiri, tegorie sunt monedele. Cele de argint sunt foarte
Din vremea romană ni s'a păstrat o serie bogată rare. In schimb pământul Histriei ne-a dat o bogată
de medalioane de lut ars care se f i x a u pe pereţii clă- colecţie de monede de bronz care merg din vremea
dirilor. Pe unele din ele sunt reprezintate scene mi- elenistică până pe vremea împăratului lustinian,
tologice. de pildă, lupta lui Heracles cu hidra din adică tot până în secolul al Vl-lea după Cr.
Lerna; pe altele apar animale: un leu, un vultur. Monumentele de marmură şi de piatră descope-
Medalionul cu un vultur pe care îl reproducem rite ne fac să înţelegem încă mai bine strălucirea
fotografie, păstrează încă cele trei culori cu care oraşului. O friză de marmură albă, care a fost lu-
era zugrăvit : trupul pasării e roşu, coada si ari- crată în secolul al V-lea, reprezintă pe Apollon
pele negre, fondul galben. Alături de aceste obiecte, letros, în lung vestmânt şi cu chitara în mâna
au apărut nenumărate fragmente de vase roşii lu- stângă, în tovărăşia lui Zeus şi a zeiţei Artemis,
struite împodobite după gustul vremii romane cu Ea a împodobit probabil baza statuei, ridicată zeu-
ornamente în relief : flori, ghirlande oameni, ani- lui ocrotitor, care se afla în templul de marmură
.rtaîe, clădit în această vreme. O alta friză, de mai târ-
 BOABE DE GRÂU
Relief de marmură din vremea Romanilor împodobit cu Amoraşi înaripaţi cari poartă pe umiir o grea ghirlandă si cu
măşti ca acelea pe care le purtau aclorii de comedii.
ziu, înfăţişază un şirag de care cu doi cai mânaţi
furtunatic de Victorii înaripate. Pe o a treia, din
vremea romană, se văd nişte Amoraşi înaripaţi
purtând pe umeri o grea ghirlandă şi, în golurile
suprafeţei, măşti de actori de comedie. Alături de
aceste frize se aşează o sumă de reliefuri, dintre
care pomenim acel frumos chip al zeului Dionysos
înconjurat de Amoraşi, care datează din vremea
elenistică şi o coloană funerară de piatră pe care
se află sculptat zeul morţii rezemat pe o făclie cu
flacăra întoarsă în jos.
In afară de reliefuri, Histria era împodobită cu
statui de marmură încă din secolul al Vl-lea.
Am văzut că în secolul al V-lea Apollon letros
avea, pe cât se pare, în templul său o statuă
de marmură ; nu ne-a rămas însă decât un
fragment d'n fr-'za care-i împodobea piedesta-
lul. Aceluiaşi zeu i s'a ridicat o statuă de
bronz de un închinător care se numea Theoxenos.
Tot în aceeaşi vreme şi Latona, mama Iui Apollon,
era înfăţişată în bronz. Din nenorocire, nu s'au
găsit în săpături decât bazele pe care ele stăteau,
cu inscripţiile de închinare, Din statuile de mai
târziu s'a păstrat capul de marmură al zeului He-
lios, „Soarele", care a fost răpit de trupele duş-
mane pe vremea războiului din 1916—1918. Tot
din aceeaşi vreme este şi o statuetă reprezintând
o zeiţă în lung vestmânt. In sfârşit, din vremea ro-
mană, este statua de marmură a unui cetăţean
al Mistriei.
Toate aceste monumente de marmură sau de
piatră caşi cele de lut ars oglindesc gustul vremii
în care au fost făcute. Ele ne arată că gustul pentru
frumos al Histrienilor a mers în pas cu desvolta-
rea artei greceşti şi romane care înflorea în aceeaşi
vreme departe, pe coastele Asiei Mici, în Atena, în
Italia. Dar alături de această artă a populaţiei civi-
lizate din oraş, săpăturile au dat la iveală alte mo-
numente, aspre şi stângace, lucrate de meşteşugari
traci sau geţi. Aceştia sculptează monumente pen-
tru populaţia barbară care trăeşte pe teritoriul Hîs-
triei şi care, sub influenţa Grecilor şi apoi a Roma-
nilor, este însufleţită de năzuinţa către o viaţă su-
perioară. Aşa a apărut, între altele relieful barbar
reprezintând pe Dionysos-Bacchus care datează
din secolul al III-lea sau al IV-Iea după Cr.
Cu toată frumuseţea şi importanţa obiectelor
despre care am vorbit până aici, cele mai însem-
nate monumente descoperite la Histria rămân ins-
cripţiile săpate în piatră. Prin însăşi firea lor, ele
ne dau informaţii lămurite şi precise cu privire la
viaţa şi istoria oraşului. Astfel ele ne spun care era
forma de conducere a Statului şi care erau divini-
tăţile la care se închinau locuitorii. Din ele aflăm
sărbătorile lor religioase şi instituţiile. Muzee şi
Gymnazii, în care se forma tineretul. In acelaşi
timp ele ne lasă să vedem că Grecii din oraş, trăind
în atingere cu, Geţii şi Tracii din Sciţia Mică, îi a-
trag pe aceştia la viaţa lor civilizată şi intră chiar
în legături de rudenie cu ei. In secolul al IV-îea
în. de Cr,, un magistrat al Histriei poartă un nume
trac, fie că el este Trac curat, fie că se coboară
dintr'o familie greco-tracă. Astfel întreaga viaţă
de toate zilele a poporului ne apare clar în inscripţii.
Dar tot pe această cale aflăm lucruri deose-
bit de importante cu privire Ia istoria oraşului
şi la legăturile politice în care el se găsea cu sta-
tele greceşti vecine, de pe coasta Mării Negre,
sau cu statele din interiorul pământului. O ins-
cripţie din secolul al H-lea în. de Cr. ne spune
că Histrienii au dat ajutor oraşului Apollonia, si-
tuat 3a miază-zî pe coasta Traciei, într'un războiu
cu populaţiile din interior. Altele ne vorbesc de fe-
luritele împrejurări prin care trece statul histrian
până pe vremea Romanilor. Cea mai importantă
dintre inscripţiile de aici, descoperită de Vasile
Pârvan înainte de războiu, a adus lămuriri nebă-
nuite privitoare Ia legăturile Histrienilor cu Ro-
manii. Stăpânirea acestora coboară pe valea Du-
nării şi pe vremea împăratului Tiberiu ajunge până
la Marea Neagră. Inscripţia noastră, care a fost
săpată în anul 100 după Cr., cuprinde stabilirea
hotarelor statului histrian şi reînoirea privilegiilor
sale de către guvernatorul Moesiei de Jos de a-
tunci. Tot deodată sunt reproduse pe piatră seri-
 SCARLAT LAMBRINO: CETATEA HISTRIA oOl

sorile guvernatorilor de mai nainte care reînoiseră,
fiecare la rândul lui, privilegiile acordate Mistriei de
către chiar împăratul Tiberiu, pe cât se pare. Ast-
fel, timp de un secol, dela Tiberiu până la Traian,
oraşul se bucură de ocrotirea Romanilor stăpânîtori.
De altăparte, aceeaşi inscripţie, arătând hotarele
teritoriului Mistriei, pomeneşte două râuri, ,,Tur-
giculus" şi ,,Picusculus", care poartă nume roma-
ne. Faptul acesta arată că, până pe vremea lui
Traian, Romanii se aşezaseră de multă vreme şi în
număr mare în vecinătatea oraşului grec şi izbuti-
seră să impună nume romane locurilor de pe acolo.
O altă inscripţie, care cuprinde lista bătrânilor,
fruntaşi ai Mistriei, de pe vremea împăratului Ha-
drian, ne face să înţelegem că şi Grecii din vechea
colonie milesiană începuseră să se romanizeze. Unii
dintre ei poartă nume romane şi cu toţii au adoptat
sărbătoarea numită „Rosalia", „Rusaliile", pe care
o aduseseră noii stăpânitori ai Sciţiei Mici.
In sfârşit, o altă inscripţie, tot atât de însemnată
caşi cea cu privilegiile Mistriei, găsită în toamna
anului 1929, ne face să întrevedem într'un chip ne-
aşteptat istoria strămoşilor noştri Daco-Geţi într'o
vreme care ne era cu totul necunoscută. II cunoş-
team pe Dromichaites, dela începutul secolului al
III-lea, şi pe Burebista, care domneşte pe la mij-
locul secolului I-iu în. de Cr. Inscripţia cea nouă,
care datează de pe la anul 200 în. de Cr., ne vor-
beşte despre un rege, necunoscut până acum, din
câmpia Munteniei care stăpâneşte oraşele greceşti
de pe coasta Mării şi le apără împotriva regelui
trac din Balcani. In afară de aceasta, monumentul
ne arată care era organizarea stăpânirii gete asu-
pra Sciţiei Mici şi împrejurările prin care trece
Histria în această vreme. Golul care era între Dro-
michaites şi Burebista se împlineşte astfel prin
ceeace ne spune această importantă inscripţie.
In rândurile de mai sus am enumerat pe scurt
câteva din rezultatele săpăturilor dela Histria. Am
văzut că pe baza obiectelor descoperit s'a luminat
istoria vechei colonii milesiene pe o durată de trei-
sprezece secole. Monumentele, dintre care unele
sunt frumoase opere de artă. ne-au arătat strălu-
cirea vieţii greceşti şi romane a acestui oraş. Dat
în acelaşi timp, s'au lămurit întregi capitole din is-
toria strămoşilor noştri Romani şi Daco-Geţi cari
au venit în atingere aici la Dunărea de Jos. Astfel,
istoria în general a tras foloase de pe urma acestor
săpături, dar nu mai puţin şi istoria neamului nos-
tru, în începuturile lui, s'a îmbogăţit cu o sumă de
cunoştinţe asupra unor vremuri care ne erau cu
totul necunoscute. Nu trebue însă să uitam că a-
cest progres al ştiinţei în general şi al istoriei na-
ţionale în special îl datorăm iniţiativei fericite şi
sforţărilor marelui nostru învăţat, Vasile Pârvan,
pe care ştiinţa românească a avut durerea să-1
piardă atât de timpuriu.
SCARLAT LAMBRINO

Vas funerar de Iul arg |în^formă (Je statuetă repreziutâud o sirenă.

Grecii din Asia au împrumutat acest simbol dela Kgipteni în ochii
rârora ei personifică .sufletul celui mort. Vasul este de origine
«rodo-milesiană» (secolu! al Vl-lea în. de Gr,).